Cum ar fi viaţa

mea fără
matematică?
 1.Aria unei suprafeţe plane

Fie f: [a,b]  [0;  ) o funcţie continuă. Reamintim cele două moduri de abordare a problemei ariei
mărginită de curba y=f(x), axa Ox şi dreptele verticale x=a şi x=b(fig.1 a)

Figura 1

Pentru a calcula aria A se împarte figura în benzi verticale(fig1 b) şi fiecare bandă se

aproximează cu aria unui dreptunghi. În final se face suma ariilor dreptunghiului. Această operaţie
ne dă o aproximare a ariei A, care este cu atât mai bună cu cât numărul dreptunghiurilor este mai
mare.
 2. Subgraficul unei funcţii continue si pozitive

Dacă f:[a,b]  R este o funcţie continuă, pozitivă, atunci mulţimea cuprinsă între graficul funcţiei f, axa Ox şi
dreptele

de ecuaţii x=a şi x=b se notează cu  f =  x , y   R 2


/ a  x  b, 0  y  f ( x)
şi se numeşte

subgraficul funcţiei f, figura 1.

 2.2. Aria subgraficului unei funcţii continue. Teoremă.

Dacă f:[a,b]  R este o funcţie continuă si pozitivă, iar:

 f =  x, y   R / a  x  b, 0  y  f ( x)
2
este subgraficul funcţiei f, atunci mulţimea

 f , are arie şi aria (  f ) = 

a
b
f ( x)dx

Comentarii

1) Dacă f(x)  0, graficul funcţiei f este situat

deasupra axei Ox  aria (  f )  0;

2) Dacă f(x)  0, graficul funcţiei f este situat

sub axa Ox 
b

Aria (  f ) = - a f ( x ) dx .
 3. Aria subgraficelor. Probleme rezolvate

Exemplu

Să se calculeze aria figurii determinate de graficul funcţiei

f:[-2,2]→R,f(x)=x², axa 0x şi dreptele x=-2, x=2 (Fig 3).

Soluţie. Aria cerută este egală cu aria

3 2
2 2
x 16
( f )   x dx= 
2 3 2
3

Observaţie

Regiunea haşurată este simetrică în raport cu axa 0y (funcţia este pară). Deci aria

3 2
2 2
x 16
( f )  2 x dx= 2 
0 3 0
3
Cerinţă: Să se determine ariile subgraficelor funcţiilor:

a) f 1 : [0,1]  R, f 1( x)  x 2 x
1 1 x 3 x2 1 1 1 5
(f 1)   f 1( x)dx   ( x  x)dx  (  ) 0   
2 Figura 5
Rezolvare: Aria
0 0 3 2 3 2 6

b) f 2 : [0, ]  R, f 2( x)  sin x
Rezolvare:
  
Aria (f 2)   f 2( x)dx   sin xdx   cos x  1  1  2 Figura 6
0 0 0
 c) f 3 : [1, e]  R, f 3( x)  ln x
Rezolvare:
e e e e 1
(f 3)   f 3( x)dx   ln xdx   x  ln xdx  x ln x 1 x
e
Aria 1
 x  dx  e  x e
1 1 Figura 7
1 1 1

d) f 4 : [1,4]  R, f 4( x)  x
Rezolvare: 1
4 4 4 2 32 4 2 2 14
(f 4)   f 4( x)dx   x dx  
2
Aria x dx   x 1  x x 1  (8  1) 
4
1 1 1 3 3 3 3
Figura 8
 4. Aria suprafeţei plane cuprinsă între graficele a
două funcţii continue
Dacă f,g: [a,b]  R sunt funcţii continue astfel încât: f(x)  g(x),  x  [a,b] atunci mulţimea
cuprinsă între graficele funcţiilor f şi g şi dreptele de ecuaţii x=a şi
x=b notată cu  f ,g =  x, y   R 2

/ a  x  b, f ( x)  y  g ( x) are arie si aria

 f ,g =
b

  g ( x)  f ( x)dx Figura 12
a

1.În general dacă f,g:  a, b → R sunt funcţii continue

atunci aria suprafeţei plane cuprinsă între graficele
funcţiilor f, g şi dreptele de ecuaţii x=a ,x=b este aria

 
b

f ,g
=  g ( x)  f ( x) dx
a
.

2. Dacă g ( x)  f ( x)  0, x  [a, b], atunci aria (f , g )  aria (g )  aria (f ).
 4.1. Aria suprafeţei plane cuprinsă între graficele a două
funcţii continue. Probleme rezolvate

1. Să se determine aria suprafeţei plane mărginite de graficele funcţiilor f , g : [1,1]  R, f ( x)  2 , g ( x)  4  x .

x 2

Soluţie:
Reprezentările geometrice ale graficelor celor două funcţii sunt redate în figura
13.
1 1
Aria (f , g )   [ g ( x )  f ( x )]dx   ( 4  x 2  2 x )dx 
1 1

x3 2 x 1 22 3
(4 x   ) 1   .
3 ln 2 3 ln 4

2. Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între axa Ox şi imaginea

geometrică a graficului funcţiei f : [0,3]  R, f ( x )  x 2  3 x  2
Soluţie: Imaginea geometrică a graficului funcţiei f este redată în figura 16.
Aria suprafeţei plane haşurate este:
1 2 3
A   f ( x)dx   (0  f ( x))dx   f ( x)dx 
0 1 2
1 2 2 3
0
( x  3x  2)dx   ( x 2  3x  2)dx   ( x 2  3x  2)dx 
1 2

5 1 5 11
  
6 6 6 6
 5. Aria unei suprafeţe plane. Probleme rezolvate

Cerinţă: Să se determine aria suprafeţei plane f pentru:

a) f : [1,2]  R, f ( x)  x  1 Figura 9

Soluţie: Expresia f(x) se explicitează astfel:

1-x, x  [-1,1]
f (x)  { x-1, x  (1,2]

Subgraficul f este reprezentat în figura 9. În acest caz, aria

2 1 2 x2 1 x2
(f )   x  1dx   (1  x)dx   ( x  1)dx ( x  ) 1  (  x) 12 
1 1 1 2 2
1 1 4 1 5
(1  )  (1  )  (  2)  (  1) 
2 2 2 2 2
 x 2  x, x  [0,1]
b) f : [0,2]  R, f (x)  {  x 2  x  2, x  (1,2]

Soluţie: Subgraficul f este reprezentat în figura 10.

2 1 2
Aria (f )   f ( x)dx   ( x  x)dx   ( x 2  x  2)dx 
2
0 0 1

x3 x 2 1 x3 x 2 1 1 8 4 1 1
(  ) 0  (   2 x) 12  (   0)  (   4    2)  2
3 2 3 2 3 2 3 2 3 2
Cerinţă:

Să se determine aria cuprinsă între graficul lui f  x  x , axa Ox şi dreptele x=1,x=2 (Fig.5).

Soluţie.
Observăm că f  x  0 dacă x  1,2
x2 3
 A  1
2
Deci aria xdx  2
1 
2 2
 6.Aria unei regiuni cuprinse între graficul lui f, axa Ox şi
dreptele x=a, x=b

Dacă f :  aeste  atunciRaria mulţimii A delimitată de graficul lui

, bcontinuă, f
,axa Ox şi dreptele x=a, x=b este egală cu aria

 A f  x  dx
b
 
a
(Fig.6)
Exemplu. Să se calculeze aria mulţimii A determinate de graficul lui f  x   x x  1 x  2 

,axa Ox şi dreptele x=0, x=2 (Fig.7)

Soluţie Aria cerută este egală cu aria

 A  0
2
f ( x ) dx ,unde

x 3  3x 2  2 x, x   0,1
f  x  { 
 x 3  3x 2  2 x , x  1,2.

1 2

x    1 1 1
Deci aria (A)=aria(A1)+(A2)=
3
 3 x 2  2 x dx   x 3  3 x 2  2 x dx    .
0 1
4 4 2
 7.Probleme rezolvate
x 1
1. Fie f : R  R, f ( x ) 
x2 1
a) Să se determine aria limitată de graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele x=0 şi x= 3
3 1 1 x 3 x 1 
Soluţie: 0
f ( x)  
0 x2 1
dx  1 x 2  1 6
dx 
x 2  3x  2
2.Să se calculeze aria figurii delimitate de graficul funcţiei f : R \ {3}  R, f ( x )  şi de dreapta y=6.
x 3
( x  4)( x  5)
Soluţie: Ecuaţia f(x)=6 are soluţiilex1  4 şi x 2  5 Cum f ( x)  6   0 ptr. x  [4,5],
5 3 x 3
rezultă că aria căutată este: 4 (6  f ( x ))dx   ln 4
2

3. Fie f : [0, ]  R, f ( x)  sin x ln(cos x )
4
Să se calculeze aria mulţimii cuprinse între graficul funcţiei şi axa Ox.
 2 
Soluţie: Dacă x  [o, ] , cosx  [ ,1]deciln cos x  [ln 2 , o]. În concluzie f ( x)  0 pentru x  [0, ].
4 2 2 4
Atunci aria căutată va fi:
   
1
A    sin x ln cos xdx   (cos x) ln cos xdx  cos ln cos x   cos x
4 4 4
0
4
( sin x)dx 
0 0 0 cos x
2 2 2
 ln  1
2 2 2
4.Se dă funcţia f : R  R definită prin f ( x)  max( x  x  2, x  x ). Să se calculeze aria suprafeţei
2 2

mărginite de dreptele x=-2, x=2, axa Ox şi graficul funcţiei.

Soluţie: Se impune explicitarea funcţiei: ecuaţia x 2  x  2   x 2  x are soluţia x (,1]  [1, ), deci
x 2  x  2, x  (,1]  [1,)
{
f (x)   x 2  x, x  (1,1)
2 1 1 2
Aria căutată este: S f ( x) dx   x  x  2 dx    x  x dx   x 2  x  2 dx 
2 2
2 2 1 1

1 0 1 2
 2
( x 2  x  2)dx   ( x 2  x)dx   ( x 2  x)   ( x 2  x  2)dx  4
1 0 1

x 1
5. Să se calculeze aria figurii delimitate de graficul funcţiei f : d  R, f ( x)  şi dreptele x  1, x  3 şi y  3
x 1
Se observă că pentru x  [1,3], f ( x)  3, deci aria este:

3 3 x 1 3 x 1

1
3  f ( x)) dx  3x 13  
1 x 1
dx  6  
1 x 1
dx  6  2 2  2 ln( 2  1)

x2
6.Fie f , g : [0,1]  R, f ( x )  xe si g ( x)  ex. Să se calculeze aria mulţimii cuprinse între graficele funcţiilor f şi g.

Soluţie: Observăm că f ( x )  g ( x)  xe(e x  1)  0 pentru x  [0,1]. Rezultă că aria căutată este

2

1 x2 1 2 1
0 (ex  xe )dx  e 2
x2 1
0  ex 1
0 
2 2
7. Să se determine aria mărginită de graficul funcţiei f : R  R, f ( x)  x 2 arctgx ,axa Ox şi dreptele x  0, x  1
Solutie:Cum f ( x)  0, x [0.1],aria căutată este:
1 x3 1 1 x3  1 x2 1  1 1
0 x arctgxdx  3 arctgx 0  3 0 1  x 2 dx  12  3 2  ln(1  x 2 ) 10    ln 2.
2 1 1
0
6 12 6 6
1

{
( x  12 x 3 ) sin , x  0
8.Fie f : R  R, definită prin: f (x)  x . Să se afle aria cuprinsă între graficul f, axa
x, x  0
1 2
x  ,x  .
 
Ox şi dreptele

1 2 1 2 1 2
Soluţie: Pentrux  [ , ],  [ ,  ]şi, deci, sin  0.Rezultă că aria cerută este A  1 ( x  12 x 3 ) sin 1 dx.
  x  x 

x
1 1 1 1
    x   dx 
3 3
Vom calcula o primitivă a funcţiei: ( x  12 x 3 ) sin : ( x 12 x ) sin dx x sin dx 12 x sin
x x x

1 1 1 1 1 1 1
     
x 
 
x 
  dx 
3 4 3 2 4 4
x (cos ) dx (3 x ) sin dx x cos 3 x cos dx 3 x sin 3 x cos
x x x x x2

1  48  
2
1 1 1
x 3 cos  3 x 4 sin  C . Prin urmare: A  ( x cos 3
 3 x 4
sin )1  .
x x x x  4
 8. Probleme propuse

1. Se consideră f , F : R  R funcţiile date prin f ( x)  xe x şi F ( x)  ( x  1)e

x

a)Să se calculeze aria suprafeţei plane determinate de graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele x  0 şi x  1

2. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  x  e  x .

a)Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele x  0 şi x  1 .

3.Pentru n  N se consideră funcţiile I n : R  R 

definite prin I 0 ( x)  1 si I n 1 ( x)  I n (t )dt
0

a)Să se calculeze aria suprafeţei plane mărginită de graficul funcţiei I 2 , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  0 si x  1

1
4.Se consideră funcţia f : [1;)  R, f ( x)  .
x(1  ln x)


a)Să se determine numărul real a  1; e
2
 astfel încât aria suprafeţei plane determinată de graficul funcţiei f,
3
axa Ox, dreptele de ecuaţii x  a si x  e să fie egală cu ln .
2
2
 5.Se consideră funcţiile f , g :  0;   R defintie prin f ( x)  x  x ln x şi g ( x)  2 x  ln x  1
2

a)Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi xe

6.Se consideră funcţiile f , g :  0;   R definite prin f ( x)  1  ln x şi g ( x)  x ln x

.
a)Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi xe

7.Se consideră funcţiile f , F :  0;   R f ( x)  1  1 şi F ( x)  x  ln x.

x

a)Să se determine aria suprafeţei plane cuprinsă între graficul funcţiei F, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi x  e

x3
8.Se consideră funcţia f :  0;1   definită prin f ( x) 
x 1

a)Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  1
 Bibliografie

1. Matematică- Manual pentru clasa a XII-a, Marius şi Georgeta

Burtea, Editura Carminis
2. Matematică- clasa XII- Culegere de probleme, B.Enescu, L.Vlaicu,
Editura Europontic
3. Matematică- Manual pentru clasa a XII-a, Mircea Ganga, Editura
Mathpress
4. http://www.ideiindialog.ro/articol_167/umanismul_matematicii.
html
5. www.math.msu.edu/~mshapiro/KidMath/KidMath.html
1.Adalinean Paula Iulia
2.Căpâlnă Tamara Eunicia
3.Crişan Roxana Veronica
4.Marian Andrada Bianca
5.Pălii Mirel Ionuţ
6.Ştef Camelia Mirela