Sunteți pe pagina 1din 1

Cazuri de nedeterminare

1. Cazul ∞ − ∞
a) la funcţii polinomiale – se dă factor comun forţat termenul de grad maxim. Limita fucţiei este egală cu
limita termenului de grad maxim.
b) La funcţii exponenţiale – se dă factor comun forţat puterea cu cea mai mare bază şi se ţine cont că
limita la + ∞ a unei puteri cu baza subunitară este 0. lim a = 0, a 1
x
x → +∞
c) La funcţii iraţionale –
• Dacă termenii de grad maxim ai diferenţei sunt diferiţi se dă factor comun forţat termenul cel mai
mare
• Dacă termenii de grad maxim sunt egali, se amplifică fracţia cu expresia conjugată

2. Cazul ∞
a) la funcţii raţionale – limita fracţiei este egală cu limita raportului termenilor de grad maxim
b) la funcţii exponenţiale – se dă factor comun puterea cu cea mai mare bază.
c) la funcţii polinomiale - se dă factor comun forţat atât la numărător, cât şi la numitor termenul de grad
maxim.
0
3. Cazul
0

a) la funcţii raţionale - se simplifică fractia prin x − x0 (pp x → x0 )


b) La funcţii iraţionale – se amplifică fracţia cu expresia conjugată a numitorului
c) La funcţii trigonometrice – Se folosesc limitele remarcabile:
sin x tgx arcsin x arctgx
lim
x →0 x
= 1, lim
x →0 x
= 1, lim
x →0 x
= 1, lim
x →0 x
=1

Daca lim u( x) = 0 atunci


x → x0
sin u ( x) tgu ( x) arcsin u ( x ) arctgu ( x)
lim = 1, lim = 1 , xlim = 1 , lim = 1,
x → x0 u ( x) x →x0 u ( x) →x0 u ( x) x →x
0 u ( x)
d) la funcţii logaritmice şi exponenţiale - Se folosesc limitele
ln(1 + x) a x −1
lim = 1 , lim = ln a ,
x →0 x x →0 x
3. Cazul 0 ⋅ ∞
• Se scrie expresia sub formă de fracţie şi se reduce la unul dintre cazurile precedente

• Se foloseşte x → 0
lim x ln x = 0
x 0
4. Cazurile 00 , ∞0
Se foloseste f g = eln f = e g ln f ( f >0) şi se reduce la unul dintre cazurile precedente , 0 ⋅ ∞
g

5. Cazul 1∞
1
6. Se folosesc limitele lim(1 + x) x = e . Daca u ( x) → 0 şi u ( x) ∈ ( −1,0 ) ∪(0,+∞) atunci
x →0
1
(1 + u ( x) ) u( x) →e