Cum ar fi viaţa

mea fără
matematică?
 REFERAT

~ Aria suprafețelor plane~

Lector dr. HOMENTCOVSCHI LAURENTIU

Student Cazacioc Anca

Disciplina Complemente de matematici scolare,
An II, semestrul I (an complementar)
Facultatea Matematica și Informatica
Specializare Masterat Matematica Didactica
 Cuprins

1. Aria unei suprafețe plane......................................................... 4

2. Subgraficul unei funcții continue și pozitive..................................... 5
2.1. Aria subgraficului unei funcții unei funcții continue. Teoremă................................6
3. Aria subgraficelor. Probleme rezolvate..........................................7
4. Aria suprafetei plane cuprinsă între graficele a două funcții continue........10
4.1. Aria suprafetelor plane cuprinsă între graficele a două funcții continue.
Probleme rezolvate ..........................................................................................................11
5. Aria unei suprafețe plane. Probleme rezolvate.................................12
6. Aria unei regiuni cuprinse ăntre graficul lui f, axa Ox și dreptele x=a
x=b ...............................................................................15
7. Probleme rezolvate...............................................................17
Bibliografie........................................................................20
1. Aria unei suprafeţe plane

Fie
f: [a,b] [0;  ) o funcţie continuă. Reamintim cele două moduri de abordare a problemei ariei

mărginită de curba y=f(x), axa Ox şi dreptele verticale x=a şi x=b(fig.1 a)

Figura 1

Pentru a calcula aria A se împarte figura în benzi verticale(fig1 b) şi fiecare bandă se

aproximează cu aria unui dreptunghi. În final se face suma ariilor dreptunghiului. Această operaţie
ne dă o aproximare a ariei A, care este cu atât mai bună cu cât numărul dreptunghiurilor este mai
mare.
2. Subgraficul unei funcţii continue si pozitive

Dacă f:[a,b]
 R este o funcţie continuă, pozitivă, atunci mulţimea cuprinsă între graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele

de ecuaţii x=a şi x=b se notează cu

 x, y R 2
/ a  x  b, 0
f
şi se numeşte

subgraficul funcţiei f, figura 1.

f
=
y (x) 
 2.1. Aria subgraficului unei funcţii continue. Teoremă.

Dacă f:[a,b]  R este o funcţie continuă si pozitivă, iar:

 f x, y R
y
2
/ a  x  b, 0
f
(x) 
este subgraficul funcţiei f, atunci mulţimea

= b

 f , are arie şi aria  f ) = f (x)dx

(
 a

Comentarii

1) Dacă  0, graficul funcţiei f este situat

f(x)
deasupra axei Ox
 aria (  f  0;
)
2) Dacă 0, graficul funcţiei f este situat
f(x) 
sub axa Ox  b
Aria ( ) = - f (x)dx .
 f 
a
 3. Aria subgraficelor. Probleme rezolvate

Exemplu

Să se calculeze aria figurii determinate de graficul funcţiei

f:[-2,2]→R,f(x)=x², axa 0x şi dreptele x=-2, x=2 (Fig 3).

Soluţie. Aria cerută este egală cu aria

( f )  2 2 3 2
x dx= x3 16
  2
 3
2

Observaţie

Regiunea haşurată este simetrică în raport cu axa 0y (funcţia este pară). Deci aria

(
 2 3 2
x 16

2
f
)  x dx= 2 
3 3
2 0
0
Cerinţă: Să se determine ariile subgraficelor funcţiilor:

a) f 1 :[0,1]  R, f 1(x)  2x  x
13 1
2
x x2 1 15 Figura 5
1
Rezolvare: Aria
  
(f 1)   f 1(x)dx   (x  x)dx  ( 2 ) 3 2 6
 0 0
3 0

b) f :[0,]  R, f (x)  sin x

2 2

Rezolvare:   

Aria (f 2) 
0 0 0
 f 2(x)dx sin xdx cos 

Figura 6

  x 11
2
 c) f 3 :[1,e]  R, f 3(x)  ln x
Rezolvare:
( e e e e e 1 e Figura 7

Aria
) f 3(x)dx   xdx  x xdx x ln 
f3 1 x  dx  e  x 1  1
1 ln  x
 1
ln 
1
 1
x

d)
4:[1,4]  f 4(x)  x
f R,
2 2 2
Rezolvare:
( 4
4 4 12 2 4 4 14
Aria dx    x1 (8 1) 
) f 4(x)dx  xdx   1
3 3
x
f4
Figura 1
x 
3
8
 1  1
x 3
4. Aria suprafeţei plane cuprinsă între graficele a
două funcţii continue
Dacă f,g: [a,b]
R sunt funcţii continue astfel încât: f(x)  g(x),  x  [a,b] atunci mulţimea

cuprinsă între graficele funcţiilor f şi g şi dreptele de ecuaţii x=a şi
x=b notată cu
 f, = x, y R 2
/a x 
f (x)  y  g(x) are arie si aria
g  b,

  f ,g g(x) 
b
f
Figura 12
(x)dx
a
=

1. În general dacă f,g:

a, → R sunt funcţii continue
b
atunci aria suprafeţei plane cuprinsă între graficele
funcţiilor f, g şi dreptele de ecuaţii x=a ,x=b este aria

 
=
b

f ,g
 g(x) 
a
 f (x). dx

2. Dacă g(x)  f (x)  0,x [a,b], atunci (f , g  aria(g )  aria(f ).

aria )
 4.1. Aria suprafeţei plane cuprinsă între graficele a două
funcţii continue. Probleme rezolvate

1. Să se determine aria suprafeţei plane mărginite de graficele funcţiilor

f , g :[1,1]  R, f (x)  2x , g(x)  4  x 2 .
Soluţie:
Reprezentările geometrice ale graficelor celor două funcţii sunt redate în figura 13.

Aria 1 1
(f , g )
 [g(x) f (x)]dx   (4 
 2
 2 x )dx 
 1
1
x

x3 22 2x
3 1
(4x   ) 1   .
3 ln 2 3 ln 4

2. Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între axa Ox şi imaginea

geometrică a graficului funcţiei
f :[0,3]  R, f (x)  x2  3x  2
Soluţie: Imaginea geometrică a graficului funcţiei f este redată în figura 16.
Aria suprafeţei plane haşurate este:
1
A f (x)dx  (0 f (x))dx  f (x)dx 

 0  1 2
 2 3


1
0
(x 2  3x  2)dx  2 (x 2  3x  2)dx  3 (x 2  3x  2)dx 
1 2

5  1  5  11
6 6 6 6
 5. Aria unei suprafeţe plane. Probleme rezolvate

Cerinţă: Să se determine aria suprafeţei plane f pentru:

a) f :[1,2]  f (x) x1 Figura 9

R, 

Soluţie: Expresia f(x) se explicitează astfel:

f (x) 1-x, x  [-1,1]

 { x-1, x  (1,2]

Subgraficul f este reprezentat în figura 9. În acest caz, aria

2 1 2
x2 2
x2 1

(f )   x 1dx   (1 x)dx (x 1)dx (x ) 1  (  x) 1 

1 1  2 2

1
 1 1 4 1 5
(1 )  (1 )  (  2)  ( 1) 
2 2 2 2 2
x  x, x  [0,1]
2

b) f
:[0,2]  f (x) {  x  2,  (1,2]
R,  x
x2

Soluţie: Subgraficul 1
f este reprezentat în figura 10.

2 1 2 2
(f )  f (x)dx  x)dx  (x  x  2)dx 

Aria
(x
 0 2

 0  1

x3 x2 1  ( x3 1  4 1
(3  2)0   (1  4   2)  2
3 2x) 2 3 1
 0) 
 2
x 2
3 8 2 3
2 ( 2
Cerinţă:

Să se determine aria cuprinsă între graficul lui f x  , axa Ox şi dreptele x=1,x=2 (Fig.5).
x

Soluţie.
Observăm că f x  dacă x  1,2
0

A 
 xdx 
x2 2 3
Deci aria 2
1

1
2 2
6. Aria unei regiuni cuprinse între graficul lui f, axa Ox şi
dreptele x=a, x=b

Dacă f : a, b  este continuă, atunci aria mulţimii A delimitată de graficul lui f
R
b

,axa Ox şi dreptele x=a, x=b este egală cu aria

 A  f x (Fig.6)
dx
 a

Exemplu. Să se calculeze aria mulţimii A determinate de graficul

lui f x xx 1x  2


,axa Ox şi dreptele x=0, x=2 (Fig.7)

 Soluţie Aria cerută este egală cu aria

 A   0
2
f (x) ,unde
dx

f x 
x 3  3x 2  2x, x  0,1
{ 
 x3  3x 2  2x , x  1,2.

1  3 2
 2  3 2
 1 1 1
Deci aria (A)=aria(A1)+ 3  2x dx    .
(A2)=  x   2x dx  
x 4 4 2
3x x
0 1

7. Probleme rezolvate
x 1
1. Fie f:R f (x)
x2 1
R, 
 a) Să se determine aria limitată de graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele x=0 şi x= 3
Soluţie: 1 1 x 3 x 1 
f (x)  dx  dx 

3
0 x2 1 1 x 1
2
6 x2  3x  2
0

2.Să se calculeze aria figurii delimitate de graficul funcţiei : R \{3}  R, f (x) şi de dreapta y=6.
f  x
3

Soluţie: Ecuaţia f(x)=6 are soluţiilex1  4 şi (x  4)(x  5)

2 Cum f (x)  6  x3  0 ptr. x [4,5],
x 5 5
rezultă că aria căutată este: 3
f (x))dx   ln 4
 4
(6 2

3. Fie f :[0, ] f (x)  sin x ln(cosx)
R,
4
Să se calculeze aria mulţimii cuprinse între graficul funcţiei şi axa Ox.

Soluţie: Dacă x 2 2 
[o,  ] , cosx [ 2 ,1]deciln cosx  , În concluzie f (x)  0 pentru x [0, ].
4 o].
4
[ln
2
Atunci aria căutată va fi:  
  
1
A 4
sin x ln cosxdx 4
(cosx)ln cosxdx  cosln cosx 4 4
cosx (sin x)dx 
 
0 0 cosx
0 
2
 2 2
 1
ln 2 2
2
4.Se dă funcţia : R  R definită f (x)  max( x2  x  2,x2  x). Să se calculeze aria suprafeţei mărginite
f prin
de dreptele x=-2, x=2, axa Ox şi graficul funcţiei.

Soluţie: Se impune explicitarea funcţiei: ecuaţia x2  x  2  x2  are soluţia x (,1] [1, ),deci
x2  x  2, x (,1] [1,) x
{
f (x)   x2  x, x (1,1)
2 1 2
S f (x)dx  x2  x  2dx 
  x  xdx  x2  x  2dx 
1 2
Aria căutată este:
2

 

2 1
1

1
   0 (x  x)dx  1 (x  x)  2 (x  x  2)dx  4
2 (x 1 0 1
2 2 2
x 2 2)dx

5. Să se calculeze aria figurii delimitate de graficul funcţiei f : d  R, f (x) x 1 şi dreptele x  1, x 
3
şi y  3

Se observă că pentru x [1,3], f (x)  3, deci aria x 1

este:

x 1 x 1
 3
1
3 f (x))dx  3x 3  3
1  dx  6  3
 dx  6  22 2 1)

1 x 1 1
ln(
2
x 1
si
6.Fie
f , g :[0,1]  R, f (x)  g(x)  ex. Să se calculeze aria mulţimii cuprinse între graficele funcţiilor f şi g.
xex2

Soluţie: Observăm că
f (x)  g(x)  1)  0 pentru x [0,1]. Rezultă că aria căutată este
xe(ex2
1
x2
1 1 x2 1
x2 1
)dx  e  0  2
 0
(ex  2
0
2
xe e
7. Să se determine aria mărginită de graficul funcţiei
f : R  R, f (x)  x arctgx
2
,axa Ox şi dreptele
x  0, x  1
Solutie:Cum
f (x)  0,x[0.1],aria căutată este:
2 3
1 x 1 1 1 x3  1 x2 1 1 2 1  1 1
arctgxdx  ln(1 ) 0   ln 2.

3 0 1  x
0
arctgx 0  dx   6 12 6 6
0  3 2
12 3
x 2 x

1
(x  12x )
8.Fie f :R definită prin: f (x) 
R, x  , x  2 .
1 { 3
x, x 
x
,x0
sin . Să se afle aria cuprinsă între graficul f, axa
0
 
Ox şi dreptele

Soluţie: Pentrux [ , 2 ], [ , ]şi, deci, sin 2 1

1  0.Rezultă că aria cerută A   (x 12x )
 3 dx.
1 2 1 x
este sin
   x 1

x
1 1 1 1
 (x 12x ) sin dx   x sin dx  12x3 sin dx 
3
Vom calcula o primitivă a funcţiei: (x 12x 3 ) sin
:
 x x x x

1 1
(cos )dx  ) sin 3dx  cos 2 cos dx  sin cos
1 dx 
 x  (3x x x 1   1 3x4
3x 1  3x4 1
4 2
x x x x x
x3

1
x3 cos  2
48  
1 A  (x cos  3x sin )  
3 4
3x 4
sin  . Prin urmare: 1 .
1 
1 4
x Cx 

x x
 Bibliografie

1. Matematică- Manual pentru clasa a XII-a, Marius şi

Georgeta Burtea, Editura Carminis
2. Matematică- clasa XII- Culegere de probleme, B.Enescu,
L.Vlaicu, Editura Europontic
3. Matematică- Manual pentru clasa a XII-a, Mircea Ganga,
Editura Mathpress
4. http://www.ideiindialog.ro/articol_167/umanismul_matematicii.
html
5. www.math.msu.edu/~mshapiro/KidMath/KidMath.html