INTEGRALE

- integrala unei funcii este o generalizare a noiunilor de

arie, mas, volum i sum.
- Procesul de determinare a unei integrale se numete integrare.

Integrala definit ca aria graficului unei funcii

n mod intuitiv, integrala unei funcii continue, pozitive, f, de

variabil real i lund valori reale, ntre dou puncte a i b,
reprezint valoarea ariei mrginite de segmentele x=a, x=b, axa
Ox i graficul funciei f. Formal, considernd

atunci integrala funciei f ntre a i b este msura lui S

Definiia

Funcia

F(x)

se

primitiv sau antiderivata)

numete

primitiva

(funcia

funciei f (x) pe intervalul (a,b) dac n orice punct x (a,b)

funcia F(x) este derivabil i
F(x) = f (x).
Dac F(x) este primitiva funciei f (x) pe intervalul (a,b), atunci, n
mod evident,
funcia F(x)+ C (unde C este o constant) este, de asemenea, o
primitiv a funciei f (x) pe intervalul (a, b). n general, dou
primitive ale aceleiai funcii difer ntre ele printr-o constant.
Definiie: Mulimea tuturor primitivelor unei funcii f (x) pe
intervalul (a, b) se
numete integrala nedefinit a funciei f (x) i se noteaz:

f x dx

n aceast notaie, semnul se numete semnul de integral,

iar expresia f (x)dx se numete elementul de integrare.
Dac F(x) este una din primitivele funciei f (x) pe intervalul (a, b),
atunci

f x dx F x C
unde C este o constant arbitrar, respectiv o nedeterminat ce
poate s parcurg toate numerele reale.
Operaia de determinare a primitivei sau a integralei nedefinite a
funciei f (x) se
numete integrarea funciei f (x).
Proprietile de baz ale integralei nedefinite.
(1)

[ f (x) g(x)]dx = f (x)dx g(x)dx + C

(2)

[ f (x)]dx = f (x)dx + C , = constant

Metode de integrare
I)

Metoda direct, care const n aplicarea direct, acolo

unde este posibil, a proprietilor operaiilor cu integrale,
precum i formulele de integrare

II)

Metoda integrarii prin schimbare de variabil (sau prin

substituie). Metoda se bazeaz pe proprietatea c dac t
=(x), iar f (t) are primitiva F(t), adic:

f t dt F t C

atunci exist primitiva funciei

f x
III)

f x ' x

' x dx F
x

, adic:

Integrarea prin pri este una din cele mai eficace metode de
integrare i se bazeaz pe proprietatea urmtoare. S
presupunem c funciile f(x) i g(x)sunt derivabile. Atunci are loc
relaia:

f x g ' x dx

f x g x f ' x g x dx

innd cont de proprietile diferenialei, relaia se mai poate

scrie:

f gdx f g f ' gdx

Exemple: Sa se calculeze integralele urmatoare:

1)

x ln xdx I , x 0
f x ln x, g ' x x

Se alege

1
x2
f ' x , g x
x
2

. Aplicand

formula integrarii prin parti se obtine

x2
1 x2
x2
1
x2
1 2
x
ln
xdx

ln
x

dx

ln
x

xdx

ln
x

x C

x 2
2
2
2
2
4

2)

e x dx I , x R

f x x2 , g ' x ex

f ' x 2 x, g x e x

e x dx x 2 e x 2 x e x dx

Pentru a doua integral se aplica din nou formula integrarii prin

parti si se obtine :

f x x, g ' x e x

f ' x 1, g x e x

x
x
x
x
x
x
e
dx

x
e

e
dx

x
e

e
C

In final

e x dx x 2 e x 2 x e x e x C e x x 2 2 x 2 C
.

IV) Metode de integrare a funciilor raionale, de forma:

P ( x)

Q( x)

unde P(x) i Q(x) sunt polinoame. S analizm mai

nti integralele de tipul:

 ax

mx n
dx
2
bx c

Metoda general de rezolvare a acestui tip de integral const n

aducerea trinomului de gradul al doilea la forma unei sume
sau diferene de ptrate:

ax 2 bx c a x p q
2

unde p i q sunt constante. n plus, dac m = 0 , metoda conduce

la una din formulele de integrare din tabel:

1
1
x
dx arctg C , a 0
2
a
a
a

1
1 xa
dx
C , a 0,
2
a
2a x a

x 0

n general, pentru rezolvarea integralelor raionale se aduce

expresia la forma

ireductibil

P ( x)
Q( x )

, unde gradP(x) < gradQ(x). Mai nti

descompunem polinomul Q(x) sub forma:

Q( x) x a

x b

... x l

unde a,b , l sunt rdcinile reale diferite ale polinomului Q(x), cu

ordinele de multiplicitate respectiv ,

, .

Metoda const n descompunerea n fracii simple, scriind:

A
L
A1
A2
L1
L2
P ( x)

...
...

...
2

Q( x ) x a x a
x l x l
x a
x l

Pentru determinarea coeficienilor A1 , A2 , , A , , L1 , L2 , , L

procedm fie prin identificarea cu P(x), fie prin atribuirea de valori

convenabile.

Exempu:
Sa se calculeze integralele urmatoarelor functii rationale pentru
care numitorul are radacini reale multiple:
f ( x)

a)

x2 3x 2
,x0
x( x 1) 2

Se descompune functia rationala in functii rationale simple:

x 2 3x 2 A
B
C

2
x ( x 1)
x x 1 x 1 2

Prin aducerea la acelasi numitor se va obtine:

x 2 3x 2 A x 1 Bx x 1 Cx
2

x 2 3 x 2 x 2 A B x(2 A B C ) A

Identificand coeficientii termenilor lui x la aceeasi putere, se

obtine sistemul:

 A B 1

2 A B C 3
A2

f ( x )dx

A2
B 1
C 6

x 2 3x 2
A
B
C
dx dx
dx
dx
2
2
x( x 1)
x
x 1
x 1

6
x2
6
2 ln x ln( x 1)
C ln

C
x 1
x 1 x 1

INTEGRALE DEFINITE (integrale Riemann)

Orice functie continua

f : a, b R

admite primitive pe

a, b

. Fie F o

astfel de primitiva. Daca f ia valori pozitive (graficul lui f este

situat deasupra axei Ox) atunci aria S delimitata de graficul lui f,
axa Ox si dreptele verticale x=a si x=b se exprima cu ajutorul
integralei
b

S f x dx F b F a
a

cunoscuta sub denumirea de formula Leibniz Newton.

Exemple:

1)

f : a, b R,

x2
F x
2

f x x

. Atunci

pentru care o primitiva

f x dx F x

b
b2 a 2
F b F a
a
2

x3
1 13 1
03 0
2
e x
e
e e
3
3
3
0 3

2
x
x e dx

2)

F : a, b R

INTEGRALE IMPROPRII

este

f ( x)dx
n definiia dat integralei definite

, am presupus c

limitele a i b sunt finite, iar funcia f(x) este mrginit pe

[a,b].
Vom considera n cele ce urmeaz situaia cnd unul sau
amndou numerele a i b sunt infinite.

f ( x)dx, f ( x)dx, f ( x)dx

Vom avea cazurile

Definitie: Fie f:[a,

R integrabil pe orice compact de forma

lim f x dx
t

[a,t], t > a.Dac

exist i este finit, spunem c

f ( x)dx

integrala

este convergent sau are sens. Se scrie

t

f ( x)dx
f ( x)dx tlim

a
a

i o vom numi integrala improprie .

O integral care nu este convergent se spune c este

divergent.

Exemple:

f : R R,
1)

f x e x

f x dx lim e x dx lim e x
t

t
0

lim e t e 0 1
t

i spunem c integrala este convergent.

f : R R,
2)
0

f x ex
0

f x dx lim f x dx lim e x
t

0
lim et e 0 1
t t
, deci integrala

este convergent.

INTEGRALA DUBLA

Fie f(x,y) o functie reala , marginita (

m f x, y M , x, y D

definita si continua pe un domeniu compact D

),

f admite

primitive (conform teorema: daca f este continua pe domeniul

compact D atunci f admite o primitive pe D). Fie F o astfel de
primitiva, F unic determinata.
D este considerat domeniu inchis si marginit (= domeniu
compact), deci interior unui interval bidimensional
I x, y a x b , c y d

- frontiera domeniului D este formata dintr-o curba inchisa .

Valoarea F(D) care corespunde, prin F, domeniului D, va fi,
prin definitie, integrala functiei f pe domeniul D care se
numeste integrala dubla si se noteaza:
f x, y dxdy F (D)
D

f este functia de integrat

x, y sunt variabilele de integrare
D este domeniul de integrare
Integrala functiei f pe domeniul D este un numar real care
depinde exclusiv de f si de D

integrala este independenta

de variabilele de integrare.
Proprietati generale ale integralei duble
1dxdy aria D
D

1.

K f x, y dxdy
D

2.

3.

K f x, y dxdy
D

f x, y g x, y dxdy f x, y dxdy g x, y dxdy

D
D

4. Daca

D D1 D2

, unde D, D1, D2 domenii compacte, atunci

f x, y dxdy f x, y dxdy f x, y dxdy

D

D1

D2

Exemple:
Se considera

D 0,1 1, 0

si

f : D R, f x, y 2 x 2 y xy 3 1

f x, y dxdy
D

Sa se calculeze

2x

f x, y dxdy

x3 x 2

x
3
8

1
x y xy 4
4
0
2

y xy 3 1 dy dx

y 0

1
1
2
1 dx
dx 0 x x
4

y 1

19
24

INTEGRALA TRIPLA
Fie F functie reala, definita in domeniul
fiecarui domeniu
Pentru D1, D2
incat

D1 D2

DG

G R3

, adica F asociaza

un numar real bine determinat F(D).

D1, D2 fara puncte interioare comune astfel

este tot un domeniu

F D1 D2 F D1 F D2

, atunci

spunem ca F este o functie aditiva de domeniu (exemplu de

functie aditiva de domeniu = volumul unui domeniu din

R3

).

Fie f o functie reala definita in domeniul

G R3

. Daca exista o

functie F aditiva de domeniu, definita in G astfel incat

dF
f x, y , z

dV x , y , z

pentru orice punct

x, y , z G

, atunci spunem

ca f admite primitiva in domeniul G, iar F este, prin definitie, o

primitiva in G a functiei f. Primitiva unei functii definite in G (daca
exista) este unic determinata.
- Derivata unei functii de domeniu este o functie de
punct.
- Primitiva unei functii de punct este o functie aditiva de
domeniu.
Definitie: Fie f o functie de punct, definite in domeniul

G R3

Spunem ca f este integrabila pe G daca f admite primitiva pe G.

Daca F este primitiva lui f, valoarea F(G) se numeste integrala
tripla a functiei f pe domeniul G si se noteaza

F (G) f x, y, z dxdydz
G

F(G) este totdeauna unic determinata.

Exemplu.

xyz dx dy dz
1. Sa se studieze integrala
de inegalitatile

0 x 1, 2 y 4, 5 z 8

, unde G este definit

1
4
xyz 2 z 8
39
xyz dx dy dz dx dy xyz dz dx
dy
dx xydy

5
2
2
G
0
2
5
0
2
0
2
1

1
1
39 xy 2 y 4
x 2 x 1 117

dx 117 xdx 117

0
2 0 2 y 2
2
2
0

2.