### - Teste de Matematica (M1)

TESTE DE MATEMATICA M1
PENTRU ADMITERE
2008
Conf. dr. Ariadna Lucia Pletea

Conf. dr. Narcisa Dumitriu
Asist. Silviu Cătălin Nistor
Asist. Gabriela Grosu
March 15, 2008

Cuprins
1 Algebră 3
2 Trigonometrie 51
3 Subiecte date la admitere 59

3.1 Subiecte 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3.2 Subiecte 2007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
3.3 Indicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
4 Indicaţii şi răspunsuri 67

4.1 Algebră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
4.2 Trigonometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
5 Modele de teste 107

5.1 Indicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
5.2 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
1
2 CUPRINS
Capitolul 1
Algebră
1. Fie
f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c,
unde a, b, c ∈ R şi a 6= 0. Atunci funcţia este:
(a) injectivă ; (b) surjectivă ; (c) monotonă ; (d) mărginită ;
(e) nici injectivă, nici surjectivă.
2. Trinomul
x2 + 2ax + b, a, b ∈ R
are rădăcinile strict negative dacă:
a) a ≤ 0 şi a2 ≥ b; b) a ≥ 0 şi b ≥ 0; c) 0 < b ≤ a2 şi a > 0;
d) a ≤ 0 şi b ≤ a2 ; e) 0 ≤ b ≤ a2 şi a > 0.
3. Se consideră ecuaţia
mx2 + (2m − 1)x + m + 1 = 0, m ∈ R \ {−1, 0} .
Să se formeze ecuaţia de gradul doi (ı̂n variabila y), care are rădăcinile
1 1
y1 = x1 + , y2 = x2 + .
x2 x1
(a) (m + 2) y 2 + (4m − 1)y + (m + 1)2 = 0;
(b) m (m + 1) y 2 + (4m2 − 1)y + (2m + 1)2 = 0;
(c) (m + 2) y 2 + (2m + 1)y + m2 − 1 = 0;
3
4 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ
(d) m (m + 1) y 2 + (1 − 4m2 )y + (m + 1)2 = 0;

(e) m (m + 2) y 2 + (4m + 1)y − (m − 1)2 = 0.
4. Rădăcinile ecuaţiei
mx2 + 2(m + 1)x + (m − 2) = 0
au semne contrare dacă

£ ¢
(a) m ∈ (−∞, 0) ; (b) m ∈ − 14 , ∞ ; (c) m ∈ (0, 2) ;
¡ ¢
(d) m ∈ (0, ∞) ; (e) m ∈ − 14 , 2 .
5. Se dau ecuaţiile x2 + ax + b = 0 si y 2 + by + a = 0, ı̂n care a şi b
sunt constante (reale sau complexe). Să se scrie ecuaţia de gradul doi ı̂n
variabila z care admite rădăcinile
z1 = x1 y1 + x2 y2 , z2 = x1 y2 + x2 y1
unde x1 şi x2 , respectiv y1 şi y2 sunt rădăcinile ecuaţiilor date.

(a) z 2 − abz + a3 + b3 + 4ab = 0;
(b) z 2 + abz + a3 + b3 + 4ab = 0;
(c) z 2 + abz + a3 + b3 − 4ab = 0;
(d) z 2 − abz + a3 − b3 + 4ab = 0;
(e) z 2 − abz + a3 + b3 − 4ab = 0.
6. Se dau ecuaţiile x2 + ax + b = 0 si y 2 + by + a = 0, ı̂n care a şi b sunt
constante (reale sau complexe) şi a 6= 0. Să se scrie ecuaţia de gradul
doi ı̂n variabila z care admite rădăcinile
x1 x2 x1 x2
z1 = + , z2 = +
y1 y2 y2 y1
unde x1 şi x2 , respectiv y1 şi y2 sunt rădăcinile ecuaţiilor date.

(a) z 2 − abz + a3 + b3 = 0;
(b) az 2 − abz + a3 + b3 − 2ab = 0;
(c) bz 2 − abz + a3 + b3 − 4ab = 0;
(d) abz 2 − (a + b)z − a2 − b2 + 2ab = 0;
(e) a2 z 2 − a2 bz + a3 + b3 − 4ab = 0.
5
7. Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât ecuaţia
x2 + mx + m + 3 = 0
sa admită radacinile reale x1 şi x2 care să satisfacă relaţia x1 < 1 < x2 .
(a) m ∈ (−∞, −2)∪(6, ∞) ; (b) m ∈ (−∞, −1) ; (c) m ∈ (−∞, −2) ;
(d) m ∈ R; (e) m ∈ (−2, 6) .
8. Să se determine valorile parametrului real m astfel ı̂ncât ecuaţia
(m − 2) x2 − (m − 4) x + m − 3 = 0
să aibă rădăcini strict mai mici decât 1.

£ ¡ √ ¢ ¤
(a) m ∈ 2, 6 + 2 3 /3 ;
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(b) m ∈ [ 6 − 2 3 /3, 6 + 2 3 /3];
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(c) m ∈ [ 6 − 2 3 /3, 1) ∪ (2, 6 + 2 3 /3];
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(d) m ∈ (−∞, 6 − 2 3 /3] ∪ [ 6 + 2 3 /3, +∞);
¡ ¡ √ ¢ ¤
(e) m ∈ 2, 6 + 2 3 /3 .
9. Fie ecuaţia
4mx2 + 4(1 − 2m)x + 3(m − 1) = 0
Să se determine valorile parametrului real m astfel ı̂ncât ambele rădăcini
să fie reale şi strict mai mici ca 1.
(a) m > 0; (b) 1 < m < 2; (c) −1 < m < 0;
√
(d) 0 < m < 1; (e) 1 < m < 2.
(m − 1)x2 + 2mx + (m − 1) = 0,
ı̂n care m 6= 1 este un parametru real. să se determine m astfel ı̂ncât

rădăcinile să satisfacă condiţia x1 < 2 < x2 .
1 5
(a) 2
< m < 1; (b)
< m < 1; (c) 1 < m;
9
√
(d) 1 < m < 2; (e) 1 < m < 2.
11. Se consideră ecuaţia:

(m − 2)x2 + 4x + m + 1 = 0,
ı̂n care m 6= 2 este un parametru real. Să se determine m astfel ı̂ncât
rădăcinile să fie reale, distincte şi cuprinse ı̂n (−1, 1) .
¡ ¢
(a) m ∈ −2, − 32 ; (b) m ∈ (−1, 2) ∪ (2, 3) ;
¡ ¢ ¡ ¢
(c) m ∈ 52 , ∞ ; (d) m ∈ − 32 , 52 ;
¡ ¢ ¡ ¢
(e) m ∈ − 32 , 2 ∪ 52 , 3 .
mx2 + (m − 1)x − 1 = 0,
ı̂n care m 6= 0 este un parametru real. Să se determine m astfel ı̂ncât
ecuaţia să aibă rădăcini reale, distincte şi mai mari ca 1.
(a) nu există m cu proprietatea cerută; (b) − 1 < m < 0;
1 1
(c) m > 0; (d) − 1 < m < − ; (d) < m < 1.
2 3
13. Fie ecuaţia
x2 + 2(m − a)x + 3am − 2 = 0,
ı̂n care a şi m sunt parametri reali.
i) Să se afle a astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă rădăcini reale, oricare ar fi
m ∈ R.
ii) Să se afle m astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă rădăcini reale, oricare ar fi
a ∈ R.
r r
8 8
(a) |a| < , |m| > ;
21 21
r r
8 8
(b) |a| ≤ , |m| ≤ ;
21 21
r r
8 8
(c) |a| ≥ , |m| ≥ ;
21 21
r r
8 8
(d) |a| > , |m| < ;
21 21
r r
8 8
(e) |a| > , |m| > .
21 21
7
14. Valorile parametrului real m determinat astfel ı̂ncât inegalitatea
mx2 + (m + 1)x + m − 1 > 0
să nu aibă soluţii sunt:

³ ´
(a) m ∈ (1 − √1 , 0); (b) m ∈ 1 − √2 , 0 ; (c) m ∈ (1 + √2 , ∞);
3 3 3
³ i ³ ´
(d) m ∈ −∞, 1 − √2 ; (e) m ∈ (−1, 0) ∪ 0, 1 + √2 .
3 3
15. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât inecuaţia
mx2 + (m − 1) x − (m − 2) > 0
să nu aibă nici o soluţie reală.

h √ √ i
(a) m ∈ 5−25 5 , 5+25 5 ; (b) m ∈ (−∞, 0);
³ √ ´ ³ √ ´
(c) m ∈ −∞, 5−25 5 ; (d) m ∈ ∅; (e) m ∈ 5+25 5 , ∞ .
16. Valorile parametrului m pentru care inecuaţia
x2 + y 2 − 4x − 4y + m > 0
este adevărată pentru orice x, y ∈ R sunt:

(a) m ∈ (−∞, 0) ; (b) m ∈ [0, ∞] ; (c) m ∈ (8, ∞) ;
(d) m ∈ (4, ∞) ; (e) m ∈ (0, 4) .
17. Valorile parametrului m pentru care inecuaţia
(m − 1)x2 − (m + 1)x + m + 1 > 0
este adevărată pentru orice x ∈ R sunt:

µ ¶ ∙ ¸
5 5
(a) m ∈ (1, ∞) ; (b) m ∈ , ∞ ; (c) m ∈ 1, ;
3 3
µ ¶ µ ¶
5 5
(d) m ∈ −1, ; (e) m ∈ 1, .
3 3
18. Să se determine valorile reale ale lui λ pentru care

λx2 − 2 (λ − 1) x + λ + 2 > 0, ∀x ∈ [0, 3] .
(a) λ > 0; (b) − 2 < λ ≤ 0; (c) λ ≥ 0; (d) λ > −2; (e) λ ∈ ∅.

19. Se consideră ecuaţia x2 + ax + a = 0, ı̂n care a ∈ R. Se notează cu x1 şi
x2 rădăcinile sale (reale sau complexe). Să se determine a astfel ı̂ncât
x31 + x32 < x21 + x22 .
¡ √ √ ¢ ¡ √ ¢
(a) a ∈ 1 − 3, 1 + 3 ; (b) a ∈ 1 − 3, ∞ ;
¡ √ ¢ ¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(c) a ∈ (−∞, −1) ∪ 1, 1 + 3 ; (d) a ∈ 1 − 3, 0 ∪ 1 + 3, ∞ ;
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(e) a ∈ 1 − 3, 0 ∪ 0, 1 + 3 .
20. Pentru m ∈ R\ {1} se consideră ecuaţia de gradul al doilea ale cărei
rădăcini x1 şi x2 verifică relaţiile:
(
4x1 x2 − 5(x1 + x2 ) + 4 = 0
1 .
(x1 − 1)(x2 − 1) =
1−m
Atunci −1 < x1 < x2 < 1 pentru:
(a) m ∈ (−∞, −1) ∪ (1, +∞); (b) m ∈ (−∞, 3); (c) m ∈ (0, +∞);
(d) m ∈ (−∞, −3); (e) m ∈ (−3, −1) ∪ [0, 1).
21. Numărul soluţiilor sistemului
½ 2
x − 3xy + y 2 = −1
3x2 − xy + 3y 2 = 13
este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 4; (e) 8.
22. Soluţiile sistemului ½
xy + x + y = 11
x2 y + xy 2 = 30
sunt:
(a) (x, y) ∈ {(−2, 3), (−3, 2)}; (b) (x, y) ∈ {(1, −5), (−5, 1)};
(c) (x, y) ∈ {(2, 3), (1, 5)} (d) (x, y) ∈ {(3, 2), (5, 1)};
(e) (x, y) ∈ {(2, 3), (3, 2), (1, 5), (5, 1)}.
9
23. Mulţimea numerelor reale x ce verifică

¯ ¯
¯ x (1 − x2 ) ¯ 1
¯ ¯
¯ (1 + x2 )2 ¯ ≤ 4
este:
(a) R; (b) [0, +∞) ; (c) (−∞, 0] ; (d) [−1, 1] ;
(e) (−∞, −1] ∪ [1, ∞) .
24. Valorile lui x ∈ R pentru care are loc inegalitatea:
¯ 2 ¯
¯ 2x − 1 ¯
¯ ¯
¯ x2 − 1 ¯ < 1.
sunt
" r r # ∙ ¸ Ã r r !
2
2 2 2 2 2
(a) x ∈ − ; (b) x ∈ − √ , √ ; (c) x ∈ −
, , ;
3
3 3 3 3 3
Ã r ! Ã r r !
2 5 2 2
(d) x ∈ − √ , ; (e) x ∈ − , r {0} .
3 3 3 3
25. Valorile lui x ∈ R pentru care are loc inegalitatea:

¯ 2 ¯
¯ x + 3x + 2 ¯
¯ ¯
¯ x2 − 4x + 3 ¯ < 1.
sunt
µ ¶
1
(a) x ∈ (1, 3) ; (b) x ∈ (−∞, 1) ∪ (1, 3) ; (c) x ∈ ,3 ;
7
µ ¶ µ ¶
1 1
(d) x ∈ −∞, ∪ (1, 2) ; (e) x ∈ −∞, .
7 7
26. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei
√
1− 1 − 4x2
<3
x
este:
£ ¢ ¡ ¤ £ ¤
(a) x ∈ R; (b) x ∈ − 12 , 0 ∪ 0, 12 ; (c) x ∈ − 12 , 12 ;
£ ¢ £ ¢ ¡ 6¤
(d) x ∈ − 13 , 13 ; (e) x ∈ − 12 , 0 ∪ 0, 13 .
27. Se consideră relaţia xy = a2 ı̂n care x > 0 şi y > 0 sunt variabile, iar
a > 0 este o constantă reală. Valoarea minimă a expresiilor
E1 (x, y) = x2 + y 2 şi E2 (x, y) = x + y
este:
√
(a) min E1 = a2 , min E2 = a; (b) min E1 = a2 + a, min E2 = a 2;
(c) min E1 = a2 , min E2 = a2 ; (d) min E1 = 2a2 , min E2 = 2a;
(e) min E1 = 3a2 , min E2 = a.
28. Fie p numărul soluţiilor ecuaţiei

√
4
√
97 − x + 9 + x = 8.
Atunci:
(a) p = 0; (b) p = 2; (c) p = 1; (d) p = 4; (e) p = 5.
29. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia:

√ √ √
x − a + x − b + x − c + d = 0, a, b, c ∈ R, d > 0.
( r r )
n p p o |a + b| |a + b|
(a) ∅; (b) ± |a − c|, ± |b| ; (c) − , ;
2 2
( r r )
n p p o |a + b + c| |a + b + c|
(d) ± |a|, ± |c| ; (e) − , .
2 2
30. Să se rezolve inegalitatea

√ √ √
3
x − a + 3 x − b + 3 x − c > 0, a, b, c ∈ R.
(a) x > max {a, b, c} ; (b) x > min {a, b, c} ;

(a + b + c)3 − 27abc a+b+c
(c) x > ; (d) x > ;
9(a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca) 3
a+b+c
(e) x > .
9
11
31. Mulţimea valorilor x pentru care

√ √
3x − 1 − 3x + 1 > −1
este:
¡5 ¢ ¡ ¢ ¡ ¢
(a) 12 , +∞ ; (b) − 13 , +∞ ; (c) 13 , +∞ ;
¡ ¢ ¡ ¢
(d) − 13 , 13 ; (e) −∞, 12
5
.
32. Să se rezolve inecuaţia: r
1 + 4x
< 1.
x
µ ¶ µ ¶
1 1
(a) x ∈ − , 0 ; (b) x ∈ −∞, − ∪ (0, ∞) ;
3 4
µ ¶ µ ¸
1 1 1
(c) x ∈ − , − ; (d) x ∈ −∞, − ∪ (0, ∞) ;
3 4 4
µ ¸
1 1
(e) x ∈ − , − .
3 4
p p
|x − 6| > |x2 − 12x + 36|
este:
(a) x ∈ R; (b) x ∈ (5, 6) ∪ (6, 7); (c) x ∈ [1, 2] ;
(d) x ∈ (−∞, 3) ; (e) x ∈ (−2, 1) .
34. Care este relaţia dintre numerele:
q q
3 √ √
a = 2 + 3, b = 1 + 2.
(a) numerele nu pot fi comparate; (b) a ≥ b; (c) a = b;

(d) a > b; (e) a < b.
p
3
√ p
3
√
35. Numărul a = 6 3 − 10 − 6 3 + 10 aparţine mulţimii
(a) N; (b) Z; (c) Q\Z; (d) R\Z; (e) R\Q.
36. Se consideră funcţia

s
1 + (4 − a2 )x − x2
f : I ⊂ R → R, f(x) = 2
, a ∈ R∗ .
a(1 + x )
Să se determne a astfel ı̂ncât I să fie un interval de lungime minimă.

(a) a = 2; (b) a = −2; (c) a = 1; (d) a = 3; (d) a = 4.
37. Mulţimea soluţiilor sistemului de inecuaţii

⎧
⎨ |x −¯|x − 1|¯ + 1| ≤ 2
¯x − 1¯
⎩ ¯ ¯
¯ 2x ¯ ≤ 1
este:
£ ¢
(a) (−∞, −1) ∪ 15 , +∞ ; (b) (−∞, −2); (c) (−1, 1];
£ ¢
(d) {−1} ∪ 13 , +∞ ; (e) (−1, 0).
38. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât

½ 2
x + 2mx − 1, x ≤ 0
f : R → R,f(x) =
mx − 1, x > 0
să fie funcţie injectivă pe R.

(a) m ∈ (−∞, −1); (b) m ∈ (1, +∞); (c) m ∈ (−∞, 0);
(d) m ∈ (0, +∞); (e) m ∈ (2, +∞).
39. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât

½
x + m, x ≤ 1
f : R → R, f(x) =
2mx − 1, x > 1
să fie funcţie surjectivă pe R.

(a) m ∈ (−2, 0); (b) m ∈ (0, 2]; (c) m ∈ (0, +∞);
(d) m ∈ (0, 3); (e) m ∈ (−∞, 0).

13
40. Fie
f : R → R,f : R → R,f(x) = max (2x − 1, x + 1) .
Atunci
(a) f e descrescătoare pe R; (b) f ◦ f e constantă pe [0, 2];
(c) f nu e injectivă pe R;
( x+1
,x ≥ 2
(d) g : R → R, g(x) = 2 e inversa funcţiei f ;
x − 1, x < 2
( x+1
,x ≥ 3
(e) g : R → R, g(x) = 2 e inversa funcţiei f .
x − 1, x < 3
41. Fie
q q
√ √
f : [1, ∞) → R,f (x) = x + 2 x − 1 + x − 2 x − 1
şi
½ ¾
A = {x ∈ R; f(x) = 2} şi B = x ∈ R;f (x) = log 1 (x − 1) .
2
Atunci:
©5ª ©3ª
(a) A = {1, 2} şi B = 4
; (b) A = {2} şi B = 4
;
© ª
(c) A = [1, 2] şi B = ∅; (d) A = {1}şi B = 54 ;
© ª
(e) A = [1, 2] şi B = 54 .
42. Se consideră funcţia
x2 + (m + 1)x + m + 2
f (x) = .
x2 + x + m
Să se determine parametrul real m, astfel ı̂ncât f să fie definită pe R şi
să avem f (x) ≤ 2 pe R.
(a) m ∈ (1, 3) ; (b) m ∈ (3, ∞) ; (c) m = 3;
¡ √ ¢
(d) m ∈ (0, 3) ; (e) m ∈ 1, 3 .
43. Fie ecuaţia q

√
1 − x4 − x = x − 1.
Numărul rădăcinilor ecuaţiei este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
p
3
√ p3
√
44. Suma H = 20 + 14 2 + 20 − 14 2 este egală cu:
√
(a) H = 5; (b) H = 16; (c) H = 5 + 2;
√
(d) H = 5 − 2; (e) H = 4.
45. Se consideră funcţia f : Z→Z

½
k, pentru n = 3k + 1, k ∈ Z
f (n) =
n, pentru n = 3k sau n = 3k + 2, k ∈ Z,
(∀) n ∈ Z. Este f injectivă? Dar surjectivă?

(a) f este injectivă şi surjectivă;
(b) f este injectivă şi nesurjectivă;
(c) f nu este injectivă, dar este surjectivă;
(d) f nu este injectivă şi nici surjectivă;
(e) f nu este injectivă şi f este surjectivă dacă şi numai dacă numărul k
este par.
46. Mulţimea valorilor x pentru care
ex + 1 > 2e−x
este:
(a) R; (b) (−∞, −1) ; (c) (−∞, 0) ; (d) (1, +∞) ; (e) (0, +∞) .
47. Numărul de soluţii reale ale ecuaţiei
2x + 2x+1 + 2x+2 = 6x + 6x+1
este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
15
48. Să se rezolve ecuaţia:

52x − 3 · 5x + 2 = 0.
(a) x = 0şi x = log5 3; (b) x = log5 2 şi x = 0; (c) x = 1 şi x = 0;
(d) x = 2 şi x = 0; (e) x = −1.
49. Sistemul de ecuaţii ½ √
x√ y = y x
y x = xy
are soluţiile reale:
(a) x = 1, y = 1; (b) x = 1, y = 1 sau x = 0, y = 0;
(c) x = 0, y = 0; (d) x = y = a ∈ (0, ∞) ; (e) x = y = a ∈ [0, ∞) .
50. Mulţimea soluţiilor reale ale sistemului de ecuaţii
½
|x + y| = 2x
|x + y| · 3x = 27 37
are un număr de elemente p egal cu:
(a) p = 0; (b) p = 2; (c) p = 1; (d) p = 4; (e) p = 5.
51. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei
2|x+1| − |2x − 1| = 2x + 1
este:
(a) (−∞, −1) ; (b) [−1, 0] ; (c) (0, +∞) ;
(d) {−2} ; (e) [0, +∞) ∪ {−2} .
52. Soluţiile ecuaţiei
³√ ´x ³√ ´x ³√ ´x
3+1 + 3−1 =4 2
sunt:
© ¡ √ ¢ ¡ √ ¢ª
(a) x ∈ log√3+1 2 + 5 , log√3+1 −2 + 5 ;
© ¡ √ ¢ª
(b) x ∈ log√3+1 2 + 5 ;
© ¡ √ ¢ ¡ √ ¢ª
(c) x ∈ log√2 1 + 3 , log√2 −1 + 3 ;
© ¡ √ ¢ª
(d) x ∈ log2+√3 1 + 3 ;
© ¡ √ ¢ ¡ √ ¢ª
(e) x ∈ log√3+2 7 + 4 3 , log√3+2 7 − 4 3 .
53. Dacă log12 2 = k, atunci log6 16 are valoarea:

k 1−k 4k 1−k 3k
(a) ; (b) ; (c) ; (d) ; (e) .
1−k k 1−k 4k 4
54. Să se determine valorile lui m ∈ R astfel ı̂ncât inegalitatea
(m − 2)4x + (2m − 3)2x+1 + m > 2
să fie adevărată pentru orice x ∈ R.

(a) m ∈ [2, ∞); (b) m ∈ (2, ∞); (c) m ∈ (−2, ∞);
(d) m ∈ ∅; (e) m ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞) .
55. Să se rezolve inecuaţia
log2a x − 3 loga x + 2
> 0,
x2 − 4
unde a > 2 este o constantă.

(a) x ∈ (2, a2 ) ; (b) x ∈ (a, a2 ) ; (c) x ∈ (0, a2 ) ;
(d) x ∈ (2, ∞) ; (e) x ∈ (2, a) ∪ (a2 , ∞) .
56. Numărul soluţiilor ecuaţiei
x + 2x + log2 x = 7.
este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
57. Expresia:
1 3 2n−1
lg a n + lg a n + · · · + lg a n
E= 2 4 2n , a > 0, a 6= 1
lg a n + lg a n + · · · + lg a n
este egală cu:

n+1 n
(a) n; (b) ; (c) n+1
; (d) n (n + 1); (e) 1.
n
17
58. Să se rezolve ecuaţia:

√ 21
loga x + loga2 x + log√a x2 = ,
2
unde a ∈ R∗+ \ {1} este un parametru real.
1 √ 1 a
(a) x = ; (b) x = a2 ; (c) x = a; (d) x = ; (e) x = .
2 4 2
59. Să se rezolve inecuaţia:
log3 x > log9 (5x − 4).

¡ ¢
(a) x ∈ 0, 45 ∪ (1, ∞) ; (b) x ∈ (0, 1) ∪ (4, ∞) ;
¡ ¢
(c) x ∈ 45 , 1 ∪ (4, ∞) ; (d) x ∈ R; (e) x ∈ ∅.
60. Valorile lui x ∈ R pentru care este adevărată inegalitatea

µ ¶
2x − 1
log x+4 log2 <0
2 x+3
sunt:
(a) x ∈ [−2, ∞); (b) x ∈ (−4, −3) ∪ (2, ∞); (c) x ∈ (−4, −2);
(d) x ∈ ∅; (e) x ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞) .
61. Valorile lui a pentru care inegalitatea
log a−1 (x2 + 3) ≥ 1

a+1
este adevărată, oricare ar fi x ∈ R sunt:

(a) a ∈ (−∞, −1); (b) a ∈ (−∞, −1) ∪ (1, +∞);
(c) a ∈ (−∞, −2]; (d) a ∈ (−∞, −4]; (e) a ∈ ∅.
62. Să se rezolve inegalitatea

log2 x4
log x2 8 + log x4 8 < .
log2 x2 − 4
(a) x ∈ (0, 2) ∪ (4, ∞) ; (b) x ∈ (4, ∞) ; (c) x ∈ (2, 4) ∪ (4, ∞) ;
(d) x ∈ (0, 1) ∪ (2, 4) ; (e) x ∈ (0, 4) ∪ (16, ∞) .
63. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei:

µ µ¯ ¯ ¶ ¶
¯ x−1 ¯
log2 log 1 ¯ ¯ ¯ + 1 + 16 < 4
3 2x + 3 ¯
este
© ª © ª
(a) R\ − 32 ; (b) R\ − 32 , 1 ; (c) ∅;
¡ ¢ ¡ ¢
(d) − 32 , 1 ; (e) −∞, − 32 ∪ (1, ∞) .
log2a x − 4
> 0,
logb2 x + 1
unde b > a > 1 sunt constante, este:

µ ¶ µ ¶
1 1 1 1
(a) x ∈ , ; (b) x ∈ , ∪ (a, ∞) ;
b a b2 a2
µ ¶ µ ¶
1 1 2 1
(c) x ∈ , ∪ (a , ∞) ; (d) x ∈ 0, 2 ∪ (a, ∞) ;
b2 a2 b
³√ √ ´
(e) x ∈ a, b ∪ (b, ∞) .
65. Determinaţi valorile lui x pentru care

£ ¡ ¢¤
logx log36 2 · 92x − 3 · 42x ≤ 1.
¡ ¤ £ ¢
(a) (0, 1) ∪ (1, ∞) ; (b) 0, 12 ∪ [2, ∞) ; (c) 12 , 1 ;
£ ¤
(d) 12 , 2 \ {1} ; (e) (1, ∞) .
loga x + logax x > 0
pentru a > 1, este:

(a) x ∈ (2, ∞) ; (b) x ∈ (1, 2) ; (c) x ∈ (1, a) ;
¡ ¢
(d) x ∈ R; (e) x ∈ a12 , a1 ∪ (1, ∞) .
19

log5 x > log125 (3x − 2)
este:
¡ ¢
(a) x ∈ (−1, 0) ; (b) x ∈ 23 , 1 ; (c) x ∈ (−1, 1) ;
¡ ¢
(d) x ∈ R; (e) x ∈ 23 , 1 ∪ (1, ∞) .
log1−x (x + 1) ≥ 2
este:
(a) (−∞, 0) ∪ (3, ∞); (b) (0, 3); (c) ∅; (d) (0, 1); (e) (−1, 1) .
3
ln(1 + sin2 x) ln(1 + cos2 x) ≤ ln2
2
este:
(a) (0, π); (b) (0, π2 ); (c) ∅; (d) (0, 1); (e) R.
70. Să se precizeze mulţimea soluţiilor inecuaţiei:
µ µ ¶¶
1
logx log 1 1 + < 0.
x x
(a) (0, ∞) ; (b) (0, 1) ; (c) (1, ∞) ; (d) (0, ∞) \ {1} ; (e) ∅.
71. Să se rezolve inecuaţia
log2 (9 − 2x ) > 3 − x.
(a) x < 8; (b) 0 < x < 3; (c) 2 < x < 4; (d) x > 3;
(e) nu există soluţii.
72. Numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei
(1 + i)x4 − (3 + i)x3 + (5 + i)x2 − 4x + 2 + 2i = 0
este:
(a) 4; (b) 3; (c) 2; (d) 1; (e) 0.
73. Se dă ecuaţia

3x3 + 2x2 + ax + b = 0,
ı̂n care a şi b sunt parametri reali. Se cer condiţiile pe care trebuie să
le ı̂ndeplinească a şi b astfel ı̂ncât ecuaţia să admită o rădăcină egală cu
−2, iar celelalte rădăcini să fie reale şi pozitive.
1 20
(a) a = 8, b = ; (b) −8 ≤ a ≤ − , b = 2a + 16;
3 3
(c) −8 ≤ a < 4, b = 1; (d) a ≥ 2, a + b > 0; (e) a = −8, b = 2a + 16.
74. Să se determine S = a + b + c + d, unde a, b, c, d ∈ R sunt coeficienţi ai
polinomului
x4 − x3 + ax2 + bx + c
astfel ca la ı̂mpărţirea acestuia prin x2 + d să obţinem restul x, iar la
ı̂mpărţirea prin x2 − d să obţinem restul −x.
(a) S = 2; (b) S = 1; (c) S = 0; (d) S = −1; (e) S = 3.
75. Cele patru rădăcini ale polinomului
x4 − αx3 − αx + 1 = 0, unde α ∈ (−1, 1) ,
au modulele
(a) două mai mici ca 1 şi două mai mari ca 1 ; (b) toate egale cu 1 ;
(c) toate mai mici ca 1 ; (d) toate mai mari ca 1 ;
(e) toate negative, deoarece rădăcinile sunt complexe.
76. Numărul 1 este pentru polinomul
x2n − nxn+1 + nxn−1 − 1, n ≥ 3,
rădăcină având ordinul de multiplicitate egal cu:

(a) 1; (b) 2; (c) 3; (d) 4; (e) n + 2.
77. Fie p ∈ N numărul tripletelor ordonate (a, b, c) ∈ R3 pentru care poli-
nomul
p(x) = x3 + ax2 + bx + c
admite atât rădăcinile x1 , x2 , x3 cât şi rădăcinile x21 , x22 , x23 . Atunci:
(a) p = 1; (b) p = 6; (c) p = 8; (d) p = 4; (e) p = 2.
21
78. Fie f ∈ Z [X], f = a0 + a1 X + a2 X 2 + a3 X 3 . Să se determine a0 , a1 , a2 , a3

astfel ı̂ncât
f (1) + f (2) + ... + f (n) = n4 , ∀n ∈ N, n > 0.
(a) a0 = −1, a1 = 4; a2 = −6, a3 = 4;
(b) a0 = 4, a1 = −6; a2 = 4, a3 = −6;
(c) a0 = −1, a1 = 6; a2 = −4, a3 = 6;
(d) a0 = a1 = a2 = a3 = 1;
(e) a0 = −a1 = a2 = −a3 = 1.
79. Să se determine S = a2 + b2 unde numerele reale a şi b sunt coeficienţii
polinomul
P (x) = x4 − 2x3 + x2 + ax + b
determinaţi astfel ı̂ncât acesta să se dividă cu x2 + 1.
(a) S = 2; (b) S = 5; (c) S = 1; (d) S = 4; (e) S = 10.
80. Dacă x1 = i este o rădăcină a ecuaţiei
x3 + (m − 1) x + m = 0, m ∈ C,
atunci S = x21 + x22 + x23 este:
(a) S = −2; (b) S = −1; (c) S = −2i + 1;
(d) S = −2i; (e) S = −i.
1 1 1
81. Fie x, y, z ∈ R∗ astfel ı̂ncât x+y +z = 0 şi + + = 0. Să se precizeze
x y z
valoarea lui a pentru care are loc relaţia x6 + y 6 + z 6 = ax2 y 2 z 2 .
(a) a = 3; (b) a = 1; (c) a = 0; (d) a = 2; (e) a = 4.
82. Fie α ∈ R∗ şi p ∈ N numărul tripletelor ordonate (x, y, z) ∈ (R∗ )3 care
satisfac relaţiile:
⎧
⎪
⎪ x+y+z =α
⎨ 1 1 1 1
+ + = , α2 6= 2.
⎪
⎪ x y z α
⎩ xy + yz + xz = −2.
Atunci:
(a) p = 6; (b) p = 3; (c) p = 1; (d) p = 4; (e) p = 2.
83. Fie polinomul cu coeficienţi reali
p(x) = x3 + ax2 + bx + c.
Să se precizeze care din următoarele condiţii sunt necesare şi suficiente
ca rădăcinile polinomului p să aibă aceeaşi parte reală.
a2
(a) − b ≤ 0;
3
ab 2a3 a2
(b) c = − , − b ≥ 0;
3 27 3
ab 2a3 a2
(c) c = − , − b ≤ 0;
3 27 3
ab 2a3 a2
(d) c ≥ − , − b ≤ 0;
3 27 3
ab 2a3
(e) c = − .
3 27
84. Să se determine numărul al elementelor multimii tripletelor ordonate
(a, b, c) ∈ R3 ştiind că a, x1 , b, x2 , c formează o progresie aritmetică, unde
x1 , x2 sunt rădăcinile ecuatiei ax2 + bx + c = 0, a 6= 0.
(a) 0; (b) 2; (c) 1; (d) 4; (e) 5.
85. Fie S = m + n + p unde m, n, p sunt numere reale astfel ca polinomul
x4 + mx3 + nx2 + px + 8
să fie divizibil cu x3 + 5x2 + 2x − 8. Atunci valoarea lui S este:

(a) S = −7; (b) S = 0; (c) S = 6; (d) S = −9; (d) S = −8.
86. Se consideră polinomul
p(x) = x4 + x3 + ax + b.
Valorile parametrilor a şi b pentru care restul ı̂mpărţirii lui p(x + 2) la

x + 1 să fie egal cu −18, iar restul ı̂mpărţirii lui p(x − 2) la x − 1 să fie
egal cu −12 sunt:
(a) a = −3, b = −15; (b) a = 3, b = 15; (c) a = −4, b = −16;
(d) a = 4, b = 16; (e) a = −4, b = 16.
23
87. Precizaţi numărul valorilor lui λ ∈ R pentru care ecuaţiile următoare au

cel puţin o rădăcină comună
x3 − λx + 2 = 0
.
x2 + λx + 2 = 0
(a) 1; (b) 0; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
88. Să se determine S = m2 + n2 , unde m şi n sunt coeficienţii polinomului
x2 − mx + n determinaţi astfel ı̂ncât polinomul x4 + 1 să fie divizibil cu
x2 − mx + n.
(a) S = 3; (b) S = 9; (c) S = 2; (d) S = 13; (e) S = 1.
89. Precizaţi mulţimea valorilor lui m pentru care toate rădăcinile polino-
mului
P (x) = x3 − (2m + 1)x2 − (4m + 5)x + 2
sunt reale, ştiind că polinomul admite o rădăcină care nu depinde de m.
µ ¸ ∙ ¶ µ ¶
5 1 5 1
(a) −∞, − ∪ − , ∞ ; (b) − , ;
2 2 2 2
µ ¶ µ ¶
3 1 5
(c) − , ; (d) ∅; (e) − , 0 .
2 2 2
2x3 + 3x2 − 1 = 0
şi fie x1 , x2 , x3 rădăcinile sale. Ecuaţia ı̂n necunoscuta y care are rădăcinile
x2 x3 x2 x3 x2 x1
y1 = , y2 = , y3 = este:
x1 x2 x3
(a) y 3 − 2y 2 + 3y − 1 = 0; (b) 2y 3 − 9y 2 − 6y − 1 = 0;
(c) y 3 + y 2 − 6y − 1 = 0; (d) y 3 + 5y 2 − 1 = 0;
(e) 2y 3 + 9y 2 − 6y − 1 = 0.
91. Fie polinomul
f = x4 + 6x3 + 8x2 + ax + b
cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 . Determinaţi a, b ∈ R astfel ı̂ncât x1 , x2 , x3 să
fie ı̂n progresie aritmetică şi x4 = x1 + x2 + x3 .
(a) a = 6, b = 9; (b) a = 9, b = 6; (c) a = −6, b = 9;
(d) a = −6, b = −9; (e) a = 6, b = 9 sau a = −6, b = 9.
92. Fie ecuaţia

x3 − ax2 + bx − c = 0 (a, b, c numere reale nenule).
Să se precizeeze valorile lui a, b, c astfel ı̂ncât aceste numere să fie soluţii
ale ecuaţiei date.
(a) a = 1, b = 2, c = 3; (b) a = 2, b = −1, c = 52 ;
(c) a = 13 , b = 25 , c = 34 ; (d) a = −1, b = −1, c = 1;
(e) a = 1, b = 1, c = −1.
93. Ecuaţia
4x3 − 12ax2 + 11x − 3 = 0, a ∈ R,
are rădăcinile ı̂n progresie aritmetică pentru:
n √ o n √ o n √ o
−2± 10 2± 10 2± 10
(a) a ∈ 1, 4 ; (b) a ∈ −1, 4 ; (c) 1, 4 ;
(d) a ∈ {−2, 2} ; (e) a ∈ {−1, 1} .
94. Fie p(x) ∈ R [X] un polinom de grad ≥ 3 cu proprietatea
xp (x + 1) + (x + 2) p (x + 3) = 2x + 10, ∀x ∈ R.
Restul ı̂mpărţirii polinomului p(x) la x2 − 2x − 3 este
(a) 2x − 1; (b) x2 + 1; (c) 3x + 1; (d) x3 ; (e) x4 + 1.
f (x) = x3 − x2 + ax − 1, a ∈ R.
Pentru n ∈ N∗ definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , x1 , x2 , x3 ∈ C fiind rădăcinile
polinomului. Să se determine valoarea lui a ∈ R astfel ı̂ncât S3 = 1.
3 4 1
(a) a = 0; (b) a = ; (c) a = ; (d) a = 1; (e) a = .
4 3 2
f (x) = xn + px + q, p, q ∈ R.
Pentru n ∈ N, n ≥ 3 definim Sn = xn1 + xn2 + ... + xnn , x1 , x2 , ..., xn ∈ C
fiind rădăcinile polinomului. Valoarea lui Sn este:
(a) Sn = 0; (b) Sn = −p2 + nq; (c) Sn = p2 ;
(d) Sn = nq; (e) Sn = −nq.
25
97. Fie
P (x) = x2 − x loga m + 3 loga m − 8,
unde m ∈ R, m > 0, iar a > 1 este un număr fixat. Să se afle valorile
lui m pentru care P (x) > 0, oricare ar fi x ∈ R.
√
(a) ; m > a(a + 1) (b) m ∈ ( a, a); (c) m ∈ (a4 , a8 );
µ ¶
1 3
(d) m ∈ (a, 2a); (e) m ∈ ,a .
a
98. Valoarea sumei
k2 Cn1 k3 Cn2 kn+1 Cnn
Sn = k + + + ... + ,
2 3 n+1
pentru k ∈ N fixat este:
kn − 1 (k + 1)n+1 − 1
(a) Sn = ; (b) Sn = ;
n+1 n+1
kn+1 − 1 (k + 1)n − 1
(c) Sn = (k + 1) n; (d) Sn = ; (e) Sn = .
n+1 n
99. Valoarea numărului natural m pentru care al 10-lea termen al dezvoltării
binomului (5 + m)m este cel mai mare, este:.
(a) m = 12; (b) m = 5; (c) m = 6; (d) m = 8; (e) m = 11.
100. Se consideră dezvoltarea
1 n
(xm + ) .
x2m
Să se determine m şi n astfel ı̂ncât termenul de rang 12 să-l conţină pe
x, termenul de rang 24 să-l conţină pe x5 şi dezvoltarea să aibă termen
liber.
(a) m = 19 , n = 24; (b) m = − 19 , n = 26; (c) m = − 19 , n = 24;
(d) m = 19 , n = 25; (e) problema nu are soluţie.
101. În dezvoltarea Ãr !n

9 1 √
+ 4x
x
suma coeficienţilor
√ binomiali este 128. Să se precizeze termenul care ı̂l
3 2
conţine pe x .
(a) T4 ; (b) T5 ; (c) T6 ; (d) T7 ; (e) T3 .
102. Să se determine m astfel ı̂ncât al 5-lea termen al dezvoltării binomului

(2 + m)m să fie cel mai mare.
(a) m = 3; (b) m = 5; (c) m = 4; (d) m = 7; (e) m = 8.
103. Numărul h al termenilor independenţi de x din dezvoltarea binomului:

µq ¶2000
4 √ 2
x x+ √
3
x
este egal cu:

(a) h = 1; (b) h = 0; (c) h = 2; (d) h = 3; (e) h = 4.
104. Să se determine numărul termenilor raţionali din dezvoltarea binomială:

³√ √ ´90
3
3+ 2 .
(a) 15; (b) 14; (c) 17; (d) 16; (e) 10.
105. Să se determine termenul care ı̂l conţine pe b2 din dezvoltarea

√ √ 3
( a − b)n ,
ştiind că n este cel mai mare număr natural care verifică inecuaţia:
log 1 n + log n3 n > 0.

3
(a) T6 ; (b) T7 ; (c) T8 ; (d) T5 ;

(e) nu există un termen care să-l conţină pe b2 .
106. Fie dezvoltarea binomială

Ãr s !n
a b
3 √ + √ ,
b 3
a
unde n satisface 22n−4 − 3 · 2n+1 − 256 = 0. Să se afle termenul dezvoltării

ı̂n care a şi b au puteri egale.
(a) T4 ; (b) T5 ; (c) T1 ; (d) T6 ; (e)T8 .
27
107. Se consideră binomul

³√ √
5
´n
2lg(10−3x ) + 2(x−2) lg 3 .
Ştiind că al şaselea termen al dezvoltării binomului este egal cu 21 şi

coeficienţii binomiali de rang 2, 3 şi 4 sunt respectiv primul, al treilea şi
al cincilea termen al unei progresii aritmetice, atunci:
(a) x = 3; (b) x = 1; (c) x ∈ {1, 2} ;
(d) x ∈ {0, 2} ; (e) x ∈ {−1, 2} .
108. Să se determine termenul care nu ı̂l conţine pe x ı̂n dezvoltarea:

µ ¶25
x−1 x−1
1 + 2 1 .
x − x2 x3 + x3 + 1
(a) T15 ; (b) T16 ; (c) T17 ; (d) T31 ; (e) T30 .
109. Să se determine n ∈ N∗ astfel ı̂ncât numărul:
(a + bi)n + (b + ai)n ,
să fie real oricare ar fi a, b ∈ R.

(a) n = 2k, k ∈ N∗ ; (b) n = 3k, k ∈ N∗ ;
(c) n = 4k, k ∈ N∗ ; (d) n = 3k + 1, k ∈ N∗ ;
(e) n = 3k − 1, k ∈ N∗ .
110. Modulul numărului complex
1 + ai
z= , cu a ∈ R,
1 − ai
este:
⎧ ¯ ¯
⎨ ¯¯ 1 + a ¯¯ √
(a) |z| = ¯ 1 − a ¯ , a 6= 1 ; (b) |z| = 1 + a2 ; (c) |z| = 1 + |a| ;
⎩
1, a = 1
|1 − a|
(d) |z| = ; (e) |z| = 1.
1 + a2
111. Să se calculeze suma:

S = 1 + Cn1 cos x + Cn2 cos 2x + ... + Cnn cos nx, x ∈ R, n ∈ N.
(a) 2n cos nx; (b) (2 cos x2 )n cos nx; (c) (2 cos x2 )n cos nx
2
;
(d) (2 cos x2 cos nx

2
)n ; (e) 2n−1 (cos x2 + cos nx
2
).
112. Să se scrie sub formă
√ trigonometică numărul complex dat sub forma
algebrică: −5 − i5 3.
¡ ¢ ¡ ¢
(a) 10 cos 4π 3
+ i sin 4π
3
; (b) 10 cos π
3
+ i sin π
3
;
¡ ¢
(c) 10 cos(− π3 ) + i sin(− π3 ) ; (d) cos(− π6 ) + i sin(− π6 );
¡ ¢
(e) 5 cos 4π3
+ i sin 4π
3
.
113. Fie (an )n∈N∗ o progresie geometică cu termeni pozitivi. Ştiind că a7 =
Xm
2 4 2 6
(x + 1) şi a11 = (x + 1) , x ∈ R , atunci valoarea sumei loga1 ak
k=1
este:
m(m + 1) m(m + 3) m(m + 5)
(a) ; (b) ; (c) ;
4 2 4
m(m + 3) m(m + 5)
(d) ; (e) .
4 2
114. Fie ecuaţia:
ax = loga x, a > 0, a 6= 1.
Se cer valorile lui a pentru care ecuaţia admite soluţie unică.
¡ ¤ ¡ ¢
(a) (0, 1) ∪ (e, ∞) ; (b) 1e , 1 ∪ {e} ; (c) 0, 1e ∪ {e} ;
n 1o
(d)(0, 1) ∪ e e ; (e) (0, 1) .
115. Fie z1 , z2 , z3 rădăcinile ecuaţiei

z 3 + z 2 + z + 1 = 0.
Valorile lui n ∈ Z pentru care |z1n + z2n + z3n | = 3 sunt:
(a) n ∈ Z; (b) n = 4k + 1; (c) n = 4k + 2;
(d) n = 4k + 3; (e) n = 4k,
unde k ∈ Z.
29
116. Să se rezolve ecuaţia ı̂n x
logtg x a + logcos x (a + 1) = 0,
unde a > 0, a 6= 1 este dat.

π π 1
(a) + 2kπ; (b) ± + 2kπ; (c) ± arccos + 2kπ;
3 3 1+a
√ √
(d) arctg a + kπ; (e) arctg a + 2kπ. Pentru k ∈ Z.
b + 4.
f ∈ Z5 [x] , f = x3 + 3x b
Se cere câtul q şi restul r al ı̂mpărţirii lui f prin polinomul x + b

3.
(a) q = x2 − b 3x + b 1, r = b3; (b) q = x2 + b 2x + b
2, r = b
0;
(c) q = x2 − b
3x + b
2, r = b
3; (d) q = b
0, r = x3 + b
3x + b
4;
(e) q = x2 + b
2x + b
3, r = b
4x.
118. Valoarea determinantului

¯ ¯
¯ −2 5 0 −1 ¯¯
¯
¯ 1 0 3 7 ¯¯
¯
¯ 3 −1 0 5 ¯¯
¯
¯ 2 6 −4 1 ¯
este:
(a) 27; (b) 37; (c) 47; (d) 57; (e) 67.
119. Să se rezolve ecuaţia

¯ ¯
¯ x a a a ¯
¯ ¯
¯ a x a a ¯
¯ ¯ = 0, a ∈ R∗ .
¯ a a x a ¯
¯ ¯
¯ a a a x ¯
(a) x = a sau x = −3a; (b) x = a sau x = 0; (c) x = a;

√
(d) x = a şi x = 0; (e) x = 3 a sau x = 0.
120. Să se calculeze determinantul

¯ ¯
¯ x1 x2 x3 ¯
¯ ¯
¯ x2 x3 x1 ¯
¯ ¯
¯ x3 x1 x2 ¯
ştiind că x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile ecuaţiei x3 − 2x2 + 2x + p = 0.

(a) 0; (b) 2; (c) 4; (d) 3p; (e) 3p + 4.
121. Fie p(x) = x + a, q(x) = x2 + bx + c două polinoame şi x1 6= x2 două

numere arbitrare. Să se calculeze D(x)/(x2 − x1 ), unde
¯ ¯
¯ 1 p(x1 ) q(x1 ) ¯
¯ ¯
D(x) = ¯¯ 1 p(x2 ) q(x2 ) ¯¯ .
¯ 1 p(x) q(x) ¯
(a) (x + x1 )(x + x2 ); (b) (x − x1 )(x + x2 );

(x − x1 )
(c) (x + x1 )(x − x2 ); (d) ; (e) (x − x1 )(x − x2 ).
(x − x2 )
122. Se consideră polinoamele:
P (x) = x5 + 3x4 + 7x − 1, Q(x) = x3 − x − 3.
Notăm cu x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului Q(x). Atunci valoarea lui

P (x1 ) + P (x2 ) + P (x3 ) este:
(a) 20; (b) −18; (c) 18; (d) −20; (e) 0.
123. Dacă a1 , a2 , ..., a20 sunt numere reale ı̂n progresie aritmetică, atunci val-
oarea determinantului
¯ ¯
¯ a1 + a2 a2 + a3 a3 + a4 a4 + a5 ¯
¯ ¯
¯ a6 + a7 a7 + a8 a8 + a9 a9 + a10 ¯
D = ¯¯ ¯
¯
a
¯ 11 + a12 a12 + a13 a13 + a14 a14 + a15 ¯
¯ a16 + a17 a17 + a18 a18 + a19 a19 + a20 ¯
este:
(a) a1 + a2 + ... + a20 ; (b) a1 + ... + a5 ; (c) (a1 + ... + a20 ) /20;
(d) 0; (e) (a9 + a10 + a11 ) /20.
31
124. Să se precizeze toate valorile a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât ecuaţia

¯ ¯
¯ x−a b c ¯
¯ ¯
¯ c x−a b ¯=0
¯ ¯
¯ b c x−a ¯
să aibă numai rădăcini reale.

(a) b = c; (b) a = 1, b = c; (c) a = b; (d) a = c; (e) a = b = c.
125. Valorile lui x ∈ R pentru care este adevărată inegalitatea
¯ ¯
¯ 1 1 1 ¯
¯ ¯
¯ 2 x − 6x + 11 x
2 ¯≤0
¯ ¯
¯ 1 x2 − 4x + 5 x − 2 ¯
sunt:
(a) x ∈ [2, ∞); (b) x ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞); (c) x ∈ (0, 2);
(d) x ∈ ∅; (e) x ∈ R.
126. Dacă matricea ⎛ ⎞
1 0 1
A=⎝ 0 1 0 ⎠
1 0 1
satisface A3 = aA2 + bA atunci S = a2 + b2 este:
(a) S = 10; (b) S = 18; (c) S = 8; (d) S = 13; (e) S = 5.
127. Se dă matricea ⎛ ⎞
1 4 0
A = ⎝ 0 3 1 ⎠.
2 0 1
Dacă matricea este inversabilă să se calculeze d = det(A−1 ).
1
(a) d = 1; (b) d = 0; (c) d = 11
;
(d) A nu este inversabilă; (e) d = 11.
128. Fie A ∈ M3 (R),
⎛ ⎞
0 a b
A = ⎝ −a 0 c ⎠ , a2 + b2 + c2 6= 0.
−b −c 0
Se cere rangul matricei A.

(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3;
(e) nu este unic determinat, depinzând de valorile a, b, c.
129. Câte soluţii are ecuaţia:
¡ ¢ ¡ ¢
1 2 4 ·A= 3 1 2
unde A este o matrice pătratică de ordin 3 având elementele numere

naturale.
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
130. Se consideră matricea:

⎛ ⎞
2 0 0
A = ⎝ 0 1 0 ⎠.
0 1 1
Relaţiile pentru A3 şi A−1 de forma:

A3 = aA2 + bA + cI3 şi A−1 = a1 A2 + b1 A + c1 I3 sunt:
(a) A3 = 4A2 − 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 − 2A + 52 I3 ;
(b) A3 = 4A2 + 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 − 2A + 52 I3 ;
(c) A3 = 4A2 − 5A + 2I3 , A−1 = A2 − 2A + 5I3 ;
(d) A3 = 4A2 − 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 + 2A + 52 I3 ;
(e) A3 = 4A2 + 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 − 2A + 52 I3 .
131. Să se calculeze An , n ∈ N, unde

µ √ √ ¶
1 2
A= √ √2 .
2 − 2 2
Ã ! Ã (n+1)π (n+1)π
!
cos nπ
6
sin nπ
6
cos 4
sin 4
(a) nπ nπ
; (b) (n+1)π (n+1)π
;
− sin 6 cos 6 − sin 4 cos 4
Ã ! Ã !
cos (n+1)π
6
sin (n+1)π
6
cos nπ
4
sin nπ
4
(c) ; (d) nπ nπ
;
− sin (n+1)π
6
cos (n+1)π
6
− sin 4
cos 4
33
Ã !
cos nπ
3
sin nπ
3
(e) .
− sin nπ
3
cos nπ
3
132. Fie matricea ⎛ ⎞

1 a+1 1
A=⎝ a 1 −1 ⎠
1 −2 −a
P
si M = {a ∈ R | rangul matricei a este egal cu 2} si S = |a| . Atunci:
a∈M
(a) S = 3; (b) S = 2; (c) S = 1; (d) S = 5; (e) S = 4.
133. Fie λ ∈ R, ⎞
⎛
λ1 1 1
⎜ 11 ⎟ λ 1
A(λ) = ⎜
⎝ 1
⎟
1 ⎠ 1 λ
1λ 1 1
P
şi M = {λ ∈ R; rang A(λ) < 4}. Atunci α = λ este:
λ∈M
(a) α = 3; (b) α = −2; (c) α = 0; (d) α = 2; (e) α = −3.
134. Să se afle S = p2 q 2 r unde p, q şi r sunt numerele reale care satisfac relaţia
A3 = pA2 + qA + rI, unde matricea A este
⎛ ⎞
2 0 1
A = ⎝ 1 1 0 ⎠.
1 0 1
(a) S = 1; (b) S = 36; (c) S = 256; (d) S = 16; (e) S = 512.
135. Soluţia ecuaţiei matriceale

⎛ ⎞ ⎛ ⎞
1 2 3 −1 5 3
X ⎝ 0 1 2 ⎠ = ⎝ 2 1 −1 ⎠ .
−1 2 3 −3 4 −5
este:
⎛ 1
⎞ ⎛ ⎞
2
0 − 12 1 1
2
4
(a) X = ⎝ 1 −3 1 ⎠; (b) X = ⎝ −10 6 1 ⎠;
− 12 2 − 12 6 − 52 −1
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
3−9 4 2 1 8
(c) X = ⎝ 52 −5 12 ⎠; (d) X = ⎝ −6 19 −5 ⎠;
5 −22 8 −8 29 −8
⎛ ⎞
18 11 20
(e) X = ⎝ 1 −1 −3 ⎠.
−10 −6 −4
136. Valorile parametrului real m astfel ı̂ncât matricea

⎛ ⎞
2 x 3
A = ⎝ x −1 x ⎠
1 2 m
să fie inversabilă pentru orice x ∈ R sunt:

¡ ¢
(a) m = 1; (b) m ∈ 12 , 2 ; (c) m ∈ (1, 2);
¡ ¢
(d) m ∈ −∞, 12 ∪ (2, ∞); (e) m = 2.
137. Fie matricele µ ¶

2 0 X
n
A= şi B= Ak .
0 3
k=1
Atunci, pentru n ∈ N, n ≥ 1 :
µ ¶
1 2 0
(a) B este inversabilă şi B −1 = n ;
(2 + 1) (3n + 1) 0 3
µ ¶
−1 1 3n − 1 0
(b) B este inversabilă şi B = n ;
2 0 2n
(c) B nu este inversabilă;

µ ¶
−1 1 3n 0
(d) B este inversabilă şi B = ;
n
3 (2 − 1) 0 2n
⎛ ⎞
1
⎜ 2 (2n − 1) 0 ⎟
(e) B este inversabilă şi B −1
=⎜
⎝ 1
⎟.
⎠
0 3
2
(3n − 1)
35
138. Fie µ ¶
a −b
M=
b a
o matrice nenulă cu elemente reale. Să se calculeze M n (s-au folosit
√ a
notaţiile ρ = a2 + b2 şi ϕ determinat prin condiţiile cos ϕ = , sin ϕ =
ρ
b
).
ρ
µ ¶
n n sin nϕ − cos nϕ
(a) M = ρ ;
cos nϕ sin nϕ
µ ¶
n n cos nϕ sin nϕ
(b) M = ρ ;
− sin nϕ cos nϕ
µ ¶
n n cos nϕ sin nϕ
(c) M = ρ ;
sin nϕ cos nϕ
µ ¶
n n cos nϕ cos nϕ
(d) M = ρ ;
− sin nϕ sin nϕ
µ ¶
n n cos nϕ − sin nϕ
(e) M = ρ .
sin nϕ cos nϕ
139. Precizaţi matricele A ∈ M2 (R) care satisfac relaţia A2 + A + I = 0,

unde I ∈ M2 (R) este matricea unitate iar 0 ∈ M2 (R) este matricea
nulă. Stabiliţi dacă o astfel de matrice este inversabilă. În caz afirmativ
precizaţi inversa A−1 .
µ ¶
−d − 1 b
(a) A = ,
− 1b (d2 + d + 1) d
µ ¶
−1 d −b
există A = 1 .
b
(d + d2 + 1) −d − 1
µ ¶
−d − 1 − 1b (d2 + d + 1)
(a) A = , nu există A−1 .
b d
µ ¶
−d − 1 b
(a) A = , nu există A−1 .
− 1b (d2 + d + 1) d
µ ¶
−d − 1 −b
(a) A = ,
− 1b (d2 + d + 1) −d
µ ¶
−1 d −b
există A = 1 .
b
(d + d2 + 1) −d − 1
µ ¶
d+1 b
(a) A = ,
− 1b (d2 + d + 1) d
µ ¶
−1 d −b
există A = 1 .
b
(d + d2 + 1) −d − 1
140. Fie ⎛ ⎞
1 1 1
A = ⎝ 1 ε ε2 ⎠ ,
1 ε2 ε
unde ε este o rădăcină a ecuaţiei x2 + x + 1 = 0. Să se calculeze A2003 .
⎛ ⎞
1 1 1
(a) 31000 · I3 ; (b) 31001 · ⎝ 1 ε2 ε ⎠ ;
1 ε ε2
⎛ ⎞
1 1 1
(c) 31000 · ⎝ 1 ε2 ε2 ⎠ ; (d) 31002 · A; (e) I3 .
1 ε2 ε2
141. Fie λ ∈ R \ {0} şi ⎛ ⎞

λ 1 0
A = ⎝ 0 λ 1 ⎠.
0 0 λ
Atunci, ∀n ∈ N,
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
1 λn 0 λn 1 0
(a) An = ⎝ 0 1 λn ⎠ ; (b) An = ⎝ 0 λn 1 ⎠ ;
0 0 1 0 0 λn
⎛ ⎞
nλn λn−1 0
(c) An = ⎝ 0 nλn λn−1 ⎠ ;
0 0 nλn
⎛ ⎞
λn nλn−1 n(n−1)
2
λn−2
(d) An = ⎝ 0 λn nλn−1 ⎠; (e) An = I3 .

n
0 0 λ
37
142. Fie matricea A ∈ Mn (R), n ≥ 2, A = (aij )i=1,...,nj=1,...,n unde

½
0, i = j
aij = .
1, i 6= j
Să se calculeze det(A), A−1 şi det(A−1 + In ).
⎛ 2−n 1
⎞
n−1
... n−1
⎜ ⎟
(a) det(A) = n − 1, A−1 = ⎝ ... . . . ..
. ⎠ şi det(A−1 + In ) = 0;
1 2−n
n−1
... n−1
⎛ 2−n 1
⎞
n−1
... n−1
n−1 −1 ⎜ .. ... .. ⎟
(b) det(A) = (−1) (n − 1), A = ⎝ . . ⎠ şi
1 2−n
n−1
... n−1
det(A−1 + In ) = 0;
⎛ n−2 1
⎞
1−n
... − 1−n
⎜ ⎟
(c) det(A) = (−1)n (n − 1), A−1 = ⎝ ... ... ..
. ⎠ şi
1 n−2
− 1−n ... 1−n
det(A−1 + In ) = 0;
⎛ 2−n n
⎞
n−1
... n−1
⎜ ⎟
(d) det(A) = n − 1, A−1 = ⎝ ... . . . ..
. ⎠ şi det(A−1 + In ) = 0;
n
n−1
... 2−nn−1
⎛ 2−n 1
⎞
1−n
... 1−n
⎜ ⎟
(e) det(A) = 1 − n, A−1 = ⎝ ... . . . ..
. ⎠ şi det(A−1 + In ) = 0.
1
1−n
... 2−n1−n
143. Pentru ce valori ale lui λ ∈ R, matricea

⎛ ⎞
λ 1 1
A=⎝ 1 λ 1 ⎠
1 1 λ
este nesingulară? În acest caz, să se determine inversa A−1 .

⎛ ⎞
1/3 1/3 1/3
−1
(a) λ = 1, A = ⎝ 1/3 1/3 1/3 ⎠ ;
1/3 1/3 1/3
⎛ ⎞
α β β
−1
(b) λ 6= 1, A = ⎝ β α β ⎠ , unde α = (λ−1)(λ
λ+1 1
2 +2) , β = − (λ−1)(λ2 +2) ;
β β α
⎛ ⎞
α β β
−1
(c) λ 6= 1, −2, A = ⎝ β α β ⎠ , unde α = (λ−1)λ+1 2 ,
(λ+2)
β β α
β = − (λ−1)12 (λ+2) ;
⎛ ⎞
α β β
(d) λ 6= 1, −2, A−1 = ⎝ β α β ⎠ , unde α = (λ+1)(λ−2)
(λ−1)2 (λ+2)
,
β β α
λ+1
β= (λ−1)2 (λ+2)
;
⎛ ⎞
α β β
(e) λ 6= 1, −2, A−1 = ⎝ β α β ⎠ , unde α = λ+1
(λ−1)(λ+2)
,
β β α
1
β = − (λ−1)(λ+2) .
144. Fie sistemul: ⎧

⎨ 2x + y + mz = 1
x − y + m2 z = m .
⎩
2x + (m + 1)z = m2
X
şi M = {m ∈ R | sistemul este incompatibil} , S = m. Atunci:
m∈M
(a) S = ∅; (b) S = 12 ; (c) S = −1; (d) S = 0; (e) S = 32 .
145. Toate soluţiile sistemului

⎧
⎪
⎪ x + 2y + 4z − 3v = 0
⎨
3x + 5y + 6z − 4v = 0
⎪
⎪ 4x + 5y − 2z + 3v = 0
⎩
3x + 8y + 24z − 19v = 0
sunt:
(a) x = y = z = v = 0 ; (b) x = 1, y = −6, z = 1, v = 0 ;
(c) x = 8α − 7β, y = −6α + 5β, z = α, v = β cu α, β ∈ R;
39
(d) x = −7λ, y = 5λ, z = 0, v = λ cu λ ∈ R;

(e) sistemul nu are soluţii.
146. Determinaţi valorile parametrului real α pentru care sistemul de ecuaţii
este incompatibil: ⎧
⎨ 2x + y − z = α
x − y + 2z = 1 .
⎩
4x − y + 3z = 2 + α
(a) α ∈ (−∞, 1] ; (b) α = 1; (c) α ∈ (−2, ∞) ;
(d) α ∈ R; (e) ∅.
147. Fie sistemul: ⎧
⎨ −2x + 4y + 2z = 2 + b
2x − ay + z = −3 .
⎩
−x + 2y + z = b
şi multimile: A = {a ∈ R, sistemul este compatibil nedeterminat} ,
B = {b ∈ R, sistemul este compatibil nedeterminat} , atunci numărul
elementelor mulţimii A ∩ B este egal cu:
(a) 1; (b) 4; (c) 2; (d) 3; (e) nici un element.
148. Să se rezolve sistemul
⎧
⎨ αx + (α + 1) y + (α + 2) z = α + 3
βx + (β + 1) y + (β + 2) z = β + 3 , α, β, γ ∈ R, α 6= β, γ 6= 1,
⎩
x + γy + γ 2 z = γ 3
ı̂n ipoteza că acesta are soluţie unică.
(a) x = α, y = β, z = γ; (b) x = β, y = α, z = γ;
(c) x = 0, y = −1, z = 2; (d) x = γ, y = − (2γ + 1) , z = γ + 2;
(e) x = −1, y = 1, z = 1.
149. Se consideră sistemul:
⎧
⎨ x1 + x2 + 1 = 0
mx1 + 2x2 + 3 = 0
⎩ 2
m x1 + 4x2 + 9 = 0
P
şi fie M = {m ∈ R | sistemul este compatibil} . Atunci S = m este:
m∈M
(a) S = 5; (b) S = −1; (c) S = −2; (d) S = 0; (e) S = 3.


⎧
⎨ x1 − mx2 + 1 = 0
2x1 + x2 − m = 0
⎩
3x1 + (m − 1) x2 + m − 1 = 0
P
Fie M = {m ∈ R | sistemul este compatibil } atunci S = m este:
m∈M
(a) S = 0; (b) S = 5; (c) S = 4; (d) S = −2; (e) S = −1.
151. Să se calculeze rangul matricei sistemului, rangul matricei extinse şi să
se precizeze natura sistemului:
⎧
⎨ x−y+z =3
2x + y − 3z = 10 .
⎩
8x + 5y − 9z = 11
(a) rs = re = 3 sistem compatibil determinat;

(b) rs = 2, re = 3 sistem incompatibil;
(c) rs = re = 2 sistem compatibil 1-nedeterminat;
(d) rs = re = 1 sistem compatibil 2-nedeterminat;
(e) rs = 3, re = 3 sistem incompatibil.
152. Să se calculeze rangul matricei sistemului, rangul matricei extinse şi să
se precizeze natura sistemului:
⎧
⎨ x−y+z =3
2x + y − 3z = 10 .
⎩
8x + 5y − 9z = 8
(a) rs = re = 3 sistem compatibil determinat;

(b) rs = 2, re = 3 sistem incompatibil;
(c) rs = re = 2 sistem compatibil 1-nedeterminat;
(d) rs = re = 1 sistem compatibil 2-nedeterminat;
(e) rs = 3, re = 3 sistem incompatibil.
41
√
153. Fie ε = − 12 + i 23 . Precizaţi tripletele de numere complexe (x, y, z) care
satisfac simultan relaţiile:
⎧
⎨ x + εy + ε2 z = 0
ε2 x + y + εz = 0
⎩
εx + ε2 y + z = 0
(a) x = 1, y = 1, z = 1; (b) x = 0, y = 0, z = 0;
(c) {(−εy − ε2 z, y, z)|y, z ∈ C} ; (d) x ∈ C, y ∈ C, z ∈ C;
(e) x = y = z.
154. Se consideră sistemul ⎧

⎨ x + yz = 2
zx + y = 6 .
⎩
3x + y = 6
⎛ ⎞
x1 y1 z1
Fie A = ⎝ .. .. .. ⎠ unde (xi , yi , zi ) , i = 1, ..., s sunt soluţiilor reale
xs ys zs
ale sistemului. Atunci rangul matricei A este:
(a) 1; (b) 3; (c) 0; (d) 2; (e) 4.
155. Fie sistemul ⎧

⎨ ax + ay + z = 1
x + ay + az = 1
⎩
x + y + az = a
şi A = {a ∈ R| sistemul este compatibil nedeterminat} . Atunci:

(a) A = {1, 2} ; (b) A = {0, 1} ; (c) A = {1} ;
(d) A = {−1, 1} ; (e) A = {−1} .
⎧
⎪ 6x − my + 3z = 0
⎪
⎨
−mx + 6y + 3z = 0
.
⎪
⎪ mx − y + 2z = 0
⎩ 2
x + y 2 + 4z = 70
Să se precizeze numărul p de valori ale lui m ∈ R pentru care sistemul

admite soluţii reale şi numărul q de soluţii reale ale sistemului.
(a) p = 0, q = 4; (b) p = 2, q = 4; (c) p = 3, q = 2;

(d) p = 1, q = 2; (e) p = 2, q = 3.
157. Fie p numărul soluţiilor sistemului ı̂n

⎧
⎨ 2̂x + 3̂y + 3̂z = 2̂
Z12 6̂x + 4̂y + 2̂z = 6̂
⎩
3̂x + 2̂y + 4̂z = 3̂
Atunci valoarea lui p este:

(a) p = 1; (b) p = 16; (c) p = 0;
(d) p = 6; (e) p = 12.
158. Fie ı̂n (Z12 , ⊕, ⊗) sistemul:

½ ¡ ¢ ¡ ¢
¡3̂ ⊗ x¢ ⊕ ¡4̂ ⊗ y ¢ = 7̂ .
6̂ ⊗ x ⊕ 2̂ ⊗ y = 8̂
Numărul soluţiilor sistemului este:

(a) 0; (b) 2; (c) 4; (d) 6; (e) 9.
159. Se consideră ecuaţia a cos x + b sin x + c = 0, a, b, c ∈ R. Ştiind că

mulţimea G a soluţiilor acestei ecuaţii este un subgrup al grupului (R, +)
se cer a, b, c.
(a) a = b = c = 1; (b) a = b = 1, c = −1;
(c) a2 + b2 = c2 ; (d) a = c = 0 sau b = 0 şi a + c = 0;
(e) a + b + c = 0.
160. Pe R se defineşte legea de compoziţie prin relaţia:
x ∗ y = xy + ax + 2by + 1, ∀x, y ∈ R.
Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât legea să fie comutativă şi asociativă.
(a) a = 1, b = 12 ; (b) a = 0, b = 0 sau a = 1, b = 1
2
;
√ √ √ √
1+ 5 1+ 5 1− 5 1− 5
(c) a = 2
,b = 4
sau a = 2
,b = 4
;
(d) a = 4, b = 2 ; (e) nu există soluţie.
43
161. Pe mulţimea R a numerelor reale se consideră legea de compoziţie

definită prin
x y = mx + ny − 1, ∀x, y ∈ R,
ı̂n care m şi n sunt constante reale. Să se afle m şi n astfel ı̂ncât (M, )
să fie grup comutativ.
(a) m = 1, n = 2; (b) m = 1, n = −1; (c) m = 2, n = 2;
(d) m = 1, n = 1; (e) m = 0, n ∈ R.
162. Fie M = {x; x ∈ R, x 6= −1} şi operaţia “ ” definită prin
x y = 2ax + by + xy, ∀x, y ∈ M.
Să se determine parametrii a şi b reali astfel ı̂ncât (M, ) să fie grup
comutativ. Să se precizeze elementul simetric x0 al elementului arbitrar
x.
x
(a) a = 12 , b = 1, x0 = − x+1 ; (b) a = 1, b = 1, x0 = x
x+1
;
(c) a = 12 , b = 1, x0 = x
x+1
; x
(d) a = 1, b = 12 , x0 = − x+1 ;
(e) a = 12 , b = 1, x0 = 1
x+1
.
2xy
163. Pe mulţimea G = (0, ∞) se defineşte legea x ∗ y = , ∀x, y ∈ G.
x+y
Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:
(a) (G, ∗) este grup comutativ; (b) (G, ∗) este grup necomutativ;
(c) (G, ∗) este monoid; (d) G nu este parte stabilă;
(e) legea ∗ nu este asociativă.
164. Pe mulţimea R a numerelor reale se defineşte operaţia

p
x ⊥ y = 3 x3 + y 3 , ∀x, y ∈ R
unde pentru radical se ia valoarea reală. Să se scrie condiţia ca o bijecţie

f : R → R să stabilească un izomorfism ı̂ntre grupurile (R, ⊥) şi (R, +).
Să se indice bijecţia respectivă.
√ √
(a) f (x ⊥ y) = f ( 3 x) + f ( 3 y) şi f (x) = x3 ;
(b) f (x ⊥ y) = f (x) + f (y) şi f (x) = x3 ;
(c) f (x ⊥ y) = f (x)f (y) şi f (x) = x3 ;

√ √
(d) f (x ⊥ y) = f ( 3 x) + f ( 3 y) şi f (x) = x;
p p √
(e) f (x ⊥ y) = 3 f (x) + 3 f (y) şi f (x) = 3 x.
165. Pe Z (mulţimea numerelor ı̂ntregi) se definesc operaţiile:
x ⊥ y = x + y + 1şi x | y = x + y − 1.
Să se afle o bijecţie f : Z→Z, care defineşte un izomorfism ı̂ntre grupurile

(Z,⊥) şi (Z, |).
(a) f (x) = x + a(a−ı̂ntreg fixat nenul); (b) f (x) = ax + a − 1;
(c) f (x) = x + 2a − 1; (d) f (x) = x + a − 1;
(e) f (x) = ax + a + 1.
166. Pe mulţimea R a numerelor reale se consideră legea de compoziţie ” “,

dată prin:
x y = ax + by − 1, x, y ∈ R
ı̂n care a şi b sunt constante reale. Să se determine a şi b astfel ı̂ncât
legea dată să definească pe R o structură de grup abelian.
(a) a = 1, b = 2; (b) a = 1, b = −1; (c) a = 2, b = 2;
(d) a = 1, b = 1; (e) a = −2, b = 1.
167. Fie M = {x ∈ R; x > 0} şi grupurile (M, ·) , (R, +) . Aflaţi m ∈ R astfel

ı̂ncât: ³ √ ´
f : M → R, f(x) = ln (m − 1) x + m2 − 4
să fie izomorfism ı̂ntre cele două grupuri.

(a) m = 1; (b) m = 4; (c) m = −2; (d) m = 2; (e) nu există m.
168. În mulţimea M = {x; x ∈ R, x ≥ 1} se defineşte operaţia internă

p
x ∗ y = xy − (x2 − 1)(y 2 − 1), ∀x, y ∈ M.
Să se afle elementul neutru şi mulţimea elementelor care au invers faţă
de această operaţie.
45
Să se calculeze |x ∗ x ∗{z· · · ∗ x}, unde x ∈ M este un element oarecare.

2n
| ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = 1;
(a) elementul neutru este 1, fiecare element are invers,x
2n
(b) elementul neutru este 1, fiecare element are invers, |x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x;
2n
(c) elementul neutru este 1, nici un element nu are invers şi

n
|x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x ;
2n
(d) elementul neutru este 1, numai x = 1 are invers şi |x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x
2n
(e) elementul neutru este 1, pentru x ≥ 2 nu există invers şi
|x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x.
2n
169. Pe mulţimea M = {x; x ∈ R, x 6= 1} , considerăm legea de compoziţie

”◦” , dată prin
x ◦ y = 2xy − 2x − 2y + c
ı̂n care constanta reală c se va determina, astfel ı̂ncât (M, ◦) să fie grup.
Să se afle elementul unitate e şi inversul x∗ al unui element oarecare x.
3 x − 34
(a) c = 3, e = 2, x∗ = x − 1; (b) c = 3, e = , x∗ = ;
2 x−1
3 x−2
(c) c = 3, e = 3, x∗ = x + 2; (d) c = 2, e = , x∗ = ;
2 x−1
(e) c = 3, e = −1, x∗ = x + 2.
170. Pe C se defineşte legea de compoziţie ∗:
z1 ∗ z2 = z1 z2 + i(z1 + z2 ) − 1 − i, ∀z1 ∈ C, ∀z2 ∈ C.
Fie e elementul neutru şi z soluţia

Limbă

### - Teste de Matematica (M1)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

### - Teste de Matematica (M1)

Încărcat de

Drepturi de autor:

TESTE DE MATEMATICA M1

Conf. dr. Ariadna Lucia Pletea

March 15, 2008

3 Subiecte date la admitere 59

4 Indicaţii şi răspunsuri 67

5 Modele de teste 107

mx2 + (2m − 1)x + m + 1 = 0, m ∈ R \ {−1, 0} .

(d) m (m + 1) y 2 + (1 − 4m2 )y + (m + 1)2 = 0;

au semne contrare dacă

unde x1 şi x2 , respectiv y1 şi y2 sunt rădăcinile ecuaţiilor date.

unde x1 şi x2 , respectiv y1 şi y2 sunt rădăcinile ecuaţiilor date.

7. Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât ecuaţia

8. Să se determine valorile parametrului real m astfel ı̂ncât ecuaţia

să aibă rădăcini strict mai mici decât 1.

10. Se consideră ecuaţia

ı̂n care m 6= 1 este un parametru real. să se determine m astfel ı̂ncât

11. Se consideră ecuaţia:

14. Valorile parametrului real m determinat astfel ı̂ncât inegalitatea

mx2 + (m + 1)x + m − 1 > 0

să nu aibă soluţii sunt:

15. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât inecuaţia

să nu aibă nici o soluţie reală.

16. Valorile parametrului m pentru care inecuaţia

este adevărată pentru orice x, y ∈ R sunt:

17. Valorile parametrului m pentru care inecuaţia

(m − 1)x2 − (m + 1)x + m + 1 > 0

este adevărată pentru orice x ∈ R sunt:

18. Să se determine valorile reale ale lui λ pentru care

(a) λ > 0; (b) − 2 < λ ≤ 0; (c) λ ≥ 0; (d) λ > −2; (e) λ ∈ ∅.

23. Mulţimea numerelor reale x ce verifică

25. Valorile lui x ∈ R pentru care are loc inegalitatea:

E1 (x, y) = x2 + y 2 şi E2 (x, y) = x + y

28. Fie p numărul soluţiilor ecuaţiei

29. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia:

30. Să se rezolve inegalitatea

(a) x > max {a, b, c} ; (b) x > min {a, b, c} ;

31. Mulţimea valorilor x pentru care

(a) numerele nu pot fi comparate; (b) a ≥ b; (c) a = b;

36. Se consideră funcţia

Să se determne a astfel ı̂ncât I să fie un interval de lungime minimă.

37. Mulţimea soluţiilor sistemului de inecuaţii

38. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât

să fie funcţie injectivă pe R.

(d) m ∈ (0, +∞); (e) m ∈ (2, +∞).

39. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât

să fie funcţie surjectivă pe R.

(d) m ∈ (0, 3); (e) m ∈ (−∞, 0).

42. Se consideră funcţia

43. Fie ecuaţia q

45. Se consideră funcţia f : Z→Z

(∀) n ∈ Z. Este f injectivă? Dar surjectivă?

46. Mulţimea valorilor x pentru care

47. Numărul de soluţii reale ale ecuaţiei

2x + 2x+1 + 2x+2 = 6x + 6x+1

48. Să se rezolve ecuaţia:

53. Dacă log12 2 = k, atunci log6 16 are valoarea:

(m − 2)4x + (2m − 3)2x+1 + m > 2

să fie adevărată pentru orice x ∈ R.

(d) m ∈ ∅; (e) m ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞) .

55. Să se rezolve inecuaţia

unde a > 2 este o constantă.

(d) x ∈ (2, ∞) ; (e) x ∈ (2, a) ∪ (a2 , ∞) .

56. Numărul soluţiilor ecuaţiei

este egală cu:

58. Să se rezolve ecuaţia: