Sunteți pe pagina 1din 121

# TESTE DE MATEMATICA M1

2008

## Conf. dr. Ariadna Lucia Pletea

Conf. dr. Narcisa Dumitriu
Asist. Silviu Cătălin Nistor
Asist. Gabriela Grosu

## March 15, 2008

Cuprins

1 Algebră 3

2 Trigonometrie 51

## 3 Subiecte date la admitere 59

3.1 Subiecte 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3.2 Subiecte 2007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
3.3 Indicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

## 4 Indicaţii şi răspunsuri 67

4.1 Algebră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
4.2 Trigonometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

## 5 Modele de teste 107

5.1 Indicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
5.2 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

1
2 CUPRINS
Capitolul 1

Algebră

1. Fie
f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c,
unde a, b, c ∈ R şi a 6= 0. Atunci funcţia este:
(a) injectivă ; (b) surjectivă ; (c) monotonă ; (d) mărginită ;
(e) nici injectivă, nici surjectivă.

2. Trinomul
x2 + 2ax + b, a, b ∈ R
are rădăcinile strict negative dacă:
a) a ≤ 0 şi a2 ≥ b; b) a ≥ 0 şi b ≥ 0; c) 0 < b ≤ a2 şi a > 0;
d) a ≤ 0 şi b ≤ a2 ; e) 0 ≤ b ≤ a2 şi a > 0.

3. Se consideră ecuaţia

## mx2 + (2m − 1)x + m + 1 = 0, m ∈ R \ {−1, 0} .

Să se formeze ecuaţia de gradul doi (ı̂n variabila y), care are rădăcinile
1 1
y1 = x1 + , y2 = x2 + .
x2 x1
(a) (m + 2) y 2 + (4m − 1)y + (m + 1)2 = 0;
(b) m (m + 1) y 2 + (4m2 − 1)y + (2m + 1)2 = 0;
(c) (m + 2) y 2 + (2m + 1)y + m2 − 1 = 0;

3
4 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## (d) m (m + 1) y 2 + (1 − 4m2 )y + (m + 1)2 = 0;

(e) m (m + 2) y 2 + (4m + 1)y − (m − 1)2 = 0.
4. Rădăcinile ecuaţiei
mx2 + 2(m + 1)x + (m − 2) = 0

## au semne contrare dacă

£ ¢
(a) m ∈ (−∞, 0) ; (b) m ∈ − 14 , ∞ ; (c) m ∈ (0, 2) ;
¡ ¢
(d) m ∈ (0, ∞) ; (e) m ∈ − 14 , 2 .
5. Se dau ecuaţiile x2 + ax + b = 0 si y 2 + by + a = 0, ı̂n care a şi b
sunt constante (reale sau complexe). Să se scrie ecuaţia de gradul doi ı̂n
z1 = x1 y1 + x2 y2 , z2 = x1 y2 + x2 y1

## unde x1 şi x2 , respectiv y1 şi y2 sunt rădăcinile ecuaţiilor date.

(a) z 2 − abz + a3 + b3 + 4ab = 0;
(b) z 2 + abz + a3 + b3 + 4ab = 0;
(c) z 2 + abz + a3 + b3 − 4ab = 0;
(d) z 2 − abz + a3 − b3 + 4ab = 0;
(e) z 2 − abz + a3 + b3 − 4ab = 0.
6. Se dau ecuaţiile x2 + ax + b = 0 si y 2 + by + a = 0, ı̂n care a şi b sunt
constante (reale sau complexe) şi a 6= 0. Să se scrie ecuaţia de gradul
doi ı̂n variabila z care admite rădăcinile
x1 x2 x1 x2
z1 = + , z2 = +
y1 y2 y2 y1

## unde x1 şi x2 , respectiv y1 şi y2 sunt rădăcinile ecuaţiilor date.

(a) z 2 − abz + a3 + b3 = 0;
(b) az 2 − abz + a3 + b3 − 2ab = 0;
(c) bz 2 − abz + a3 + b3 − 4ab = 0;
(d) abz 2 − (a + b)z − a2 − b2 + 2ab = 0;
(e) a2 z 2 − a2 bz + a3 + b3 − 4ab = 0.
5

## 7. Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât ecuaţia

x2 + mx + m + 3 = 0

sa admită radacinile reale x1 şi x2 care să satisfacă relaţia x1 < 1 < x2 .
(a) m ∈ (−∞, −2)∪(6, ∞) ; (b) m ∈ (−∞, −1) ; (c) m ∈ (−∞, −2) ;
(d) m ∈ R; (e) m ∈ (−2, 6) .

## 8. Să se determine valorile parametrului real m astfel ı̂ncât ecuaţia

(m − 2) x2 − (m − 4) x + m − 3 = 0

## să aibă rădăcini strict mai mici decât 1.

£ ¡ √ ¢ ¤
(a) m ∈ 2, 6 + 2 3 /3 ;
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(b) m ∈ [ 6 − 2 3 /3, 6 + 2 3 /3];
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(c) m ∈ [ 6 − 2 3 /3, 1) ∪ (2, 6 + 2 3 /3];
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(d) m ∈ (−∞, 6 − 2 3 /3] ∪ [ 6 + 2 3 /3, +∞);
¡ ¡ √ ¢ ¤
(e) m ∈ 2, 6 + 2 3 /3 .

9. Fie ecuaţia
4mx2 + 4(1 − 2m)x + 3(m − 1) = 0
Să se determine valorile parametrului real m astfel ı̂ncât ambele rădăcini
să fie reale şi strict mai mici ca 1.
(a) m > 0; (b) 1 < m < 2; (c) −1 < m < 0;

(d) 0 < m < 1; (e) 1 < m < 2.

## 10. Se consideră ecuaţia

(m − 1)x2 + 2mx + (m − 1) = 0,

## ı̂n care m 6= 1 este un parametru real. să se determine m astfel ı̂ncât

rădăcinile să satisfacă condiţia x1 < 2 < x2 .
1 5
(a) 2
< m < 1; (b)
< m < 1; (c) 1 < m;
9

(d) 1 < m < 2; (e) 1 < m < 2.
6 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 11. Se consideră ecuaţia:

(m − 2)x2 + 4x + m + 1 = 0,
ı̂n care m 6= 2 este un parametru real. Să se determine m astfel ı̂ncât
rădăcinile să fie reale, distincte şi cuprinse ı̂n (−1, 1) .
¡ ¢
(a) m ∈ −2, − 32 ; (b) m ∈ (−1, 2) ∪ (2, 3) ;
¡ ¢ ¡ ¢
(c) m ∈ 52 , ∞ ; (d) m ∈ − 32 , 52 ;
¡ ¢ ¡ ¢
(e) m ∈ − 32 , 2 ∪ 52 , 3 .
12. Se consideră ecuaţia
mx2 + (m − 1)x − 1 = 0,
ı̂n care m 6= 0 este un parametru real. Să se determine m astfel ı̂ncât
ecuaţia să aibă rădăcini reale, distincte şi mai mari ca 1.
(a) nu există m cu proprietatea cerută; (b) − 1 < m < 0;
1 1
(c) m > 0; (d) − 1 < m < − ; (d) < m < 1.
2 3
13. Fie ecuaţia
x2 + 2(m − a)x + 3am − 2 = 0,
ı̂n care a şi m sunt parametri reali.
i) Să se afle a astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă rădăcini reale, oricare ar fi
m ∈ R.
ii) Să se afle m astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă rădăcini reale, oricare ar fi
a ∈ R.
r r
8 8
(a) |a| < , |m| > ;
21 21
r r
8 8
(b) |a| ≤ , |m| ≤ ;
21 21
r r
8 8
(c) |a| ≥ , |m| ≥ ;
21 21
r r
8 8
(d) |a| > , |m| < ;
21 21
r r
8 8
(e) |a| > , |m| > .
21 21
7

## să nu aibă soluţii sunt:

³ ´
(a) m ∈ (1 − √1 , 0); (b) m ∈ 1 − √2 , 0 ; (c) m ∈ (1 + √2 , ∞);
3 3 3
³ i ³ ´
(d) m ∈ −∞, 1 − √2 ; (e) m ∈ (−1, 0) ∪ 0, 1 + √2 .
3 3

## 15. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât inecuaţia

mx2 + (m − 1) x − (m − 2) > 0

## să nu aibă nici o soluţie reală.

h √ √ i
(a) m ∈ 5−25 5 , 5+25 5 ; (b) m ∈ (−∞, 0);
³ √ ´ ³ √ ´
(c) m ∈ −∞, 5−25 5 ; (d) m ∈ ∅; (e) m ∈ 5+25 5 , ∞ .

## 16. Valorile parametrului m pentru care inecuaţia

x2 + y 2 − 4x − 4y + m > 0

## este adevărată pentru orice x, y ∈ R sunt:

(a) m ∈ (−∞, 0) ; (b) m ∈ [0, ∞] ; (c) m ∈ (8, ∞) ;
(d) m ∈ (4, ∞) ; (e) m ∈ (0, 4) .

## este adevărată pentru orice x ∈ R sunt:

µ ¶ ∙ ¸
5 5
(a) m ∈ (1, ∞) ; (b) m ∈ , ∞ ; (c) m ∈ 1, ;
3 3
µ ¶ µ ¶
5 5
(d) m ∈ −1, ; (e) m ∈ 1, .
3 3
8 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 18. Să se determine valorile reale ale lui λ pentru care

λx2 − 2 (λ − 1) x + λ + 2 > 0, ∀x ∈ [0, 3] .

## (a) λ > 0; (b) − 2 < λ ≤ 0; (c) λ ≥ 0; (d) λ > −2; (e) λ ∈ ∅.

19. Se consideră ecuaţia x2 + ax + a = 0, ı̂n care a ∈ R. Se notează cu x1 şi
x2 rădăcinile sale (reale sau complexe). Să se determine a astfel ı̂ncât
x31 + x32 < x21 + x22 .
¡ √ √ ¢ ¡ √ ¢
(a) a ∈ 1 − 3, 1 + 3 ; (b) a ∈ 1 − 3, ∞ ;
¡ √ ¢ ¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(c) a ∈ (−∞, −1) ∪ 1, 1 + 3 ; (d) a ∈ 1 − 3, 0 ∪ 1 + 3, ∞ ;
¡ √ ¢ ¡ √ ¢
(e) a ∈ 1 − 3, 0 ∪ 0, 1 + 3 .
20. Pentru m ∈ R\ {1} se consideră ecuaţia de gradul al doilea ale cărei
rădăcini x1 şi x2 verifică relaţiile:
(
4x1 x2 − 5(x1 + x2 ) + 4 = 0
1 .
(x1 − 1)(x2 − 1) =
1−m
Atunci −1 < x1 < x2 < 1 pentru:
(a) m ∈ (−∞, −1) ∪ (1, +∞); (b) m ∈ (−∞, 3); (c) m ∈ (0, +∞);
(d) m ∈ (−∞, −3); (e) m ∈ (−3, −1) ∪ [0, 1).
21. Numărul soluţiilor sistemului
½ 2
x − 3xy + y 2 = −1
3x2 − xy + 3y 2 = 13
este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 4; (e) 8.
22. Soluţiile sistemului ½
xy + x + y = 11
x2 y + xy 2 = 30
sunt:
(a) (x, y) ∈ {(−2, 3), (−3, 2)}; (b) (x, y) ∈ {(1, −5), (−5, 1)};
(c) (x, y) ∈ {(2, 3), (1, 5)} (d) (x, y) ∈ {(3, 2), (5, 1)};
(e) (x, y) ∈ {(2, 3), (3, 2), (1, 5), (5, 1)}.
9

## 23. Mulţimea numerelor reale x ce verifică

¯ ¯
¯ x (1 − x2 ) ¯ 1
¯ ¯
¯ (1 + x2 )2 ¯ ≤ 4

este:
(a) R; (b) [0, +∞) ; (c) (−∞, 0] ; (d) [−1, 1] ;
(e) (−∞, −1] ∪ [1, ∞) .
24. Valorile lui x ∈ R pentru care are loc inegalitatea:
¯ 2 ¯
¯ 2x − 1 ¯
¯ ¯
¯ x2 − 1 ¯ < 1.

sunt
" r r # ∙ ¸ Ã r r !
2
2 2 2 2 2
(a) x ∈ − ; (b) x ∈ − √ , √ ; (c) x ∈ −
, , ;
3
3 3 3 3 3
Ã r ! Ã r r !
2 5 2 2
(d) x ∈ − √ , ; (e) x ∈ − , r {0} .
3 3 3 3

## 25. Valorile lui x ∈ R pentru care are loc inegalitatea:

¯ 2 ¯
¯ x + 3x + 2 ¯
¯ ¯
¯ x2 − 4x + 3 ¯ < 1.

sunt
µ ¶
1
(a) x ∈ (1, 3) ; (b) x ∈ (−∞, 1) ∪ (1, 3) ; (c) x ∈ ,3 ;
7
µ ¶ µ ¶
1 1
(d) x ∈ −∞, ∪ (1, 2) ; (e) x ∈ −∞, .
7 7
26. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei

1− 1 − 4x2
<3
x
este:
£ ¢ ¡ ¤ £ ¤
(a) x ∈ R; (b) x ∈ − 12 , 0 ∪ 0, 12 ; (c) x ∈ − 12 , 12 ;
£ ¢ £ ¢ ¡ 6¤
(d) x ∈ − 13 , 13 ; (e) x ∈ − 12 , 0 ∪ 0, 13 .
10 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

27. Se consideră relaţia xy = a2 ı̂n care x > 0 şi y > 0 sunt variabile, iar
a > 0 este o constantă reală. Valoarea minimă a expresiilor

## E1 (x, y) = x2 + y 2 şi E2 (x, y) = x + y

este:

(a) min E1 = a2 , min E2 = a; (b) min E1 = a2 + a, min E2 = a 2;
(c) min E1 = a2 , min E2 = a2 ; (d) min E1 = 2a2 , min E2 = 2a;
(e) min E1 = 3a2 , min E2 = a.

## 28. Fie p numărul soluţiilor ecuaţiei

4

97 − x + 9 + x = 8.

Atunci:
(a) p = 0; (b) p = 2; (c) p = 1; (d) p = 4; (e) p = 5.

## 29. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia:

√ √ √
x − a + x − b + x − c + d = 0, a, b, c ∈ R, d > 0.
( r r )
n p p o |a + b| |a + b|
(a) ∅; (b) ± |a − c|, ± |b| ; (c) − , ;
2 2
( r r )
n p p o |a + b + c| |a + b + c|
(d) ± |a|, ± |c| ; (e) − , .
2 2

## 30. Să se rezolve inegalitatea

√ √ √
3
x − a + 3 x − b + 3 x − c > 0, a, b, c ∈ R.

## (a) x > max {a, b, c} ; (b) x > min {a, b, c} ;

(a + b + c)3 − 27abc a+b+c
(c) x > ; (d) x > ;
9(a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca) 3
a+b+c
(e) x > .
9
11

## 31. Mulţimea valorilor x pentru care

√ √
3x − 1 − 3x + 1 > −1

este:
¡5 ¢ ¡ ¢ ¡ ¢
(a) 12 , +∞ ; (b) − 13 , +∞ ; (c) 13 , +∞ ;
¡ ¢ ¡ ¢
(d) − 13 , 13 ; (e) −∞, 12
5
.
32. Să se rezolve inecuaţia: r
1 + 4x
< 1.
x
µ ¶ µ ¶
1 1
(a) x ∈ − , 0 ; (b) x ∈ −∞, − ∪ (0, ∞) ;
3 4
µ ¶ µ ¸
1 1 1
(c) x ∈ − , − ; (d) x ∈ −∞, − ∪ (0, ∞) ;
3 4 4
µ ¸
1 1
(e) x ∈ − , − .
3 4
33. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei
p p
|x − 6| > |x2 − 12x + 36|

este:
(a) x ∈ R; (b) x ∈ (5, 6) ∪ (6, 7); (c) x ∈ [1, 2] ;
(d) x ∈ (−∞, 3) ; (e) x ∈ (−2, 1) .
34. Care este relaţia dintre numerele:
q q
3 √ √
a = 2 + 3, b = 1 + 2.

## (a) numerele nu pot fi comparate; (b) a ≥ b; (c) a = b;

(d) a > b; (e) a < b.
p
3
√ p
3

35. Numărul a = 6 3 − 10 − 6 3 + 10 aparţine mulţimii
(a) N; (b) Z; (c) Q\Z; (d) R\Z; (e) R\Q.
12 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 36. Se consideră funcţia

s
1 + (4 − a2 )x − x2
f : I ⊂ R → R, f(x) = 2
, a ∈ R∗ .
a(1 + x )

## Să se determne a astfel ı̂ncât I să fie un interval de lungime minimă.

(a) a = 2; (b) a = −2; (c) a = 1; (d) a = 3; (d) a = 4.

## 37. Mulţimea soluţiilor sistemului de inecuaţii

⎨ |x −¯|x − 1|¯ + 1| ≤ 2
¯x − 1¯
⎩ ¯ ¯
¯ 2x ¯ ≤ 1

este:
£ ¢
(a) (−∞, −1) ∪ 15 , +∞ ; (b) (−∞, −2); (c) (−1, 1];
£ ¢
(d) {−1} ∪ 13 , +∞ ; (e) (−1, 0).

## 38. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât

½ 2
x + 2mx − 1, x ≤ 0
f : R → R,f(x) =
mx − 1, x > 0

## să fie funcţie injectivă pe R.

(a) m ∈ (−∞, −1); (b) m ∈ (1, +∞); (c) m ∈ (−∞, 0);

## 39. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât

½
x + m, x ≤ 1
f : R → R, f(x) =
2mx − 1, x > 1

## să fie funcţie surjectivă pe R.

(a) m ∈ (−2, 0); (b) m ∈ (0, 2]; (c) m ∈ (0, +∞);

## (d) m ∈ (0, 3); (e) m ∈ (−∞, 0).

13

40. Fie
f : R → R,f : R → R,f(x) = max (2x − 1, x + 1) .
Atunci
(a) f e descrescătoare pe R; (b) f ◦ f e constantă pe [0, 2];
(c) f nu e injectivă pe R;
( x+1
,x ≥ 2
(d) g : R → R, g(x) = 2 e inversa funcţiei f ;
x − 1, x < 2
( x+1
,x ≥ 3
(e) g : R → R, g(x) = 2 e inversa funcţiei f .
x − 1, x < 3

41. Fie
q q
√ √
f : [1, ∞) → R,f (x) = x + 2 x − 1 + x − 2 x − 1

şi
½ ¾
A = {x ∈ R; f(x) = 2} şi B = x ∈ R;f (x) = log 1 (x − 1) .
2

Atunci:
(a) A = {1, 2} şi B = 4
; (b) A = {2} şi B = 4
;
(c) A = [1, 2] şi B = ∅; (d) A = {1}şi B = 54 ;
(e) A = [1, 2] şi B = 54 .

## 42. Se consideră funcţia

x2 + (m + 1)x + m + 2
f (x) = .
x2 + x + m

Să se determine parametrul real m, astfel ı̂ncât f să fie definită pe R şi
să avem f (x) ≤ 2 pe R.
(a) m ∈ (1, 3) ; (b) m ∈ (3, ∞) ; (c) m = 3;
¡ √ ¢
(d) m ∈ (0, 3) ; (e) m ∈ 1, 3 .
14 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 43. Fie ecuaţia q

1 − x4 − x = x − 1.
Numărul rădăcinilor ecuaţiei este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
p
3
√ p3

44. Suma H = 20 + 14 2 + 20 − 14 2 este egală cu:

(a) H = 5; (b) H = 16; (c) H = 5 + 2;

(d) H = 5 − 2; (e) H = 4.

## 45. Se consideră funcţia f : Z→Z

½
k, pentru n = 3k + 1, k ∈ Z
f (n) =
n, pentru n = 3k sau n = 3k + 2, k ∈ Z,

## (∀) n ∈ Z. Este f injectivă? Dar surjectivă?

(a) f este injectivă şi surjectivă;
(b) f este injectivă şi nesurjectivă;
(c) f nu este injectivă, dar este surjectivă;
(d) f nu este injectivă şi nici surjectivă;
(e) f nu este injectivă şi f este surjectivă dacă şi numai dacă numărul k
este par.

## 46. Mulţimea valorilor x pentru care

ex + 1 > 2e−x

este:
(a) R; (b) (−∞, −1) ; (c) (−∞, 0) ; (d) (1, +∞) ; (e) (0, +∞) .

## 2x + 2x+1 + 2x+2 = 6x + 6x+1

este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
15

## 48. Să se rezolve ecuaţia:

52x − 3 · 5x + 2 = 0.
(a) x = 0şi x = log5 3; (b) x = log5 2 şi x = 0; (c) x = 1 şi x = 0;
(d) x = 2 şi x = 0; (e) x = −1.
49. Sistemul de ecuaţii ½ √
x√ y = y x
y x = xy
are soluţiile reale:
(a) x = 1, y = 1; (b) x = 1, y = 1 sau x = 0, y = 0;
(c) x = 0, y = 0; (d) x = y = a ∈ (0, ∞) ; (e) x = y = a ∈ [0, ∞) .
50. Mulţimea soluţiilor reale ale sistemului de ecuaţii
½
|x + y| = 2x
|x + y| · 3x = 27 37
are un număr de elemente p egal cu:
(a) p = 0; (b) p = 2; (c) p = 1; (d) p = 4; (e) p = 5.
51. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei
2|x+1| − |2x − 1| = 2x + 1
este:
(a) (−∞, −1) ; (b) [−1, 0] ; (c) (0, +∞) ;
(d) {−2} ; (e) [0, +∞) ∪ {−2} .
52. Soluţiile ecuaţiei
³√ ´x ³√ ´x ³√ ´x
3+1 + 3−1 =4 2
sunt:
© ¡ √ ¢ ¡ √ ¢ª
(a) x ∈ log√3+1 2 + 5 , log√3+1 −2 + 5 ;
(b) x ∈ log√3+1 2 + 5 ;
© ¡ √ ¢ ¡ √ ¢ª
(c) x ∈ log√2 1 + 3 , log√2 −1 + 3 ;
(d) x ∈ log2+√3 1 + 3 ;
© ¡ √ ¢ ¡ √ ¢ª
(e) x ∈ log√3+2 7 + 4 3 , log√3+2 7 − 4 3 .
16 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 53. Dacă log12 2 = k, atunci log6 16 are valoarea:

k 1−k 4k 1−k 3k
(a) ; (b) ; (c) ; (d) ; (e) .
1−k k 1−k 4k 4
54. Să se determine valorile lui m ∈ R astfel ı̂ncât inegalitatea

## să fie adevărată pentru orice x ∈ R.

(a) m ∈ [2, ∞); (b) m ∈ (2, ∞); (c) m ∈ (−2, ∞);

## 55. Să se rezolve inecuaţia

log2a x − 3 loga x + 2
> 0,
x2 − 4

## unde a > 2 este o constantă.

(a) x ∈ (2, a2 ) ; (b) x ∈ (a, a2 ) ; (c) x ∈ (0, a2 ) ;

## 56. Numărul soluţiilor ecuaţiei

x + 2x + log2 x = 7.

este:
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.

57. Expresia:
1 3 2n−1
lg a n + lg a n + · · · + lg a n
E= 2 4 2n , a > 0, a 6= 1
lg a n + lg a n + · · · + lg a n

## este egală cu:

n+1 n
(a) n; (b) ; (c) n+1
; (d) n (n + 1); (e) 1.
n
17

## 58. Să se rezolve ecuaţia:

√ 21
loga x + loga2 x + log√a x2 = ,
2
unde a ∈ R∗+ \ {1} este un parametru real.
1 √ 1 a
(a) x = ; (b) x = a2 ; (c) x = a; (d) x = ; (e) x = .
2 4 2
59. Să se rezolve inecuaţia:

## log3 x > log9 (5x − 4).

¡ ¢
(a) x ∈ 0, 45 ∪ (1, ∞) ; (b) x ∈ (0, 1) ∪ (4, ∞) ;
¡ ¢
(c) x ∈ 45 , 1 ∪ (4, ∞) ; (d) x ∈ R; (e) x ∈ ∅.

## 60. Valorile lui x ∈ R pentru care este adevărată inegalitatea

µ ¶
2x − 1
log x+4 log2 <0
2 x+3
sunt:
(a) x ∈ [−2, ∞); (b) x ∈ (−4, −3) ∪ (2, ∞); (c) x ∈ (−4, −2);
(d) x ∈ ∅; (e) x ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞) .

a+1

## este adevărată, oricare ar fi x ∈ R sunt:

(a) a ∈ (−∞, −1); (b) a ∈ (−∞, −1) ∪ (1, +∞);
(c) a ∈ (−∞, −2]; (d) a ∈ (−∞, −4]; (e) a ∈ ∅.

## 62. Să se rezolve inegalitatea

log2 x4
log x2 8 + log x4 8 < .
log2 x2 − 4
(a) x ∈ (0, 2) ∪ (4, ∞) ; (b) x ∈ (4, ∞) ; (c) x ∈ (2, 4) ∪ (4, ∞) ;
(d) x ∈ (0, 1) ∪ (2, 4) ; (e) x ∈ (0, 4) ∪ (16, ∞) .
18 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 63. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei:

µ µ¯ ¯ ¶ ¶
¯ x−1 ¯
log2 log 1 ¯ ¯ ¯ + 1 + 16 < 4
3 2x + 3 ¯

este
(a) R\ − 32 ; (b) R\ − 32 , 1 ; (c) ∅;
¡ ¢ ¡ ¢
(d) − 32 , 1 ; (e) −∞, − 32 ∪ (1, ∞) .

log2a x − 4
> 0,
logb2 x + 1

## unde b > a > 1 sunt constante, este:

µ ¶ µ ¶
1 1 1 1
(a) x ∈ , ; (b) x ∈ , ∪ (a, ∞) ;
b a b2 a2
µ ¶ µ ¶
1 1 2 1
(c) x ∈ , ∪ (a , ∞) ; (d) x ∈ 0, 2 ∪ (a, ∞) ;
b2 a2 b
³√ √ ´
(e) x ∈ a, b ∪ (b, ∞) .

## 65. Determinaţi valorile lui x pentru care

£ ¡ ¢¤
logx log36 2 · 92x − 3 · 42x ≤ 1.
¡ ¤ £ ¢
(a) (0, 1) ∪ (1, ∞) ; (b) 0, 12 ∪ [2, ∞) ; (c) 12 , 1 ;
£ ¤
(d) 12 , 2 \ {1} ; (e) (1, ∞) .

## pentru a > 1, este:

(a) x ∈ (2, ∞) ; (b) x ∈ (1, 2) ; (c) x ∈ (1, a) ;
¡ ¢
(d) x ∈ R; (e) x ∈ a12 , a1 ∪ (1, ∞) .
19

## 67. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei:

log5 x > log125 (3x − 2)
este:
¡ ¢
(a) x ∈ (−1, 0) ; (b) x ∈ 23 , 1 ; (c) x ∈ (−1, 1) ;
¡ ¢
(d) x ∈ R; (e) x ∈ 23 , 1 ∪ (1, ∞) .
68. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei
log1−x (x + 1) ≥ 2
este:
(a) (−∞, 0) ∪ (3, ∞); (b) (0, 3); (c) ∅; (d) (0, 1); (e) (−1, 1) .
69. Mulţimea soluţiilor inecuaţiei
3
ln(1 + sin2 x) ln(1 + cos2 x) ≤ ln2
2
este:
(a) (0, π); (b) (0, π2 ); (c) ∅; (d) (0, 1); (e) R.
70. Să se precizeze mulţimea soluţiilor inecuaţiei:
µ µ ¶¶
1
logx log 1 1 + < 0.
x x
(a) (0, ∞) ; (b) (0, 1) ; (c) (1, ∞) ; (d) (0, ∞) \ {1} ; (e) ∅.
71. Să se rezolve inecuaţia
log2 (9 − 2x ) > 3 − x.
(a) x < 8; (b) 0 < x < 3; (c) 2 < x < 4; (d) x > 3;
(e) nu există soluţii.
72. Numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei
(1 + i)x4 − (3 + i)x3 + (5 + i)x2 − 4x + 2 + 2i = 0
este:
(a) 4; (b) 3; (c) 2; (d) 1; (e) 0.
20 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 73. Se dă ecuaţia

3x3 + 2x2 + ax + b = 0,
ı̂n care a şi b sunt parametri reali. Se cer condiţiile pe care trebuie să
le ı̂ndeplinească a şi b astfel ı̂ncât ecuaţia să admită o rădăcină egală cu
−2, iar celelalte rădăcini să fie reale şi pozitive.
1 20
(a) a = 8, b = ; (b) −8 ≤ a ≤ − , b = 2a + 16;
3 3
(c) −8 ≤ a < 4, b = 1; (d) a ≥ 2, a + b > 0; (e) a = −8, b = 2a + 16.
74. Să se determine S = a + b + c + d, unde a, b, c, d ∈ R sunt coeficienţi ai
polinomului
x4 − x3 + ax2 + bx + c
astfel ca la ı̂mpărţirea acestuia prin x2 + d să obţinem restul x, iar la
ı̂mpărţirea prin x2 − d să obţinem restul −x.
(a) S = 2; (b) S = 1; (c) S = 0; (d) S = −1; (e) S = 3.
75. Cele patru rădăcini ale polinomului

## x4 − αx3 − αx + 1 = 0, unde α ∈ (−1, 1) ,

au modulele
(a) două mai mici ca 1 şi două mai mari ca 1 ; (b) toate egale cu 1 ;
(c) toate mai mici ca 1 ; (d) toate mai mari ca 1 ;
(e) toate negative, deoarece rădăcinile sunt complexe.
76. Numărul 1 este pentru polinomul

## rădăcină având ordinul de multiplicitate egal cu:

(a) 1; (b) 2; (c) 3; (d) 4; (e) n + 2.
77. Fie p ∈ N numărul tripletelor ordonate (a, b, c) ∈ R3 pentru care poli-
nomul
p(x) = x3 + ax2 + bx + c
admite atât rădăcinile x1 , x2 , x3 cât şi rădăcinile x21 , x22 , x23 . Atunci:
(a) p = 1; (b) p = 6; (c) p = 8; (d) p = 4; (e) p = 2.
21

## 78. Fie f ∈ Z [X], f = a0 + a1 X + a2 X 2 + a3 X 3 . Să se determine a0 , a1 , a2 , a3

astfel ı̂ncât
f (1) + f (2) + ... + f (n) = n4 , ∀n ∈ N, n > 0.
(a) a0 = −1, a1 = 4; a2 = −6, a3 = 4;
(b) a0 = 4, a1 = −6; a2 = 4, a3 = −6;
(c) a0 = −1, a1 = 6; a2 = −4, a3 = 6;
(d) a0 = a1 = a2 = a3 = 1;
(e) a0 = −a1 = a2 = −a3 = 1.
79. Să se determine S = a2 + b2 unde numerele reale a şi b sunt coeficienţii
polinomul
P (x) = x4 − 2x3 + x2 + ax + b
determinaţi astfel ı̂ncât acesta să se dividă cu x2 + 1.
(a) S = 2; (b) S = 5; (c) S = 1; (d) S = 4; (e) S = 10.
80. Dacă x1 = i este o rădăcină a ecuaţiei
x3 + (m − 1) x + m = 0, m ∈ C,
atunci S = x21 + x22 + x23 este:
(a) S = −2; (b) S = −1; (c) S = −2i + 1;
(d) S = −2i; (e) S = −i.
1 1 1
81. Fie x, y, z ∈ R∗ astfel ı̂ncât x+y +z = 0 şi + + = 0. Să se precizeze
x y z
valoarea lui a pentru care are loc relaţia x6 + y 6 + z 6 = ax2 y 2 z 2 .
(a) a = 3; (b) a = 1; (c) a = 0; (d) a = 2; (e) a = 4.
82. Fie α ∈ R∗ şi p ∈ N numărul tripletelor ordonate (x, y, z) ∈ (R∗ )3 care
satisfac relaţiile:

⎪ x+y+z =α
⎨ 1 1 1 1
+ + = , α2 6= 2.

⎪ x y z α
⎩ xy + yz + xz = −2.

Atunci:
(a) p = 6; (b) p = 3; (c) p = 1; (d) p = 4; (e) p = 2.
22 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 83. Fie polinomul cu coeficienţi reali

p(x) = x3 + ax2 + bx + c.

Să se precizeze care din următoarele condiţii sunt necesare şi suficiente
ca rădăcinile polinomului p să aibă aceeaşi parte reală.
a2
(a) − b ≤ 0;
3
ab 2a3 a2
(b) c = − , − b ≥ 0;
3 27 3
ab 2a3 a2
(c) c = − , − b ≤ 0;
3 27 3
ab 2a3 a2
(d) c ≥ − , − b ≤ 0;
3 27 3
ab 2a3
(e) c = − .
3 27
84. Să se determine numărul al elementelor multimii tripletelor ordonate
(a, b, c) ∈ R3 ştiind că a, x1 , b, x2 , c formează o progresie aritmetică, unde
x1 , x2 sunt rădăcinile ecuatiei ax2 + bx + c = 0, a 6= 0.
(a) 0; (b) 2; (c) 1; (d) 4; (e) 5.

## 85. Fie S = m + n + p unde m, n, p sunt numere reale astfel ca polinomul

x4 + mx3 + nx2 + px + 8

## să fie divizibil cu x3 + 5x2 + 2x − 8. Atunci valoarea lui S este:

(a) S = −7; (b) S = 0; (c) S = 6; (d) S = −9; (d) S = −8.

## 86. Se consideră polinomul

p(x) = x4 + x3 + ax + b.

## Valorile parametrilor a şi b pentru care restul ı̂mpărţirii lui p(x + 2) la

x + 1 să fie egal cu −18, iar restul ı̂mpărţirii lui p(x − 2) la x − 1 să fie
egal cu −12 sunt:
(a) a = −3, b = −15; (b) a = 3, b = 15; (c) a = −4, b = −16;
(d) a = 4, b = 16; (e) a = −4, b = 16.
23

## 87. Precizaţi numărul valorilor lui λ ∈ R pentru care ecuaţiile următoare au

cel puţin o rădăcină comună
x3 − λx + 2 = 0
.
x2 + λx + 2 = 0
(a) 1; (b) 0; (c) 2; (d) 3; (e) 4.
88. Să se determine S = m2 + n2 , unde m şi n sunt coeficienţii polinomului
x2 − mx + n determinaţi astfel ı̂ncât polinomul x4 + 1 să fie divizibil cu
x2 − mx + n.
(a) S = 3; (b) S = 9; (c) S = 2; (d) S = 13; (e) S = 1.
89. Precizaţi mulţimea valorilor lui m pentru care toate rădăcinile polino-
mului
P (x) = x3 − (2m + 1)x2 − (4m + 5)x + 2
sunt reale, ştiind că polinomul admite o rădăcină care nu depinde de m.
µ ¸ ∙ ¶ µ ¶
5 1 5 1
(a) −∞, − ∪ − , ∞ ; (b) − , ;
2 2 2 2
µ ¶ µ ¶
3 1 5
(c) − , ; (d) ∅; (e) − , 0 .
2 2 2
90. Se consideră ecuaţia
2x3 + 3x2 − 1 = 0
şi fie x1 , x2 , x3 rădăcinile sale. Ecuaţia ı̂n necunoscuta y care are rădăcinile
x2 x3 x2 x3 x2 x1
y1 = , y2 = , y3 = este:
x1 x2 x3
(a) y 3 − 2y 2 + 3y − 1 = 0; (b) 2y 3 − 9y 2 − 6y − 1 = 0;
(c) y 3 + y 2 − 6y − 1 = 0; (d) y 3 + 5y 2 − 1 = 0;
(e) 2y 3 + 9y 2 − 6y − 1 = 0.
91. Fie polinomul
f = x4 + 6x3 + 8x2 + ax + b
cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 . Determinaţi a, b ∈ R astfel ı̂ncât x1 , x2 , x3 să
fie ı̂n progresie aritmetică şi x4 = x1 + x2 + x3 .
(a) a = 6, b = 9; (b) a = 9, b = 6; (c) a = −6, b = 9;
(d) a = −6, b = −9; (e) a = 6, b = 9 sau a = −6, b = 9.
24 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 92. Fie ecuaţia

x3 − ax2 + bx − c = 0 (a, b, c numere reale nenule).
Să se precizeeze valorile lui a, b, c astfel ı̂ncât aceste numere să fie soluţii
ale ecuaţiei date.
(a) a = 1, b = 2, c = 3; (b) a = 2, b = −1, c = 52 ;
(c) a = 13 , b = 25 , c = 34 ; (d) a = −1, b = −1, c = 1;
(e) a = 1, b = 1, c = −1.
93. Ecuaţia
4x3 − 12ax2 + 11x − 3 = 0, a ∈ R,
are rădăcinile ı̂n progresie aritmetică pentru:
n √ o n √ o n √ o
−2± 10 2± 10 2± 10
(a) a ∈ 1, 4 ; (b) a ∈ −1, 4 ; (c) 1, 4 ;
(d) a ∈ {−2, 2} ; (e) a ∈ {−1, 1} .
94. Fie p(x) ∈ R [X] un polinom de grad ≥ 3 cu proprietatea
xp (x + 1) + (x + 2) p (x + 3) = 2x + 10, ∀x ∈ R.
Restul ı̂mpărţirii polinomului p(x) la x2 − 2x − 3 este
(a) 2x − 1; (b) x2 + 1; (c) 3x + 1; (d) x3 ; (e) x4 + 1.
95. Se consideră polinomul
f (x) = x3 − x2 + ax − 1, a ∈ R.
Pentru n ∈ N∗ definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , x1 , x2 , x3 ∈ C fiind rădăcinile
polinomului. Să se determine valoarea lui a ∈ R astfel ı̂ncât S3 = 1.
3 4 1
(a) a = 0; (b) a = ; (c) a = ; (d) a = 1; (e) a = .
4 3 2
96. Se consideră polinomul
f (x) = xn + px + q, p, q ∈ R.
Pentru n ∈ N, n ≥ 3 definim Sn = xn1 + xn2 + ... + xnn , x1 , x2 , ..., xn ∈ C
fiind rădăcinile polinomului. Valoarea lui Sn este:
(a) Sn = 0; (b) Sn = −p2 + nq; (c) Sn = p2 ;
(d) Sn = nq; (e) Sn = −nq.
25

97. Fie
P (x) = x2 − x loga m + 3 loga m − 8,
unde m ∈ R, m > 0, iar a > 1 este un număr fixat. Să se afle valorile
lui m pentru care P (x) > 0, oricare ar fi x ∈ R.

(a) ; m > a(a + 1) (b) m ∈ ( a, a); (c) m ∈ (a4 , a8 );
µ ¶
1 3
(d) m ∈ (a, 2a); (e) m ∈ ,a .
a
98. Valoarea sumei
k2 Cn1 k3 Cn2 kn+1 Cnn
Sn = k + + + ... + ,
2 3 n+1
pentru k ∈ N fixat este:
kn − 1 (k + 1)n+1 − 1
(a) Sn = ; (b) Sn = ;
n+1 n+1
kn+1 − 1 (k + 1)n − 1
(c) Sn = (k + 1) n; (d) Sn = ; (e) Sn = .
n+1 n
99. Valoarea numărului natural m pentru care al 10-lea termen al dezvoltării
binomului (5 + m)m este cel mai mare, este:.
(a) m = 12; (b) m = 5; (c) m = 6; (d) m = 8; (e) m = 11.
100. Se consideră dezvoltarea
1 n
(xm + ) .
x2m
Să se determine m şi n astfel ı̂ncât termenul de rang 12 să-l conţină pe
x, termenul de rang 24 să-l conţină pe x5 şi dezvoltarea să aibă termen
liber.
(a) m = 19 , n = 24; (b) m = − 19 , n = 26; (c) m = − 19 , n = 24;
(d) m = 19 , n = 25; (e) problema nu are soluţie.

## 101. În dezvoltarea Ãr !n

9 1 √
+ 4x
x
suma coeficienţilor
√ binomiali este 128. Să se precizeze termenul care ı̂l
3 2
conţine pe x .
(a) T4 ; (b) T5 ; (c) T6 ; (d) T7 ; (e) T3 .
26 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 102. Să se determine m astfel ı̂ncât al 5-lea termen al dezvoltării binomului

(2 + m)m să fie cel mai mare.
(a) m = 3; (b) m = 5; (c) m = 4; (d) m = 7; (e) m = 8.

µq ¶2000
4 √ 2
x x+ √
3
x

## este egal cu:

(a) h = 1; (b) h = 0; (c) h = 2; (d) h = 3; (e) h = 4.

## 104. Să se determine numărul termenilor raţionali din dezvoltarea binomială:

³√ √ ´90
3
3+ 2 .

(a) 15; (b) 14; (c) 17; (d) 16; (e) 10.

## 105. Să se determine termenul care ı̂l conţine pe b2 din dezvoltarea

√ √ 3
( a − b)n ,

ştiind că n este cel mai mare număr natural care verifică inecuaţia:

3

## (a) T6 ; (b) T7 ; (c) T8 ; (d) T5 ;

(e) nu există un termen care să-l conţină pe b2 .

Ãr s !n
a b
3 √ + √ ,
b 3
a

## unde n satisface 22n−4 − 3 · 2n+1 − 256 = 0. Să se afle termenul dezvoltării

ı̂n care a şi b au puteri egale.
(a) T4 ; (b) T5 ; (c) T1 ; (d) T6 ; (e)T8 .
27

## 107. Se consideră binomul

³√ √
5
´n
2lg(10−3x ) + 2(x−2) lg 3 .

## Ştiind că al şaselea termen al dezvoltării binomului este egal cu 21 şi

coeficienţii binomiali de rang 2, 3 şi 4 sunt respectiv primul, al treilea şi
al cincilea termen al unei progresii aritmetice, atunci:
(a) x = 3; (b) x = 1; (c) x ∈ {1, 2} ;
(d) x ∈ {0, 2} ; (e) x ∈ {−1, 2} .

## 108. Să se determine termenul care nu ı̂l conţine pe x ı̂n dezvoltarea:

µ ¶25
x−1 x−1
1 + 2 1 .
x − x2 x3 + x3 + 1

(a) T15 ; (b) T16 ; (c) T17 ; (d) T31 ; (e) T30 .

## 109. Să se determine n ∈ N∗ astfel ı̂ncât numărul:

(a + bi)n + (b + ai)n ,

## să fie real oricare ar fi a, b ∈ R.

(a) n = 2k, k ∈ N∗ ; (b) n = 3k, k ∈ N∗ ;
(c) n = 4k, k ∈ N∗ ; (d) n = 3k + 1, k ∈ N∗ ;
(e) n = 3k − 1, k ∈ N∗ .

## 110. Modulul numărului complex

1 + ai
z= , cu a ∈ R,
1 − ai
este:
⎧ ¯ ¯
⎨ ¯¯ 1 + a ¯¯ √
(a) |z| = ¯ 1 − a ¯ , a 6= 1 ; (b) |z| = 1 + a2 ; (c) |z| = 1 + |a| ;

1, a = 1
|1 − a|
(d) |z| = ; (e) |z| = 1.
1 + a2
28 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 111. Să se calculeze suma:

S = 1 + Cn1 cos x + Cn2 cos 2x + ... + Cnn cos nx, x ∈ R, n ∈ N.
(a) 2n cos nx; (b) (2 cos x2 )n cos nx; (c) (2 cos x2 )n cos nx
2
;

## (d) (2 cos x2 cos nx

2
)n ; (e) 2n−1 (cos x2 + cos nx
2
).
112. Să se scrie sub formă
√ trigonometică numărul complex dat sub forma
algebrică: −5 − i5 3.
¡ ¢ ¡ ¢
(a) 10 cos 4π 3
+ i sin 4π
3
; (b) 10 cos π
3
+ i sin π
3
;
¡ ¢
(c) 10 cos(− π3 ) + i sin(− π3 ) ; (d) cos(− π6 ) + i sin(− π6 );
¡ ¢
(e) 5 cos 4π3
+ i sin 4π
3
.
113. Fie (an )n∈N∗ o progresie geometică cu termeni pozitivi. Ştiind că a7 =
Xm
2 4 2 6
(x + 1) şi a11 = (x + 1) , x ∈ R , atunci valoarea sumei loga1 ak
k=1
este:
m(m + 1) m(m + 3) m(m + 5)
(a) ; (b) ; (c) ;
4 2 4
m(m + 3) m(m + 5)
(d) ; (e) .
4 2
114. Fie ecuaţia:
ax = loga x, a > 0, a 6= 1.
Se cer valorile lui a pentru care ecuaţia admite soluţie unică.
¡ ¤ ¡ ¢
(a) (0, 1) ∪ (e, ∞) ; (b) 1e , 1 ∪ {e} ; (c) 0, 1e ∪ {e} ;
n 1o
(d)(0, 1) ∪ e e ; (e) (0, 1) .

## 115. Fie z1 , z2 , z3 rădăcinile ecuaţiei

z 3 + z 2 + z + 1 = 0.
Valorile lui n ∈ Z pentru care |z1n + z2n + z3n | = 3 sunt:
(a) n ∈ Z; (b) n = 4k + 1; (c) n = 4k + 2;
(d) n = 4k + 3; (e) n = 4k,
unde k ∈ Z.
29

## 116. Să se rezolve ecuaţia ı̂n x

logtg x a + logcos x (a + 1) = 0,

## unde a > 0, a 6= 1 este dat.

π π 1
(a) + 2kπ; (b) ± + 2kπ; (c) ± arccos + 2kπ;
3 3 1+a
√ √
(d) arctg a + kπ; (e) arctg a + 2kπ. Pentru k ∈ Z.

## 117. Se consideră polinomul

b + 4.
f ∈ Z5 [x] , f = x3 + 3x b

## Se cere câtul q şi restul r al ı̂mpărţirii lui f prin polinomul x + b

3.
(a) q = x2 − b 3x + b 1, r = b3; (b) q = x2 + b 2x + b
2, r = b
0;
(c) q = x2 − b
3x + b
2, r = b
3; (d) q = b
0, r = x3 + b
3x + b
4;
(e) q = x2 + b
2x + b
3, r = b
4x.

## 118. Valoarea determinantului

¯ ¯
¯ −2 5 0 −1 ¯¯
¯
¯ 1 0 3 7 ¯¯
¯
¯ 3 −1 0 5 ¯¯
¯
¯ 2 6 −4 1 ¯

este:
(a) 27; (b) 37; (c) 47; (d) 57; (e) 67.

## 119. Să se rezolve ecuaţia

¯ ¯
¯ x a a a ¯
¯ ¯
¯ a x a a ¯
¯ ¯ = 0, a ∈ R∗ .
¯ a a x a ¯
¯ ¯
¯ a a a x ¯

## (a) x = a sau x = −3a; (b) x = a sau x = 0; (c) x = a;

(d) x = a şi x = 0; (e) x = 3 a sau x = 0.
30 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

¯ ¯
¯ x1 x2 x3 ¯
¯ ¯
¯ x2 x3 x1 ¯
¯ ¯
¯ x3 x1 x2 ¯

## ştiind că x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile ecuaţiei x3 − 2x2 + 2x + p = 0.

(a) 0; (b) 2; (c) 4; (d) 3p; (e) 3p + 4.

## 121. Fie p(x) = x + a, q(x) = x2 + bx + c două polinoame şi x1 6= x2 două

numere arbitrare. Să se calculeze D(x)/(x2 − x1 ), unde
¯ ¯
¯ 1 p(x1 ) q(x1 ) ¯
¯ ¯
D(x) = ¯¯ 1 p(x2 ) q(x2 ) ¯¯ .
¯ 1 p(x) q(x) ¯

## (a) (x + x1 )(x + x2 ); (b) (x − x1 )(x + x2 );

(x − x1 )
(c) (x + x1 )(x − x2 ); (d) ; (e) (x − x1 )(x − x2 ).
(x − x2 )
122. Se consideră polinoamele:

## Notăm cu x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului Q(x). Atunci valoarea lui

P (x1 ) + P (x2 ) + P (x3 ) este:
(a) 20; (b) −18; (c) 18; (d) −20; (e) 0.

123. Dacă a1 , a2 , ..., a20 sunt numere reale ı̂n progresie aritmetică, atunci val-
oarea determinantului
¯ ¯
¯ a1 + a2 a2 + a3 a3 + a4 a4 + a5 ¯
¯ ¯
¯ a6 + a7 a7 + a8 a8 + a9 a9 + a10 ¯
D = ¯¯ ¯
¯
a
¯ 11 + a12 a12 + a13 a13 + a14 a14 + a15 ¯
¯ a16 + a17 a17 + a18 a18 + a19 a19 + a20 ¯

este:
(a) a1 + a2 + ... + a20 ; (b) a1 + ... + a5 ; (c) (a1 + ... + a20 ) /20;
(d) 0; (e) (a9 + a10 + a11 ) /20.
31

¯ ¯
¯ x−a b c ¯
¯ ¯
¯ c x−a b ¯=0
¯ ¯
¯ b c x−a ¯

## să aibă numai rădăcini reale.

(a) b = c; (b) a = 1, b = c; (c) a = b; (d) a = c; (e) a = b = c.
125. Valorile lui x ∈ R pentru care este adevărată inegalitatea
¯ ¯
¯ 1 1 1 ¯
¯ ¯
¯ 2 x − 6x + 11 x
2 ¯≤0
¯ ¯
¯ 1 x2 − 4x + 5 x − 2 ¯

sunt:
(a) x ∈ [2, ∞); (b) x ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞); (c) x ∈ (0, 2);
(d) x ∈ ∅; (e) x ∈ R.
126. Dacă matricea ⎛ ⎞
1 0 1
A=⎝ 0 1 0 ⎠
1 0 1
satisface A3 = aA2 + bA atunci S = a2 + b2 este:
(a) S = 10; (b) S = 18; (c) S = 8; (d) S = 13; (e) S = 5.
127. Se dă matricea ⎛ ⎞
1 4 0
A = ⎝ 0 3 1 ⎠.
2 0 1
Dacă matricea este inversabilă să se calculeze d = det(A−1 ).
1
(a) d = 1; (b) d = 0; (c) d = 11
;
(d) A nu este inversabilă; (e) d = 11.
128. Fie A ∈ M3 (R),
⎛ ⎞
0 a b
A = ⎝ −a 0 c ⎠ , a2 + b2 + c2 6= 0.
−b −c 0
32 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## Se cere rangul matricei A.

(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3;
(e) nu este unic determinat, depinzând de valorile a, b, c.
129. Câte soluţii are ecuaţia:
¡ ¢ ¡ ¢
1 2 4 ·A= 3 1 2

## unde A este o matrice pătratică de ordin 3 având elementele numere

naturale.
(a) 0; (b) 1; (c) 2; (d) 3; (e) 4.

⎛ ⎞
2 0 0
A = ⎝ 0 1 0 ⎠.
0 1 1

## Relaţiile pentru A3 şi A−1 de forma:

A3 = aA2 + bA + cI3 şi A−1 = a1 A2 + b1 A + c1 I3 sunt:
(a) A3 = 4A2 − 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 − 2A + 52 I3 ;
(b) A3 = 4A2 + 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 − 2A + 52 I3 ;
(c) A3 = 4A2 − 5A + 2I3 , A−1 = A2 − 2A + 5I3 ;
(d) A3 = 4A2 − 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 + 2A + 52 I3 ;
(e) A3 = 4A2 + 5A + 2I3 , A−1 = 12 A2 − 2A + 52 I3 .

## 131. Să se calculeze An , n ∈ N, unde

µ √ √ ¶
1 2
A= √ √2 .
2 − 2 2
Ã ! Ã (n+1)π (n+1)π
!
cos nπ
6
sin nπ
6
cos 4
sin 4
(a) nπ nπ
; (b) (n+1)π (n+1)π
;
− sin 6 cos 6 − sin 4 cos 4
Ã ! Ã !
cos (n+1)π
6
sin (n+1)π
6
cos nπ
4
sin nπ
4
(c) ; (d) nπ nπ
;
− sin (n+1)π
6
cos (n+1)π
6
− sin 4
cos 4
33
Ã !
cos nπ
3
sin nπ
3
(e) .
− sin nπ
3
cos nπ
3

## 132. Fie matricea ⎛ ⎞

1 a+1 1
A=⎝ a 1 −1 ⎠
1 −2 −a
P
si M = {a ∈ R | rangul matricei a este egal cu 2} si S = |a| . Atunci:
a∈M

## (a) S = 3; (b) S = 2; (c) S = 1; (d) S = 5; (e) S = 4.

133. Fie λ ∈ R, ⎞

λ1 1 1
⎜ 11 ⎟ λ 1
A(λ) = ⎜
⎝ 1

1 ⎠ 1 λ
1λ 1 1
P
şi M = {λ ∈ R; rang A(λ) < 4}. Atunci α = λ este:
λ∈M

## (a) α = 3; (b) α = −2; (c) α = 0; (d) α = 2; (e) α = −3.

134. Să se afle S = p2 q 2 r unde p, q şi r sunt numerele reale care satisfac relaţia
A3 = pA2 + qA + rI, unde matricea A este
⎛ ⎞
2 0 1
A = ⎝ 1 1 0 ⎠.
1 0 1

## 135. Soluţia ecuaţiei matriceale

⎛ ⎞ ⎛ ⎞
1 2 3 −1 5 3
X ⎝ 0 1 2 ⎠ = ⎝ 2 1 −1 ⎠ .
−1 2 3 −3 4 −5

este:
⎛ 1
⎞ ⎛ ⎞
2
0 − 12 1 1
2
4
(a) X = ⎝ 1 −3 1 ⎠; (b) X = ⎝ −10 6 1 ⎠;
− 12 2 − 12 6 − 52 −1
34 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
3−9 4 2 1 8
(c) X = ⎝ 52 −5 12 ⎠; (d) X = ⎝ −6 19 −5 ⎠;
5 −22 8 −8 29 −8
⎛ ⎞
18 11 20
(e) X = ⎝ 1 −1 −3 ⎠.
−10 −6 −4

⎛ ⎞
2 x 3
A = ⎝ x −1 x ⎠
1 2 m

## să fie inversabilă pentru orice x ∈ R sunt:

¡ ¢
(a) m = 1; (b) m ∈ 12 , 2 ; (c) m ∈ (1, 2);
¡ ¢
(d) m ∈ −∞, 12 ∪ (2, ∞); (e) m = 2.

## 137. Fie matricele µ ¶

2 0 X
n
A= şi B= Ak .
0 3
k=1

Atunci, pentru n ∈ N, n ≥ 1 :
µ ¶
1 2 0
(a) B este inversabilă şi B −1 = n ;
(2 + 1) (3n + 1) 0 3
µ ¶
−1 1 3n − 1 0
(b) B este inversabilă şi B = n ;
2 0 2n

## (c) B nu este inversabilă;

µ ¶
−1 1 3n 0
(d) B este inversabilă şi B = ;
n
3 (2 − 1) 0 2n
⎛ ⎞
1
⎜ 2 (2n − 1) 0 ⎟
(e) B este inversabilă şi B −1
=⎜
⎝ 1
⎟.

0 3
2
(3n − 1)
35

138. Fie µ ¶
a −b
M=
b a
o matrice nenulă cu elemente reale. Să se calculeze M n (s-au folosit
√ a
notaţiile ρ = a2 + b2 şi ϕ determinat prin condiţiile cos ϕ = , sin ϕ =
ρ
b
).
ρ
µ ¶
n n sin nϕ − cos nϕ
(a) M = ρ ;
cos nϕ sin nϕ
µ ¶
n n cos nϕ sin nϕ
(b) M = ρ ;
− sin nϕ cos nϕ
µ ¶
n n cos nϕ sin nϕ
(c) M = ρ ;
sin nϕ cos nϕ
µ ¶
n n cos nϕ cos nϕ
(d) M = ρ ;
− sin nϕ sin nϕ
µ ¶
n n cos nϕ − sin nϕ
(e) M = ρ .
sin nϕ cos nϕ

## 139. Precizaţi matricele A ∈ M2 (R) care satisfac relaţia A2 + A + I = 0,

unde I ∈ M2 (R) este matricea unitate iar 0 ∈ M2 (R) este matricea
nulă. Stabiliţi dacă o astfel de matrice este inversabilă. În caz afirmativ
precizaţi inversa A−1 .
µ ¶
−d − 1 b
(a) A = ,
− 1b (d2 + d + 1) d
µ ¶
−1 d −b
există A = 1 .
b
(d + d2 + 1) −d − 1
µ ¶
−d − 1 − 1b (d2 + d + 1)
(a) A = , nu există A−1 .
b d
µ ¶
−d − 1 b
(a) A = , nu există A−1 .
− 1b (d2 + d + 1) d
µ ¶
−d − 1 −b
(a) A = ,
− 1b (d2 + d + 1) −d
36 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ
µ ¶
−1 d −b
există A = 1 .
b
(d + d2 + 1) −d − 1
µ ¶
d+1 b
(a) A = ,
− 1b (d2 + d + 1) d
µ ¶
−1 d −b
există A = 1 .
b
(d + d2 + 1) −d − 1

140. Fie ⎛ ⎞
1 1 1
A = ⎝ 1 ε ε2 ⎠ ,
1 ε2 ε
unde ε este o rădăcină a ecuaţiei x2 + x + 1 = 0. Să se calculeze A2003 .
⎛ ⎞
1 1 1
(a) 31000 · I3 ; (b) 31001 · ⎝ 1 ε2 ε ⎠ ;
1 ε ε2
⎛ ⎞
1 1 1
(c) 31000 · ⎝ 1 ε2 ε2 ⎠ ; (d) 31002 · A; (e) I3 .
1 ε2 ε2

## 141. Fie λ ∈ R \ {0} şi ⎛ ⎞

λ 1 0
A = ⎝ 0 λ 1 ⎠.
0 0 λ

Atunci, ∀n ∈ N,
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
1 λn 0 λn 1 0
(a) An = ⎝ 0 1 λn ⎠ ; (b) An = ⎝ 0 λn 1 ⎠ ;
0 0 1 0 0 λn
⎛ ⎞
nλn λn−1 0
(c) An = ⎝ 0 nλn λn−1 ⎠ ;
0 0 nλn
⎛ ⎞
λn nλn−1 n(n−1)
2
λn−2

n
0 0 λ
37

## 142. Fie matricea A ∈ Mn (R), n ≥ 2, A = (aij )i=1,...,nj=1,...,n unde

½
0, i = j
aij = .
1, i 6= j
Să se calculeze det(A), A−1 şi det(A−1 + In ).
⎛ 2−n 1

n−1
... n−1
⎜ ⎟
(a) det(A) = n − 1, A−1 = ⎝ ... . . . ..
. ⎠ şi det(A−1 + In ) = 0;
1 2−n
n−1
... n−1
⎛ 2−n 1

n−1
... n−1
n−1 −1 ⎜ .. ... .. ⎟
(b) det(A) = (−1) (n − 1), A = ⎝ . . ⎠ şi
1 2−n
n−1
... n−1

det(A−1 + In ) = 0;
⎛ n−2 1

1−n
... − 1−n
⎜ ⎟
(c) det(A) = (−1)n (n − 1), A−1 = ⎝ ... ... ..
. ⎠ şi
1 n−2
− 1−n ... 1−n

det(A−1 + In ) = 0;
⎛ 2−n n

n−1
... n−1
⎜ ⎟
(d) det(A) = n − 1, A−1 = ⎝ ... . . . ..
. ⎠ şi det(A−1 + In ) = 0;
n
n−1
... 2−nn−1
⎛ 2−n 1

1−n
... 1−n
⎜ ⎟
(e) det(A) = 1 − n, A−1 = ⎝ ... . . . ..
. ⎠ şi det(A−1 + In ) = 0.
1
1−n
... 2−n1−n

⎛ ⎞
λ 1 1
A=⎝ 1 λ 1 ⎠
1 1 λ

## este nesingulară? În acest caz, să se determine inversa A−1 .

⎛ ⎞
1/3 1/3 1/3
−1
(a) λ = 1, A = ⎝ 1/3 1/3 1/3 ⎠ ;
1/3 1/3 1/3
38 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ
⎛ ⎞
α β β
−1
(b) λ 6= 1, A = ⎝ β α β ⎠ , unde α = (λ−1)(λ
λ+1 1
2 +2) , β = − (λ−1)(λ2 +2) ;

β β α
⎛ ⎞
α β β
−1
(c) λ 6= 1, −2, A = ⎝ β α β ⎠ , unde α = (λ−1)λ+1 2 ,
(λ+2)
β β α
β = − (λ−1)12 (λ+2) ;
⎛ ⎞
α β β
(d) λ 6= 1, −2, A−1 = ⎝ β α β ⎠ , unde α = (λ+1)(λ−2)
(λ−1)2 (λ+2)
,
β β α
λ+1
β= (λ−1)2 (λ+2)
;
⎛ ⎞
α β β
(e) λ 6= 1, −2, A−1 = ⎝ β α β ⎠ , unde α = λ+1
(λ−1)(λ+2)
,
β β α
1
β = − (λ−1)(λ+2) .

## 144. Fie sistemul: ⎧

⎨ 2x + y + mz = 1
x − y + m2 z = m .

2x + (m + 1)z = m2
X
şi M = {m ∈ R | sistemul este incompatibil} , S = m. Atunci:
m∈M

## 145. Toate soluţiile sistemului

⎪ x + 2y + 4z − 3v = 0

3x + 5y + 6z − 4v = 0

⎪ 4x + 5y − 2z + 3v = 0

3x + 8y + 24z − 19v = 0

sunt:
(a) x = y = z = v = 0 ; (b) x = 1, y = −6, z = 1, v = 0 ;
(c) x = 8α − 7β, y = −6α + 5β, z = α, v = β cu α, β ∈ R;
39

## (d) x = −7λ, y = 5λ, z = 0, v = λ cu λ ∈ R;

(e) sistemul nu are soluţii.
146. Determinaţi valorile parametrului real α pentru care sistemul de ecuaţii
este incompatibil: ⎧
⎨ 2x + y − z = α
x − y + 2z = 1 .

4x − y + 3z = 2 + α
(a) α ∈ (−∞, 1] ; (b) α = 1; (c) α ∈ (−2, ∞) ;
(d) α ∈ R; (e) ∅.
147. Fie sistemul: ⎧
⎨ −2x + 4y + 2z = 2 + b
2x − ay + z = −3 .

−x + 2y + z = b
şi multimile: A = {a ∈ R, sistemul este compatibil nedeterminat} ,
B = {b ∈ R, sistemul este compatibil nedeterminat} , atunci numărul
elementelor mulţimii A ∩ B este egal cu:
(a) 1; (b) 4; (c) 2; (d) 3; (e) nici un element.
148. Să se rezolve sistemul

⎨ αx + (α + 1) y + (α + 2) z = α + 3
βx + (β + 1) y + (β + 2) z = β + 3 , α, β, γ ∈ R, α 6= β, γ 6= 1,

x + γy + γ 2 z = γ 3
ı̂n ipoteza că acesta are soluţie unică.
(a) x = α, y = β, z = γ; (b) x = β, y = α, z = γ;
(c) x = 0, y = −1, z = 2; (d) x = γ, y = − (2γ + 1) , z = γ + 2;
(e) x = −1, y = 1, z = 1.
149. Se consideră sistemul:

⎨ x1 + x2 + 1 = 0
mx1 + 2x2 + 3 = 0
⎩ 2
m x1 + 4x2 + 9 = 0
P
şi fie M = {m ∈ R | sistemul este compatibil} . Atunci S = m este:
m∈M

## (a) S = 5; (b) S = −1; (c) S = −2; (d) S = 0; (e) S = 3.

40 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## 150. Se consideră sistemul:

⎨ x1 − mx2 + 1 = 0
2x1 + x2 − m = 0

3x1 + (m − 1) x2 + m − 1 = 0

P
Fie M = {m ∈ R | sistemul este compatibil } atunci S = m este:
m∈M

## (a) S = 0; (b) S = 5; (c) S = 4; (d) S = −2; (e) S = −1.

151. Să se calculeze rangul matricei sistemului, rangul matricei extinse şi să
se precizeze natura sistemului:

⎨ x−y+z =3
2x + y − 3z = 10 .

8x + 5y − 9z = 11

## (a) rs = re = 3 sistem compatibil determinat;

(b) rs = 2, re = 3 sistem incompatibil;
(c) rs = re = 2 sistem compatibil 1-nedeterminat;
(d) rs = re = 1 sistem compatibil 2-nedeterminat;
(e) rs = 3, re = 3 sistem incompatibil.

152. Să se calculeze rangul matricei sistemului, rangul matricei extinse şi să
se precizeze natura sistemului:

⎨ x−y+z =3
2x + y − 3z = 10 .

8x + 5y − 9z = 8

## (a) rs = re = 3 sistem compatibil determinat;

(b) rs = 2, re = 3 sistem incompatibil;
(c) rs = re = 2 sistem compatibil 1-nedeterminat;
(d) rs = re = 1 sistem compatibil 2-nedeterminat;
(e) rs = 3, re = 3 sistem incompatibil.
41

153. Fie ε = − 12 + i 23 . Precizaţi tripletele de numere complexe (x, y, z) care
satisfac simultan relaţiile:

⎨ x + εy + ε2 z = 0
ε2 x + y + εz = 0

εx + ε2 y + z = 0

(a) x = 1, y = 1, z = 1; (b) x = 0, y = 0, z = 0;
(c) {(−εy − ε2 z, y, z)|y, z ∈ C} ; (d) x ∈ C, y ∈ C, z ∈ C;
(e) x = y = z.

## 154. Se consideră sistemul ⎧

⎨ x + yz = 2
zx + y = 6 .

3x + y = 6
⎛ ⎞
x1 y1 z1
Fie A = ⎝ .. .. .. ⎠ unde (xi , yi , zi ) , i = 1, ..., s sunt soluţiilor reale
xs ys zs
ale sistemului. Atunci rangul matricei A este:
(a) 1; (b) 3; (c) 0; (d) 2; (e) 4.

## 155. Fie sistemul ⎧

⎨ ax + ay + z = 1
x + ay + az = 1

x + y + az = a

## şi A = {a ∈ R| sistemul este compatibil nedeterminat} . Atunci:

(a) A = {1, 2} ; (b) A = {0, 1} ; (c) A = {1} ;
(d) A = {−1, 1} ; (e) A = {−1} .
156. Se consideră sistemul:

⎪ 6x − my + 3z = 0

−mx + 6y + 3z = 0
.

⎪ mx − y + 2z = 0
⎩ 2
x + y 2 + 4z = 70

## Să se precizeze numărul p de valori ale lui m ∈ R pentru care sistemul

admite soluţii reale şi numărul q de soluţii reale ale sistemului.
42 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## (a) p = 0, q = 4; (b) p = 2, q = 4; (c) p = 3, q = 2;

(d) p = 1, q = 2; (e) p = 2, q = 3.

## 157. Fie p numărul soluţiilor sistemului ı̂n

⎨ 2̂x + 3̂y + 3̂z = 2̂
Z12 6̂x + 4̂y + 2̂z = 6̂

3̂x + 2̂y + 4̂z = 3̂

## Atunci valoarea lui p este:

(a) p = 1; (b) p = 16; (c) p = 0;
(d) p = 6; (e) p = 12.

## 158. Fie ı̂n (Z12 , ⊕, ⊗) sistemul:

½ ¡ ¢ ¡ ¢
¡3̂ ⊗ x¢ ⊕ ¡4̂ ⊗ y ¢ = 7̂ .
6̂ ⊗ x ⊕ 2̂ ⊗ y = 8̂

## Numărul soluţiilor sistemului este:

(a) 0; (b) 2; (c) 4; (d) 6; (e) 9.

## 159. Se consideră ecuaţia a cos x + b sin x + c = 0, a, b, c ∈ R. Ştiind că

mulţimea G a soluţiilor acestei ecuaţii este un subgrup al grupului (R, +)
se cer a, b, c.
(a) a = b = c = 1; (b) a = b = 1, c = −1;
(c) a2 + b2 = c2 ; (d) a = c = 0 sau b = 0 şi a + c = 0;
(e) a + b + c = 0.

## 160. Pe R se defineşte legea de compoziţie prin relaţia:

x ∗ y = xy + ax + 2by + 1, ∀x, y ∈ R.

Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât legea să fie comutativă şi asociativă.
(a) a = 1, b = 12 ; (b) a = 0, b = 0 sau a = 1, b = 1
2
;
√ √ √ √
1+ 5 1+ 5 1− 5 1− 5
(c) a = 2
,b = 4
sau a = 2
,b = 4
;
(d) a = 4, b = 2 ; (e) nu există soluţie.
43

## 161. Pe mulţimea R a numerelor reale se consideră legea de compoziţie

definită prin
x y = mx + ny − 1, ∀x, y ∈ R,
ı̂n care m şi n sunt constante reale. Să se afle m şi n astfel ı̂ncât (M, )
să fie grup comutativ.
(a) m = 1, n = 2; (b) m = 1, n = −1; (c) m = 2, n = 2;
(d) m = 1, n = 1; (e) m = 0, n ∈ R.

## x y = 2ax + by + xy, ∀x, y ∈ M.

Să se determine parametrii a şi b reali astfel ı̂ncât (M, ) să fie grup
comutativ. Să se precizeze elementul simetric x0 al elementului arbitrar
x.
x
(a) a = 12 , b = 1, x0 = − x+1 ; (b) a = 1, b = 1, x0 = x
x+1
;
(c) a = 12 , b = 1, x0 = x
x+1
; x
(d) a = 1, b = 12 , x0 = − x+1 ;
(e) a = 12 , b = 1, x0 = 1
x+1
.
2xy
163. Pe mulţimea G = (0, ∞) se defineşte legea x ∗ y = , ∀x, y ∈ G.
x+y
Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:
(a) (G, ∗) este grup comutativ; (b) (G, ∗) este grup necomutativ;
(c) (G, ∗) este monoid; (d) G nu este parte stabilă;
(e) legea ∗ nu este asociativă.

## 164. Pe mulţimea R a numerelor reale se defineşte operaţia

p
x ⊥ y = 3 x3 + y 3 , ∀x, y ∈ R

## unde pentru radical se ia valoarea reală. Să se scrie condiţia ca o bijecţie

f : R → R să stabilească un izomorfism ı̂ntre grupurile (R, ⊥) şi (R, +).
Să se indice bijecţia respectivă.
√ √
(a) f (x ⊥ y) = f ( 3 x) + f ( 3 y) şi f (x) = x3 ;
(b) f (x ⊥ y) = f (x) + f (y) şi f (x) = x3 ;
44 CAPITOLUL 1. ALGEBRĂ

## (c) f (x ⊥ y) = f (x)f (y) şi f (x) = x3 ;

√ √
(d) f (x ⊥ y) = f ( 3 x) + f ( 3 y) şi f (x) = x;
p p √
(e) f (x ⊥ y) = 3 f (x) + 3 f (y) şi f (x) = 3 x.

## 165. Pe Z (mulţimea numerelor ı̂ntregi) se definesc operaţiile:

x ⊥ y = x + y + 1şi x | y = x + y − 1.

## Să se afle o bijecţie f : Z→Z, care defineşte un izomorfism ı̂ntre grupurile

(Z,⊥) şi (Z, |).
(a) f (x) = x + a(a−ı̂ntreg fixat nenul); (b) f (x) = ax + a − 1;
(c) f (x) = x + 2a − 1; (d) f (x) = x + a − 1;
(e) f (x) = ax + a + 1.

## 166. Pe mulţimea R a numerelor reale se consideră legea de compoziţie ” “,

dată prin:
x y = ax + by − 1, x, y ∈ R
ı̂n care a şi b sunt constante reale. Să se determine a şi b astfel ı̂ncât
legea dată să definească pe R o structură de grup abelian.
(a) a = 1, b = 2; (b) a = 1, b = −1; (c) a = 2, b = 2;
(d) a = 1, b = 1; (e) a = −2, b = 1.

## 167. Fie M = {x ∈ R; x > 0} şi grupurile (M, ·) , (R, +) . Aflaţi m ∈ R astfel

ı̂ncât: ³ √ ´
f : M → R, f(x) = ln (m − 1) x + m2 − 4

## să fie izomorfism ı̂ntre cele două grupuri.

(a) m = 1; (b) m = 4; (c) m = −2; (d) m = 2; (e) nu există m.

## 168. În mulţimea M = {x; x ∈ R, x ≥ 1} se defineşte operaţia internă

p
x ∗ y = xy − (x2 − 1)(y 2 − 1), ∀x, y ∈ M.

Să se afle elementul neutru şi mulţimea elementelor care au invers faţă
de această operaţie.
45

## Să se calculeze |x ∗ x ∗{z· · · ∗ x}, unde x ∈ M este un element oarecare.

2n

| ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = 1;
(a) elementul neutru este 1, fiecare element are invers,x
2n
(b) elementul neutru este 1, fiecare element are invers, |x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x;
2n

## (c) elementul neutru este 1, nici un element nu are invers şi

n
|x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x ;
2n
(d) elementul neutru este 1, numai x = 1 are invers şi |x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x
2n
(e) elementul neutru este 1, pentru x ≥ 2 nu există invers şi
|x ∗ x ∗{z· · · ∗ x} = x.
2n

## 169. Pe mulţimea M = {x; x ∈ R, x 6= 1} , considerăm legea de compoziţie

”◦” , dată prin
x ◦ y = 2xy − 2x − 2y + c
ı̂n care constanta reală c se va determina, astfel ı̂ncât (M, ◦) să fie grup.
Să se afle elementul unitate e şi inversul x∗ al unui element oarecare x.
3 x − 34
(a) c = 3, e = 2, x∗ = x − 1; (b) c = 3, e = , x∗ = ;
2 x−1
3 x−2
(c) c = 3, e = 3, x∗ = x + 2; (d) c = 2, e = , x∗ = ;
2 x−1
(e) c = 3, e = −1, x∗ = x + 2.