BAC22

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Culegere de probleme
la matematică
pentru pregătirea către BAC
Lucrare metodică
Chişinău
2022
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ŞI TRANSPORTURI
DEPARTAMENTUL MATEMATICA
Culegere de probleme la matematică

pentru pregătirea către BAC
Lucrare metodică
Chişinău
Editura ”Tehnica-UTM”
2022
CZU 51()
C 94
Lucrarea este destinată studenţilor grupelor anului 1 comple-
mentar, ı̂nmatriculaţi la UTM şi care urmează a susţine exame-
nele de bacalaureat. Scopul culegerii este de a pregăti candidatul
către susţinerea examenelor de BAC. Ea conţine un număr sufici-
ent de probleme şi exerciţii din toate compartimentele matemati-
cii elementare – algebră, geometrie, analiză matematică. În final,
se propun 4 teste pentru exersare. Toate problemele au răspun-
suri, iar cele mai nestandard conţin mici indicaţii. Lucrarea poa-
te fi un suport util şi pentru profesorii, care ţin lecţii ı̂n aceste
grupe.
Autor: conf. univ. , dr. Ion Leah

Recenzent: conf. univ. , dr. Leonid Dohotaru
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a cărţii

Leah, Ion.
Culegere de probleme la matematică pentru pregătirea
către BAC: Lucrare metodică / Ion Leah; Univ. Tehn. a
Moldovei, Fac. Inginerie Mecanică, Industrială şi Transpor-
turi, Dep. Matematica. – Chişinău: Tehnica-UTM, 2022. -
113p.
ISBN 978...
51()
C 94
Redactor: E. Gheorghişteanu
Bun de tipar ?.2022 Formatul hârtiei 60 x 84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 60 ex.
Coli de tipar 6,25 Comanda 50?
UTM, 2022, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168
Editura ”Tehnica-UTM”
©
2045, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9
ISBN 978 UTM, 2022
I. Ecuaţii şi inecuaţii algebrice
Fie a un număr real arbitrar. Conform definiţiei,

a, dacă a > 0,
|a| =
−a, dacă a < 0.
√ √
De reţinut: |a| > 0; a2 = |a|. Dacă a > 0, atunci a > 0.
1. Să se rezolve ecuaţiile:

a) (a2 − 1)x = a − 1. b) (a − 2)x = a2 − 4.
c) (a2 − 9)x = a3 − 27. d) (a2 − 1)x − (2a2 + a − 3) = 0.
mx − 3 2x − 1 − 0, 5(2x − 10)
e) = 0. f) = 0.
x−1 ax + 4a
x−a x−b x−c
h) + + = 3.
b+c a+c a+b
a) |x − 2| = 2x − 1. b) |2x − 3| − x = 0.
c) |5x − 2| = 3x − 8. d) 2|x + 1| = x + 1.
e) |x − 1| + 1 = x; f ) 3|x + 1| = x + 3.
a) |x − 2| + |x − 3| = 1. b) |x + 1| + |x − 1| = 2.
c) |x + 4| + |x − 4| = 8. d) |x − 4| − |x + 2| + x + 1 = 0.
e) 3|x + 1| − |2x − 5| = 3 − 2x. f ) |x + 1| − |x − 5| = 2x − 4.
4. Să se rezolve inecuaţiile:
a) 3|2x + 3| > 2x + 7. b) |x − 2| > x.
x
c) |x − 2| 6 x − 3. d) 1 − |x − 2| > .
√ √ 2
e) x2 + 6x + 9 6 2. f ) 3 x + 4x + 4 6 x + 6.
2
3
a) |x − 2| < |x − 4|. b) |x + 1| + |x − 1| 6 4.
c) |x + 1| + |x − 4| > 7. d) |x + 2| − |x − 1| < x − 1, 5.
e) |x + 1| − |x − 5| 6 x − 4.
√ √
f ) x2 + 2x + 1 + x2 − 6x + 9 > x + 4.
6. Să se rezolve sistemele de ecuaţii:

x + y − 1 = 0, y − 2x + 1 = 0,
a) b)
|y| − x − 1 = 0. y − |x| − 1 = 0.

|x − y| = 12y − 11, x + 3|y| = 1,
c) d)
y + 1 = 2x. x + y + 3 = 0.

|x − 1| + y = 0, |x| + 2|y| = 3,
e) f)
2x − y = 1. 7x + 5y = 2.
7. Pentru care valori reale ale lui x expresia dată ia valoarea
maximă? Să se afle această valoare.
3 2
a) E = 3 + . b) E = − 2.
|2x + x − 3| + 1
2 5 + |3x + x − 2|
2
6x − x2 − 10 x2 + 4x
c) E = + 1. d) E = −5 − .
3 6
a) x2 + 2x − 3|x + 1| + 3 = 0. b) x2 − 4x + |x − 3| + 3 = 0.
c) x|x − 4| + 3 = 0. d) x2 − 5|x| + 6 = 0.
e) 3|x2 + 4x + 2| = 5x + 16. f ) 3|x2 − 2x − 1| = 5x + 1.
x2 − 3x + 2
9. Să se rezolve inecuaţia: · (5 − 3x) 6 0.
x2 − 1
10. Aplicând metoda intervalelor, să se rezolve inecuaţiile:
3x − 2 3 x2 −4x+ 3
a) 6 0. b) 2 > 0. c) < 0.
4x + 3 x − 5x + 6 x2 + 1
x2 −4x+3 2 4x + 7
d) 2 > 0. e) < 1. f) 6 2.
x +3x− 4 x−3 3−x
4
x2 + 2 4 2
g) < −2. h) + 6 1.
x2 − 1 x+1 1−x
11. Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei:
√ √
a) f (x) = 2x − x2 . b) f (x) = x2 + x − 12.
√ √ p
c) f (x) = x − 2 · x + 2. d) f (x) = (x − 2)(x + 2).
r
1 √ 6
e) f (x) = + x + 3. f ) f (x) = 5 − x − .
x−2 x
p
x−4 (x + 1)(x − 2)
g) f (x) = ln . h) f (x) = .
x+3 ln(x + 2)
√
x2 − 2x
i) f (x) = p . j) f (x) = ln(1 − x2 ).
ln(x − 1)
tg x + cos 2x
k) f (x) = logsin x cos x. l) f (x) = √ .
−x2 − 4x
12. Pentru care m ∈ R ecuaţia |x2 + 1, 5x + 1| = m are o

singură soluţie reală?
13. Pentru care a ∈ R ecuaţia |x2 − 5x + 6| = a admite două
soluţii reale distincte?
14. Să se determine, pentru care m ∈ R ecuaţia dată are trei
soluţii distincte:
a) |x2 −6mx| = 81m. b) |x2 +mx| = 2m. c) |x2 −mx| = x−m.
15. Să se afle valorile parametrului real a (respectiv, m) astfel,

ı̂ncât inegalitatea dată să fie adevărată ∀x ∈ R:
a) 2x2 − 3x + m > 0. b) x2 − x + a > 0.

c) mx2 − mx − 1 6 0. d) ax2 − (a − 1)x + 2 > 0.
e) mx2 −2x+(2m−1) < 0. f ) (1−m)x2 +2x−(2m−3) < 0.
5
Ecuaţii iraţionale
16. Să se rezolve ı̂n R ecuaţiile:

√ √
a) (1 − x2 ) −3x + 1 = 0. b) (9 − x2 ) 2 − x = 0.
√
√ x2 − 4x − 5
c) 2 − x · (x − 2x − 3) = 0.
2
d) = 0.
x+1
√
x2 + x − 6 x+2
e) √ = 0. f) 2 = 0.
x−2 x + 2x
17. Să se rezolve ı̂n R ecuaţiile:
√ √
a) x = x − 2. b) 12 − x = x.
√ √
c) 6 − x = x. d) 2x + 3 = x.
√ √
e) 4x + 1 = x + 1. f) x + 10 = x − 2.
√ x+4 3
g) 6 − 4x − x2 = x + 4. h) √ = .
2− x+2 2
√
i) x + 2 − x = 0.
√
18. Fie funcţia f: R → R, f (x) = 6 x − x. Să se determine
soluţiile reale ale ecuaţiei f (x) = −16.
√
a) 2x2 + 2x2 − 8√= 10.
b) x2 − 4x + 6 = √ 2x2 − 8x + 12.
c) x2 − 4x √ − 6 = 2x2 − 8x + 12.
d) x2 + √x2 + 2x + 8 = 12 − 2x.
e) 2x 2
+ 2x 2 − 4x + 12 = 4x + 8.
√ √
f ) 2 x + 5 √x − 18 = 0.
3 6
√
g) x 3 x − 4 x2 + 4 = 0.
3

√ √
a) x x + 3 = x. b) x x − 3 = x.
√ √
c) (x + 3) 12 − x − 2 = x + 3. d) (x − 2) x + 1 = x − 2.
√ √
e) (x − 1) x2 − 3x + 1 = x − 1. f ) (x−8) 7−x = (x−1)(x−8).
6
21. Să se determine suma rădăcinilor ecuaţiei
√
(x + 2) · 16x + 33 = (x + 2)(8x − 15).
√ p √ p
a) x2 + 4x = 5|x + 2| + 2. b) x2 − 6x = 10|x − 3| + 2.
23. Să se afle valorile lui a ∈ R, pentru care ecuaţia dată are
exact o soluţie:
√ √ √
a) x+a = x + 1. b) x + a = x+3. c) x − 9 = ax+7a−3.
Inecuaţii iraţionale

√ √ √
a) x2 − 7x > −2. b) x2 + 3x < 2. c) x2 + x − 2 < 1.
√ √
d) x2 + 2x − 3 < 1. e) x2 − 8x < 3.
√ √ √ √
a) x + 6 6 x. b) x + 5 6 x − 1. c) 3x − 10 > 6 − x.
√ √ √
d) x + 7 < x. e) 9x − 20 < x. f ) 2x − 1 < x − 2.
√ √
g) 5 − 2x < 6x − 1. h) x + 61 < x + 5.
√ √
i) x2 − 3x − 10 6 8−x. j) x2 + 4x + 3 6 2x + 6.
√ √
k) 2x − x2 < 5−x. l) x2 + 3x + 3 < 2x+1.
√
m) x2 − x − 12 < 7 − x.
√ √
a) x + 14 > x + 2. b) x2 − 5x − 24 > x + 2.
r √
2−x x 5 + x + 5x + 2
c) > . d) > 1.
x+3 2 2
27. Să se rezolve inecuaţiile (cu puncte izolate):
√ √
x2 + 6x − 7 3x2 − 3
a) > 0. b) > 0.
x−6 3x2 − 4
7
√ √ √
a) (2x−1) x − 1 6 0. b) (x2 −1) x > 0. c) (x2 −5x+6) x 6 0.
√ √
a) (x − 1) x2 − x − 2 6 0. b) (x − 1) x2 − x − 2 > 0.
p √
c) (x + 2) (x − 4)(x − 5) > 0. d) (x − 2) 16 − x2 6 0.
√ √
e) (x + 8) x2 − 5x + 4 6 0. f ) (x + 1) x2 − 3x + 2 6 0.
√ √
g) (x − 1) 2x − x2 > 0. h) (x − 3) x2 + x − 2 > 0.
√
√ 4x2 − 19x + 12
a) (x2 − 5x + 4) x2 − 5x + 6 > 0; b) 6 0.
x−2
II. Ecuaţii şi inecuaţii exponenţiale şi logaritmice
Funcţia exponenţială f (x) = ax este definită pentru oricare exponent

x ∈ R, iar baza puterii trebuie să satisfacă condiţiile a > 0 şi a ̸= 1.
Această funcţie este strict pozitivă; ea este crescătoare pentru a > 1 şi
descrescătoare pentru 0 < a < 1.
Identitatea logaritmică fundamentală: aloga b = b, unde a > 0 şi a ̸= 1.
Altfel: loga b = c ⇔ ac = b. Funcţia logaritmică f (x) = loga x este inversa
funcţiei exponenţiale şi e definită doar pentru x > 0. Baza logaritmului tre-
buie să satisfacă condiţiile a > 0 şi a ̸= 1. Această funcţie este crescătoare
pentru a > 1 şi descrescătoare pentru 0 < a < 1. Unele proprietăţi (pentru
x şi y pozitive):
x
1. loga (xy) = loga x + loga y; 2. loga = loga x − loga y;
y
logb x
3. loga xn = n loga x; 4. loga x = .
logb a
În caz general, loga (xy) = loga |x| + loga |y|; la fel pentru celelalte pro-
prietăţi. Pentru numărul real nenul k, loga x = logak xk .
Pentru a = 10 logaritmul numărului x se numeşte zecimal şi se notează
lg x. Pentru a = e logaritmul numărului x se numeşte natural şi se notează
ln x.
8
Elementare
0,5−√x−3
1 3π √
a) 6|x|−3 = C92 . b) = 2 sin . c) 5sin x = 5 5.
2 4
q
2
d) 3cos x = π. e) 33x−2 = C52 − 1.

3x−7 7x−3 3x−7 7x−3
3 7 2 3
a) = . b) = .
7 3 3 2
1−2x 2+x
5 6 2 +x−2
c) = . d) 10x = 1.
6 5
x−4
x2 +6x x2 +x−2
e) 3, 3 = 1. f) 15 = 1.
2 −9x+17,58 √ 4x+5 π 2x3
g) 0, 5x =√ .
4
h) 2 = sin .
2 4
x x−1
4 27 lg 4
i) · = . j) 71−|x| = 49.
9 8 lg 8
6−5x
2 2+5x 25 √ √
k) = . l) x · 2−x = 8x.
5 4
q √
n) 22x−3 = 4x −x−1 .
x 2
m) (0, 25)5− 2 = 2 x−1 .
2−x
√ 1
o) 2x · 5x = 0, 1 · (10x−1 )5 . p) 3 =x
.
3
33. Să se determine card(A ∩ B), dacă

( 1−2x 2+x )
5 6
A= x∈R = , B = {x ∈ R|x2 − 9 > 0}
6 5
9
a) 2x+3 = 3. b) 2x−1 = 5. c) 7x−3 = 5.

2
√
d) 3x = 2. e) 31−|x| = 2. f) 3 x+1
= 5.
x2 −2x x2 −5x+1
g) 5 = 128. h) 3 = 11.
1
35. Pentru care a ∈ R ecuaţia 2(a−1)x +2(a+3)x+a =
2
are o
4
singură soluţie?
36. Pentru care a ∈ R ecuaţia 3(a+1)x −2(a−2)x+a = 27 are o
2
singură soluţie?
Descompunerea ı̂n factori, substituţia

a) 3x+2 − 3x = 72. b) 2 · 7x+2 + 7x−1 = 687.

c) 2x−1 + 7 = 2x+1 . d) 10x + 10x−1 = 0, 11.
2 +1 2 −1
e) 52x+1 − 52x−1 = 120. f ) 3x + 3x = 270.
2 −1
− 12 · 3x −2 + 3 = 0.
2 3 +1 3 −1
g) 3x h) 10x − 10x = 99.
−x
x+1 1
i) 3 + = 108.
3
a) x2 · 5x − 52+x = 0. b) x2 · 7x+1 − 49 · 7x = 0.
c) 23x · 3x − 23x−1 · 3x+1 + 288 = 0. d) 3x−6 + 3 · 90,5x−2 = 28.
2x
e) 32x−3 − 9x−1 + 27 3 = 675. f ) 10x − 5x−1 · 2x−2 = 950.
39. Să se afle toate valorile parametrului real m, pentru care

ecuaţia 5 · 3x+1 − m = 10 · (2 − m · 3x ) nu admite soluţii reale.
10
a) 3 · 4x − 2 · 2x − 1 = 0. b) 22x+1 − 7 · 2x + 3 = 0.
c) 42x − 20 · 4x + 64 = 0. d) 9x = 6 + 3x .
e) 22x+1 − 5 · 2x + 2 = 0. f ) 9x+1 − 2 · 3x = 7.
2 −1
− 12 · 3x −2 + 3 = 0.
2
g) 9x+1 + 26 · 3x − 3 = 0. h) 9x
√ x
i) 34x+8 − 4 · 32x+5 + 27 = 0. j) 3x+1 − 8 3 − 3 = 0.
41. Să se rezolve ecuaţia:
a) f (x) = 9x+1 , dacă f (x) = 3x .
b) f (x) = 9x , dacă f (x) = 2 − 3x .
c) f (x) = 54, dacă f (x) = 9x − 3x+1 .
42. Să se afle soluţia ecuaţiei 32x+1 − 4 · 3x + 1 = 0, care
x+9
satisface condiţia sin > 0.
x + 0, 5
a) 32−x = 3x − 8. b) 22+x − 22−x = 15.
1 1
c) 5x + 53−x = 30. d) x + = 4.
2 1 + 2x
2x + 10 9 3
e) = x−2 . f ) 3−x = 4x−4 − 7.
4 2 2
6 5 25
g) − = 2 . h) 5x−3
+ = 26.
4x − 2 4x + 1 5x−3
√ √
i) |5x − 5| + 52x = 5. j) 36x+ x −2 − 30 · 6x−1+ x −2 = 6.
2 2
√ √
k) 9x+ 2−x − 21 · 3x−1+ 2−x − 18 = 0.
2 2

√ √
a) x − 3 · (2x + 25−x −18) = 0. b) 3 − x · (2x + 25−x −18) = 0.
4x + 2x+1 − 8
c) 2 = 0.
x + 3x − 4
45. Să se afle produsul soluţiilor reale ale ecuaţiei
15 · 2x+1 + 15 · 2−x+2 = 135.
11
Ecuaţii omogene
46. Să se rezolve ecuaţiile omogene de gradul 1:
a) 3x−4 = 5x−4 . b) 27 · 2x − 8 · 3x = 0.
√ √
c) 35 · 32x−1 − 72x = 0. d) 4 · 5 x−3
− 25 · 2 x−3
= 0.
x2 +x x2 +x x2
e) 5 ·2 =4 · 10x . f ) 3 · 2x + 2 · 3x = 2x+3 + 3x−2 .
47. Pentru care x ∈ R funcţiile y = 2x+1 + 2x+3 + 2x şi
y = 5x+1 − 5x au valori egale?
a) 4 · 22x − 6x = 18 · 32x . b) 9x + 6x − 2 · 4x = 0.
c) 4x + 6x = 2 · 9x . d) 4x + 6x − 9x = 0.
e) 9x + 4x = 2, 5 · 6x . f ) 4x+1,5 + 9x = 6x+1 .
49. Pentru care valori ale parametrului real a (respectiv, m)
ecuaţia dată:
a) m(2x + 1) = 2x−1 + 3 are soluţii reale?
(3x − a)(x − 2)
b) = 0 are o singură soluţie reală?
x−1
c) 4x − (3a − 1) · 2x + 2a2 − a = 0 are două soluţii reale?
√
d) (x2 − 5x + 6) 2x − a = 0 are două soluţii reale?
e) a(2x + 2−x ) = 5 admite o singură soluţie?
f ) 4x − (5a − 3) · 2x + (4a2 − 3a) = 0 are o singură soluţie reală?
g) 25x + (a − 4) · 5x − (2a2 − a − 3) = 0 nu are soluţii reale?
h) 22x − (a − 3) · 2x − 3a = 0 are soluţii?
i) 32x − (a − 2) · 3x − 2a = 0 admite soluţii?
50. Pentru care valori ale parametrului real a (respectiv, m)
ecuaţia dată:
a) 25x − (a − 1) · 5x + 2a + 3 = 0 are o singură soluţie reală?
b) 36x + (m − 4) · 6x − 3m + 4 = 0 admite soluţii reale?
12
c) 9x − 2(3a − 2) · 3x + 5a2 − 4a = 0 admite două soluţii distincte?
d) m · e2x − (3m − 1) · ex + 2m − 1 = 0 are două soluţii reale?
e) (m − 1) · 4x − 4 · 2x + (m + 2) = 0 admite soluţii reale?
51. Pentru care valori reale ale lui x are loc egalitatea
2log2 (x−1) = x − 1 ?
52. Pentru care a ∈ R ecuaţia (x − 2) ln(x + 3) = 0 are exact
o rădăcină reală pe intervalul [a, a + 5] ?
o rădăcină reală pe intervalul [a, a + 3] ?
a) log3 (1 − 2x) = 1. b) log2 (x2 + 4x + 3) = 3.
c) log2 (x2 − 2x − 1) = 1. d) log0,5 (log2 x − 1) = −1.
x−3
e) log7 (2x2 − 5x + 31) = 2. f ) lg √ = 0.
23 − 2x
g) lg 5x(x − 1) = 1. h) log 1 (x2 + 8) = −2.
3
x2 − x − 1
i) lg 2 = 0.
x +x−2
log3 x2
a) log0,5 (log3 x + 2) = −2. b) log3 (11x−10)
= 0.
log3 (2x2 − x) log4 (x2 + x − 2) − 1
c) = 0. d) = 0.
log2 (2x + 3) log4 (x − 1)
log2 (x2 − x − 2) − 2 2 + log3 x
e) = 0. f) = 0.
log2 (x − 2) log23 x − 4
2 √
x −7,2x+3,9
g) 3 − 9 3 · lg(7 − x) = 0.
√ (5−x2 )
h) 3x −9x+10,5 − 9 3 · lg(7 − x) = 0. i) logx22−x−2
2
= 0.
a) log2 (x2 − 3x + 1) = log2 (2x − 3).
b) log4 x2 = log4 x.
c) ln(x2 − 3x − 5) = ln(7 − 2x).
13
d) log3 (x − 5)2 = log3 (12x − 80).
2
e) ln = ln(4 − x).
x−1
x−1
f ) log4 (x2 + 3x − 4) = log4 .
x+4
2x2 − 54
g) log0,1 (x − 4) = log0,1 .
x+3
x+1 x
h) log3 = log3 .
3 2−x
x+3 2
i) logπ = logπ .
21 3x − 6
2+x 2
j) log9 = log9 .
10 x+1
57. Să se afle abscisele tuturor punctelor comune ale graficelor
funcţiilor f (x) = log2 (4 − x) şi g(x) = 2 log2 3 − log2 (1 − 2x).
58. Să se afle coordonatele tuturor punctelor de intersecţie ale
graficelor funcţiilor y = log3 (1−2x) şi y = 2 log3 5−log3 (12−x).
a) logx 81 = 4. b) logx−1 3 = 2. c) logx+2 3 = 2.
√ 1
d) logx 0, 25 = −2. e) logx 2 = . f ) logx 2401 = 4.
4
g) logx (4x−3) = 2. h) logx (x2 −4x+4) = 1.
i) logx−1 (x2 − 5x + 10) = 2. j) logx+1 (2x2 + 3x − 1) = 2.
k) log5−x (x2 − 2x + 65) = 2.
a) log4 x + 3 log2 x = 7. b) lg(3x + 4) + lg(x − 8) = 2.
c) lg(3x − 91) − lg(30 − x) = 1.
d) 2 log5 (2x + 1) + log√5 (10x + 5) = log √1 5.
5

a) log√5 (4x − 6) − log√5 (2x − 2) = 2.
b) lg (6 · 5x + 25 · 20x ) = x + lg 25.
14
a) log23 x − 3 log3 x + 2 = 0. b) 3 log3 x + 10 − log23 x = 0.
c) (lg x)2 − lg x3 + 2 = 0. d) 3 log2 x2 − log2 (−x) = 5.
e) log3 x2 − log23 (−x) = −3. f ) log22 x5 − 5 log2 x3 = 10.
4 1 1 2
g) + = 1. h) + = 1.
log2 x 1 − log2 x 5 + lg x 1 − lg x
1 4
i) + = 3.
5 − 4 lg x 1 + lg x

2 1
j) ln x + + lg2 (sin πx) = 0.
2
k) logx+1 (13 − 2x) = sin 2x(tg x + ctg x).
p p
63. Să se rezolve ecuaţia 2 · 3 2(log16 x)2 − 3 log2 x − 6 = 0.
x2 − 4 1
64. Să se rezolve ecuaţia |x| · ln x − = .
|x| + 2 sin 5π
6
a) log7 (3 − 2x) · logx (3 − 2x) = log7 (3 − 2x) + log7 x2 .
b) 2 log5 (4 − x) · log2x (4 − x) = 3 log5 (4 − x) − log5 2x.
c) log3 3x + log3 (4x + 1) = log4x2 +x 9.
d) log2 x2 + log2 (21x − 2) = 2 log21x2 −2x 8.
66. Pentru care valori ale parametrului real a ecuaţia
ln [2(a + 1)x − a2 − 2a] = 2 ln x
are o singură soluţie reală?
o rădăcină pe intervalul: a) [a, a + 5]? b) [a, a + 3]?
68. Să se √ afle toate valorile reale a, pentru care ecuaţia
(x − 5x + 6) 2x − a = 0 are două soluţii reale.
2
69. Pentru care a ∈ R sistemul de ecuaţi

y + ln |y|
y
= x,
y + 2(x + a)2 = x + 2a + 4.
are o singură soluţie reală?
15

2x + y = 1, 53x = 54y+7 ,
a) b)
3x+y = 9. 2x · 4y = 16.

3x · 2x = 36 · 6y , 2x − 2y = 12,
c) 2 2 d)
eln(x +y ) = 20. x + y = 6.

5y · 2x = 200, lg x − lg y = lg 2,
e) f)
eln(x−y) = 1. 3x − y = 10.

log2 (2x + 3y) = 2, logx y + logy x = 2,
g) log 1 (8x − 3y) = −1. h)
x2 − y = 20.

5
5 log 1 x + 3 log2 y = −11,

i) 2
4 log 1 x + log2 y = −13.
2
x1 4 3−x
1 1 1
a) > . b) < 9.
2 2 3
2 −x−4 2 −3x−4
c) 2x < 0, 25. d) (0, 5)x < 4.
2 −3x 2 +2x
e) 3x > 9x−3 . f ) 25x−16 < (0, 2)x .
1
g) 81x 6 · 272x+1 . h) 16x > 0, 5 · 82x−3 .
3
6x+10−x2 x2 +2x 16−x
3 27 1 1
i) < . j) < .
4 64 3 9
√x+2 x1
1 1
k) < 3−x . l) 2x−6
6 .
3 32
1
m) 25−x+2 6 .
5
16
|x+7| |x2 −3x+2|
|x| 15 15
a) 2 > 4. b) < .
14 14
x−3
√ x 1
d) 24x −1 − 5 6 3.
2
c) (3 3) > .
9
a) 2x+3 − 2x − 112 > 0. b) 3x+2 − 3x − 72 > 0.
c) 2x − 2x−4 − 15 < 0. d) 32x+3 + 32x − 30 < 0.
e) 7 · 5x − 5x+2 > −450. f ) 2x+2 − 5 · 2x−3 > 27648.
√ √
g) 22x+4 − 4x − 30 > 0. h) 5 · 2 x
−3·2 x−1
6 56.
a) 9x − 2 · 3x < 3. b) 9x − 5 · 3x + 6 6 0.
c) 25x < 6 · 5x − 5. d) 4 · 4x > 7 · 2x + 2.
e) 49x − 6 · 7x + 5 < 0. f ) 4x − 2x+1 > 3.
9x+0,5 + 1 15 − 16x+1
a) 6 3 + 1. b)
2x
> 24x+1 − 3.
3−3 2x 4 −4
2x

a) log3 (5x − 1) > 0. b) log1/3 (5x − 1) > 0.
c) log5 (3x − 1) < 1. d) log2 (x − 3) 6 0.
e) log0,5 (1 + 2x) > −1. f ) log0,5 (x2 − 5x + 6) > −1.
g) log8 (x2 − 4x + 3) 6 1. h) log0,3 (x2 − x − 20) > log0,3 (x + 4).
i) log1/3 (x+1)> log3 (2−x). j) log2 (2x−1) > log1/√2 2.
6
k) lg > lg(x + 5). l) log 1 (x − 2) > −1.
x 2
m) log0,2 (x + 1) < −2. n) log0,5√2 (2x − 3) > −4.

o) log√3/3 (3x − 2) > −2. p) 2log0,7 (1+2x) > 4.
17
q) 3log0,3 (2,3−2x) > 9. r) log1/5 (x2 − 6x + 18) + 2 log5 (x − 4) < 0.
1
77. Să se rezolve inecuaţia 2f (x) + f (1 − x) < , ştiind că
2
3
f (x) = 3x−x .
78. Să se rezolve inecuaţia f (x) + 2f (3 − x) 6 0, 75, unde
f (x) = 2x −3x .
2
x2 − 9
a) |x| · ln(x − 2) − < −3.
|x − 1| − 2
b) logx+1 (x2 − x − 2) 6 1. c) log1−x (x2 + x − 2) > 0.
2 lg2 x − 3 lg x + 3
d) log2 x 6 . e) < 1.
log2 x − 1 lg x − 1
1 1
f) + > 2.
1 + lg x 1 − lg x
a) (x2 − 4) lg x 6 0. b) (4 − x2 ) log4 (4 − x) 6 0.
c) (x2 − 9) log 1 x 6 0. d) (x − 6) log5 (x2 − 6x + 8) 6 0.
3
e) (x − 3) log 1 (x + 8) > 0.
2

√ 2

a) x2 −4 · [ log2 (1−x)−3] < 0. b) 1 − ex ln(x + 2) > 0.
log1/2 x2 + 4
c) [logx (x−1)−1] ln(x−1) > 0. d) √ > 0.
3x + 1
2x − 4 x2 + 3x − 4
e) 2 > 0. f) x > 0.
x − 4x + 3 4 + 2x+1 − 8
18
a) |x| · log3 (3 − x) 6 0. b) x2 log2 (2 − x) 6 0.
log23 (5 − x) log22 (4 − x)
c) 6 0. d) 6 0.
x2 − 4x + 3 x2 + 4x − 2
log21/3 (4 − x) log22 (3 − x)
e) 6 0. f) 6 0.
x2 − 2x x2 + 4x
log21/3 |3 − x| log2√2 (x − 3)
g) > 0. h) > 0.
x2 − 5x x2 − 4x − 5
log2x−2 (6 − x) log2x−1 (5 − x)
i) 6 0. j) 6 0.
(x − 1)(x − 4) x(x − 3)
√
32x+1 − 4 · 3x + 1 ln |x|
k) > 0. l) 6 0.
x2 − x − 6 |x − 1|
83. Să se rezolve ı̂n R inecuaţiile
x−1 log22 |x|
a) log2 6 0. b) 2 + > log2 |x|.
x+2 1 + log2 |x|
log9 x + 4 log2 x − 5
a) 6 4 logx 3 − 1. b) > 2 log2 x.
1 + log9 x 1 − 2 logx 2
III. Probleme de trigonometrie

Funcţiile sin x şi cos x sunt definite ∀x ∈ R şi au perioada 2π. Funcţiille
x şi ctg x = sin x au perioada π. Pentru tg x, cos x ̸= 0; pentru
sin x cos x
tg x = cos
ctg x, sin x ̸= 0. Funcţiile
 trigonometrice inverse:
 −1 6 x 6 1,
1. y = arcsin x ⇔ − π 6 y 6 π2 ,
 2
 x = sin y.
 −1 6 x 6 1,
2. y = arccos x ⇔ 0 6 y 6 π,

 x = cos y.
 x ∈ R,
3. y = arctg x ⇔ − π < y < π2 ,
 2
x = tg y.
19

 x ∈ R,
4. y = arcctg x ⇔ 0 < y < π,

x = ctg y.
85. Să se calculeze valoarea expresiei E:

5 sin x − 2 cos x
a) E = , dacă tg x = 3.
sin x + 3 cos x
3 cos x − 4 sin x 3
b) E = , dacă tg x = .
sin x − cos x 2
sin2 x−3 sin 2x+2 cos2 x
c) E = , dacă tg x = 2.
3 sin2 x−cos2 x
2 sin2 x+ 3 sin x cos x+2 2
d) E = 2 , dacă tg x = .
sin x+2 sin 2x−3 3
α 7 π
e) tg , dacă sin α + cos α = şi α ∈ 0, .
2 5 4
86. Să se compare numerele:
a) a = sin2 3 + cos2 3 şi b = 272
273
.
◦ ◦
b) a = cos 47 şi b = cos 48 . c) a = cos 1 şi b = cos 2.
d) a = tg 89◦ şi b = tg 91◦ .
π π x
a) sin 3x − + 1 = 0. b) sin cos + 1 = 0.
6 4 2
◦ ◦ x
c) 4 cos 60 cos(x − 60 ) = 1. d) 3 cos = π.
2 √
π π 2
e) 2 sin x + = 1. f ) sin 2x − = .
3 √ 3 2
g) sin2 x − sin x = 0. h) x sin x = 0.
√ sin 3x + sin x
i) (tg x + 3)(sin x − 1) = 0. j) = 0.
cos x
sin 2x − cos x
k) = 1.
cos x

88. Să se determine soluţiile ecuaţiei cos 3x − π6 − 12 = 0,
care aparţin intervalului [π, 2π].
20
89. Să se afle valorile reale ale lui x, pentru care

2 sin2 x 1 1 1
= .
tg x 0 1 0
sin 2x − sin 3x
90. Să se rezolve ecuaţia = 0.
cos 2x cos 3x
5πx
a) sin = x2 − 4x + 5. b) − cos 7πx = x2 − 6x + 10.
4
√
c) cos πx − 1 = 4x − 3x2 − x3 .
p
d) sin π(x − 0, 5) − 1 = x3 + 2x2 − 3x.
√
a) logcos x sin x = 1. b) sin x · (log2 x − 3) = 1 − cos2 x.
√
c) log2 |0, 5 − cos x| = − 1. d) 3x − x2 − 2 · cos πx = 0.
√
e) (sin 2x − tg x) · 2 − x − x2 = 0. f ) (x − 2)2 · | cos x| = cos x.
√ √ √ √
g) sin x−sin 3x = 2 sin x. h) sin 3x − sin x = 2 sin x.
√ p | sin x|
i) sin x = 1 − 2 sin2 x. j) = 2 cos x + 1.
sin x
| cos x| √
k) + 2 cos2 x = 0. l) ctg x − 2 · | cos x| = 0.
sin x q
sin x + sin 3x √
m) √ = 0. n) 4− 2 sin x+2 cos x = 0.
−x2 − 4x
93. Pentru care a ∈ R ecuaţia sin x = a2 − 2a are o singură
soluţie pe segmentul [0, 2π] ?
94. Folosind formulele de micşorare a exponentului, să se re-
zolve ecuaţiile:
a) 2 sin2 x − 1 = 0; b) 4 cos2 2x − 3 = 0;
√
c) 4 cos2 3x − 1 = 0; d) 2 sin2 x − 1 = 0.
21
95. Să se rezolve ecuaţiile (eventual, reducându–le la algeb-
rice):
a) 3 cos2 x − 10 cos x + 3 = 0 b) 2 cos2 x + 21 cos x + 10 = 0.
c) 2 sin2 x − 3 sin x + 1 = 0. d) 2 sin2 x − 19 sin x − 10 = 0.
e) 2 cos2 2x − 9 cos 2x−5 = 0. f ) 2 sin2 2x − 11 sin 2x − 6 = 0.
g) 2 sin2 x + 2 cos x − 1 = 0. h) cos2 x + 6 sin x − 10 = 0.
i) 3 sin2 x + 4 cos x + 1 = 0. j) 6 cos2 x − 5 sin x + 5 = 0.
k) 7 sin2 x − 6 cos x + 6 = 0. l) cos 2x + 3 sin x = 2.
m) cos 2x−13 sin x−7 = 0. n) 2 sin2 x−2 sin x+tg x·cos x−1 = 0.
96. Fie α măsura ı̂n grade a unui unghi ı̂ntr-un√ triunghi drept-
unghic, care verifică egalitatea 3 − 2 cos2 α − 2 2 sin α = 0. Să
se afle măsurile ı̂n grade ale unghiurilor ascuţite ale triunghiului.
√
a) sin x + cos x = 0. b) sin x − 3 cos x = 0.
c) cos 3x + sin 3x = 0. d) cos2 x + sin x cos x = 0.
e) cos2 x − sin 2x = 1. f ) 2 cos x + 3 sin x = 0.
√ √
g) 1 − 3 sin x cos x = cos2 x. h) 3 cos2 x − 0, 5 sin 2x = 0.
x x
i) sin 2x = cos4 − sin4 .
2 2
a) sin2 x − 2 sin x cos x − cos2 x = 0.
b) sin2 x − 8 sin x cos x − 15 cos2 x = 0.
c) cos2 x−5 sin2 x−sin 2x = 0.
d) cos2 x + 3 sin x cos x + 1 = 0.
e) 6 sin2 x+sin x cos x−cos2 x = 2.
f ) cos2 2x−3 sin 2x cos 2x+1 = 0.
√ √
g) 1 − 2 sin 3x sin 7x = cos 10x.
√ √
h) sin 3x = 1 + 2 sin 4x cos x.
22
1 1 1 2 2
a) 3 2 +log3 cos x + 9 2 +log9 sin x = 6 2 . b) 2sin x
+ 4 · 2cos x
= 6.
c) logπ (tg x · ctg x) = tg x · lg x.
p √
d) 2 cos2 x − sin 2x+3 sin2 x = 3 cos x.
√ p
e) 4 cos4 x+4 cos2 x+1+ sin2 x = 2.
x
f ) sin x − cos x = cos 2x. g) sin + cos 2x = 2.
3
100. Câte soluţii distincte are ecuaţia:
√
a) −x2 − 21πx · (sin 3x cos 6x − sin x cos 8x) = 0?
√
b) 25πx − x2 · (cos x cos 7x + sin x sin 5x) = 0?
8 6
a) tg x − tg 3x = . b) ctg x − ctg 3x = .
sin 2x sin 2x
c) cos x − 2 cos 3x + cos 5x = tg x cos 3x.
d) sin x + 2 sin 3x + sin 5x = ctg x sin 3x.
√ p
a) cos 2x = 1 + 2 sin x. b) 3 sin2 x − 2 = 3 cos x − 1.
p p
c) cos x · 3 − tg x = sin x · 1 − ctg x.
√ √
d) 2 cos x − sin x = ctg x · sin x.
r
13
a) 8 sin x + = 2 cos x + 2 tg x.
3
q
√ √
b) 7 − 4 2 sin x = 2 cos x − 2 tg x.
p 5 1
c) 5 tg x + 10 = sin x + .
2 cos x√
q √ 2
d) 12 − 6 2 tg x = 3 sin x − .
cos x
23
IV. Numere complexe
Numărul complex z se defineşte ca suma simbolică z = a + bi, unde
a, b ∈ R iar simbolul i are proprietatea i2 = −1. Numărul a se numeşte
partea reală a lui z, a = Re z; numărul b se numeşte partea imaginară a
lui z, b = Im z. Numerele z1 = a1 + b1 i şi z2 = a2 + b2 i se consideră egale
doar dacă a1 = a2 şi b1 = b2 . Numărul z̄ = a − bi se numeşte conjugata
numărului z = a + bi. Astfel, numerele z1 = a1 + b1 i şi z2 = a2 + b2 i vor fi
√ doar dacă a1 = a2 şi b1 = −b2 . Modulul numărului complex z:
conjugate
|z| = a2 + b2 . Argumentul φ al numărului z se află din relaţiile cos φ = |z|
a
b
şi sin φ = |z| . Numărul z este real, dacă b = 0. Forma trigonometrică a
numărului complex: z = r(cos φ + i · sin φ), unde r = |z|. Formula lui
Moivre:
z n = rn (cos nφ + i · sin nφ) .
104. Să se afle partea reală a numărului complex
z = (3 + 2i)2 + (3 − 2i)2 .
105. Să se afle partea imaginară a numărului
z = (2 + i)2 + (2 − i)2 .
106. Să se afle numerele reale x, y, care satisfac ecuaţia dată:
a) (3 + 2i)(x + i) + (2 + y · i)(1 − i) = 3 + 2i.
b) (x + 2y · i)(1 − i) + 3x − 2i = 2 − 10i.
c) (3 − 2i)(y + x · i) + (3 + 2i)x − 8i = 9 + 11i.
d) (x + 2i)(4 − 3i) + (5 − 2i) · y − 3 + i = 5 + 4i.
e) (2x + 3i)(3 − 2i) + (5 − 3y · i)(1 + i) = 8 + 8i.
f ) x2 i = y(y − i) + i(3iy + 4x).
107. Pentru care m ∈ R numărul dat z este un număr real:
a) z = (m + 2i)(mi − 3) + 3 + 5mi.
b) z = (m + 3i)(2 − mi) − 2m + 3i.
2 − 5i 3 − 2i
c) z = . d) z = + 2 + 3mi.
3 + mi 2+i √
(m + 3) + (3 − m)i 1−i 3
e) z = . f) z = .
(2 + i)(1 + i) m + (m + 1)i
108. Pentru care numere reale a şi b are loc egalitatea (ai −
b)2 = 6 − 8i + (a + bi)2 ?
24
109. Să se afle conjugata z̄ a numărului z, dacă:
3+i i 4−i i
a) z = . b) z = .
2−i 1+i i 2 − 3i
2−i i 2 − i 2 + 3i
c) z = . d) z = .
2 + i 3 + 2i i 1 + 2i
110. Pentru care x, y ∈ R numerele z1 şi z2 sunt conjugate:
a) z1 = (x + 1) + y · i; z2 = (y − 1) + (x − 4) · i.
b) z1 = x + (1 + y) · i; z2 = (y + 1) + (x − 4) · i.
c) z1 = (x + 1) + (y − 5) · i; z2 = (3 − y) + (1 − x) · i.
d) z1 = (x − 1) + (y + 1) · i; z2 = (2 − y) + (4 − x) · i.
e) z1 = (x − 2) + (y − 2) · i; z2 = (y + 1) + (x − 3) · i.
f ) z1 = x2 + yi − 5 − 7i ; z2 = −y − x2 i − 4i.
111. Să se determine valorile reale ale lui m, pentru care nu-
merele complexe z1 = m2 − i · cos m şi z2 = 3m − (m − 1)i sunt
conjugate.
112. Să se reprezinte geometric numerele complexe z pentru
care:
( (
|z| 6 1, |z| 6 2,
a) π 2π b) π π
6 arg z 6 . 6 arg z 6 .
2 3 6 3

0 6 Re z 6 2,
c) 1 6 Re z 6 3. d)
1 6 Im z 6 4.
113. Să se scrie sub formele algebrică şi trigonometrică numă-
rul complex:
√
(3 + 2i)2 − 16i + 3 5+i 3
a) z = . b) z = √ .
1 − 3i 2−i 3
√ √
2 + 3 + i − 2 3i
c) z = .
2+i
(1 − i)128 (1 + i)8
114. Să se calculeze: a) √ ; b) √ .
(− 3 + i)120 ( 3 − i)3
25
115. Să se afle |z|, dacă:
−2 + 6i
a) z = (2 + 3i)(3 − 2i) + − (2 + 4i).
1+i
8+i
b) z = (1 + 3i)2 + + 1 − 5i.
2−i
−1 + 8i
c) z = (1 − 2i)(2 + i) + + 1 − 5i.
1 + 2i
3−i
d) z = (3 + i)2 + + 7i.
2+i
8−i
e) z = (1 − i)(3 + i) + + 2 − 7i.
1 − 2i
5 + 12i a + bi
f) z = . g) z = .
8 − 6i a − bi
116. Pentru care α ∈ R modulul numărului complex
−5 + αi
z= este egal cu 2,6 ?
3 − 4i
117. Să se determine:
a) z 6 , dacă 4z − 3z̄ = 1 + 7i. b) |z|, dacă z = (1 + 2i)−2 .
c) z 12 , dacă z + 2z̄ = 3 + i.
d) z13 + z23 , dacă z1 , z2 sunt soluţiile ecuaţiei z 2 + z + 1 = 0.
e) z · z̄, dacă − z + 2z̄ = 2 − 3i.
√ !4
1 3
f ) |z|, dacă z = − i + 5i.
2 2
118. Să se rezolve ı̂n C ecuaţia z 2 = (2 − 3i)z.
119. Să se rezolve ı̂n C ecuaţia (1 + i)z = 3 − i.
120. Să se rezolve ı̂n C ecuaţia:
3+i 1+2i 1
a) = 2−i. b) = .
x x+4 3−2i
c) x2 − 6x + 25 = 0. d) x2 − 4x + 5 = 0.
26
e) x2 − 2x + 10 = 0. f ) x2 − 2x + 5 = 0.
x−1 2
g) = 0. h) x3 + 5x − 42 = 0.
x−3 x+1
4 5
i) 2x3 + 3x2 + 3x + 2 = 0. j) + = 2.
x2 + 4 x2 + 5
121. Să se determine numărul complex z, care satisface ecua-
ţia dată:
a) | z| − z = 1 + 2i. b) z + | z + 1| + i = 0.
2+i
c) 2z = | z| + 2i. d) |z| + z = 1 + √ .
3
e) (2 + i)z = 10 + 2i − z̄. f ) z + 3 − 4i = 0.
2
g) z 2 = −5 + 12i. h) z 2 = 5 + 12i, Re z < 0.

i) z 2 = z̄.
122. Să se rezolve ı̂n C ecuaţiile:
a) x2 − 2xi + 3 = 0. b) 5x2 − (7 − 6i)x + 1 − 3i = 0.
c) z 2 − 3zi + 10 = 0. d) 12 z 2 − (3 + 2i)z + 15 + 6i = 0.
e) z 2 − (5 + 2i)z + 21 + i = 0.
123. Să se rezolve ı̂n C ecuaţia (2 − i)z + iz̄ = 2 − 4i, unde z̄
este conjugata numărului complex z.
124. Se consideră ecuaţia z 2 +6z+3m+1 = 0, unde m ∈ R. Să
se afle numărul m, ştiind că ecuaţia admite soluţia z1 = −3 − 2i.
Să se afle şi a doua soluţie a ecuaţiei.
125. Se consideră ecuaţia z 2 + (6 − 2i)z + 4m + 1 − 6i = 0,
unde m ∈ R. Să se afle numărul m, ştiind că ecuaţia admite
soluţia z1 = −3 − 2i. Să se afle şi a doua soluţie a ecuaţiei.
126. Pentru care a, b ∈ R ecuaţia z 2 + (b − a)z + 3a − 4b = 0
admite soluţia z1 = 2 − 3i? Să se afle şi cea de-a doua soluţie a
ecuaţiei.
127. Să se rezolve ı̂n C ecuaţia z 2 + (3i − 1)z − 2 + 3i = 0,
ştiind că ea admite o soluţie număr real.
128. Să se afle numărul complex z din ecuaţia
(2 + i)z + (1 − i)z̄ = 7 − 2i,
27
unde z̄ este conjugata numărului complex z.
129. Să se rezolve ı̂n C ecuaţiile:
a) z 2 + 2z̄ + 1 = 0. b) z 2 − 2(z + z̄) + 4 = 0.
V. Matrice, determinanţi, sisteme de ecuaţii liniare

2
3x 3
130. Fie D(x) = . Să se rezolve ı̂n R inecuaţia
1 1
D(x) 6 0.
131. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia:
3 2 1 1 x x2
a) −1 1 −2 = 0. b) 1 2 4 = 0.
2 1 x+1 1 3 9
1 2 3 x 1 2
c) 1 3−x 3 = 0. d) 2 x 1 = 0.
1 2 5+x 1 2 x
2 −1 −3
132. Fie d = 0 3 1 . Să se rezolve ı̂n R inecuaţia
−1 −2 1

1 x
2
< 2d .
133. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia:
√
5x2 − x x
a) D(x) = 1, dacă D(x) = .
−3 1
sin 2x − sin 3x
b) D(x) = 0, dacă D(x) = .
cos 2x cos 3x
134. Să se rezolve ı̂n R inecuaţia:
1 −1 3
x+1
a) 6 0, unde d = 2 1 −1 .
x+d 1 −1 2
28
x 0 x
b) 3d + 2d − 1 > 0, unde d =
2
1 x 0 .
x 1 x
√ −1 −2 −1
c) x − 2 < d, unde d = 2 2 1 .
5 4 3
1 −1 −2
x2 + 3x
d) √ 6 0, unde d = 0 1 2 .
x − 2d 3 1 1
135. Fie

1+i 1−i 1−i 1+i
A= , B= , d = det(A · B).
i 1 −i 2
x2 + d
Să se determine toate soluţiile ı̂ntregi ale inecuaţiei 2 < d.
  x −4
2 + i 1 −1
136. Fie matricea A =  i 1 0  , a ∈ R. Să se
1 + ai 2 2 − i
determine valoarea lui a, pentru care detA ∈ R.
D(x) − 6
137. Să se rezolve ı̂n R inecuaţia > 0, dacă
x2 − 4
2 1 3
D(x) = x −1 x .
2 3 x
138. Să se rezolve ecuaţia matricială:
 
5 3 4
a) X ·  − 6 − 3 − 5  = (3 2 1 ).
4 2 2
   
5 3 4 10
b)  − 6 − 3 − 5  · X = −13  .
4 2 2 6
29
139. Să se determine
toatevalorile reale ale lui x, pentru care
ex e−x
matricea A = nu este inversabilă.
2 + ex 1

log2 m 2 log2 m − 1
140. Fie matricea A = . Să se de-
2 log2 2m
termine valorile reale ale lui m, pentru care matricea A este
inversabilă.
Determinaţi valorile
141. reale ale lui x, pentru care matricea
2 sin x 1
A= este inversabilă.
1 ctg x
142. Pentru care m ∈ R D(x) < 0 ∀x ∈ R, dacă
2 x 3
D(x) = x −1 x ?
1 2 m
143. Pentru care m ∈ R D(x) > 0 ∀x ∈ R, dacă:
2 x 3 x 1 m
a) D(x) = x − 1 x ? b) D(x) = 1 x −2 ?
1 2 m 2 x 1
144. Să se determine, pentru care valori reale ale lui m matri-
cea A este inversabilă ∀x ∈ R:
   
1 2 x 2 x 3
a) A =  0 x − 1 ; b) A =  x −1 x .
m 1 2 1 2 m
145. Să se rezolve ecuaţia matricială:
 
−3 4 0
  2 1 0
X· 1 1 −2 = .
−1 3 −2
−2 −1 3
146. Să se rezolve ı̂n numere reale sistemul de ecuaţii:
 √
 sin x + y + z 2 = 14,
√
a) 2 sin x + y − z 2 = −3,
√
 3 sin x + y − 2z 2 = −11.
30
 √
 cos x + y + z 2 = 14,
√
b) 2 cos x + y − z 2 = −3,
 3 cos x + √y − 2z 2 = −11.
147. Ştefan, Petru şi Nicolae au intrat ı̂n magazinul de fructe

şi legume pentru a procura cartofi, morcovi şi castraveţi. Ştefan
a procurat 2 kg de cartofi, 3 kg de morcovi şi 1 kg de castraveţi,
ı̂n total a achitat 48 de lei. Petru a procurat 1 kg de cartofi,
2 kg de morcovi şi 2 kg de castraveţi, ı̂n total a achitat 46 de
lei. Nicolae a procurat 1 kg de cartofi, 1 kg de morcovi, 1 kg de
castraveţi, achitând o sumă de 26 lei. Să se determine, cât costă
1 kg de cartofi, 1 kg de morcovi şi 1 kg de castraveţi.
148. Să se determine, pentru care m ∈ R sistemul

 (2m + 3)x − 4y + z = 0,
x + my − z = 0,
 3x − 12y − (2m − 9)z = 0
admite o singură soluţie?

149. Să se determine λ ∈ R (respectiv, a ∈ R) astfel, ı̂ncât
sistemul dat să admită şi soluţii nenule:
 
 λx + y + z = 0,  ax + y + z = 0,
a) x + λy + z = 0, b) x + (a − 1)y + z = 0,
 x + y + λz = 0.  x + 2y + az = 0.
150. Să se determine pentru care a ∈ R sistemul de ecuaţii


 ax + y + z = 1,
x + ay + z = 2 − a,

x + y + az = 3a + 1
este: a) compatibil determinat; b) incompatibil?

151. Să se afle λ ∈ R, pentru care sistemul dat de ecuaţii este
compatibil determinat:
31
 
 4x + y − 2z = 2,  λx + y + z = 1,
a) x − 2y + z = 3, b) 3x + λy + z = 1,
 λx − 4y − z = 4.  3x + y + λz = 1.

 x + y + z = 1,
c) x + λy + z = 1,
 x + y + λz = −2.
152. Pentru care λ ∈ R sistemul

 −x1 + 2x2 + 2x3 + x4 = 1,
−2x1 + x2 + x3 + x4 = 0,
 5x − x − x − 2x =λ
1 2 3 4
este compatibil nedeterminat?

153. Să se determine, pentru care valori ale parametrului real
λ (respectiv, m) sistemul dat de ecuaţii liniare este incompatibil:
 
 x + 2y + (λ − 3)z = 5,  2x + y + λz = 1,
a) −x + (λ − 5)y + 2z = −1, b) x − y − λ2 z = 2,
 2x + y + z = λ.  2x + (λ − λ2 )z = λ3 .

 mx + 2y − z = 1,
c) 4x + my − 3z = 3,

mx + 3y − 2z = m − 2.
154. Determinaţi valorile reale ale lui m, pentru care sistemul
de ecuaţii liniare

 mx − z = m − 1,
x − y + mz = −1,

−x + y + (m − 2)z = −1
are o infinitate de soluţii.
VI. Progresii
Progresia aritmetică este un şir numeric (an ), oricare termen al căruia,
ı̂ncepând cu al doilea, este egal cu cel precedent plus unul şi acelaşi număr r,
numit raţia progresiei. Termenul general: an = a1 + (n − 1)r; suma primilor
n termeni: Sn = a1 +a 2
n
· n = 2a1 +(n−1)r
2 · n. Proprietatea caracteristică:
şirul (an ) este progresie aritmetică atunci şi numai atunci, când
an−1 +an+1
an = 2 pentru n > 1.
32
Progresia geometrică este un şir numeric (bn ), oricare termen al căruia,
ı̂ncepând cu al doilea, este egal cu cel precedent, ı̂nmulţit cu unul şi acelaşi
număr q, numit raţia progresiei. Termenul general: bn = b1 q n−1 ; suma
primilor n termeni: Sn = b1 (qq−1−1) = bnq−1
n
q−b1
. Proprietatea caracteristică:
şirul (bn ) este progresie geometrică atunci şi numai atunci, când
b2n = bn−1 bn+1 pentru n > 1.
Pentru |q| < 1 (adică pentru −1 < q < 1) progresia geometrică se nu-
meşte infinit descrtescătoare. Suma ei, S = limn→∞ Sn poate fi calculată
b1
astfel: S = 1−q .
155. Să se afle primul termen a1 şi raţia d a progresiei aritme-

tice, pentru care

a2 + a5 − a3 = 10,
a2 + a9 = 17.
156. Suma primilor n termeni ai unui şir numeric se defineşte
prin formula Sn = 2n2 + 3n. Să se arate, că acest şir reprezintă
o progresie aritmetică; să se afle a1 şi d.
157. Ştiind, că suma Sn a unei progresii aritmetice are forma
Sn = 4n2 − 3n, să se determine primii trei termeni ai acestei
progresii.
158. Să se arate, că şirul cu termenul general bn = 2 · 3n este
o progresie geometrică şi să se afle suma primilor opt termeni ai
ei.
1 1 1
159. Să se arate, că numerele , , formează
log3 2 log6 2 log12 2
o progresie aritmetică.
160. Să se afle numărul real x, pentru care numerele
lg 2, lg(2x − 1), lg(2x + 3)
sunt ı̂n progresie aritmtică.
161. Să se afle x, dacă numerele 2, 2x − 1, 2x + 3 sunt ı̂n
progresie geometrică.
162. Pentru care valori ale parametrului real a există astfel
de valori ale lui x, ı̂ncât numerele
51+x + 51−x , a2 , 25x + 25−x
sunt ı̂n progresie aritmetică?
33
163. Primul termen al progresiei aritmetice a1 , a2 , a3 , . . . este
egal cu 1. Pentru care valoare a raţiei d valoarea expresiei
a1 a3 + a2 a3 este minimă?
164. Suma a trei numere, ce constituie o progresie aritmetică,
este egală cu 2, iar suma pătratelor acestor numere este egală cu
14
9
. Să se afle aceste numere.
165. Să se afle trei numere, ce formează o progresie geomet-
rică, dacă suma lor este egală cu 35, iar suma pătratelor lor este
egală cu 525.
166. Între numărul 3 şi un număr necunoscut se scrie ı̂ncă
un număr astfel, ı̂ncât aceste trei numere formează o progresie
aritmetică. Micşorând termenul mijlociu cu 6, se obţine o progre-
sie geometrică. Să se determine numărul necunoscut.
√ 1 1 1
167. Să se caluleze (0, 2)log 5 ( 4 + 8 + 16 +...) .
168. Trei numere, a, b, 12, ı̂n această ordine, formează o pro-

gresie geometrică, iar numerele a, b, 9 formează o progresie arit-
metică. Să se afle a şi b.
169. Pentru săpatul unei fântâni, se achită o sumă de bani,
calculată astfel. Pentru primul metru săpat se achită o sumă de
75 lei, iar pentru fiecare metru următor se plăteşte cu 15 lei mai
mult decât pentru metrul precedent. Pentru lucrările de amena-
jare la suprafaţă se mai achită o sumă de 310 lei. Ce adâncime
are fântâna, dacă pentru tot lucrul efectuat s-a achitat o sumă
de 2200 lei?
170. Urcând ı̂n munţi, turistul atinge ı̂n prima oră cota de
800 m, iar ı̂n fiecare oră următoare el urca cu 25 m mai puţin
decât ı̂n ora precedentă. În câte ore el va ajunge, urcând, la cota
de 5700 m?
171. Suma unei progresii infinit descrescătoare este egală cu
16, iar suma pătratelor termenilor acestei progresii este egală cu
153 35 . Să se termenul al patrulea şi raţia progresiei.
172. Trei numere sunt ı̂n progresie geometrică. Dacă numărul
al doilea se măreşte cu 2, progresia devine aritmetică; dacă după
34
aceasta termenul al treilea se măreşte cu 9, progresia devine
iarăşi geometrică. Să se afle aceste numere.
173. Primul termen al progresiei geometrice este egal cu 2,
iar suma primilor 8 termeni este de 5 ori mai mare decât suma
primilor 4 termeni. Să se afle termenul al 9-lea al progresiei.
174. Numerele − sin x, 4 sin x · ctg 2x, cos x sunt termenii
ak , ak+1 , ak+2 ai unei progresii aritmetice. Să se afle numerele
x şi k, dacă a7 = 51 .
175. Numerele 2 cos x, − sin x, 16 7
cos x · ctg 2x sunt termenii
ak , ak+1 şi ak+2 ai unei progresii aritmetice. Să se afle numerele
x şi k, dacă a15 = 2. √
176. Numerele √12 sin x, − cos 2x, 3 cos x − π4 sunt ter-
menii bk , bk+1 , bk+2 ai unei
√
progresii geometrice. Să se afle nume-
4 √2
rele x şi k, dacă b4 = 9 5 .
√ √
177. Numerele 2 cos x, cos 2x, 21 cos x + π4 sunt terme-
nii bk , bk+1 , bk+2 ai unei √progresii geometrice. Să se afle nu-
merele x şi k, dacă b5 = 16 √2 .
3 5
35
VII. Elemente de combinatorică
Numărul permutărilor: Pn = n!, unde n! = 1 · 2 · 3 · . . . · n.

Numărul aranjărilor din n câte k:
Akn = n(n − 1)(n − 2) . . . (n − k + 1) = n!
(n−k)! .
Numărul combinărilor din n câte k:
n(n−1)(n−2)...(n−k+1) n!
Cnk = k! = k!(n−k)! .
Formula binomului lui Newton:

(a + b)n = Cn0 an + Cn1 an−1 b + Cn2 an−2 b2 + . . . + Cnn bn .
Termenul general din dezvoltarea binomului lui Newton: Tk+1 = Cnk an−k bk
pentru k = 0, 1, 2, . . . , n. Coeficienţii Cnk se numesc coeficienţi binomiali.
Suma lor, Cn0 + Cn1 + Cn2 + . . . + Cnn este egală cu 2n . Suma coeficienţilor de
pe locurile impare este egală cu suma celor de pe locurile pare şi este egală
cu 2n−1 . Numărul de permutări, aranjări şi combinări se poate calcula
conform formulelor
n!
Pn = n!; Akn = n(n − 1)(n − 2) . . . (n − k + 1) = ;
k!(n − k)!
n(n − 1)(n − 2) . . . (n − k + 1) n!
Cnk = = .
k! k!(n − k)!
a) 11Cx3 = 24Cx+1
2
. 3
b) Cx+1 = 5(x − 1).
3
c) Cx+1 : Cx4 = 6 : 5. d) A2x−2 + Cxx−2 = 101.
e) A2x−1 − Cx1 = 79. f ) 12Cx1 + Cx+4
2
= 162.
g) A3x + Cxx−2 = 14x. 2
h) 3Cx+1 − 2A2x = x.
i) Cx3 + Cx4 = 11Cx+1

2
. j) Cx3 + Cx4 = x(x − 2).
k) Cx1 + 6Cx2 + 6Cx3 = 9x2 − 14x. l) 12Cx+1

3
= 15x2 − 29x.
179. Numărul permutărilor din n litere se raportă la numărul
permutărilor din n + 2 litere ca 0,1:3. Să se afle n.
180. Numărul combinărilor din n elemente câte 3 este de 5
ori mai mic decât numărul combinărilor din n + 2 elemente câte
4. Să se afle n.
36
x y
Ay : Px−1 + Cyy−x = 126, Ax = 7Ay−1 x ,
a) b)
Px+1 = 720. 6Cx = 5Cxy+1 .
y
x
Ay = 8Ax−1y ,
2
C2x + A1y = 17,
c) d)
9Cyx = 8Cyx−1 . A22x − Cy1 = 28.
( y y−1 y+1
Cx−1 +Cx−1 2
y−1 = , Cx = 2, 5x,
e) Cx 3 f) y
2Cx − yP2 = 6.
x−2 Cx−1 = 10.

a) Cn5 < Cn6 . b) Cn5 > Cn7 . c) Cn3 > Cn5 . d) Cn6 < Cn4 .
183. Fie A mulţimea soluţiilor reale ale euaţiei 2−3x − 64 = 0,
iar B mulţimea soluţiilor ecuaţiei A2n−1 = 12. Să se afle
card(A ∪ B).
184. Câţi termeni negativi conţine şirul (xn ), unde
143 Pn+5
4
xn = Cn+5 − · , n ∈ N∗ ?
96 Pn+3
185. Să se determine, care termeni (xn ) ai şirului
A4n+4 143
xn = − , n ∈ N∗
Pn+2 4Pn
sunt negativi.
Binomul lui Newton
Termenul general Tk+1 din descompunerea binomului lui New-
ton (a + b)n se calculează conform formulei
Tk+1 = Cnk an−k bk , unde 0 6 k 6 n.
√ √ 10
3
186. Să se afle termenul al 5-lea al dezvoltării x + x2 .
187. Să√se determine
7 termenul
√ al cincilea din dezvoltarea bi-
nomului 3 − x . R: 105 3 x4 .
188. Să se afle termenul din mijloc al dezvoltării binomului
14
(a3 b + ab2 ) .
37
189. Să se determine termenul din mijloc ı̂n dezvoltarea bino-
√ √ 8
mului x+ y .
√ 9
190. Să se determine termenul din dezvoltarea ( x + y) ,
care ı̂l conţine pe x3 . 16
191. În dezvoltarea binomială x 2 + x− 3
1 1
să se determine
termenul, care ı̂l conţine pe x8 .
√ 13
a 3
192. Să se determine termenul din dezvoltarea +√ ,
3 3
a
care ı̂l conţine pe a4 . 12
1
193. În dezvoltarea x + 2 să se afle termenul liber.
x
10
1
194. Se consideră binomul x + 4 . Să se afle termenul
x
dezvoltării, ce nu conţine x.
195. Să 10se afle termenul liber din dezvoltarea binomului
2
3x − .
x
r196. Să se ! afle termenul dezvoltării binomului
7
9 1 √3
+ x2 , care nu conţine x.
x8
197. Termenul al 17-lea ı̂n dezvoltarea binomului
1 √ n
+5 x
x2
nu-l conţine pe x. Să se afle n.
198. Suma n coeficienţilor binomiali ai dezvoltării
2
x + 3 este egală cu 64. Să se afle termenul, ce nu-l conţine
3
pe x. √ n
√
3
199. Să se afle termenul al 5-lea al dezvoltării x+ x , 2
ştiind că suma tuturor coeficienţilor binomiali este egală cu 1024.

200. Să seafle termenul dezvoltării binomului
√ 1
n
x x+ √ , care conţine x5 , dacă suma tuturor coeficienţilor
3
x
binomiali este egală cu 128.
38
201. Suma coeficienţilor
binomiali
n de rang impar ı̂n dezvolta-
√ 1
rea binomului x 4 x + √ este egală cu 128. Să se afle
x
termenul, ce conţine x3 .
202. Săse afle A2n , dacă termenul al 5-lea ı̂n dezvoltarea
√ 1
n
3
x+ nu depinde de x.
x
203. Termenul
n al nouălea din dezvoltarea binomului
√ 1
3
x+ √ nu conţine x. Să se calculeze A2n .
x
204. Să se ndetermine termenul al treilea din dezvoltarea
√ 1
x+ √ , ştiind că 22n − 2n = 240, n ∈ N .
3
x
205. În dezvoltarea binomului (b + y)n coeficienţii termenilor
al doilea, al treilea şi al patrulea sunt ı̂n progresie aritmetică. Să
se afle n. √ √ 5
206. Să se afle termenii raţionali ai dezvoltării 3 3 + 2 .
207. Să se afle √ suma tuturor termenilor raţionali ai dezvoltării
4
15
binomului 1 + 2 .
12
1 √
208. În dezvoltarea binomului √ + x 3
să se afle ter-
x
menii ce nu conţin radicali.
209. Câţi termeni raţionali conţine dezvoltartea binomului
√4
√ 15
2+ 77 ?
210.
√ Să√ se determine, câţi termeni raţionali conţine dezvolta-
rea ( 4 2+ 7)400 ?
Probabilitate
211. Într-o cutie sunt 12 bile albe şi 8 bile roşii, identice ca
mărime. Se ia la ı̂ntâmplare o bilă. Să se afle probabilitatea (ı̂n
procente) ca această bilă să fie roşie.
212. Într-o secţie a unei agenţii activează 6 bărbaţi şi 3 doam-
ne. Unul dintre colaboratori urmează să plece ı̂n deplasare. Care
este probabilitatea că colaboratorul, care va pleca ı̂n deplasare,
39
va fi o doamnă, dacă se ştie, că toţi colaboratorii au şanse egale
să plece ı̂n deplasare?
213. Dintre primele 30 de numere naturale nenule se ia la
ı̂ntâmplare unul. Care este probabilitatea ca acest număr să fie
divizor al lui 30?
214. Care este probabilitatea ca, extrăgând o bilă dintr-o
urnă cu 100 bile numerotate de la 1 până la 100, aceasta să
fie marcată cu un număr divizibil cu 7?
215. Se ia la ı̂ntâmplare un număr din mulţimea
n √ √ √ √ o
A = − 2, 3, − 6, 6, 4, 6 .
Care este probabilitatea că numărul luat este o soluţie a ecuaţiei

lg(x2 − 2) = lg 4?
216. Se ia la ı̂ntâmplare un număr din mulţimea
A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Care este probabilitatea că acest nu-
x 5
1 1
măr este soluţie a inecuaţiei 6 ?
2 2
217. Se aruncă la ı̂ntâmplare 2 zaruri. Să se determine proba-
bilitatea ca suma cifrelor apărute să fie un pătrat perfect.
218. Se aruncă o monedă de 5 ori. Care este probabilitatea
ca stema să cadă exact de 2 ori?
219. Se consideră un număr de patru cifre. Să se determine
probabilitatea că cifrele acestui număr sunt distincte.
220. Determinaţi probabilitatea ca un număr natural de şase
cifre, format aleator, să fie divizibil prin 25.
221. Pe un raft sunt aranjate 8 manuale, printre care un man-
ual de matematică şi un manual de chimie. Determinaţi proba-
bilitatea, că manualul de matematică şi manualul de chimie sunt
situate alături.
222. Pe o bancă se aşează 3 fete şi 3 băieţi. Care-i probabili-
tatea, că fetele şi băieţii vor fi ı̂n ordine alternantă?
223. Alfabetul latin conţine 20 de consoane şi 6 vocale. Care
este probabilitatea, că printre 3 litere, luate la ı̂ntâmplare, vor fi
2 consoane?
40
224. În cutie sunt 15 bucăţi de cretă: 10 albe şi 5 colorate. S-a
ı̂ntâmplat aşa, că 3 bucăţi au căzut pe podea. Care-i probabili-
tatea, că printre ele erau două colorate?
225. În ladă sunt 20 de piese, dintre care 4 au defecte ascunse.
Se iau, la ı̂ntâmplare, 4 piese. Care-i probabilitatea, ca două
dintre ele să fie cu defecte?
226. În vază sunt 3 trandafiri galbeni şi 5 trandafiri roşii. Se
iau, la ı̂ntâmplare, 2 trandafiri. Să se determine probabilitatea,
că ei vor fi de culori diferite.
227. În rutieră se află 15 pasageri: 9 femei şi 6 bărbaţi. La
staţie coboară 5 pasageri. Să se afle probabilitatea, că printre ei
vor fi 3 bărbaţi.
228. În cutia de bomboane “ Lapte de pasăre ”, 6 bomboane
sunt cu umplutură de culoare albă, 6 cu umplutură de culoare
galbenă şi 8 cu umplutură de culoare cafenie. Care este probabili-
tatea că luând la ı̂ntâmplare 2 bomboane din această cutie, aces-
tea să fie cu umplutură de culoare cafenie?
229. Într-o cutie sunt telefoane mobile Nokia identice ca mă-
rime, dintre care x sunt de culoare albă, iar 8 de culoare neagră.
Să se afle, câte telefoane de culoare albă sunt ı̂n cutie, dacă se ştie
că la extragerea la ı̂ntâmplare a două telefoane, probabilitatea
24
ca ele să fie de culori diferite este egală cu .
55
230. Într-un lot de 20 de computere, 4 sunt cu defect ascuns.
Au fost cumpărate 3 computere. Determinaţi probabilitatea, ca
cel puţin 2 computere dintre cele cumpărate să fie fără defect.
231. La o firmă lucrează 2 contabili şi 6 manageri. Din aceşti
angajaţi se formează o comisie din 5 persoane. Care-i probabili-
tatea, că ea va include cel puţin un contabil?
232. La o tombolă sunt 30 de bilete, dintre care 3 câştigătoare.
O persoană cumpără 4 bilete. Să se determine probabilitatea că
cel puţin un bilet dintre cele cumpărate este câştigător.
233. Pentru participare la un sondaj, dintr-o clasă de 25 de
elevi, se iau, la ı̂ntâmplare, doi elevi. Probabilitatea că la acest
41
11
sondaj vor participa două fete este egală cu . Să se determine
50
numărul de fete din clasă.
234. Într-o vază sunt trandafiri albi şi trandafiri roşii. Numă-
rul trandafirilor roşii este cu 3 mai mare decât numărul trandafi-
rilor albi. Se iau la ı̂ntâmplare 2 trandafiri. Probabilitatea că
10
ei vor fi de culori diferite este egală cu . Să se afle numărul
21
iniţial de trandafiri din vază.
235. La o loterie sunt puse ı̂n joc 100 de bilete, printre care
10 bilete cu câştig a câte 200 de lei, 20 de bilete cu câştig a
câte 100 de lei, restul biletelor fiind fără câştig. Determinaţi
probabilitatea câştigului total de 200 de lei, dacă se cumpără 2
bilete.
VIII. Planimertrie
Triunghiul dreptunghic
236. O catetă a unui triunghi dreptunghic are lungimea de
5 cm, iar lungimea ipotenizei este cu 1 cm mai mare decât lungi-
mea celeilalte catete. Să se determine lungimea ipotenuzei.
237. O catetă a unui triunghi dreptunghic este cu 5 cm mai
mare decât cealaltă catetă şi cu 5 cm mai mică decât ipotenuza.
Să se afle aria triunghiului.
238. Lungimea unei catete a unui triunghi dreptunghic este
egală cu 112 cm, iar lungimea ipotenuzei este de 113 cm. Să se
calculeze aria triunghiului.
239. Mărimile unghiurilor interioare ale unui triunghi se ra-
portă ca 1:2:3, iar latura mai mare este de 12 cm. Să se afle aria
triunghiului.
240. Lungimile laturilor unui triunghi se raportă ca 5:12:13,
iar latura mai mică este de 10 cm. Să se afle raza cercului circum-
scris.
241. Lungimea unei catete a triunghiului dreptunghic este
egală cu 15 cm, iar cealaltă catetă este cu 1 cm mai mică decât
ipotenuza. Să se afle aria triunghiului.
42
242. O persoană, ı̂nălţimea căreia este de 1,8 m, se află la
distanţa de 12 m de la un felinar, agăţat vertical, la ı̂nălţimea
de 5,4 m. Să se determine lungimea (ı̂n metri) a umbrei acestei
persoane.
243. În triunghiul dreptunghic ABC, m(∠A) = 60o , iar bisec-
toarea AK este de 6 cm. Să se determine perimetrul triunghiului.
244. Fie ABC un triunghi dreptunghic, ı̂n care m(∠C) = 90o ,
iar bisectoarea BK ı̂mparte cateta AC ı̂n segmentele
CK = 8 cm şi KA = 10 cm. Să se determine lungimea razei
cercului, circumscris triunghiului ABC.
245. Mediana, trasată din vârful unghiului drept al triunghiu-
lui dreptunghic, are lungimea egală cu lungimea unei catete. Să
se determine măsurile unghiurilor ascuţite ale triunghiului.
246. După ı̂ntâlnirea a două vapoare, unul dintre ele a plecat
spre sud, iar celâlalt spre vest. Peste două ore de la ı̂ntâlnire,
distanţa dintre ele era de 60 km. Să se afle viteza fiecărui vapor,
ştiind că viteza unuia dintre ele este cu 6 km/h mai mare decât
viteza celuilalt.
247. Perimetrul triunghiului dreptunghic este egal cu 24 cm,
iar lungimea ipotenuzei este egală cu 10 cm. Să se afle raza cercu-
lui, ı̂nscris ı̂n triunghi.
248. Să se afle raza cercului circumscris
√ unui
√ triunghi,√ ştiind
că laturile lui au lungimile egale cu 5 cm, 7 cm şi 2 3 cm.
249. În triunghiul dreptunghic raza cercului ı̂nscris este de
4 cm, iar lungimea ipotenuzei este de 26 cm. Să se determine
lungimile catetelor.
250. Cercul, ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi dreptunghic, ı̂mparte o
catetă ı̂n segmente de 6 cm şi 10 cm, pornind de la vârful unghi-
ului drept. Să se afle aria triunghiului.
251. Cercul, ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi dreptunghic, ı̂mparte ipo-
tenuza acestuia ı̂n segmente de 39 cm şi 130 cm. Să se afle
distanţa de la vârful unghiului drept până la ipotenuză.
252. Cercul de rază 2 dm este ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi dreptun-
ghic. Punctul de tangenţă cu ipotenuza o ı̂mparte pe aceasta ı̂n
43
două segmente, unul dintre care are lungimea de 6 dm. Să se
determine raza cercului, circumscris acestui triunghi.
253. Ipotenuza triunghiului dreptunghic este de 30 cm. Bisec-
toarea unui unghi ascuţit ı̂mparte cateta opusă ı̂n raportul 4:5.
Să se determine lungimea bisectoarei şi aria triunghiului.
254. O catetă a triunghiului dreptunghic este de 8 cm, iar
proiecţia celeilalte catete pe ipotenuză este de 3,6 cm. Să se afle
cealaltă catetă şi raza cercului, circumscris triunghiului.
255. Proiecţiile catetelor pe ipotenuza unui triunghi dreptun-
ghic sunt de 9 cm şi 16 cm. Să se afle: a) lungimile catetelor;
b) lungimea razei cercului, ı̂nscris ı̂n triunghi.
256. O catetă a triunghiului dreptunghic este de 15 cm, iar
proiecţia celeilalte catete pe ipotenuză este de 16 cm. Să se afle
raza cercului, ı̂nscris ı̂n triunghi.
257. Înălţimea triunghiului dreptunghic, dusă la ipotenuză,
este de 8 cm. Să se afle lungimile catetelor, dacă lungimea proiec-
ţiei unei catete pe ipotenuză este cu 12 cm mai mare decât lungi-
mea proiecţiei celeilalte catete pe ipotenuză.
258. Lungimea perpendicularei, coborâte din mijlocul unei
catete pe ipotenuză este egală cu 9 cm, iar mijlocul ipotenuzei
este situat la distanţa de 12 cm de această perpendiculară. Să se
afle lungimile laturilor triunghiului.
259. Într-un triunghi dreptunghic măsura unui unghi ascuţit
◦
este
√ egală cu 30 , iar lungimea catetei mai mari este egală cu
5 3 cm. Să se afle aria discului, mărginit de cercul, circumscris
triunghiului.
260. Una dintre catetele triunghiului dreptunghic are lungi-
mea de 15 cm, iar raza cercului ı̂nscris ı̂n triunghi este de 3 cm.
Să se afle aria triunghiului.
261. Într-un triunghi dreptunghic este ı̂nscris un cerc. Punc-
tul de tangenţă al cercului cu ipotenuza ı̂mparte ipotenuza ı̂n
segmente cu lungimile de 5 cm şi 12 cm. Să se afle lungimile
catetelor.
44
262. În triunghiul dreptunghic lungimea razei cercului ı̂nscris
este de 4 cm, iar lungimea ipotenuzei este de 26 cm. Să se afle
lungimile catetelor.
263. Să se determine lungimea ipotenuzei triunghiului drept-
unghic, dacă medianele catetelor lui sunt de:
√ √ √ √
a) 2 13 m şi 73 m; b) 2 39 cm şi 89 cm.
264. Lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic sunt egale
cu 6 cm şi 8 cm. Să se afle distanţa dintre centrul cercului ı̂nscris
ı̂n triunghi şi centrul cercului circumscris triunghiului.
265. Laturile triunghiului sunt de 10 cm, 24 cm şi 26 cm. Două
laturi mai mici sunt tangente la cercul, centrul căruia e situat pe
latura mai mare. Să se determine lungimea razei cercului.
Triunghiuri arbitrare
266. Perimetrul triunghiului isoscel este egal cu 32 cm. Lungi-

mea bazei triunghiului este cu 2 cm mai mare ca lungimea laturii
laterale. Să se afle lungimea ı̂nălţimii, duse la baza triunghiului.
267. Baza unui triunghi isoscel are lungimea de 8 cm, iar
latura laterală este ı̂mpărţită de punctul de tangenţă al cercului
ı̂nscris ı̂n triunghi ı̂n raportul 3 : 2, considerând de la vârf. Să se
afle perimetrul triunghiului.
268. Într-un triunghi isoscel este ı̂nscris un pătrat de arie
4 cm2 , astfel că o latură a lui este situată pe baza triunghiului şi
centrul pătratului coincide cu punctul de intersecţie al mediane-
lor triunghiului. Să se afle aria triunghiului.
269. Linia mijlocie, paralelă bazei unui triunghi isoscel, are
lungimea egală cu 6 cm, iar perimetrul triunghiului este de 32 cm.
Să se determine lungimea laturii laterale a triunghiului.
270. Unghiurile de le baza unui triunghi isoscel au măsura de
30o , iar ı̂nălţimea dusă la bază este de 6 cm. Să se afle razele
cercurilor ı̂nscris şi circumscris triunghiului.√
271. Baza unui triunghi isoscel este de 4 2 cm, iar lungimea
medianei laturii laterale este de 5 cm. Să se afle lungimea laturii
laterale.
45
√
272. În triunghiul ascuţitunghic ABC avem AB = 2 2 cm,
BC = 3 cm. Aria triunghiului ABC este egală cu 3 cm2 . Să se
calculeze lungimea laturii AC.
273.
√ Raza cercului, ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi echilateral, este
de 3 cm. Să se determine perimetrul triunghiului.
274. Fie triunghiul ascuţitunghic ABC, ı̂n care
m(∠BAC) = 45◦ . Piciorul K al ı̂nălţimii BK ı̂mparte latura AC
ı̂n segmentele AK = 4 cm şi CK = 3 cm. Determinaţi perimetrul
triunghiului ABC. √
275. În triunghiul ascuţitunghic ABC, AB este de 4 2 cm,
BC = 5 cm, iar m(∠A) = 450 . Determinaţi lungimea laturii AC.
276. În triunghiul ABC ı̂nălţimile, duse la laturile AC şi BC,
au lungimile de 6,4 cm şi 8 cm respectiv, iar BC = 8 cm. Să se
afle AB şi AC.
277. Într-un triunghi este ı̂nscris un cerc de rază 3 m. Una
dintre laturile lui este ı̂mpărţită de punctul de tangenţă ı̂n seg-
mente de 12 m şi 5 m. Să se determine lungimile laturilor triun-
ghiului.
278. Lungimile laturilor unui triunghi se raportă ca 4 : 13 : 15,
iar raza cercului ı̂nscris este de 6 cm. Să se afle aria triunghiului.
279. Fie ABC un triunghi ascuţitunghic isoscel, ı̂n care
AB = BC şi ı̂nălţimea AK este de 6 cm. Să se determine peri-
metrul triunghiului ABC, dacă aria lui este egală cu 30 cm2 .
280. Fie triunghiul ABC. Un cerc, cu diametrul AC, intersec-
tează latura AB ı̂n punctul D. Să se calculeze aria triunghiului
ABC, dacă AC = 20 cm, AD = 12 cm, iar m(∠ABC) = 45◦ .
Paralelogramul
281. Fie paralelogramul ABCD cu AB = 6 cm, AC = 9 cm,

BD = 5 cm şi O punctul de intersecţie a diagonalelor. Să se afle
perimetrul triunghiului AOB.
282. Perimetrul unui paralelogram este egal cu 72 cm. Lungi-
mile laturilor lui se raportă ca 5 : 7, iar măsura unghiului ascuţit
este egală cu 30◦ . Să se afle aria paralelogramului.
46
√
283. În paralelogramul ABCD, m(∠A) = 135◦ , AB = 2 cm,
AD = 8 cm . Să se afle aria paralelogramului.
284. Aria unui paralelogram este egală cu 140 cm2 , iar lungi-
mile ı̂nălţimilor sunt egale cu 20 cm şi 7 cm. Să se afle perimetrul
paralelogramului.
√ 285. Lungimile
√ laturilor unui paralelogram sunt egale cu
3 cm şi 7 cm, iar lungimea unei diagonale este egală cu 2 cm.
Să se afle lungimea diagonalei a doua.
286. Într-un paralelogram cu perimetrul de 32 cm sunt duse
diagonalele. Diferenţa perimetrelor a două triunghiuri alăturate
este egală cu 8 cm. Să se determine lungimile laturilor paralelo-
gramului.
287. Înălţimea dusă din vârful B al paralelogramului ABCD
ı̂mparte latura AD ı̂n jumătate. Să se afle aria paralelogramului,
dacă perimetrul lui este egal cu 24 cm, iar perimetrul triunghiului
ABD este egal cu 18 cm.
288. Punctul M este mijlocul laturii BC a paralelogramului
ABCD. Prin acest punct şi vârful A este dusă dreapta AM ,
care intersectează diagonala BD ı̂n punctul E. Să se afle ariile
triunghiurilor ABE şi AED, dacă aria triunghiului BEM este
egală cu 1 cm2 .
289. Fie dreptunghiul ABCD, ı̂n care AD = 12 cm. Punctul
M aparţine laturii AB, astfel ı̂ncât
AM 4
= , m(∠ADM ) = 30◦ .
MB 3
Să se determine aria patrulaterului M BCD.

Rombul
290. O diagonală a unui romb are lungimea de 16 cm, iar

latura lui e de 17 cm. Să se afle lungimea celeilalte diagonale.
291. Înălţimea, dusă din vârful unghiului obtuz al unui romb,
ı̂mparte latura lui ı̂n jumătate. Să se afle măsurile unghiurilor
rombului.
47
292. Latura rombului este de 20 cm, iar diagonalele lui se ra-
portă ca 3 : 4. Să se afle aria rombului.
293. Un romb are latura de 10 cm şi ı̂nălţimea de 8 cm. Deter-
minaţi lungimea diagonalei mici a rombului.
294. Raza cercului ı̂nscris ı̂ntr-un romb este egală cu 3 cm, iar
latura lui are lungimea de 8 cm. Să se afle aria rombului.
295. Într-un triunghi dreptunghic cu un unghi ascuţit de 60◦
este ı̂nscris un romb, astfel că unghiul cu măsura de 60◦ este co-
mun, iar celelalte trei vârfuri ale rombului sunt situate pe laturile
triunghiului. Să se afle lungimile laturilor triunghiului, ştiind că
latura rombului are lungimea de 12 cm.
296. Într-un triunghi este ı̂nscris un romb, astfel că ele au un
unghi comun, iar vârful opus ı̂mparte latura triunghiului ı̂n seg-
mente aflate ı̂n raportul 2 : 3. Diagonalele rombului au lungimile
de 6 cm şi 8 cm. Să se afle lungimile laturilor triunghiului ce
conţin laturile rombului.
297. Suma lungimilor diagonalelor unui romb este egală cu
18 cm, iar aria lui este egală cu 36 cm2 . Să se afle lungimea
laturii rombului.
298. Aria unui romb este egală cu 16 cm2 , iar aria cercului
ı̂nscris ı̂n romb este egală cu 2π cm2 . Să se afle măsurile unghiuri-
lor rombului.
299. Se consideră rombul ABCD, ı̂n care BD = 30 cm, iar
O este punctul de intersecţie a diagonalelor. Distanţa de la O la
latura AB este egală cu 12 cm. Să se afle aria rombului.
300. Fie dreptunghiul ABCD, perimetrul căruia este egal cu
80 cm. Pe laturile BC şi AD sunt situate punctele M, N , re-
spectiv, astfel ı̂ncât AM CN este un romb cu lungimea laturii de
17 cm. Să se determine lungimile laturilor dreptunghiului.
M
B C
A N D
48
Trapezul
301. Baza mică a unui trapez are lungimea de 6 cm, iar lungi-
mea bazei mari este cu 4 cm mai mare decât lungimea liniei mi-
jlocii. Să se afle lungimea liniei mijlocii.
302. Bazele trapezului sunt de 9 cm şi 5 cm. Să se determine
lungimea segmentului, ce uneşte mijlocurile diagonalelor.
303. Perimetrul unui trapez isoscel este egal cu 48 cm, iar
lungimea liniei mijlocii este egală cu 16 cm. Să se afle lungimea
laturii laterale.
304. Măsura unghiului de la baza unui trapez isoscel este
egală cu 60◦ , iar baza mare are lungimea egală cu 16 cm. Lungi-
mea laturii laterale este egală cu lungimea bazei mici. Să se afle
lungimea liniei mijlocii.
305. În trapezul isoscel ABCD bazele AD şi BC sunt de
16 cm şi, respectiv, 8 cm, iar diagonala este de 15 cm. Să se
determine aria trapezului.
306. Într-un trapez isoscel baza mare este de 22 cm, iar baza
mică este congruentă cu laturile neparalele şi este egală cu 10 cm.
Să se determine lungimea diagonalei trapezului.
307. Lungimea laturii laterale a unui trapez isoscel este egală
cu 26 cm, lungimea ı̂nălţimii cu 24 cm, iar lungimea liniei mijlocii
cu 15 cm. Să se afle lungimea bazei mari.
308. Lungimile bazelor unui trapez isoscel sunt egale cu 5 cm
şi 12 cm, iar lungimea laturii laterale este de 12,5 cm. Să se afle
lungimea ı̂nălţimii trapezului.
309. Segmentul BC este baza mare a trapezului ABCD. Prin
vârful C este dusă dreapta CE, paralelă laturii laterale AB şi
E ∈ AD. Se ştie că AE = 14 cm, ED = 6 cm. Să se afle
lungimea liniei mijlocii a trapezului.
310. Lungimea liniei mijlocii a unui trapez isoscel este egală
cu 24 m, iar aria trapezului este egală cu 240 m2 . Să se afle
lungimea diagonalei trapezului.
311. Perimetrul unui trapez circumscris unui cerc de rază
8 cm este egal cu 80 cm. Să se afle aria trapezului.
49
312. Lungimea bazei mari a unui trapez isoscel este egală cu
4 cm şi ı̂n acest trapez este ı̂nscris un cerc de rază 1 cm. Să se
afle aria trapezului.
313. Să se determine aria trapezului, ştiind că: a) bazele sunt
de 16 cm şi 44 cm, iar laturile laterale de 17 cm şi 25 cm; b) bazele
sunt de 4 cm şi 18 cm, iar laturile laterale de 13 cm şi 15 cm;
c) laturile paralele sunt de 62 cm şi 20 cm, iar cele neparalele de
45 cm şi 39 cm.
314. Lungimile bazelor unui trapez sunt egale cu 25 cm şi
7 cm. Centrul cercului circumscris acestui trapez este situat pe
baza mare a trapezului. Să se afle lungimile laturii laterale şi
diagonalei trapezului.
315. Lungimile bazei mari, ı̂nălţimii şi diagonalei unui trapez
isoscel sunt egale respectiv cu 21 cm, 8 cm şi 17 cm2 . Să se afle
lungimea bazei mici şi aria trapezului.
316. Trapezul ABCD este ı̂nscris ı̂ntr-un cerc. Să se determi-
ne lungimea liniei mijlocii a trapezului, dacă lungimea bazei mari
1
AD = 15 cm, m(∠BAC) = α, sin α = , m(∠ABD) = β,
3
5
sin β = .
9
317. Diagonalele trapezului isoscel sunt reciproc perpendicu-
lare, lungimea ı̂nălţimii trapezului este de 15 cm. Să se afle aria
trapezului.
318. Bazele trapezului isoscel sunt egale cu 4 cm şi 2 cm, iar
diagonalele lui sunt reciproc perpendiculare. Să se determine
aria trapezului şi raza cercului circumscris lui.
319. Diagonala unui trapez isoscel este bisectoare a unghiului
obtuz.√
Baza mare are lungimea egală cu 14 dm, iar ı̂năli̧mea este
7 15
de 2 dm. Să se afle lungimea bazei mici.
320. Latura laterală a trapezului isoscel este de 13 cm, proiec-
ţia ei pe baza mai mare este de 5 cm, iar diagonala este perpendi-
culară laturii laterale. Să se afle aria trapezului şi raza cercului,
circumscris lui.
321. Fie trapezul isoscel ABCD ı̂n care AD ∥ BC, AD =
= 6 cm, CD = 2 cm şi BC = 5 cm. Dreptele suport ale laturilor
50
AB şi CD se intersectează ı̂n punctul M . Determinaţi lungimea
ı̂nălţimii triunghiului AM D, corespunzătoare laturii AD.
322. Să se afle aria unui trapez isoscel, ı̂nălţimea căruia este
egală cu h, iar latura laterală se vede din centrul cercului circum-
scris sub un unghi de 90o .
323. Să se afle aria trapezului isoscel, dacă ı̂nălţimea lui este
egală cu h, iar latura laterală se vede din centrul cercului circum-
scris sub un unghi de 60o .
324. Fie trapezul dreptunghic ABCD, ı̂n care AB √ ∥ CD,
m(∠ADC) = 90◦ şi m(∠ABC) = 120◦ . Se ştie, că AD = 2 3 cm,
iar CA este bisectoare a unghiului C al trapezului. Să se cal-
culeze aria trapezului.
325. Trapezul ABCD este dreptunghic cu m(∠A) = m(∠D) =
= 90◦ , AD = 5 cm, DC = AD, m(∠DCB) = 150◦ . Să se deter-
mine perimetrul trapezului ABCD.
326. Fie ABCD un trapez dreptunghic, ı̂n care AB ∥ DC
şi m(∠A) = 90◦ . Să √ se determine perimetrul trapezului, dacă
BD ⊥ BC, BD = 4 2 cm şi DC = 8 cm.
A B
@
@
@
@@
D C
327. Fie ABCD un trapez isoscel, ı̂n care AD ∥ BC, AD =
= 6 cm, BC = 4 cm şi m(∠CAD) = 45◦ . Să se afle aria acestui
trapez.
B AC
A
A
A
A
A AD
51
Diverse: cercul etc.
328. Într-un cerc cu raza de 6 cm, unghiul ı̂nscris ABC se

sprigină pe un arc de 120o . Să se afle lungimile coardelor AB şi
BC, dacă AB : BC = 1 : 2.
329. Un unghi de 30o este ı̂nscris ı̂n cerc şi se sprigină pe un
arc cu lungimea de 9π cm. Să se afle diametrul cercului.
◦
330. În interiorul
√ unghiului√ de 60 este situat un punct, ce se
află la distanţele 7 cm şi 2 7 cm de laturile unghiului. Să se
afle distanţa de la acest punct până la vârful unghiului.
331. Într-un cerc de diametru 26 cm este dusă o coardă cu
lungimea de 24 cm. Să se afle distanţa de centrul cercului până
la această coardă.
332. Distanţa de la centrul cercului până la o coardă este
egală cu 5 cm, iar raza cercului este de 13 cm. Să se afle lungimea
coardei.
333. Segmentul AB este diametrul unui cerc. Punctul M
aparţine cercului, iar punctul N aparţine diametrului AB astfel,
ı̂ncât M N ⊥ AB, M N = 8 cm, N B = 4 cm. Să se determine
aria discului, mărginit de cerc.
334. Într-un cerc sunt trasate coarda AB şi diametrul CD
astfel, ı̂ncât CD ⊥ AB, (CD) ∩ (AB) = {E}, CE = 18 cm,
ED = 32 cm. Să se afle lungimea coardei AB.
335. Într-un √cerc sunt duse coardele AB şi AC astfel, ı̂ncât
AB = AC = 2 3 cm, iar m(∠BAC) = 60o . Să se determine
raza cercului.
336. Din punctul A al unui cerc sunt trasate coardele AB şi
AC astfel, că AB = AC = 4 cm şi m(∠BAC) = 120o . Să se afle
raza cercului.
337. Din punctul A al unui cerc sunt duse coardele AB şi AC
astfel, ı̂ncât AB = 8 cm, AC = 6 cm şi (AC) ⊥ (AB). Să se afle
raza cercului.
338. Într-un cerc este dusă coarda AB. Prin punctul A se
duce tangenta AC la cerc, iar prin punctul B – coarda BD,
52
paralelă tangentei AC. Se ştie, că m(∠BAC) = 60o . Să se afle
m(∠BDA).
339. Punctul A este situat la distanţa de 13 cm de la centrul
O al cercului de rază 5 cm. Să se determine lungimea tangentei,
trasate din punctul A la acest cerc.
340. Din punctul A este dusă o tangentă la cercul de diametru
10 cm. Distanţa de la punctul A până la punctul de tangenţă
este egală cu 10 cm. Să se afle distanţa de la punctul A până la
centrul cercului.
341. Punctul P este situat la distanţa de 7 cm de centrul
cercului de rază 11 cm. Prin acest punct este trasată o coardă
de 18 cm. Care sunt lungimile segmentelor, ı̂n care se ı̂mparte
coarda de către punctul P ?
342. Din punctul A, situat ı̂n exteriorul cercului de rază 8 cm,
este dusă o secantă cu lungimea de 10 cm, care este ı̂mpărţită de
cerc ı̂n două segmente de aceiaşi lungime. Să se afle distanţa de
la punctul A până la centrul cercului.
343. Într-un unghi sunt ı̂nscrise două cercuri, tangente ı̂ntre
ele exterior. Razele lor se raportă ca 1 : 3. Să se afle mărimea
unghiului.
344. Două cercuri de rază 4 cm şi 9 cm sunt tangente exterior.
Este dusă tangenta exterioară comună a acestor cercuri. Să se
afle lungimea segmentului tangentei, cuprins ı̂ntre punctele de
tangenţă.
345. Într-un cerc de rază R coarda AB subı̂ntinde un arc de
60o . Să se afle aria figurii dintre arc şi coardă.
346. Într-un cerc de rază 5 cm este ı̂nscris un triunghi, care
are două unghiuri cu măsurile de 15◦ şi 60o . Să se afle aria
triunghiului.
347. Aria unui sector de cerc cu unghiul la centru de 20o este
egală cu π2 cm2 . Să se afle raza cercului.
348. În sectorul de cerc cu unghiul la centru de 90o este ı̂nscris
un cerc de rază r. Să se afle raza sectorului de cerc.
349. Într-un sector de cerc de rază R şi unghiul la centru de
120o este ı̂nscris un cerc. Să se determine raza cercului ı̂nscris.
53
IX. Stereometrie
Prisma
350. Volumul prismei patrulatere regulate ABCDA1 B1 C1 D1

este egal cu 24 cm3 , iar lungimea ı̂nălţimii prismei este egală cu
6 cm. Să se determine aria secţiunii diagonale ACC1 A1 .
351. Baza prismei drepte ABCDA1 B1 C1 D1 este paralelogra-
mul ABCD, ı̂n care AB = 3 cm, BC = 2 cm şi m(∠ABC) =
= 120◦ . Determinaţi măsura ı̂n grade a unghiului format de dia-
gonala mare a√prismei şi planul bazei, dacă ı̂nălţimea prismei are
lungimea de 19 cm.
352. Baza unei prisme drepte este un paralelogram cu laturile
de 2 cm şi 4 cm şi unghiul dintre ele de 60◦ . Să se determine volu-
mul prismei, dacă diagonala mai mare a ei formează cu planul
bazei un unghgi de 30◦ .
353. Baza unui paralelipiped drept√ este un romb. Înălţimea
paralelipipedului este egală cu 2 3 cm, iar diagonalele lui for-
mează cu planul bazei unghiuri de 45◦ şi 30◦ . Să se determine
volumul paralelipipedului.
354. Se consideră prisma triunghiulară regulată ABCA1 B1 C1 .
Prin muchia AB şi prin vârful C1 este dus un plan, care formează
cu planul bazei
√ un unghi de 45◦ . Lungimea muchiei laterale este
egală cu 2 3 cm. Să se afle volumul prismei.
355. Baza unei prisme drepte este un triunghi dreptunghic
cu o catetă de 8 cm. Raza cercului ı̂nscris ı̂n triunghiul din bază
este de 3 cm şi este congruentă cu ı̂nălţimea prismei. Determinaţi
volumul prismei.
356. Aria suprafeţei
√ totale a unei prisme triunghiulare regula-
2
te este
√ egală cu 14 3 dm . Ştiind că ı̂nălţimea prismei este egală
cu 2 3 dm, să se calculeze lungimea diagonalei feţei laterale a
prismei.
Piramida
357. Fie triunghiul isoscel ABC, ı̂n care AB = AC = 5 cm şi

BC = 6 cm. Din punctul A, perpendicular la planul triunghiului
54
ABC, este construit segmentul AM de lungime egală cu 3 cm.
Să se afle distanţa de la punctul M la dreapta BC.
358. Se consideră o piramidă triunghiulară V ABC , ı̂n care
m(∠ABC) = 90◦ , AB = 15, BC = 20 cm, V B ⊥ (ABC).
Distanţa de la punctul V la dreapta AC este egală cu 13 cm. Să
se determine volumul piramidei V ABC.
359. Muchia laterală a unei √ piramide triunghiulare regulate
este de 5 cm, iar latura bazei de 4 3 cm. Să se determine volumul
piramidei.
360. Într-o√piramidă patrulateră regulată muchia laterală are
lungimea de 2 6 cm şi formează cu planul bazei un unghi de 30◦ .
Să se determine aria laterală a piramidei.
361. Într-o piramidă patrulateră regulată
√ aria bazei este de
64 cm2 , iar muchia laterală este de 41 cm. Să se determine
volumul piramidei.
362. Într-o piramidă patrulateră regulată din piciorul ı̂nălţi-
mii se duce perpendiculara la o muchie laterală. Această perpen-
diculară are lungimea de 6 cm şi formează cu planul bazei pirami-
dei un unghi de 60◦ . Să se determine volumul piramidei.
363. Baza unei piramide este un triunghi dreptunghic cu cate-
tele de 6 cm şi 8 cm. Să se calculeze volumul piramidei, dacă
toate muchiile laterale au lungimea de 13 cm.
tele de 12 cm şi 16 cm. Să se afle volumul piramidei,
√ dacă muchi-
ile laterale sunt congruente şi au lungimea de 2 41 cm.
365. Baza
√ unei piramide este un triunghi dreptunghic cu cate-
tele a şi 7a, iar muchiile laterale au lungimile egale cu 3a. Să
se determine volumul piramidei.
366. Într-o piramidă triunghiulară laturile bazei au lungimile
egale cu 13 cm, 20 cm şi 21 cm, iar toate muchiile laterale sunt
congruente şi au lungimile egale cu 36 cm. Să se afle aria laterală
a conului, circumscris piramidei.
367. Baza unei piramide este un triunghi isoscel cu baza de
6 cm şi măsura unghiului de la baza lui egală cu arctg 3. Să
se calculeze volumul piramidei, dacă fiecare muchie laterală are
lungimea egală cu 13 cm.
55
368. Baza piramidei V ABC este triunghiul ABC cu AB =
= BC = 10 cm, AC = 12 cm. Se cunoaşte că lungimea ı̂nălţimii
piramidei este egală cu 6 14 cm, iar muchiile laterale sunt congru-
ente. Să se afle lungimea muchiei laterale.
369. Baza piramidei V ABC este triunghiul isoscel ABC, ı̂n
care AB = AC = 10 cm, BC = 12 cm. Muchiile laterale ale
piramidei sunt congruente. Să se determine măsura unghiului,
format de muchia laterală
√ si planul bazei, dacă volumul pirami-
3
dei este egal cu 100 3 cm .
370. Baza unei piramide este un triunghi dreptunghic isos-
cel, lungimea ipotenuzei căruia este egală cu a. Fiecare muchie
laterală a piramidei este congruentă cu ipotenuza triunghiului
din baza piramidei. Să se afle volumul piramidei.
371. Baza piramidei este trapezul isoscel ABCD, ı̂n care
AB ∥ CD, AB = 4 cm, CD = 2 cm, iar diagonalele sunt reciproc
perpendiculare. Muchiile laterale ale piramidei sunt de 3 cm. Să
se determine lungimea ı̂nălţimii piramidei.
tele de 6 cm şi 8 cm. Unghiurile diedre de la baza piramidei sunt
congruente şi au măsura de 60◦ . Să se determine aria laterală a
piramidei.
373. Baza unei piramide este un triunghi isoscel cu laturile de
10 cm, 10 cm şi 12 cm. Unghiurile diedre de la muchiile bazei sun
congruente şi au măsura de 30◦ . Să se afle volumul piramidei.
374. Baza unei piramide este un triunghi cu laturile de 4 cm,
5 cm şi 7 cm. Toate unghiurile diedre de la bază sunt congruente
şi au măsura de 30◦ . Să se afle volumul piramidei.
375. Baza unei piramide este un romb cu un unghi de 60o şi
latura de 6 cm. Toate unghiurile diedre de la baza piramidei sunt
congruente şi au măsura de 60◦ . Să se determine: a) volumul
piramidei; b) aria suprafeţei laterale; c) ariile secţiunilor diagona-
le.
376. Laturile bazelor unui trunchi de piramidă patrulateră
regulată sunt de 3 cm şi 1 cm, iar unghiul diedru de la baza mare
56
este de 60o . Să se determine aria secţiunii diagonale a trunchiului
de piramidă.
377. Laturile bazelor unui√ trunchi√de piramidă patrulateră
regulată au lungimile de 5 2 cm şi 2 2 cm, iar unghiul ascuţit
al feţei laterale este de 60o . Să se afle volumul trunchiului de
piramidă.
Corpuri de rotaţie. Cilindrul
378. Să se afle raza bazei unui cilindru, dacă se ştie, că la
mărirea ı̂nălţimii lui cu 4 cm, volumul se măreşte cu 36π cm3 .
379. Raza bazei unui cilindru este egală cu 4 cm, iar diagonala
secţiunii axiale cu 10 cm. Să se calculeze aria totală a cilindrului.
380. Aria bazei cilindrului este egală cu 10, iar aria secţiunii
6
lui axiale cu . Să se afle aria totală a cilindrului.
π
381. Secţiunea axială a√unui cilindru este un pătrat. Volumul
π 2 3
cilindrului este egal cu m . Să se afle lungimea diagonalei
16
secţiunii.
382. Secţiunea axială a unui cilindru este un pătrat, iar ı̂nălţi-
2
mea lui este egală cu √ 3
. Să se afle volumul cilindrului.
2
383. Într-un cilindru raza şi ı̂nălţimea sunt proporţionale cu
numerele 3 şi 5, iar aria laterală este egală cu 750π m2 . Să se
determine volumul cilindrului.
384. Într-un cilindru este dus, paralel cu axa lui, un plan,
care taie din cercul bazei un arc de 60◦ . Înălţimea şi raza sunt
congruente şi au lungimea de 10 m. Să se afle aria secţiunii cilin-
drului cu acest plan.
385. Generatoarea unui cilindru are lungimea de 3 m, iar aria
secţiunii cilindrului cu un plan paralel axei lui şi situat la distanţa
de 1 m de ea, este egală cu 8 m2 . Să se afle aria laterală a cilindru-
lui.
57
386.
√ Lungimea razei bazei cilindrului circular drept este egală
cu 3 cm. Diagonala secţiunii axiale a cilindrului formează cu
planul bazei un unghi de 60◦ . Să se afle volumul cilindrului.
387. Cilindrul circular drept şi conul circular drept au bază
comună şi ı̂nălţime comună. Ariile suprafeţelor laterale ale lor se
raportă ca 4 : 3. Să se calculeze măsura unghiului dintre genera-
toarea conului şi planul bazei conului.
388. Secţiunea axială a unui cilindru circular drept este un
pătrat. Este oare posibil, ca ı̂n cilindru să se includă o bilă
sferică, volumul căreia este de 2 ori mai mic decât volumul cilin-
drului?
389. Un vas are forma unui cilindru circular drept cu raza
bazei de 18 cm şi ı̂nălţimea de 15 cm. 23 din vas a fost umplut cu
apă. Se va scurge apa din vas, dacă ı̂n el se va scufunda un corp
sferic de metal cu raza de 9 cm?
390. Vasul cu apă are forma unui cilindru circular drept,
secţiunea axială a căruia este un pătrat. Un corp sferic, tan-
gent la suprafaţa laterală a vasului, este scufundat ı̂n vas astfel
ı̂ncât vasul devine umplut cu apă (adică corpul sferic este ı̂nscris
ı̂n cilindru). După ce corpul sferic a fost scos din vas, nivelul
apei a scăzut cu 10 cm. Să se calculeze volumul corpului sferic.
391. Este posibil, ca ı̂ntr-un vas cilindric cu raza bazei a şi
ı̂nălţimea 2a să se includă o bilă sferică, volumul căreia este de
2 ori mai mic decât volumul vasului?
Conul, sfera
√
392. Volumul unui con circular drept este egal cu 9 3 π cm3 .
Generatoarea şi ı̂nălţimea conului formează un unghi de 30◦ . Să
se afle aria suprafeţei laterale a conului.
393. O piesă de forma unui trunchi de con circular drept cu
razele bazelor de 4 cm şi 22 cm a fost topită şi turnată ı̂ntr-un
cilindru echivalent de aceeaşi ı̂nălţime. Să se determine raza
bazei cilindrului.
58
394. Generatoarea unui con este de 10 m şi formează cu planul
bazei un unghi de 60◦ . Să se afle aria şi perimetrul secţiunii
axiale.
395. Secţiunea axială a unui con este un triunghi dreptunghic,
aria căruia este egală cu 9 m2 . Să se determine ı̂nălţimea conului.
396. Secţiunea axială a unui con este un triunghi echilateral
cu latura de 6 cm. Să se afle raza bazei şi ı̂nălţimea conului.
397. Generatoarea unui con este egală 7 m, iar aria bazei este
egală cu 25π m2 . Să se afle aria laterală a conului.
√398. Fie un con circular drept cu vârful V şi raza bazei de
2√6 cm. Coarda AB din baza conului are lungimea egală cu
5 3 cm, iar m(∠AV B) = 120◦ . Să se determine volumul conu-
lui.
399. Aria laterală a unui con este egală cu 8π, iar aria bazei
cu 6π. Să se calculeze cosinusul unghiului de la vârful secţiunii
axiale.
400. Aria suprafeţei laterale a unui con este egală cu 36π cm2 ,
iar distanţa de la centrul bazei până la generatoare este egală cu
7 cm. Să se determine volumul conului.
401. Aria bazei unui con este egală cu 27π m2 , iar generatoa-
rea formează cu ı̂nălţimea un unghi de 60◦ . Să se afle aria
secţiunii axiale a conului.
402. Înălţimea unui con este egală cu 4 m, iar raza bazei cu
3 m. Să se afle aria secţiunii conului cu un plan, ce trece prin
vârful conului şi coarda bazei, ce subı̂ntinde un arc de 60◦ .
403. Generatoarea conului este de 10 cm, iar raza bazei de
6 cm. Să se determine unghiul sectorului circular format de
desfăşurata suprafeţei laterale a acestui con.
√
404. Înălţimea unui con este egală cu 2 2 m, iar generatoarea
este de 3 m. Să se afle unghiul sectorului circular format de des-
făşurata suprafeţei laterale.
405. Într-un con circular drept raza bazei este de 12 cm, iar
ı̂nălţimea este de 8 cm. Conul se secţionează cu un plan, paralel
cu planul bazei, la distanţa de 2 cm de la vârf. Determinaţi
volumul trunchiului de con obţinut.
59
406. Într-un con este ı̂nscrisă o sferă. Aria suprafeţei sferei
se raportă la aria bazei conului ca 4 : 3. Să se afle unghiul de la
vârful conului.
407. Într-un con cu ı̂nălţimea de 10 cm şi raza bazei de 4 cm
este ı̂nscris un cilindru cu ı̂nălţimea de 6 cm. Să se afle raza bazei
cilindrului.
408. Aria suprafeţei laterale a conului este de două ori mai
mare decât aria bazei lui. Să se afle unghiul desfăşuratei conului.
409. Desfăşurata unui con este un semicerc. Să se afle unghiul
secţiunii axiale a conului.
410. Sinusul unghiului α de la vârful secţiunii axiale a unui
con satisface egalitatea sin α2 = 0, 25. Să se afle unghiul la centru
al desfăşuratei suprafeţei laterale a conului.
411. Raza bazei conului este egală cu R, iar unghiul desfăşura-
tei suprafeţei laterale a conului este de 90o . Să se afle volumul
conului.
412. Conul este secţionat cu un plan, ce conţine vârful conului
şi care formează cu ı̂nălţimea un unghi de 30o . √ Să se determine
aria secţiunii, dacă ı̂nălţimea conului este de 3 3 dm, iar raza
bazei este egală cu 5 dm.
413. Razele bazelor unui trunchi de con sunt egale cu 18 cm
şi 30 cm, iar generatoarea lui este de 20 cm. Să se determine
distanţa de la centrul bazei mici până la cercul bazei mari.
414. Într-un trunchi de con este ı̂nscrisă o sferă de rază R.
Generatoarea trunchiului de con formează cu baza un unghi de
60o . Să se determine aruia suprafeţei laterale a trunchiului de
con.
415. Un plan trece prin centrul bazei de jos a cilindrului şi
formează cu planul bazei un unghi de 30o . Acest plan intersectea-
ză baza de sus după o coardă de lungime a, care subı̂ntinde un
arc de 60o . Să se afle volumul cilindrului.
416. O sferă se intersectează cu un plan, situat la 30 cm de
4
centrul ei. Raza cercului secţiunii obţinute constituie din raza
5
sferei. Să se afle raza sferei.
60
417. Raza sferei este de 6cm. Prin extremitatea unui di-
ametru al ei este dusă o secţiune a sferei, care formează cu di-
ametrul un unghi de 30o . Să se afle aria secţiunii.
418. Unghiul dintre ı̂nălţimea şi generatoarea conului este de
o
30 . Să se afle raza sferei
√ circumscrise conului, dacă raza bazei
conului este egală cu 4 3 cm.
419. Un con este ı̂nscris ı̂ntr-o sferă de rază R. Unghiul din-
tre axa şi generatoarea conului este de 15o. Să se afle volumul
conului.
420. Într-o
√ sferă cu raza de 4 dm este ı̂nscris un con cu genera-
toarea de 4 3 dm. Să se afle unghiul de la vârf al secţiunii axiale
a conului.
X. Funcţia şi limita ei
421. Să se calculeze valoarea expresiei E:
a) E = 32x + 3−2x , dacă 3x − 3−x = 4.
α α 3
b) E = sin α, dacă sin − cos = .
2 2 5
422. Să se determine mulţimea de valori (Im f ) a funcţiei
f (x), dacă:
π π
a) f (x) = 0, 5 sin 2x − . b) f (x) = 2 − 3 sin 4x − .
2 6
c) f (x) = 3 sin x − 5 cos x. d) f (x) = 5 cos 3x − 12 sin 3x.
e) f (x) = 3 cos x − 4 sin x + 1. f ) f (x) = 2 − 3 sin x + 4 cos x.
√ √
g) f (x) = 3 sin x − cos x. h) f (x) = sin x + 3 cos x.
π
i) f (x) = sin2 x− −cos 2x.
6
√ π
j) f (x) = cos x + 2 sin 2x −
2
.
4
423. Să se determine domeniul maxim de definiţie a funcţiei:
p
a) f (x) = (ex−1 − x)(x − 3) .
p
b) f (x) = (2 − x)(1 + ln x − x) .
61
424. Să se determine domeniul maxim de definiţie D(f ) şi
mulţimea de valori Im(f ) a funcţiei:
x √
a) f (x) = . b) f (x) = x − x2 .
|x|
√
c) f (x) = 3x2 − 4x + 5. d) f (x) = lg(3x2 − 4x + 5).
e) f (x) = log2 (5x2 − 8x + 4).
425. Să se determine, dacă funcţia dată f (x) este pară, im-
pară, sau de tip general (nici pară, nici impară):
|x| 2
a) f (x) = . b) f (x) = ex + 1.
x
2
c) f (x) = ex + x. d) f (x) = x sin x.
x−1 √
e) f (x)(= ln . 2
f ) f (x) = log2 x + x + 1 .
x+1
426. a) Pentru care valori ale parametrului real a graficul
2x2 + 1
funcţiei f (x) = trece prin punctul A(1, 1) ?
x(x + a) x
1 1
b) Să se determine, dacă funcţia f (x) = √ + √ este
2 3
crescătoare sau descrescătoare.
427. Să se calculeze limitele:
x2 + 5x − 6 2x2 − x − 1
a) lim . b) lim .
x→1 x2 − x x→1 x3 + 2x2 − x − 2
x3 − 4x2 − 3x + 18
c) lim .
x→3 x3 − 5x2 + 3x + 9
428. Să se calculeze limitele:

√ √ √
2+x−3 1 + 3x − 1 − 2x
a) lim . b) lim .
x→7 x−7 x→0 x + x2
√
2x + 3 − 1
c) lim √ .
x→0 5+x−2
62
429. Să se afle limitele:
sin 7x − sin 3x 1 − cos 4x
a) lim . b) lim .
x→0 5x x→0 x tg 2x
√
1 − cos 2x cos 5x − cos 9x
c) lim . d) lim .
x→0 x arcsin 7x x→0 3x tg 5x
430. Să se determine limitele:
2x+3 2x−1
2x − 1 3x + 2
a) lim . b) lim .
x→+∞ 2x + 1 x→+∞ 3x − 1
ln(x2 + 1) x2 − 1
c) lim √ . d) lim .
x→0 1 − x2 + 1 x→1 ln x

1 27
431. Să se afle lim − .
x→3 x − 3 x3 − 27
432. Să se afle limitele funcţiei f (x) pentru x → −∞ şi pentru
x → +∞:
√
a) f (x) = x − x2 − x; b) f (x) = (x − 1)e−x .
433. Să se determine, pentru care valori ale numerelor reale
a şi b are loc egalitatea:

4bx2 + 5
a) lim + ax = 1, 5.
x→∞ 2x − 1
2
3x + 2x − 1
b) lim + ax + b = 8.
x→∞ x+1
2
2x − 3x + 5
c) lim + ax + b = 7.
x→∞ x−1
1 − cos ax sin x
d) lim = lim .
x→0 x2 x→π π − x
434. Pentru care a, b ∈ R are loc relaţia:
√
lim x2 + x + 1 − ax + b = 0 ?
x→−∞
435. Să se determine numerele reale a si b astfel, ı̂ncât

√
lim x2 + 1 + ax + b = 1.
x→+∞
63
436. Pentru care valori ale numerelor reale a şi b graficul
ax2 + bx + 1
funcţiei f (x) = admite ca asimptotă oblică dreapta
x−2
de ecuaţie y = x − 1?
XI. Derivata
Tabela derivatelor
1. (uα )′ = α · uα−1 · u′ , 2. (au )′ = au · ln a · u′ ,

1
2 a. (eu )′ = eu · u′ , 3. (loga u)′ = · u′ ,
u · ln a
1 ′
3 a. (ln u)′ = ·u, 4. (sin u)′ = cos u · u′ ,
u
1
5. (cos u)′ = − sin u · u′ , 6. (tg u)′ = · u′ ,
cos2 u
u′ u′
7. (ctg u)′ = − , 8. (arcsin u)′ = √ ,
sin2 u 1 − u2
′ u′ ′ u′
9. (arccos u) = − √ , 10. (arctg u) = ,
1 − u2 1 + u2
u′
11. (arcctg u)′ = − .
1 + u2
Reguli de derivare
a) (u ± v)′ = u′ ± v ′ , b) (uv)′ = u′ v + uv ′ ,
u ′ u′ v − uv ′
c) = , d) (f (φ(x)))′ = f ′ (φ(x)) · φ′ (x)
v v2
Funcţia f (x) se numeşte continuă ı̂n punctul x = a, dacă
lim f (x) = f (a).

x→a
64
437. Să se deriveze funcţiile:
√ √
5
a) f (x) = x. b) f (x) = x4 .
1 √ 1 1 10
c) f (x) = √ . d) f (x) = x+ √ + x .
3
x x 10
e) f (x) = ax2 + bx + c. f) f (x) = 3x + 1 − 2x2 .
x π
g) f (x) = ln x − . h) f (x) = 3x7 − 4x5 + cos .
x+1 7
i) f (x) = x − arctg x. j) f (x) = 3x − 4 cos x + π.
2
5 √ 3
f (x) = ln x − + ln 7. f (x) = x3 + 2 sin x − .
4
k) l)
x x
438. Să se afle derivatele funcţiilor:
ln x
a) f (x) = x ln x. b) f (x) = .
x
x x−1
c) f (x) = . d) f (x) = .
ln x ln x
1 + ex ex + e−x
e) f (x) = . f ) f (x) = x .
1 − ex e − e−x
g) f (x) = x2 ex . h) f (x) = (sin x + cos x)e−x .
i) f (x) = x arctg x. j) f (x) = (x2 − 2x) ln x.
k) f (x) = (3x2 − 2x + 5)ex . l) f (x) = (x2 + x) arcsin x.
439. Să se deriveze funcţiile:
a) f (x) = e3x . b) f (x) = sin 5x.

c) f (x) = (1 + 3x)7 . d) f (x) = ln(x2 + x).
e) f (x) = sin2 x. f ) f (x) = cos2 x.
g) f (x) = sin(ln x). h) f (x) = ln(cos x).
√ √
l) f (x) = cos x2 − 3x.
3
k) f (x) = x2 + x + 1.
m) f (x) = etg x . n) f (x) = ln2 (1 + cos x).
65
√
o) f (x) = sin2 (2x − 3). p) f (x) = ln(x + 4 + x2 ).
√ √
q) f (x) = arcsin x+arccos x. r) f (x) = ln x + 1+ x − 1 .
s) f (x) = xx , (x > 0). t) f (x) = xln x .
440. Să se afle:
a) f ′ (−1), dacă f (x) = x3 − 2x2 + 9.
b) f ′ (1), dacă f (x) = 3x4 − 6x2 − 7.
c) f ′ (2), dacă f (x) = x5 − 4x3 + x.
d) f ′ (a), dacă f (x) = ax3 + a2 x2 + a3 x.
π √ π x2
e) f ′ , dacă f (x) = 3 cos x + sin + .
6 6 π
√ π x2
′ π
f) f , dacă f (x) = 3 sin x − cos + .
3 6 π
441. Se consideră funcţia fR → R, f (x) = x3 − 3x2 − x − 2.
Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (x) − f ′ (x) + 1 = 0.
442. Să se calculeze:
1
a) f (1) + f ′ (1), dacă f (x) = .
1 + x2
π
′ π
b) f ·f , dacă f (x) = sin2 x.
4 4
c) f (0) · f ′ (1), dacă f (x) = (2 − 3x)10 .
d) f ′ (0), dacă f (x) = (x + 1) arctg e−2x .
443. Să se alcătuiască ecuaţia tangentei la graficul funcţiei
y = f (x), trasate prin punctul de abscisă x0 :
a) y = x2 , x0 = 2. b) y = x2 − 4x + 5, x0 = −1.
x3 8
c) y = , x0 = −1. d) y = , x0 = 2.
3 4 + x2
4
e) y = , x0 = −4. f ) y = sin x, x0 = π.
x
444. Să se alcătuiască ecuaţuiile tangentelor trasate la grafi-
cul funcţiei f (x) = 4x − x2 ı̂n punctele lui de intersecţie cu axa
Ox.
66
445. Să se alcătuiască ecuaţia tagentei la graficul funcţiei
f (x) = −x2 + 2x − 3, ştiind că ea este paralelă bisectoarei cad-
ranelor I – III.
446. Tangenta, trasată la graficul funcţiei f (x) = ln x, este
paralelă dreptei y = 2x − 3. Se cere ecuaţia tangentei.
447. Prin care punct trebuie trasată tangenta la parabola
y = x2 + 4x, ca ea să fie paralelă axei OX?
448. Tangenta trasată la parabola y = x2 −2x+5 este paralelă
bisectoarei cadranelor II – IV. Să se afle coordonatele punctului
de tangenţă.
449. Să se alcătuiască
√ ecuaţia tangentei la graficul funcţiei
f (x) = (2x + 3) 2x + 3 + x2 , ştiind că această tangentă nu
intersectează dreapta y = x.
450. Să se alcătuiască
√ ecuaţia acelei tangente la graficul func-
ţiei f (x) = (1 − x) 1 − x − x2 , care nu intersectează dreapta
y = 3x.
451. Să se afle punctele comune ale graficului funcţiei
f (x) = x3 − 5x2 şi dreptei y + 7x − 3 = 0. Există printre ele
puncte de tangenţă?
452. Să se determine toate punctele de intersecţie ale graficu-
lui funcţiei f (x) = x3 −3x2 −5 cu dreapta y = 9x. Există printre
ele puncte de tangenţă?
453. Dreapta y = x este tangentă parabolei y = x2 + bx + c
ı̂n punctul de abscisă x0 = 2. Să se determine numerele reale b
şi c.
454. Să se afle numerele reale a şi b astfel ı̂ncât dreapta
y = 2x − 1 să fie tangentă parabolei f (x) = x2 + ax + b ı̂n
punctul de abscisă x0 = 1.
455. Pentru care a ∈ R dreapta y = ax − 2 e tangentă grafi-
cului funcţiei f (x) = 1 + ln x?
456. Pentru care a ∈ R dreapta y = ax + 1 e tangentă grafi-
cului funcţiei f (x) = 2 − ln x?
457. Să se afle numărul real a, ştiind
√ că dreapta y = 2x + 1 e
tangentă la graficul funcţiei f (x) = 4x2 + a + 3x.
67
√ y = 5 − x este tangentă graficului funcţiei
458. Dreapta
f (x) = x − x2 − 2x + a. Să se determine coordonatele punc-
tului de tangenţă.
459. Din punctul A(1, −4) sunt trasate tangente la parabola
f (x) = x2 − 4x + 8. Să se alcătuiască ecuaţiile lor.
460. Să se determine punctele critice ale funcţiei:
√
a) f (x) = x + x1 . b) f (x) = 3 x.
c) f (x) = |x − 1|. d) f (x) = |x2 − 4|.
461. Să se afle intervalele de monotonie ale funcţiei:
1 4 1 3
a) f (x) = x − 2x2 + 3. b) f (x) = x − x4 .
4 3
x
c) f (x) = . d) f (x) = x ln x.
1 + x2
ln x
e) f (x) = xe−x . f ) f (x) = .
x
1
g) f (x) = + ln x. h) f (x) = 3x4 + 4x3 − 1.
x
54
i) f (x) = x2 − . j) f (x) = 6x5 − 10x3 .
x
k) f (x) = 5x3 − 3x5 . l) f (x) = 2x2 − ln x.
m) f (x) = ln x − 4, 5x2 . n) f (x) = x − ln x.
o) f (x) = x − e .x
462. Să se determine intervalele, pe care funcţia dată f (x)

este monoton descrescătoare:
x2 + 1 √
a) f: R∗ → R, f (x) = . b) f: (0, +∞), f (x) = 6 x−x.
x
463. Să se afle toate valorile numărului real a, pentru care
funcţia f (x) = (x2 − 3)e1−x este crescătoare pe intervalul
(a, a + 2).
464. Să se afle toate valorile numărului real a, pentru care
funcţia f (x) = (8 − x2 )ex+1 este descrescătoare pe intervalul
(a, a + 3).
68
465. Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei:
1
a) f (x) = x + . b) f (x) = x3 −3x2 +3x+2.
x
c) f (x) = x − ex . d) f (x) = x − ln(x + 1).
x2 − 2x + 2
e) f (x) = xex . f ) f (x) = .
x−1
x
g) f (x) = . h) f (x) = x − arctg x.
ln x
1 x
i) f (x) = . j) f (x) = .
1 + x2 1 + x2
1
k) f (x) = x ln x. l) f (x) = x3 − x4 .
3
ln x
m) f (x) = . n) f (x) = x − ln x.
x
o) f (x) = ex (2x4 −7x3 ). p) f (x) = 4x − 2x+2 .
466. Pentru care valori pozitive ale parametrului real a valoa-
rea maximă a funcţiei f (x) = ln x − ax este egală cu 2?
467. Pentru care valori pozitive ale parametrului real m mini-
mul funcţiei f (x) = mx − ln x este egal cu 2?
468. Să se determine valorile reale ale parametrului a, pentru
care funcţia f : R → R, f (x) = x6 · e−x admite un punct de
extrem local pe intervalul [a, a + 7].
469. Se consideră funcţia f : R → R. Să se afle: 1) punctele
critice; 2) intervalele de monotonie; 3) punctele de extrem local.
a) f (x) = |x|. b) f (x) = |x − 2|. c) f (x) = |x2 − 1|.
√ √
d) f (x) = |x2 − 2x|. e) f (x) = 3 x.
3
f ) f (x) = x2 .
g) f (x) = e|x| . h) f (x) = | ln x|.
470. Să se determine punctele de extrem global ale funcţiei:
a) f : [1, 4] → R, f (x) = x2 − 4x + 3.
b) f : [−2, 2] → R, f (x) = x4 − 8x2 + 3.
√
c) f : [0, 4] → R, f (x) = x + x.
69
h π πi
d) f : − , → R, f (x) = 2x + cos 2x.
h π2 π2 i
e) f : − , → R, f (x) = sin 2x − 2x.
hπ i2 2
√
f) f : , π → R, f (x) = sin x − 3 cos x + 1.
2
g) f : [−2, 0] → R, f (x) = 4 · 23x − 27 · 22x + 24 · 2x .
h) f : [−1, 1] → R, f (x) = 33x − 2 · 32x + 3x .
471. Să se determine domeniul maxim de√definiţie D(f √ ) şi
mulţimea de valori E(f ) ale funcţiei f (x) = x − 1 + 2 3 − x
pe acest domeniu.
472. În desenul alăturat este reprezentat graficul funcţiei deri-
vabile f : [−4 , 6] → R. Se cere:
Y
6
Gf
1
-
O 1 X
a) Mulţimea de valori a funcţiei f o constituie intervalul ;

b) Scrieţi ı̂n casetă unul din semnele ”<”, ”>” sau ”=” astfel,
ı̂ncât propoziţia obţinută să fie adevărată: f (0) · f (2) 0;
c) Inegalitatea f (x) 6 0 este adevărată pentru oricare x ∈ .
d) Ecuaţia f (x) = 2 are soluţii.
e) Funcţia f este descrescătoare pe intervalul .
f ) Funcţia are minim local ı̂n punctul x0 = .
g) Scrieţi ı̂n casetă unul din semnele ”<”, ”>” sau ”=” astfel,
ı̂ncât propoziţia obţinută să fie adevărată: f ′ (1) 0.
70
h) Inegalitatea f ′ (x) > 0 are loc ∀x ∈ .
i) Scrieţi ı̂n casetă unul din semnele ”<”, ”>” sau ”=” astfel,
ı̂ncât propoziţia obţinută să fie adevărată: f ′ (0) · f ′ (1) 0.
j) Funcţia f admite maxim global ı̂n punctul x0 = .
473. În desenul alăturat este reprezentat graficul derivatei
f ′ (x) a funcţiei f : [−5, 6] → R. Se cere:
6Y
Gf ′
1
-
O 1 X
a) Scrieţi ı̂n casetă unul din semnele ”<”, ”>” sau ”=” astfel,
ı̂ncât propoziţia obţinută să fie adevărată: f ′ (3) 0.
b) Inegalitatea f ′ (x) > 0 este adevărată pentru oricare x ∈
.
c) Ecuaţia f ′ (x) = 0 are soluţii.
d) Ecuaţia f ′ (x) = 2, 5 are soluţii.
e) Funcţia f este descrescătoare pe intervalul
.
f ) Funcţia f admite minim local ı̂n punctul x0 = .
g) Funcţia f admite maxim local ı̂n punctul x0 = .
h) Valoarea minimă a derivatei este egală cu .
474. Fie funcţia
a2 − 1 3 a + 1 2
f : R → R, f (x) = x + x + 2x − 1 .
3 2
Determinaţi valorile reale ale lui a astfel, ı̂ncât graficul funcţiei f
să conţină un singur punct, ı̂n care tangenta la acest grafic este
paralelă axei OX.
71
475. Să se determine valorile parametrului real a, pentru care
axa absciselor este tangentă la graficul funcţiei f: R → R, f (x) =
(1 − 2x)e2x + a .
ax2 + bx + 2
476. Pentru care a, b ∈ R funcţia f (x) = ad-
x−1
mite ca asimptotă dreapta de ecuaţie y = x + 2 ? Pentru a şi b
determinaţi, să se afle punctele de extrem local ale funcţiei f şi
valorile funcţiei ı̂n aceste puncte.
x3 − 3x2 + m
477. Pentru care m ∈ R funcţia f (x) = admite
x2
un extrem local ı̂n punctul de abscisă x = 2 ?
478. Să se afle numerele reale a şi b, astfel ı̂ncât funcţia
x2 + ax + b
f (x) = să admită un extrem ı̂n punctul x0 = 0,
x−1
ştiind că drepata de ecuaţie y = x + 2 este asimptotă.
x2 + ax + b
479. Pentru care a, b ∈ R graficul funcţiei f (x) = 2
x − 6x + 8
este tangent axei OX ı̂n punctul de abscisă x = 1 ?
480. Fie f : R → R, f (x) = 3x4 − 4mx3 − 2nx2 + 24x + 24,
m şi n fiind numere reale. Să se determine m şi n astfel ı̂ncât
graficul funcţiei să treacă prin punctul (−1, 5) iar ı̂n acest punct
tangenta la grafic să fie paralelă cu axa Ox.
x2 + ax + b
481. Pentru care a, b ∈ R funcţia f (x) = are ex-
x+1
trem local ı̂n punctul x0 = 1, iar graficul ei admite ca asimptotă
oblică dreapta de ecuaţie y = x + 1 ?
482. Pentru care a, b, c ∈ R dreapta de ecuaţie x = 2 este
asimptotă la graficul funcţiei
x2 + ax + b
f (x) = 2 şi acest grafic este tangent axei OX ı̂n
x − 6x + c
punctul x0 = 1 ?
ax2 + bx + c
483. Se consideră funcţia f (x) = . Să se deter-
x+d
mine parametrii reali a, b, c, d astfel ı̂ncât funcţia f (x) să admită
extreme ı̂n punctele x = − 1 şi x = 3, iar dreapta de ecuaţie
y = x + 3 să fie asimptotă la graficul acestei funcţii.
72
484. Să se determine valorile parametrilor a, b ∈ R astfel
x2 + ax
ı̂ncât funcţia f (x) = să aibă extreme ı̂n punctele
bx − 2
x = −2 şi x = 6.
485. Să se determine
√ valorile parametrului real a astfel ı̂ncât
x − 5x + a
2
funcţia f (x) = să aibă extrem ı̂n punctul x0 = −2.
x−2
486. Să se determine funcţia polinomială f : R → R, de
gradul III, având ca puncte de extrem local A(1, 1) şi B(0, 3).
487. Să se determine un polinom f ∈ R[X], de grad minim,
astfel ı̂ncât funcţia polinomială asociată să aibă un maxim egal
cu 6 pentru x = 1 şi un minim egal cu 2 pentru x = 3.
488. Pentru care valori ale parametrului real m cea mai mică
valoare a funcţiei f (x) = 3x2 − 2mx − 4 este egală cu cea mai
mare valoare a funcţiei g(x) = 3mx2 − 2mx − 8 ?
x2 + ax − 9
489. Se consideră funcţia f (x) = . Să se determi-
x2 + b
ne, pentru care a, b ∈ R dreapta de ecuaţie x = −2 este asimpto-
tă la graficul funcţiei f , iar tangenta, trasată la grafic prin punc-
tul de abscisă x0 = 1 este paralelă axei OX.
490. Să se determine valorile parametrilor reali a, b, c, d, e ∈ R
astfel, ı̂ncât asimptota oblică la graficul funcţiei
ax3 + bx + c
f (x) = 2
x + dx + e
să aibă panta m = 2, asimptotele √ verticale să aibă ecuaţiile
x = ±2, √ iar ı̂n punctul x = 2 3 funcţia să admită un minim,
egal cu 6 3.
491. Pentru care m ∈ R funcţia f (x) = mx − ln(x2 + 1) este
monoton descrescătoare pe R?
492. Pentru care valori ale lui m ∈ R funcţia
mex − (m + 1)e−x
f (x) =
1 + ex
este monotonă?
493. Pentru care a ∈ R funcţia
f : R → R, f (x) = cos 3x + (a2 − 2a)(x + 3)
73
este crescătoare pe R?
494. Să se determine valorile parametrului real a, pentru care
funcţia
f: R → R, f (x) = 13 (a2 − 1) · x3 + (a − 1) · x2 + 2x + 1
este crescătoare pe R.
495. Fie funcţia f : R → R, f (x) = a2 x4 + 2(a2 − 1)x2 + 3.
Determinaţi valorile reale ale parametrului a, pentru care funcţia
f admite un singur punct de extrem local.
Probleme de mini-max
496. Numărul 5 trebuie prezentat ca suma a doi termeni ast-
fel, ca suma cuburilor lor să fie minimă.
497. Trebuie ı̂ngrădit un lot de 294 m2 cu un gard, apoi de
ı̂mpărţit acest lot ı̂n două părţi egale tot cu un gard. Care trebuie
să fie dimensiunile lotului pentru ca lungimea gardului să fie
minimă?
498. Dintre dreptunghiurile cu aria de 9 m2 să se afle cel de
perimetru minim.
499. a) Dintr-o foaie pătrată de tablă cu latura a urmează a
fi confecţionată o cutie, deschisă de asupra, de volum maxim,
ı̂nlăturând pătrate egale pe la colţuri, iar apoi ı̂ndoind tabla
pentru a forma pereţii cutiei. Care trebuie să fie latura pătratelor
ı̂nlăturate?
b) La fel, foaia e un pătrat, 18 × 18 cm.
c) La fel, foaia e un dreptunghi, 80 × 50 cm.
500. a) Aria paginii, ocupate de text, constituie 432 cm2 .
Spaţiile libere pe pagină sunt: sus şi jos câte 2 cm, la stânga
şi la dreapta câte 1,5 cm. Pentru care dimensiuni ale paginii
cantitatea de hârtie cheltuită va fi minimă?
b) Pe pagina de carte textul tipărit trebuie să ocupe 405 m2 ;
câmpul stâng trebuie să fie de 3 cm, iar cel drept, de sus şi de
jos câte 2 cm. Care sunt dimensiunile mai rentabile ale paginii
din punctul de vedere al economiei de hârtie?
c) Pe pagina de carte textul tipărit ocupă S cm2 . Lăţimile
câmpurilor de jos şi de sus trebuie să fie de a cm, iar cele laterale
74
de b cm. Pentru care raport al lăţimii textului către ı̂nălţimea
lui aria textului tipărit va fi maximală?
d) Pe pagina de carte textul tipărit trebuie să ocupe S cm2 .
Câmpurile libere sunt: sus şi jos câte a cm; ı̂n stânga şi ı̂n dreapta
câte b cm. Dacă se ia ı̂n consideraţie numai economia de hârtie,
care trebuie să fie dimensiunile paginii?
501. Trebuie confecţionată o cutie cu capac de volum V , latu-
rile bazei căreea să se raporte ca 2:3. Care trebuie să fie dimensiu-
nile cutiei ca aria suprafeţei totale să fie minimă?
502. Pentru confecţionarea unei cutii cilindrice deschise se
consumă 48π cm2 de tablă. Care trebuie să fie raza bazei şi
ı̂nălţimea cutiei ca volumul ei să fie maxim?
503. Fereastra are forma dreptunghiulară, finisată cu un semi-
cerc. Perimetrul ei este de 15m. Pentru care rază a semicercului
prin fereastră va trece mai multă lumină?
504. Secţiunea tunelului reprezintă un dreptunghi, finisat ı̂n
partea de sus cu un semicerc. Perimetrul secţiunii este de 18 m.
Pentru care rază a semicercului aria secţiunii va fi maximală?
505. Să se determine dimensiunile unei piscine având fundul
de forma unui pătrat şi capacitatea de 32 m3 , astfel ı̂ncât pentru
acoperirea pereţilor interiori ai acesteia să se utilizeze o cantitate
minimă de plăci de faianţă.
506. Rezervorul, care trebuie să aibă fundul pătrat şi să fie
deschis de asupra, trebuie acoperit ı̂n interior cu plumb. Care
trebuie să fie dimensiunile rezervorului cu volumul de 32 l, pentru
a consuma o cantitate minimă de plumb?
507. a) Tabloul de ı̂nălţime 1,4 m e atârnat pe perete astfel
că marginea lui de jos e cu 1,8 m mai sus de ochiul vizitatorului.
La ce distanţă de perete trebuie să se afle vizitatorul penru a
vedea tabloul sub un unghi maximal?
b) Pe perete e fixat un tablou. Partea lui de jos e cu b cm,
iar cea de sus cu a cm mai sus de ochiul vizitatorului. La ce
distanţă de la peretre trebuie să se afle vizitatorul pentru a privi
tabloul sub un unghi maximal?
75
508. a) Din punctul A, care se află ı̂n pădure la distanţa de
5 km de un drum rectiliniu, un călător trebuie să ajungă ı̂n punc-
tul B, care se află pe acest drum la distanţa de 13 km de la
punctul A. Prin pădure călătorul se poate mişca cu viteza de
3 km/h, iar pe drum cu 5 km/h. Care este timpul minim, ı̂n care
călătorul poate să ajungă ı̂n punctul B?
b) Turistul merge din punctul A, care se află pe şosea, spre
punctul B, situat la 8 km de la şosea. Distanţa de la A la B
ı̂n linie dreaptă este de 17 km. În care punct turistul trebuie să
cotească de la şosea pentru a ajunge ı̂n B ı̂ntr-un timp minim,
dacă viteza lui pe şosea e de 5 km/h, iar ı̂n afara ei de 3 km/h?
509. De pe corabia, ancorată la 9 km de la mal, trebuie să
plece un curier spre localitatea, situată pe mal la 15 km de la cel
mai apropiat de corabie punct de pe mal. Viteza curierului pe
mal e de 5 km/h, iar cu luntra de 4 km/h. La ce distanţă de lo-
calitate trebuie să acosteze curierul, pentru a ajunge ı̂n localitate
cât mai curând?
510. Luntrea se află pe lac ı̂n punctul Q, care-i la o distanţă
de 6 km de cel mai apropiat punct A de pe mal. Vâslaşul trebuie
să ajungă ı̂n punctul B, care se află pe mal la o distanţă de
11 km de la A. Viteza luntrii e de 3 km/h, iar viteza cu care
merge vâslaşul pe mal e de 5 km/h. Vâslaşul a mers cu luntrea
până ı̂n punctul C de pe mal, situat ı̂ntre A şi B, apoi pe jos
până ı̂n B. La ce distanţă se află punctul C de la A, dacă timpul
folosit pentru a ajunge din Q ı̂n B a fost minimal posibil?
511. Punctul B se află la 60 km de la calea ferată. Distanţa
pe calea ferată de la punctul A până la cel mai apropiat punct
de B, punctul C, este de 285 km. La ce distanţă de punctul C
trebuie construită o staţie, pentru ca distanţa de la A la B să fie
parcursă ı̂ntr-un timp minim, ştiind că viteza deplasării pe calea
ferată e de 52 km/h, iar pe şosea de 20 km/h? Să se afle şi acest
timp minim.
512. În punctul C, situat la b km de la calea ferată, se află
o fabrică. Din punctul A, situat pe calea ferată, trebuie adusă
materie primă la fabrică. În care punct P al căii ferate trebuie
76
ı̂ncepută construcţia unei şosele spre C pentru ca costul transpor-
tării materiei prime din A ı̂n C să fie minim? Se ştie că preţul
transportării pe 1 km de cale ferată este k1 , iar pe şosea k2
(unităţi băneşti); k1 < k2 . Distanţa de la A până la punctul de
pe calea ferată, cel mai apropiat de C, este de a km.
513. Într-un con circular drept cu raza bazei de 9 cm şi ı̂nălţi-
mea de 4 cm e ı̂nscris un cilindru cu raza bazei r cm. Pentru care
valori ale lui r acest cilindru are volum maxim? Să se afle acest
volum maxim.
514. În con e ı̂nscris un cilindru de volum maximal. Să se afle
raportul dintre raza bazei conului şi raza bazei cilindrului.
515. Cilindrului cu raza bazei R i se circumscrie un con de
volum minimal. Planele bazelor cilindrului şi conului coincid. Să
se afle raza bazei conului.
516. Să se afle raportul dintre ı̂nălţimea şi raza bazei conului,
care pentru volumul dat V are aria suprafeţei laterale minimă.
517. Să se afle volumul maximal posibil al cilindrului, ce poate
fi ı̂nscris ı̂ntr-o sferă de rază R.
518. În sfera de rază R să se ı̂nscrie un con de volum maximal.
519. Într-o semisferă de rază 9 dm e ı̂nscris un con astfel că
vârful lui coincide cu centrul semisferei. Pentru care rază a bazei
acest con va avea volum maxim?
520. Într-o semisferă de rază 12 dm e ı̂nscris un cilindru astfel
că ı̂nălţimea lui coincide cu axa semisferei. Pentru care ı̂nălţime
a cilindrului volumul lui va fi maxim?
521. Sferei de rază R să i se circumscrie un con de volum
minimal.
522. Prin punctul M0 (x0 ; y0 ) din cadranul I trebuie trasată
o dreaptă care ar forma cu direcţiile pozitive ale axelor de coor-
donate un triunghi de arie minimală.
523. Prin punctul N (2; 4) e trasată o dreaptă; segmentul ei
ı̂mpreună cu segmentele axelor de coordonate (x > 0; y > 0)
formează un triunghi dreptunghic. Care trebuie să fie lungimea
catetei mai mari, ca aria triunghiului să fie maximală?
77
524. În figura, mărginită de parabola y = 8 + 2x − x2 şi axa
absciselor, se ı̂nscrie un dreptunghi de arie maximă, astfel ı̂ncât
două vârfuri ale lui sunt situate pe parabolă, iar celelalte două
pe axa absciselor. Să se determine aria dreptunghiului.
1
525. Pe linia y = să se afle un punct, ı̂n care tangenta
1 + x2
formează cu axa Ox un unghi maximal (după modul).
XII. Integrala
Tabela integralelor
Z Z
xα+1 dx
1. xα dx = + C; α ̸= −1, 2. = ln |x| + C,
α+1 x
Z Z
ax
3. ax dx = + C; a > 0, a ̸= 1, 3a) ex dx = ex + C,
ln a
Z Z
4. cos x dx = sin x + C, 5. sin x dx = − cos x + C,
Z Z
dx dx
6. = tg x + C, 7. = − ctg x + C,
cos2 x sin2 x
Z
dx 1 x
8. = arctg + C; a ̸= 0,
x2 + a2 a a
Z
dx 1 x−a
9. = ln + C; a ̸= 0,
x2 − a2 2a x+a
Z
dx x
10. √ = arcsin + C; a > 0,
a −x
2 2 a
Z p
dx
11. √ = ln x + x2 − a2 + C,
x2 − a 2
Z p
dx
12. √ = ln x + x2 + a2 + C,
x2 + a 2
Z Z
13. tg x dx = − ln | cos x | + C, 14. ctg x dx = ln | sin x | + C,
Z x π Z
dx dx x
15. = ln tg + + C, 16. = ln tg + C.
cos x 2 4 sin x 2
78
Formula integrării prin părţi:
Z Z
pentru integrala nedefinită : udv = uv − vdu;
Zb Zb
b
pentru integrala definită : udv = uv a
− vdu.
a a
526. Să se arate, că funcţia dată f (x), definită pe mulţimea

R, are primitive şi să se afle aceste primitive:
2 x
x , x 6 1, e − 1, x 6 0,
a) f (x) = b) f (x) =
x, x > 1. sin x, x > 0.
527. Să se calculeze integralele nedefinite:
Z Z √ Z
√ 5
2
√ √
a) x dx. b) x dx. c) x + 3 x dx.
Z Z Z
Z 7√ dx Z
d) x 2x dx. e) √ . f ) 1(3x2 − 4x 1 + 2)dx.
g) (ax + bx + c)dx. 3 2
x h) √3
− √ dx.
x2 x x
Z Z
1 1 1 2x − 5
i) + 2 + 3 dx. j) dx.
x x x x3
Z Z
√ 3
k) (5e − x)dx.
x 4
l) cos x − dx.
x
Z Z
3 dx
m) dx. n) √ .
2 + 2x 2
3 − 3x2
Z Z
x2 x2
o) dx. p) dx.
x2 − 1 2(1 + x2 )
Z 2 Z
x +2 x
q) dx. r) sin2 dx.
x −1
2 2
Z Z
x dx
s) cos2 dx. t) 2 .
2 sin x cos2 x
Z
cos 2x
u) dx.
sin2 x cos2 x
79
528. Să se integreze:
Z Z Z
a) sin 3x dx. b) cos(5x−4)dx. c) e4x+3 dx.
Z Z Z
x2
d) e xdx. e) e · cos x dx. f ) sin x cos x dx.
sin x
Z Z Z
5 3 3 + ln x
g) cos x sin x dx. h) sin x cos x dx. i) dx.
x
Z Z Z
dx dx
j) . k) . l) (2x − 3)7 dx.
7x + 8 9 − 5x
Z Z Z
dx √ dx
m) . n) 2x + 5 dx. o) √ .
(3x + 2)5 3x + 1
Z
arcsin x
p) √ dx.
1 − x2
529. Să se calculeze integralele:
Z Z
(2x − 3)dx √
a) . b) 3
3x − 5 dx.
x − 3x + 4
2
Z Z
3 + arctg x dx
c) 2
dx. d) .
1+x x ln x
Z Z
dx xdx
e) √ . f) .
x+1 x2 + 1
Z √ Z
cos x cos x dx
g) √ dx. h) .
x 1 + 3 sin x
Z Z
cos 2x
i) dx. j) sin 3x cos 5x dx.
sin x cos x
Z Z
k) cos 6x cos 4x dx. l) sin 3x sin 7x dx.
530. Aplicând formula intergrării prin părţi, să se calculeze

integralele nedefinite:
Z Z
a) x cos x dx. b) (2x + 3)ex dx.
80
Z Z
c) ln x dx. d) x3 ln x dx.
Z Z
e) (3x−2) sin 5x dx. f) (3−5x) cos 3x dx.
Z Z
5x−3
g) (4x−9)e dx. h) (x2 +x+3)e2x dx.
531. Să se determine primitiva F a funcţiei

√
f: (0, +∞) → R, f (x) = 6 x − x,
pentru care ecuaţia F (x) + 4f (x) = 0 admite soluţia x = 4.
532. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2x + a, unde
a ∈ R. Să se afle parametrul a şi primitiva F a funcţiei f astfel,
ı̂ncât punctele A(−1, 2) şi B(1, 4) să aparţină graficului funcţiei
F.
533. Fie funcţia f: R∗ → R, f (x) = x23 + 2. Să se determine
primitiva F a funcţiei f , astfel ı̂ncât zeroul funcţiei f să fie zerou
şi al funcţiei F .
534. Unul dintre punctele de intersecţie a graficului primitivei
F a funcţiei f : R → R, f (x) = 2x − 3 cu axa absciselor este
punctul x0 = 1. Să se determine toate valorile lui x, pentru care
se verifică egalitatea F (x) + 2f (x) − 2 = 0.
535. Fie funcţia f : R → R, f (x) = 4x21+1 . Să se determine
primitiva F a funcţiei f , graficul căreia intersectează axa Oy
ı̂ntr-un punct cu ordonata egală cu 3.
536. Fie funcţia f : R → R, f (x) = 2x − 4. Graficul unei
primitive a funcţiei f trece prin punctul A(1, −2). Să se scrie
ecuaţia tangentei la graficul acestei primitive, punctul de tangen-
ţă fiind intersecţia graficului acestei primitive cu axa ordonatelor.
537. Fie funcţia f : R → R, f (x) = 2x + 1. Să se determine
primitiva F a funcţiei f astfel, ı̂ncât dreapta, ce reprezintă grafi-
cul funcţiei f , să fie tangentă la graficul funcţiei F .
538. Unul dintre punctele comune ale graficului funcţiei
f (x) = 4x3 − 15x2 + 12x + 4 şi graficului unei primitive a ei are
abscisa egală cu 2. Să se determine abscisele tuturor punctelor
comune ale acestor grafice.
81
539. Unul dintre punctele comune ale graficului funcţiei
f (x) = 4x3 + 3x2 − 6x − 5 şi graficului unei primitive a ei are
abscisa egală cu –1. Să se determine abscisele tuturor punctelor
comune ale acestor grafice.
540. Fără a calcula integrala, să se determine valoarea ei:
Z1 Zπ
2−x
a) ln dx. b) (2x3 − x + x cos x)dx.
2+x
−1 −π
Z2 √
c) log2 x + x2 + 1 dx.
−2
541. Să se determine numerele reale a şi b astfel, ı̂ncât pentru
funcţia f (x) = a sin πx + b să fie verificate egalităţile f ′ (1) = 2
R2
şi f (x)dx = 4.
0
dx R5
542. Să se calculeze integrala . √
0 3x + 1
543. Să se calculeze integralele definite:
Z0
1, x < −1,
a) f (x) dx, dacă f (x) =
x2 , x > −1.
−2
Z2
2 − x2 , x < 1,
b) f (x) dx, dacă f (x) =
1, x > 1.
0
544. Să se calculeze integralele:
Z1 Z1
a) | x−1| · (2x−1) dx. b) |x| · (x−2) dx.
0 −2
Z1 √ Z5
c) 4x2 −4x+1 dx. d) (| x−3|+|1−x|) dx.
0 1
82

2
545. Fie funcţia f : [0, 2] → R, f (x) = min x, ,
1 + x2
R2
(∀)x ∈ [0, 2]. Să se calculeze f (x) dx.
0
R1 √
546. Să se compare numerele a = 4x2 − 4x + 1 dx şi b =
0
sin 3π
4
.
547. Se consideră funcţia f : [0, m] → R, f (x) = 3x2 + x.
Pentru care m ∈ R, m > 0, are loc egalitatea
Rm
f (x)dx = 2f (m) ?
0
548. Pentru care a ∈ R, a > 1, are loc inegalitatea
Ra 2
(3x − 8x + 5)dx 6 a − 2 ?
1
hπ
549. Pentru care α ∈ , 2π are loc egalitatea
3
Rα
sin α − 2 cos 2x dx = 0 ?
0
550. Să se calculeze aria subgraficului funcţiei date:
a) f : [1, 2] → R, f (x) = x2 . b) f : [0, 2] → R, f (x) = 1 + x2 .
1
c) f : [1, 2] → R, f (x) = x3 . d) f : [1, e] → R, f (x) = .
h πi x
e) f : [0, ln 2] → R, f (x) = e . f ) f : 0,
x
→ R, f (x) = cos x.
h √ i 1
2
g) f : 0, 3 → R, f (x) = 2
.
" √ # 1 + x
3 1
h) f : 0, → R, f (x) = √ .
2 1 − x2
i) f : [1, e] → R, f (x) = ln x.
551. Se consideră funcţia f (x). Să se determine, pentru care

valori ale parametrului real a dreapta de ecuaţie x = a ı̂mparte
83
subgraficul funcţiei f ı̂n două mulţimi echivalente (de arii egale):
1
a) f : [1, e] → R, f (x) = .
x
h √ i 1
b) f : 0, 3 → R, f (x) = .
" √ # 1 + x2
3 1
c) f : 0, → R, f (x) = √ .
2 1 − x2
552. Să se determine aria figurii, mărginite de graficele funcţii-
lor f (x) = x2 − 4x + 4 şi g(x) = 1.
553. Să se determine aria figurii plane, mărginite de parabola
şi dreapta date:
a) y = x2 , y = x + 2. b) y = x2 + 4x + 3, y = x + 3.
c) y = x2 −4x+4, y = 2x+4. d) y = −x2 −4x, y = x+ 4.
e) y = 6x − x2 − 4, y = x. f ) y = −x2 + 6x − 3, y = 2.
554. Să se determine aria figurii plane, mărginite de parabole-
le date:
a) y = x2 , y = −x2 + 6x − 4. b) y = x2 , y = −x2 + 8x − 6.
c) y = 9 − x2 , y = x2 − 6x + 9.
d) y = x2 − 4x + 3, y = −x2 + 6x − 5.
555. Să se determine aria figurii, mărginite de liniile date:
a) y = (1−x)(x−5), y = 4, x = 1. b) y = (x+1)(3−x), y = 4, x = 3.
556. Să se determine aria figurii, mărginite de graficul funcţiei
f (x) = x2 − 2x + 1 şi de graficul derivatei acestei funcţii.
557. Se consideră funcţia f (x) = −x2 + 2x + 3. Să se afgle
aria figurii, mărginite de graficul funcţiei f şi de tangentele
la
1
graficul acestei funcţii, ce trec prin punctul A 2 , 6 .
558. Să se calculeze aria figurii, mărginite de graficul funcţiei
f (x) = x3 − 2x2 , axa Ox şi dreptele x = −1 şi x = 2.
f : [0, π] → R, f (x) = sin x şi de dreapta, ce trece prin punctele
M (π/2, 1) şi N (π, 0).
84
f : [−π/2, π/2] → R, f (x) = cos x şi de dreapta, ce trece prin
punctele A(−π/2, 0) şi B(0, 1).
561. Să se calculeze aria figurii, mărginite de axa OX şi de
graficul funcţiei f (x) = |x|(x − 1).
562. Să se determine aria figurii, mărginite de axa absciselor
şi graficul funcţiei f (x) = (x + 2)|x|.
563. Figura e mărginită de liniile y = 0 şi y = −x2 + 2x + 3.
Să se afle raportul ariilor figurilor, ı̂n care figura dată se ı̂mparte
de către graficul funcţiei y = (x + 1)2 .
564. Figura e mărginită de liniile y = 0 şi y = −x2 + 6x − 5.
Să se determine raportul ariilor figurilor, ı̂n care figura dată se
ı̂mparte de către graficul funcţiei y = (x − 5)2 .
565. După ce s-a cusut un costum, una dintre bucăţile rămase
de ţesătură este de forma unei figuri, mărginite de liniile

π 5π
f, g : , → R, f (x) = sin x, g(x) = cos x.
4 4
Să se determine aria acestei bucăţi de ţesătură (1 unitate de

măsură = 1 dm).
566. Să se determine aria figurii, mărginite de:
a) parabola cubică y = 4x3 şi de dreptele y = −2x+6, y = x−3;
b) parabola cubică y = 4x3 şi de dreptele y = −2x−6, y = x+3.
f (x) = x3 − 4x şi tangenta la acest grafic, trasată prin punctul
de abscisă 2.
f (x) = 9x − x3 şi tangenta la acest grafic, trasată prin punctul
lui de abscisă 3.
569. Să se reprezinte ı̂n planul de coordonate linia, determina-
tă de ecuaţia |y| = x2 − 4|x| + 4 şi să se afle aria figurii, mărginite
de această linie.
570. Să se reprezinte ı̂n planul de coordonate linia, determina-
tă de ecuaţia |y| = 3 + 2|x| − x2 şi să se afle aria figurii, mărginite
de această linie.
85
571. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul re-
R
n+1 2x + 1
al In = 2
dx. Să se afle cel mai mic număr n, care
n x +x+1
satisface condiţia In < ln 65 .
572. Să se determine valorile reale ale lui a, pentru care
aZ2 +1
(4x − a2 ) dx > 5a2 + 1.

0
573. Să se determine, pentru care valori ale parametrului real
a, dreapta x = a ı̂mparte subgraficul funcţiei
8
f: [2, 8] → R, f (x) =
x
ı̂n două părţi echivalente (de arii egale).
574. Se consideră funcţia f : [0, 2] → R, f (x) = 2x − x2 . Să
se determine parametrul real m, astfel ı̂ncât dreapta de ecuaţie
y = mx să ı̂mpartă subgraficul funcţiei f ı̂n două mulţimi de arii
egale.
575. Fie funcţia f : R → R, f (x) = 1−x2 . Determinaţi valorile
reale ale lui a ∈ (0, 1), pentru care dreapta de ecuaţie y = a
ı̂mparte figura, mărginită de graficul funcţiei f şi de dreapta de
ecuaţie y = 0, ı̂n două figuri de arii egale.
576. Fie f : [−2, 2] → R, f (x) = 4 − x2 . Să se scrie ecuaţia
dreptei orizontale, care ı̂mparte subgraficul funcţiei f ı̂n două
figuri echivalente.
577. Un mobil se mişcă rectiliniu cu viteza v(t) = 4t3 + 2t − 3
(m/s). Să se determine legea de mişcare a acestui mobil s(t),
dacă se ştie, că ı̂n momentul de timp t = 2 s, distanţa parcursă
de către mobil era egală cu 10 m.
86
Testul nr. 1
BAC, profil real, 2021
1. (2p.) Scrieţi ı̂n casetă unul din semnele ”<”, ”>” sau ”=”
astfel, ı̂ncât propoziţia obţinută să fie adevărată:
√
3
√
4
5 5.
2. (2p.) În Fig. 1 sunt reprezentate graficele funcţiilor con-

tinue f, g : [0, 4] → R. Scrieţi ı̂n casetă unul din semnele ”<”,
”>” sau ”=” astfel, ı̂ncât propoziţia obţinută să fie adevărată:
Z4
[f (x) − g(x)] dx 0.
0
y
6
C
Gg O
120o
Gf
1
-
O 1 x A B
Fig. 1 Fig. 2
3. (2p.) În Fig. 2 dreptele BA şi BC sunt tangente la cercul de

centru O ı̂n punctele A şi B respectiv. Scrieţi ı̂n casetă măsura
ı̂n grade a unghiului ABC, dacă m(∠AOC) = 120o . .
− 12
4. (4p.) Calculaţi valoarea expresiei 7 log49 3
·3 .
5 + 3i
5. (5p.) Fie z = − 2i, unde i2 = −1. Determinaţi
1+i
modulul numărului complex z. √ √
6. (5p.) Rezolvaţi ı̂n R inecuaţia 1 − x < 2x + 4 .
7. (6p.) În paralelogramul
√ ABCD (Fig. 3), ı̂n care m(∠A) =
o
60 , AB = 4 cm, BD = 2 7 cm. Determinaţi aria paralelogra-
mului ABCD.
87
(((( B1
( ((((
A1 @
B
C @ C1
@ B

A
@

@
A D @
Fig. 3 Fig. 4
C
1
8. (6p.) Fie funcţia f : 2
, +∞ → R, f (x) = − 1.
3
3x − 2
Determinaţi primitiva F a funcţiei f , astfel ı̂ncât graficele funcţi-
ilor f şi F să se intersecteze ı̂n punctul de abscisă x = 1.
9. (5p.) Se aruncă simultan 4 zaruri. Determinaţi probabilita-
tea că suma punctelor apărute este egală cu 22.
10. (6p.) Baza prismei drepte ABCA1 B1 C1 (Fig. 4) este triun-
ghiul ABC ı̂n care m(∠A) = 90O , AB = 15 cm, AC = 20 cm.
Determinaţi distanţa de la vârful A1 la muchia BC, dacă volumul
prismei este egal cu 750 cm3 .
11. (6p.) Fie expresia E(x) = 2 sin(2x) tg x. Determinaţi
valorile reale ale lui x, pentru care E(x) ̸= 1.
x2
12. (6p.) Fie funcţia f : R → R, f (x) = m(x − 1)ex − .
2
Determinaţi valorile reale ale lui m, pentru care funcţia f are un
singur punct critic.
Testul nr. 2
Test pentru exersare, 2022
q −2
1. (5 p.) Calculaţi: 3 13 − 1.
2. (8 p.) Determinaţi modulul numărului complex
z = (2 − 3i)2 + 4i − 1, unde i2 = −1.
3. (8 p.) Determinaţi valoarea expresiei 2 log3 6 + log1/3 4.
88
4. (8 p.) Rezolvaţi ı̂n R inecuaţia
3 2 1
1 − x 1 − x 4 − x < 7.
2x 2x 2x + 1
5. (8 p.) Determinaţi valorile reale ale lui a, astfel ı̂ncât rădăci-

nile x1 şi x2 ale ecuaţiei x2 +3x+a = 0 verifică relaţia 2x1 −x2 = 0.
6. (5 p.) Fie triunghiul ABC, ı̂n A B
A N
care M N ∥ AC, M ∈ (AB), M
A
N ∈ (BC), AM = 10 cm, M B = A

6 cm, BN = 3 cm. Determinaţi lun- A
A
gimea segmentului BC.
A C
7. (5 p.) Determinaţi aria laterală a unui con circular drept
cu raza bazei de 3 cm şi ı̂nălţimea de 4 cm.
8. (9 p.) Fie trapezul dreptunghic B C
ABCD, ı̂n care AD ∥ BC, @
@
m(∠B) = 90o , iar diagonala AC @
şi latura CD sunt perpendiculare
√ @
şi au lungimile egale cu 4 2 cm. @
@
Determinaţi aria trapezului. A D
9. (8 p.) Baza unei pi-
ramide este un dreptunghi
cu laturile de 6 cm şi 8 cm.
Muchiile laterale formează cu
ı̂nălţimea piramidei unghiuri
de 60o . Determinaţi lungimea
ı̂nălţimii piramidei.
x
10. (5 p.) Fie funcţia f : R → R, f (x) = − . Determinaţi
2
dacă punctul A(4, −1) aparţine graficului funcţiei f .
11. (8 p.) Fie funcţia f : R → R, f (x) = x2 −2x+8. Determi-
naţi valorile ı̂ntregi ale lui x, pentru care f (x) > 2(x − 1)2 ,
89
12. (8 p.) Determinaţi primul termen al progresiei aritmetice
(an )n>1 , dacă a2 + a5 = 4, a1 · a2 = 21.
13. (8 p.) Într-un lot de 20 de computere, 4 sunt cu defect as-
cuns. Au fost cumpărate 3 computere. Determinaţi probabilita-
tea că două computere din cele cumpărate sunt fără defect.
14. (8 p.) Un client a depus la o bancă un depozit ı̂n sumă
de 6400 lei cu rata anuală a dobânzii de de 5% ı̂n regim de
dobândă compusă, cu capitalizare anuală (dobânda se adaugă la
suma precedentă). Determinaţi suma pe care o va restitui banca
clientului după doi ani.
Testul nr. 3
Test pentru exersare, 2022
10
1. (5 p.) Calculaţi: 27− 3 −
2
.
9
2. (5 p.) Determinaţi modulul numărului complex
z = (2 + 2i)(2 − 2i) + 6i3 , unde i2 = −1.
3. (8 p.) Rezolvaţi ı̂n R inecuaţia log 1 (2 − x) − 1 > 0.
3
4. (8 p.) Determinaţi valoarea expresiei
E(x) = 169 sin(2x) − 50 tg x,
12
dacă se cunoaşte că sin x = şi x ∈ π2 , π .
13
5. (8 p.) Determinaţi
√ valorile reale
ale lui x, pentru care
6√− 2x √ 2
matricea A = este inversabilă.
5 6 + 2x
6. (5 p.) Punctele A, B, C aparţin unui cerc, astfel ı̂ncât
m(∠ABC) = 30o . Determinaţi lungimea arcului AC, dacă se
cunoaşte că lungimea cercului este egală cu 12 cm.
7. (8 p.) Fie ABCD un paralelogram,
√ ı̂n care m(∠BAD) =
o
= 60 şi ı̂nălţimea BK este de 2 3 cm. Determinaţi aria parale-
logramului ABCD, dacă KD = 2 AK.
8. (8 p.) Baza piramidei V ABC este triunghiul ABC, ı̂n care
AB = BC = 5 cm, AC = 6 cm. Distanţa de la vârful V la
90
latura BC este egală cu 5,2 cm. Determinaţi lungimea muchiei
V A, dacă se cunoaşte că ea este perpendiculară p[e planul bazei.
4n − 5
9. 5 p.) Studiaţi monotonia şirului (an )n>1 , an = .
n
x2
10. Fie funcţia f : R → R, f (x) = .
x−2
a) (8 p.) Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f .
b) (8 p.) Determinaţi asimptota oblică la +∞ a graficului
funcţiei f .
Z8
f (x)(x − 2)
c) (8 p.) Calculaţi √ dx.
x x+1
3
11. (8 p.) Testul pentru un examen la matematică conţine

trei itemi de 5 puncte şi trei itemi de 8 puncte. Ion a obţinut
punctaj maximal la trei itemi, iar la alţii trei itemi nu a obţinut
nici un punct. Examenul este promovat dacă punctajul acumulat
nu este mai mic de 20. Determinaţi probabilitatea că Ion a
promovat examenul.
12. (8 p.) Determinaţi numărul de termeni raţionali ı̂n dezvol-
√ √ 16
tarea la putere a binomului 5+ 37 .
Testul nr. 4
Pretestsare, 2022
√3
81
1. (5 p.) Calculaţi valoarea expresiei .
91/6
2. (5 p.) Determinaţi conjugatul numărului complex
2−i 2
z= ,
i 2+i
unde i2 = −1.
3. (8 p.) Rezolvaţi ı̂n R ecuaţia 5 · 252x = 0, 04.
4. (8 p.) Fie E(α) = (sin α + cos α)2 + sin4 α + cos4 α. Arătaţi
că E π8 este un număr natural.
√
5. (8 p.) Rezolvaţi ı̂n R inecuaţia 2 + x > x.
91
6. (5 p.) Punctele M şi N sunt mijlocurile laturilor AB şi
BC, respectiv, ale triunghiului ABC, astfel ı̂ncât M B = 3 cm,
BN = 4 cm şi M N = 5 cm. Determinaţi perimetrul triunghiului
ABC. √ √
7. (8 p.) Bazele unui trapez isoscel sunt de 4 3 cm şi 12 3 cm.
Determinaţi lungimea diagonalei trapezului, dacă se cunoaşte că
unghiul de la baza mare este de 30o .
8. (8 p.) În baza unui con circular drept este ı̂nscris un tri-
unghi cu laturile de 15 cm, 21 cm şi 24 cm. Determinaţi volumul
conului, dacă se cunoaşte că generatoarea lui este 14 cm.
9. (5 p.) Se consideră şirul (an )n>1 , an+1 = 2an − 3, a1 = 2.
Determinaţi valoarea expresiei a2 + a3 .
10. Fie funcţia f : R → R, f (x) = xex .
a) (8 p.) Scrieţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punc-
tul de abscisă x0 = 0.

1 1 1
b) (8 p.) Comparaţi lim − 2 şi f .
x→0 x x +x 2
f (x)
c) (8 p.) Fie funcţia g : (0, +∞) → R, g(x) = .
x(e2x + 1)
1
Determinaţi primitiva G a funcţiei g, pentru care x = ln 3 este
2
zerou.
11. (8 p.) Cu cifrele 2, 3, 4, 5, 6 se formează un număr de 5
cifre care nu se repetă. Determinaţi probabilitatea că ultimele
două cifre ale numărului format sunt impare. n
√ 1
12. (8 p.) Dezvoltarea la putere a binomului a a − 3/4
a
conţine 9 termeni. Determinaţi termenul de mijloc al dezvoltării.
92
Răspunsuri
I. Ecuaţii şi inecuaţii algebrice
x∈R pentru a = 1;
1. a) x∈∅ pentru a = −1;
1
x = a+1 pentru a ̸= ±1.
x = a + 2 pentru a ̸= 2;
b)
x∈R pentru a = 2.
2
x = a +3a+9
a+3
pentru a ̸= ±3;
c) x∈R pentru a = 3;
x∈∅ pentru a = −3.
x∈R pentru a = 1;
d) x∈∅ pentru a = −1;
2a+3
x = a+1 pentru a ≠ ±1.
3
e) m ∈ { 0; 3 } ⇒ x ∈ ∅; m∈
¯ {0; 3} ⇒ x = . f ) x ∈ ∅.
m
abc = 0 ⇒ x ∈ ∅;
g) abc ̸= 0 şi ab + ac + bc = 0 ⇒ x ∈ ℜ;
abc ̸= 0 şi ab + ac + bc ̸= 0 ⇒ x = a + b + c.
h) x ∈ ∅, dacă (a + b)(a + c)(b + c) = 0;
x ∈ R, dacă (a + b)(a + c)(b + c) ̸= 0 şi a+b 1 1
+ b+c 1
+ a+c = 0;
x = a + b + c, dacă (a + b)(a + c)(b + c) ̸= 0 şi a+b
1 1
+ b+c 1
+ a+c ̸= 0.
Indicaţie. Se trece numărul 3 ı̂n partea stângă şi se scade din
fiecare fracţie câte o unitate.
2. a) 1; b) {1; 3}; c) ∅; d) -1; e) [1; +∞); f ) {0; 3}.
3. a) [2, 3]; b) [−1; 1]; c) [−4; 4]; d) {−7, 3, 5 }; e) 75 ;
f ) [−1; 5]. 4. a) (−∞; −2] ∪ [− 12 ; +∞); b) (−∞, 1); c) ∅;
d) x = 2; e) [−5; −1]; f ) [−3; 0]. 5. a) (−∞, 3); b) [-2, 2];
c) (−∞, −2) ∪ (5, +∞); d) (4, 5; +∞); e) [−2, 0] ∪ [10; +∞);
f ) (−∞, 0] ∪ [6, +∞). 6. a) (0, 1); b) (2, 3); c) 24 23
;
25 25
;
d) (-5; 2); (-2; -1); e) (0; -1); f ) − 19
11 23
; 19 ; (1; -1). 7. a) Pentru
93
x = 1 şi pentru x = − 32 ; E = 6; b) pentru x = −1 şi pentru
x = 32 ; E = − 85 ; c) pentru x = 3; E = 23 ; d) pentru x = −2;
E = − 17 . 8. a) S = { −3, −2, 0, 1 }; b) x ∈ {2, 3}; c)
√ 3
2 − 7; d) S = {±3, ±2}; e) S = {−2, 1}; f ) x ∈ {1, 4}.3 2
9. S = (−1, 1) ∪ 1, 3 ∪ [2, +∞).
5
10. a) − 4 , 3 ;
b) (−∞, 2) ∪ (3, +∞); c) (1, 3); d) (−∞, −4) ∪ [3, +∞);
e) (−∞, 3) ∪ [5, +∞); f ) −∞, − 16 ∪ (3, +∞);
g) (−1, 0) ∪ (0, 1); h) (−∞, −1) ∪ (1, +∞). 11. a) [0, 2];
b) [−4, 3]; c) [2, +∞); d) (−∞, −2] ∪ [2, +∞); e) [−3, 2) ∪
(2, +∞); f ) [2, 3]; g) (−∞, −3)∪(4, +∞); h) (−2, −1)∪[2, +∞);
i) (2, +∞); j) (−1,1); k) reuniunea tuturor intervalelor
de
forma 2kπ, π2 + 2kπ , k ∈ Z; l) −4, − π2 ∪ − π2 , 0 . 12. m =
0, 4375. 13. a ∈ {0} ∪ (0, 25, +∞). 14. a) m = 9; b) m = 8;
c) m ∈ (−∞, 1). 15. a) m > 98 ; discriminantul părţii stângi
trebuie să fie negativ. b) a > 41 ; c) m ∈ [−4, 0]. Se examinează,
mai ı̂ntâi cazul m = 0, apoi sistemul a două condiţii:
√ m
√< 0 şi
△ 6 0, unde △ = m2 + 4m. d) a ∈ 5 − 2 6, 5 + 2 6 ; e)
√ √
a ∈ (5 − 2 6, 5 + 2 6); f ) m ∈ (2, +∞). 16. a) −1, 31 ; ı̂n
toate exemplele, ce conţin radicali de ordin par, se va ţine cont
de DVA. b) {−3, 2}; c) {−1, 2}; d) 5; e) ∅; f ) ∅. 17. a) 4;
b) 3; c) 2; d) 3;√ e) {0, 2}; f ) 6; g) −1; h) − 47 ; i) 2. 18. x = 64.
19. a) x = ± 3 2 2 ; b) x = 2; c) S = {−2, 6}; d) S = {−4, 2};
√ √
e) x1,2 = 1 ± 3; f ) x = 64; g) x = ±2 2. 20. a) {−2, 0};
b) 4; c) {−3, 3}; d) {0, 2}; e) {0, 3}; f ) 3. 21. 1. 22. a)
{−8, 4}; b) {−8, 14}.√ 23. a) a ∈ (−∞, 1) ∪ {5/4}. Indicaţie.
După substituţia x + 1 = t cu t > 0, ecuaţia capătă forma
t2 − t − (1 − a) = 0, care trebuie să aibă (atenţie!) o sin-
gură soluţie nenegativă.Discriminantul trebuie să fie nenegativ,
de unde a 6 54 . Pentru △ = 0 se află a = 54 şi t = 12 > 0.
Dacă t = 0, din ecuaţie se obţine a = 1; pentru care mai există
o soluţie pozitivă t = 1. Astfel, a = 1 nu convine. Pentru t ̸= 0
ecuaţia trebuie să aibă două soluţii de semne opuse; produsul
lor trebuie să fie negativ, deci a − 1 < 0, sau a < 1. Defini-
tiv, se obţine soluţia indicată. b) a ∈ (3, +∞) ∪ 11 4
; se va
94
√
pune
√ x + a = t, t > 0. c) a ∈ (0, 3/16) ∪ {1/4}; se va pune
x − 9 = t, t > 0. 24. a) (−∞, 0] ∪ [7,
i +∞);
h
√ √
b) (−4, −3] ∪ [0, 1); c) −1−2 13 , −2 ∪ 1, −1+2 13 ;
√ √
d) (−1 − 5, −3] ∪ [1, −1 + 3); e) (−1, 0] ∪ [8, 9).
√
25. a) [3, +∞); b) [4, +∞); c) (4, 6]; d) 1+2 29 , +∞ ;

e) 20 9
, 4 ∪ (5,
+∞); f ) (5, +∞); g) 16 , 12 ; h) (3, +∞);
i) (−∞, −2] ∪ 5, 13 74
; j) {−3}
∪61[−1,
+∞); k) [0, 2];
l) ( 3 , +∞); m) (−∞, −3] ∪ h4, 13 . 26. a) [−14, 2);
2
√
b) (−∞, −3); c) (−3, 1); d) 1−50501 , +∞ .
27. a) {−7, 1} ∪ (6, +∞). Indicaţie. În asemenea inecuaţii este
indicat să se realizeze trei etape: 1) stabilirea DVA; 2) rezolvarea
ecuaţiei; 3) rezolvarea inecuaţiei
√ stricte.
√
b) {±1} ∪ −∞, − 3 ∪ 3 , +∞ . 28. a) x = 1;
2 3 2 3
b) [1, +∞) ∪ {0}; c) (2, 3) ∪ {0}. 29. a) {2} ∪ (−∞, −1];

b) {−1} ∪ [2, +∞); c) [−2, 4] ∪ [5, +∞); d) [−4, 2] ∪ {4};
e) (−∞, −8] ∪ {1, 4}; f ) (−∞, −1] ∪ {1, 2}; g) {0} ∪ [1, +∞);
h) {−2, 1} ∪ [3, +∞). 30. a) (−∞, 1] ∪ [4, +∞) ∪ {2, 3};
b) −∞, 43 ∪ {4};
II. Ecuaţii şi inecuaţii exponenţiale şi logaritmice
31. a) S = {1, 5}; b) x = 4; c) S = ∅; d) S = ∅;

e) x = 1. 32. a) 1; b) 1; c) 3; d) S = {−2, 1}; e) S = {−6, 0};
f ) g) S = {4, 5}; h) x = − 16
15
; i)√ ∅; k) x = −2; l) 0;
√
m) x = ±12 + 2 10; n) x = 2±2 2 ; o) x = 32 ; p) x = 4. 33. 0.
34. a) x p= −3 + log2 3; b) p
x = 1 + log2 5; c) x = 3 + log7 5;
d) x = ± log3 2; e) x = ± 1 − log√3 2; f ) x = −1 + log23 5;
p 5± 21+4 log3 11
g) x = 1 ± 1 + 7 log5 2; h) x= 2
.
35. a ∈ {−2, 2; 1}. 36. a ∈ −1, 2 . 37. a) x = 2; b) x = 1;
7
c) x = log2 14 ; d) x = −1; e) x = 1; f ) x = ±2;; g) x = ±1;

3 √
h) x = 1; i) x = 3. 38. a) x = ±5; b) x = ± 7; c) x = 2;
95

d) x = 6; e) x = 3; f ) x = 3. 39. m ∈ −20, − 32 .
40. a) x = 0; b) S = {−1, log2 3}; c) S = {1, 2}; d) x = √ 1;
e) x = ±1; f ) x = 0; g) x = −2; h) S = {±1, ± 2};
i) S = − 23 , −1 ; j) x = 2. 41. a) x = −2; b) x = 0;
c) x = 2.
√
42. x = −1. 43. a) x = 2; b) x = 2; c) S = {1, 2};
d) log2 4 ; e) x = 3; f ) x = 4+log2 7; g) x = 1; h) S = {3, 5};
5−1
i) x = 0; j) S = ∅; k) x = 1. 44. a) S = {3, 4}; b) S = {1, 3};

c) S = ∅. 45. −2 (x1 = −1, x2 = 2). 46. a) x = 4; b) x = 3;
c) x = 21 1 − log 3 5 ; d) x = 7; e) x = 0; f ) x = log 3 17 45
.
7 2
47. x = log 2 4
. 48. a) x = −2; b) x = 0; c) x = 0;
√
11
5 n o
d) log 2
5−1
; e) ± log 2; f ) S = − log 2, −2 log 2 .
3 2 2
3 2
2 3 3
49. a) m ∈ 21 , 3 ; b) a ∈ (−∞, 0] ∪ {3, 9}. Indicaţie. DVA:

x ̸= 1. O soluţie este x = 2. Rezultă, că alte soluţii nu tre-
buie să existe. Aceasta ı̂nseamnă, că pentru ecuaţia rămasă,
3x − a = 0 există trei posibilităţi: ea nu are soluţii; ea are o
soluţie, dar care nu aparţine DVA: ea are o soluţie, dar care
coincide cu cea aflată x = 2. Urmează de examinat fiecare
caz. c) a ∈ 21 , 1 ∪ (1, +∞). Indicaţie: ∆ = (a − 1)2 . d)
a ∈ (−∞, 0] ∪ [4, 8).Indicaţie. DVA: 2x − a > 0. Pentru a 6 0
rămân soluţiile 2 şi 3, obţinute din ecuaţia x2 − 5x + 6 = 0. Se
examinează ecuaţia rămasă 2x − a = 0. Dacă x = 2 e soluţie a
ei, rezultă a = 4 - ecuaţia dată are două soluţii. Dacă x = 3 e
soluţie a ecuaţiei 2x − a = 0, atunci a = 8 - ecuaţia dată are o
singură soluţie. Dacă a ∈ (0, 4), ecuaţia are trei soluţii. Dacă
a ∈ (4, 8), ecuaţia are două soluţii.
Dacă a > 8, ecuaţia are trei
soluţii. e) a = 25 ; f ) a ∈ 0, 34 ∪ {1}. Indicaţie:
∆ = 9(a − 1)2 . g) a ∈ ∅. Indicaţie: ∆ = (3a − 2)2 . h) a ∈
(0, +∞). Indicaţie: ∆ = (a + 3)2 . i) a ∈ (0, +∞). Indicaţie: ∆ =
(a+2)2 . 50. a) a ∈ (−∞,−32 )∪{11}. Indicaţie: ∆ = a2 − 10a − 11.
După substituţia 5x = t cu t > 0 se obţine ecuaţia t2 − (a − 1)t +
+(2a + 3) = 0, care trebuie să aibă o singură soluţie pozitivă.
Discriminantul ecuaţiei, △ = a2 − 10a − 11 devine egal cu 0 pen-
tru a = −1 şi a = 11. Pentru a = −1 ecuaţia are soluţia t = −1,
96
care nu convine. Pentru a = 11 se află t = 5 > 0. În continuare,
se examinează cazul △ > 0. Rezultă a ∈ (−∞, −1) ∪ (11, +∞).
Ecuaţia are două soluţii. Dacă o soluţie este t = 0, din ecuaţie
rezultă 2a + 3 = 0, adică a = − 32 . Cea de-a doua soluţie este
t = 52 > 0. Pentru cazul rămas, △ > 0, soluţiile sunt de semne
diferite, prin urmare, produsul lor este negativ. Aplicând una din
formulele lui Viette, se obţine 2a+3 < 0 adică a < − 23 . Împreună

cu condiţia a ∈ (−∞, −1) ∪ (11, +∞), se află a ∈ −∞, − 23 .
Împreună cu valorile a = − 32 şi a = 11, se află soluţia finală.
b) m ∈ (−∞, −4] ∪ [0, +∞). Indicaţie: ∆ = m(m + 4).
c) a ∈ ( 54 , 1) ∪ (1, +∞). Indicaţie:
∆ = 16(a − 1)2 .
d) m ∈ (−∞, 0) ∪ 12 , +∞ . Indicaţie: ∆ = (m − 1)2 .
e) m ∈ (−2, 2]. Indicaţie: ∆ = −4(m2 + m−6). 51. x ∈ (1, +∞).
52. a ∈ [−7, −3) ∪ (−2, 2]. 53. a ∈ [−5, −2] ∪ [−1, 2].
54. a) x = −1; b) S = {−5, 1}; c) S = {−1, 3}; d) x = 8;
e) S = −2, 2 ; f ) 10; g) S = {−1, 2}; h) ±1;
9
n q o
i) S = 21 , ± 32 . 55. a) x = 9; b) S = ∅; c) S = 1, − 21 ;
d) S = ∅; e) S = ∅; f ) S = ∅; g) x = 0, 2; h) x = 1;
i) x = −2. 56. a) x = 4. Indicaţie. DVA: x2 − 3x + 1 > 0 şi
2x − 3 > 0. Din ecuaţie rezultă x2 − 3x + 1 = 2x − 3. Cum expre-
siile x2 − 3x + 1 şi 2x − 3 sunt egale, din DVA se va păstra doar
una din condiţii, cea mai simplă.
2Astfel, rezolvarea ecuaţiei se re-
x − 3x + 1 = 2x − 3,
duce la rezolvarea sistemului b) x = 1;
2x − 3 > 0.
c) x = −3; d) S√= {7, 15}; e) S = {2, 3}; f ) x = −5; g)
x = 6; h) x = 3 − 1; i) x = 4; j) x = 3. 57. x = − 21 .
√ √
58. − 12 , log3 2 . 59. a) x = 3; b) x = 1 + 3; c) x = 3 − 2;
d) x = 2;
e) x = 4; f ) x = 7; g) x = 3; h) x √= 4; i) x = 3; j) x = 1;
k) x = −5. 60. a) x = 4; b) x = 10+43 31 ; c) S = ∅; d) x = − 52 .
61. a) x = 2; b) = log2 25 , log2 35 . 62. a) S = {3, 9};
b) S = 91 , 243 ; c) S = {10, n 100};2 od) x = −2;
1
e) S = − 3 , −27 ; f ) S = 2, 2− 5 ; g) x = 4;
97
√
h) S = {0, 01; 0, 001}; i) S = {10, 10}; j) x = 12 ; k) x = 2.
63. S = {227 , 2−8 }.64. x = e. Indicaţie. DVA: x > 0 ⇒ |x| = x
şi ecuaţia
4 uşor se aduce la forma x(ln x− 1) = 0. 65. a) x = 21 ;
b) S = 3 , 2 ; c) S = 12 , 4 ; d) S = 16 , 23 . 66. a ∈ (−2, 0].
1 3
67. a) a ∈ [−7, −3) ∪ (−2, 2]. b) a ∈ [−5, −2] ∪ [−1, 2] ).

68. a ∈ (−∞, 0] ∪ [4, 8). 69. a ∈ [−1, 2) ∪ {−2}. Indicaţie.
DVA: y > 0 ⇒ e = x. Sistemul se reduce la o ecuaţie,
x2 + 2ax + (a2 − a − 2) = 0. (1) Această ecuaţie trebuie să aibă
o singură soluţie pozitivă. Discriminantul ei, △ = 4a + 8 trebuie
să fie nenegativ, deci a > −2. Pentru △ = 0 se obţine a = −2.
Ecuaţia capără forma x2 − 4x + 4 = 0 cu unica soluţie x = 2 > 0.
Acum, fie △ > 0, adică a > −2. Examinăm două cazuri.
Caz. 1. x = 0 este soluţie a ecuaţiei (1). Aceasta are loc pentru
a = −1 şi pentru a = 2. Pentru a = −1 se obţine x2 − 2x = 0 cu
unica soluţie pozitivă x = 2. Pentru a = 2 se obţine x2 + 4x = 0,
care nu are soluţii pozitive.
Caz 2. x = 0 nu-i soluţie a ecuaţiei (1). În acest caz, soluţiile
ecuaţiei trebuie să fie de semne diferite, adică produsul lor va fi
negativ. Folosind una din formulele lui Viette (pentru produs),
se obţine a2 − a − 2 < 0 cu soluţia a ∈ (−1, 2). Totalizând cele
expuse, se obţine soluţia definitivă a problemei. 70. a) (−1, 3);

b) 3, 21 ; c) (−2, 4); d) (4, 2); e) (3, 2); f )(4, 2); g)
9
10
, 11
15
;
h) (5, 5); i) (16, 8). 71. a) S = (−∞, 0) ∪ 4 , 1
+∞ ;
√
b) S = (−∞, 5); c) S = (−1, 2); d) S = −∞, 3−2 17 ∪
√
∪ 3+2 17 , +∞ ; e) S = (−∞, 2) ∪ (3, +∞); f ) S = (−8, 4);
g) S = [−1, +∞); h) S = (−∞, 5]; i) S = (−1, 7);
j) S = (−∞, −8)∪ (4, +∞);
k) S = [−2, 2]; l) S = (−∞, 0)∪
∪[1, 5]; m) S = 2 , +∞ . 72. a) S = (−∞, −2)
5
h ∪ (2, +∞);
i
b) S = (−∞, −1) ∪ (5, +∞); c) S = R; d) S = −1, − √12 ∪
h i
∪ √12 , 1 . 73. a) S = [4, +∞); b) S = (2, +∞);

c) S = (−∞, 4); d) S = −∞, log 15
9 14 ; e) S = (−∞, 2);
1
f ) S = [13, +∞); g) S = 2 , +∞ ; h) S = [0, 16].
98
74. a) S = (−∞, 1); b) S = [log3 2, 1]; c) S = (0, 1);
d) S = (−∞, 1); e) S = (0, log7 5); f ) S = [log2 3, +∞).
75. a) S = (−∞, 0]∪ 21 , +∞ ; b) S = − 14 , 12 .
76. a) S = 25 , +∞ ; b) S = 51 , 25 ; c) S = 13 , 2 ; d) S =
= (3, 4]; e) S = − 21 , 12 ; f ) S = (1, 2) ∪ (3, 4); g) S =
√ √
= [−1, 1)∪(3, 5]; h) S = (5, 6); i) S = −1, 2 ∪ 2 , 2 ;
1− 5 1+ 5

j) S = 85 , +∞ ; k) S = (0, 1); l) S = (2, 4]; m) S = (24, +∞);
n) S = 2 , 2 ; o) S = 23 , 53 ; p) S = (−0, 5; −0, 255); q) S =
3 7
= (1, 105; 1, 15); r) S = (4, +∞). 77. S = (−∞, −1) ∪

(2, +∞). 78. S = [1, 3]. 79. a) S = (2, 2 + e)\{3}; Indicaţie.
DVA: x > 2 ⇒ |x| = x şi |x − 1| − 2 = x − 3. Se mai impune
condiţia x ̸= 3. Inecuaţia se aduce la forma x(ln(x − 2) − 1) <
0. Cum x > 2, se obţine inecuaţia elementară ln x − 2 < 1;
a se
vedea şi√ ecuaţia
i de
la nr. 64.i b) S √=i (2, 3]. c) S =
√
−1− 13 − 3
= −∞, 2
; d) S = 0, 2 ∪ 2, 2 3 ; e) S = (0, 10);
f ) S = (0, 1; 1) ∪ ∪(1, 10).
80. a) S = [1, 2]; b) S = (−∞, −2] ∪ [2, 3]; √
c) S = (0, 1] ∪ [3, +∞); d) S = (−∞, 3 − 2] ∪ (4, 6];
e) S = (−8, −7] ∪ [3, +∞). 81. a) S = (−7, −2);
b) S = (−2, −1]; c) S = (1, 2]; d) S = − 31 , 0 ∪ (0, 4];
e) S = (1, 2] ∪ (3, +∞); f ) S = [−4, 2) ∪ [1, +∞).
82. a) S = [2, 3) ∪ {0}. A se vedea şi indicaţia de la exerciţiul
nr. 27. b) S =√[1, 2) ∪ {0};√ c) S = (1, 3) ∪ {4};
d) S = (−2 − 6, −2 + 6) ∪ {3}; e) S = (0, 2) ∪ {3};
f ) S = (−4, 0) ∪ {2}; g) S = (−∞, 0) ∪ {2} ∪ (5, +∞);
h) S = (5, +∞) ∪ {4}; i) S = (2, 3) ∪ (3, 4) ∪ {5};
j) S = (1, 2)∪(2, 3)∪{4}; k) S = (−∞, −3)∪(2,
+∞)∪{−1, 0};
l) S = [−1, 0) ∪ (0, 1). 83. a) S = −21 , 1 ∪ (1, +∞).
b)S = −∞, − 21 ∪ − 14 , 0 ∪ 0, 14 ∪ 12 , +∞ . 84. a) S =
= 81 , 9 ∪ (1, 3); b) S = 0, 12 ∪ (1, 4).
1 1
99
III. Probleme de trigonometrie
85. a) 136
; b) −6; c) − 11 6
; d) 44; e) 13 . 86. a) a > b; b) a < b;
c) a > b; d) a > b. 87. a) x = − π9 + 2nπ 3
, n ∈ Z; b) S = ∅;
c) x = 3 ± 3 + 2nπ, n ∈ Z; d) S = ∅; e) x= (−1)n π6 − π3 + nπ,
π π
n ∈ Z; f ) x = (−1)n π8 + π6 + nπ
2
, n ∈ Z; g) S = nπ, π2 +2nπ, n ∈ Z ;
h) x = nπ, n ∈ Z; i) − 2 + nπ, n ∈ Z; j) x = nπ, n ∈ Z;
23π
π
k) S = ∅. 88. x ∈ 18 , 3π 2
, 35π
18
sau, ı̂n grade,
◦ ◦ ◦
S = {230 , 270 , 350 }. 89. x = 4 + nπ, n ∈ Z. 90. x = nπ
π
5
,
n ∈ Z. 91. a) x = 2. Indicaţie. Partea dreaptă, x2 − 4x + 5 =
= (x − 2)2 + 1>1, iar cea stângă este mai mică sau egală cu 1.
Egalitatea este posibilă doar dacă ambele părţi sunt egale cu
1. Partea dreaptă, (x − 2)2 + 1 este egală cu 1 pentru x = 2.
Se verifică nemijlocit, că pentru această valoare a lui x şi partea
stângă este egală cu 1. b) x = 3; c) S = {−4, 0}; d S = {−3, 1}.
92. a) x = 4 +
π
2nπ, n ∈ Z; b) S = {4,nπ | n ∈ N∗ };
c) S = 2nπ, π2 + nπ | n ∈ Z ; d) S = 1, 23 , 2 ; e) S =
= −2, − π4 , 0, π4 , 1 ; f ) S = 1, π2 + nπ, n ∈ Z ; g) S =
= nπ, π2 + nπ, | n ∈ Z ; h) S = nπ, (−1)n π6 + nπ, | n ∈ Z ;
π 6 + nπ,π n ∈ Z; j) S = 2 + 2nπ, | n ∈ Z ;
nπ π
i) S = (−1)
k) S = 2 + nπ, − 4 + 2nπ, | n ∈ Z ;
l) S = n π
2
+ nπ, π4 + 2nπ, 5π 4
+ 2nπ | n ∈ Z ; m) So= −π, − π2 ;
√
n) S = (2n + 1)π, (2n + 1)π − arcsin 42 | n ∈ Z .
√
93. a ∈ {1, 1 ± 2}. O schiţă a graficului funcţiei sin x pen-
tru x ∈ [0, 2π] ar limpezi situaţia: expresia a2 − 2a poate lua
doar valorile 1 şi −1. 94. a) x = π4 + nπ ; b) x = ± 12 π
+ nπ ;
√2 2
c) x = ± 9 + 3 ; d) x = ± 2 arccos(1 − 2) + nπ.
π nπ 1
95. a) x = ± arccos 31 + 2nπ, n ∈ Z; b) x = ± 2π3

+ 2nπ, n ∈ Z;
c) S = 2 + 2nπ, (−1) 6 + nπ, | n ∈ Z ; d) x = (−1)n+1 π6 +
π nπ
+nπ, n ∈ Z; e) x = ± π3 + nπ; f ) x = (−1)n+1 12π

+ nπ ;
√ 2
g) x = ± arccos(1 − 3) + 2nπ, n ∈ Z; h) S = ∅;
i) x = ± arccos − 23 + 2nπ, π n ∈ Z; j) x n+1
= π2 + 2nπ, n ∈ Z;
k) x = 2nπ, n ∈ Z; l) S = 2 + 2nπ, (−1) π6 + nπ, | n ∈ Z ;
100
√
m) x = ± arccos 145−13 2
+ 2nπ, n ∈ Z. n) x = (−1)n+1 π6 +
+ nπ, n ∈ Z. 96. ambele sunt de 45o . 97. a) x = − π4 + nπ,
unde n ∈ πZ; b) x =π3 + nπ, | n ∈ Z; c) x = − 12 + 3 , | n ∈ Z;
π π nπ
d) S = 2 + nπ, − 4 + nπ, | n ∈ Z ;
e) S = π2 + nπ, arctg 2 +π nπ | n ∈ Z ; f ) x = − arctg 3 + nπ,
1 2
unde n ∈ πZ; g) S = nπ, 3

+ nπ | n ∈ Z ;
h) S = 2 + nπ, (−1) 6 + nπ, | n ∈ Z ;
nπ
i) S = π2 +nπ, (−1)n π6 + nπ | n ∈ Z .
98. a) S = π4 + nπ, − arctg 13 + nπ, | n ∈ Z ;
b) S = − π4 + nπ, arctg 15 7
+ nπ, | n ∈ Z ;
c) S = − 4 + nπ, arctg 5 + nπ, | n ∈ Z ;
π 3
d) S = − π4 + nπ, − arctg 2 + nπ, | n ∈ Z ;

e) S = − π4 + nπ, arctg 34 + nπ, | n ∈ Z ;
f ) S = π8 + nπ 2
, 12 arctg 2 + nπ 2
| n ∈ Z ; g) x = nπ, n ∈ Z;
h) x = − 10 π
+ 2nπ
5
, unde n ∈ Z şi n are forma 5k + 1, 5k + 2
sau 5k + 3. 99. a) x = (−1) 4 − π6 + nπ, n ∈ Z; b) x = π2 +
nπ
+nπ, n ∈ Z; c) x = 1; d) S = π4 + 2nπ, − arctg 23 + 2nπ ,

unde n ∈ Z; π
π e) x = 2 + n+1nπ, n ∈ Z;
f ) S = 4 + nπ, (−1) π4 − π4 + nπ, | n ∈ Z . g) S = ∅.
100. a) 127; b) 250. 101. a) x = ± 12 arccos 37 + nπ, n ∈ Z;
b) x =± 21 arccos − 52 + nπ, n ∈ Z;
c) S = ± π6 +nπ, (−1)k+1 · 12 π
+ πk2
, πm n, k, m ∈ Z ;
d) S = ± 3 , 2 +πk, (−1) · 12 + 2 n, k, m ∈ Z .
π π m π πm
102. a) x = nπ, n ∈ Z; b) x = ± π3 + 2πn; n ∈ Z;

c) x = π3 + πn, n ∈ Z; d) x = π4 + 2πn, n ∈ Z.
103. a) x = nπ, n ∈ Z; b) x = ± π3 + 2πn, n ∈ Z;
c) x = π3 + πn, n ∈ Z; d) x = π4 + 2πn, n ∈ Z.
IV. Numere complexe
104. 10. 105. 0. 106.

a) (2, −3); b) (2, −3); c) (3, −2);
d) (3, −2); e) − 2 , 8 ; f ) {(0, 0), (4, 0), (3, 3), (1, 3)}.
9
107. a) m ∈ {−6, 1}; b) m = ±3; c) m = − 15 2

7
; d) m = 15 ;
101
√
e) m = − 32 ; f ) m = 1−2 3 . 108. a = 1, b = 2 şi a = −1, b = −2.
109. a) 1−2i; b) 6+14i; c) 9+i; d) 7−i. 110. a) x = 1, y = 3.
Două numere complexe z1 = a1 + b1 i şi z2 = a2 + b2 i sunt conju-
gate doar dacă a1 = a2 şi b1 = − b2 . b) x = 2, y = 1;
c) x = −1, y = 3; d) x = 4, y = −1; e) x = 4, y = 1; f ) x = 2,
y =√1 şi x = −2, y = 1. 111. m =√0. 113. a) z = 2 + 2i =
π π π π
= 2 2 cos 4 + i sin 4 ; b) z = 1 + i 3 = 2 cos 3 + i sin 3 ;
√
c) z = 1−i 3 = 2 cos − π3 + i sin − π3 . 114. a) 2−56 ; b) 2i.
115. a) 13; b) 5; c) 10; d) 15; e) 10; f ) 13 10
; g) 1.
116. α = ±12. 117. a) −8i; b) 5 ; c) -64; d) 2; e) 5;
1
p √
f ) 26 + 5 3 . 118. S = {0, 2 − 3i}. 119. 1 − 2i. 120.
a) 1+i;nb) 1+4i; c) o 3±4i; d)n 2±i; e)√1±3i;
o f ) 1±2i;
n g) 1±2i;
√ √ o
−3± 47 i −1± 15 i
h) S = 3, 4
; i) S = −1, 4
; j) S = 0, ± 3 2
2
i .
√ √
121. a) z = 32 −2i; b) z = −1−i; c) z = 33 +i ; d) z = 1+ 33 i;
e) z = 3 − i; f ) z = ±(1n + 2i); g) z √
=o ±(2 + 3i);
h) z = −3 − 2i; i) z ∈ 0, 1, − 2 ± i 3 . 122. a) x ∈ {−i, 3i};
1 3

b) x ∈ 2−i5
, 1 − i ; c) S = {−2i, 5i}; d) S = {3 − 3i, 3 + 7i};
e) z ∈ {2 − 3i, 3 + 5i}. 123. z = 3 − 2i. 124. m = 4; z2 = −3 +
2i. 125. m = 4; z2 = −3 + 4i. 126. a = 3, b = −1, z2 = 2 + 3i.
127. {−1; 2 − 3i}. 128. 1 − 2i. 129. a) z ∈ {−1, 1 ± 2i};
b) S = {2, ±2i}.
V. Matrice, determinanţi, SEL
130. S = [−1, 1]. 131. a) x = 0; b) S = {2, 3};

c) S = {−2, 1}; d) x = −3. 132. S = (−2, +∞).
133. a) x = 41 ; b) x = nπ ; n ∈ Z. 134. a) S = [−1, 3);
5
b) S = (−∞, −1] ∪ 3 , +∞ ; c) S = [2, 6); d) S = (−2, 0].
1
135. S = (−2, 0) ∪ (0, 2). 136. a= 4. 137.

 x ∈ (−2, 0] ∪ (2, 3].
1
138. a) X = (1 1 1); b) X =  −1 . 139. x = ln 2.
2
102
140. m ∈ (0, +∞)\{2, 4}. Se va ţine cont de faptul, că ma-
tricea este definită numai pentru
π m > 0.
141. x ∈ R\ {πn; n ∈ Z} ∪ ± 3 + 2πm, m ∈ Z .
142. m ∈ (2, +∞). 143. a) m ∈ −∞, 2 ; b) m 1∈ ∅.
1
144. a) m ∈ −∞, − 2 ∪(1, +∞); b) m

1
∈ (−∞, 2
)∪(2, +∞).
 x = π
+ nπ, n ∈ Z,
3 −33 −22 2
145. X = . 146. a) y = 16,
0 7 4  z = ±3;

 x = 2πn, n ∈ Z,
b) y = 16, 147. Respectiv, 6 lei, 8 lei, 12 lei.
 z = ±3.
148. m ∈ R\{0, 1, 2}. 149. a) λ ∈ {−2, 1}; b) a ∈ {1, ±2}.
150. a) a ∈ R\{−2, 1}; b) a = 1. 151. a) λ ̸= 11;
b) λ ∈ R\{−3, 1, 2}; c) λ ̸= 1. 152. λ = 1. 153. a) λ = 2;
b) λ ∈ {0, 1}; c) m = −1. 154. m = 0.
VI. Progresii
155. a1 = 13, d = −1. 156. a1 = 5, d = 4. 157. 1, 9, 17.
158. S8 = 19680. 160. log2 5. 161. log2 5. 162. a ∈ [12, +∞).
163. − 45 . 164. 13 , 32 şi 1. 165. 5, 10, 20 şi ı̂n ordine inversă.
166. 27 sau 3. 167. 4. 168. a = 3, b = 6 sau a = 27, b = 18.
3
169. 12 m. 170. 8 ore. 171. a4 = 16 , q = 14 . 172. 4, 8, 16
4
sau 25 , − 16 , 64 . 173. 2 sau 50. 174. x = − arctg 43 + 2πn,
25 25
n ∈ Z, k = 11 sau x = π − arctg 34 + 2πn, n ∈ Z, k = 15.
175. x = − arctg 34 + 2πn, n ∈ Z, k = 17 sau x = π − arctg 43 +
+2πn, n ∈ Z, k = 7. 176. x = − arctg 2 + (2n + 1)π, n ∈ Z,
k = 8. 177. x = − arctg 21 + 2πn, n ∈ Z, k = 7.
VII. Elemente de combinatorică

178. a) x = 10. Se va ţine cont de DVA: Cnk are sens numai
pentru 0 6 k 6 n, iar n şi k pot fi doar numere naturale. Ace-
leaşi condiţii se impun şi pentru Akn . b) x = 5; c) x = 8; d) x = 10;
e) x = 11; f ) x = 8; g) x = 5; h) x = 5; i) x = 13; j) x = 5;
103
k) x = 7; l) x = 3. 179. n = 4. 180. n ∈ {3, 14}.
181. a) (5, 7); b) (10, 4); c) (9, 16); d) (3, 2); e) (4, 3);
f ) (6, 3). 182. a) S = {12, 13, 14, . . .}; b) n ∈ {7, 8, 9, 10, 11};
c) n ∈ {5, 6, 7}; d) n ∈ {6, 7, 8, 9}. 183.√2. 184. 3. √
3
185. x1 , x2 , x3 , . . . , x8 . 186. 210x5 x2 . 187. 105 3 x4 .
188. T8 = 3432a28 b21 . 189. T5 = 70x2 y 2 . 190. T4 = 84x3 y 3 .
191. T1 = x8 . 192. T5 = 286 37
a4 . 193. T5 = 495. 194. T3 = 45.
195. T6 = −C10 5
· 35 · 25 = −1959552. 196. T5 = √ 35.
6 5 3 2
197. n = 20. 198. T7 = 3 = 729. 199. 210 x x .
200. T4 = 35x5 . 201. T5 = 70x√3 . 202. A216 = 240.
203. A2n = A220 = 380. 204. 6 3 x. 205. n = 7. 206. T3 = 60.
207. 32111. 208. T1 = x−6 , T7 = C12 6 −1
x , T13 = x4 . 209. 1.
210. 101. 211. 40%. 212. 3 . 213. 15 . 214. 0, 14. 215. 31 .
1 4
216. 59 . 217. 18 1
. 218. 16 5
. 219. 0,504. 220. 0,04. 221. 0,25.
57 20 48 15 240
222. 0,1. 223. 130 . 224. 91 . 225. 323 . 226. 228 . 227. 1001 .
14 52 25 73
228. 95 . 229. x = 3. 230. 57 . 231. 28 . 232. 203 .
233. 12 fete. 234. 2 trandafiri albi şi 5 trandafiri roşii.
235. 89/495.
VIII. Planimertrie
√
236. 13 cm. 237. 150 cm2 . 238. 840 cm2 . 239. 18√ 3 cm.
240. 13 cm. 241. 840 cm2 . 242. 6 m. 243. 9(1 + 3) cm.
o o
244. 15
√ cm. 245. 30 şi 60 . 246. 18 km/h; 24 km/h. 247. 2 cm.
2
248. 3 cm. 249. 10 cm √ şi 24 cm. 250. 240 cm . 251. 60 cm.
2
252. 13 dm. 253. 8 10 cm; 216 cm . 254. 6 cm, √ 5 cm.
255.
√ a) 15 cm şi 20 cm; b) 5 cm. 256. 5 cm. 257. 4 5 cm şi
45 75
8 5 cm. 258. 2 cm, 30 cm şi 2 cm. 259. 25π cm . 260. 60 cm2 .
2
261. √
8 cm; 15 cm. 262. 10 cm, 24 cm. 263. a) 10 m; b) 14 cm.
264. 5 cm. 265. 120 cm. 266. 8 cm. 267. 28 cm. 268. 9 cm2.
17 √
10 cm. 270. r = 6(2 3 − 3) cm şi√R = 12 cm. 271. 6 cm.
269. √
272. √5 cm. 273. 18 cm. 274. 4(3 + 2) cm. 275. 7 cm.
2
276. 2 17 cm √ şi 10 cm. 277. 8 m,2 15 m şi 17 m. 278. 384 cm 2.
279. (20 + 2 10) cm. 280. 224 cm . 281. 13 cm. 282. 157,5 cm .
2
283. 8 cm
√ . 284. 54 cm. 285. 4 cm. 286. 4√ cm; 12 cm.
287. 18 3 cm2 . 288. 4 cm2 ; 2 cm2 . 289. 60 3 cm2 .
104
◦ ◦
√
290. 30√cm. 291. 60 ; 120 . √ 292. 384 cm2 . 293. 4 5 cm.
294. 4 5 cm. 295. 18 cm; 18 3 cm; 36 cm. 296. 25 cm şi 25 cm.
√ ◦ ◦ 2
3 2
297. 3 5 cm. 298. 30 ; 150 . 299. 600 cm . 300. 8 cm şi
32 cm sau 15 cm şi 15 cm. 301. 10 cm. 302. 2 cm. În caz ge-
neral, această lungime este a−b , a > b. 303. 8 cm. 304. 12 cm.
2
√ 2
305. 108 cm . 306. 8 5 cm. 307. 25 cm. 308. 12 cm.
309. 11 cm. 310. 26 m. 311. 320 cm2 . 312. 5 cm2 . 313.
a) 450 cm2 ; b) 132 cm2 ; c) 1476 cm2 . 314. 15 cm şi 20 cm.√315.
9 cm; 120 cm2 . 316. 12 cm. 317. 225 cm2 . 318. √ 9 cm2 ; 5 cm.
319. 7 dm.√ 320. 345,6√ cm2 ; 16,9 cm. 321. 3 √ 15 cm. 322. h2 .
2 2
323. h√ 3. 324. 10 3 cm . 325. 5(5 + 3) cm. 326.
4(4 + 2) cm. 327. 25√cm 2 . 328. AB = 6 cm, BC = 12 cm.
329. 54 cm. 330. 143 3 cm. 331. 5 cm. 332. 24 cm. 333.
100π cm2. 334. 48 cm. 335. √ 2 cm. 336. 4 cm. 337. 5 cm. 338.
60o . 339. 12 cm. 340. 5 5 cm. 341. 12 √ cm, 6 cm. 342.√12 cm,
2π−3 3
o
6 cm. 343. 60 . 344. 12 cm. 345. R2 . 346. 254 3 cm2 .
√ √ 12 √
347. 3 cm. 348. r(1 + 2). 349. R 3(2 − 3) cm.
IX. Stereometrie
√ √
350. 12 2 cm2 . 351. 45o . 352. 8 7 cm3 . 353. 36 cm3 .
354. 24 cm3 . 355. 180 cm3 . 356. 4 dm. 357. 5 cm. Pentru
argumentare, se va folosi √ teorema celor
√ trei perpendiculare.
√
3 3
358. 250 cm √ . 359. 12 3 cm . 360. 12 15 cm2 . 361. 64 3 cm3 .
362. 384 3 cm3 . 363. 96 cm3 . Indicaţie. Dacă muchiile laterale
ale piramidei sunt congruente, atunci piciorul ı̂nălţimii ei coin-
cide cu centrul cercului, circumscris poligonului bazei. Afirmaţia
este adevărată şi ı̂n cazul, ı̂n care muchiile laterale formează
√
cu
3 7 3
planul bazei unghgiuri congruente. 364.√ 256 cm . 365. 6 a .
366. 390π
√
cm2 . 367. 108 cm3 . 368. 254 2 cm. 369. 60o .
370. 243 a3 . 371. 2 cm. 372. 48 cm2 . Indicaţie. Dacă feţele
laterale ale piramidei formează cu planul bazei unghiuri con-
gruente, atunci piciorul ı̂nălţimii ei√coincide cu centrul
√
cercului,
ı̂nscris ı̂n poligonul bazei. 373. 16 3 cm3 . 374. 4 3 3 cm3 .
105
√ √ √
375. a) 27 3 cm3 ; b)36 3 cm2 ; c)13,5 cm2 şi 272 3 cm2 .
√
376. 2 6 cm2 . 377. 78 cm2 . 378. 3 cm. 379. 80π cm2 .
380. 16 cm2 . 381. 1 m. 382. 1 u.c. 383. 5625π 3
√ m . 384. 100 m .
2
2 3 5
385. 10π m . 386. 18π cm . 387. arcctg 2 . 388. Da. Raza
sferei r < R, unde R este raza bazei cilindrului. 389. Nu. Volu-
mul corpului sferic este mai mic decât volumul părţiiq
goale a va-
sului. 390. 562,5π cm3 . 391. Da. Raza sferei, R = 3 34 · a < a.
√
392. 18π cm√2 . 393. 14 cm. 394. 25 3 m2 ; 30 m. 395. 3 m.
396. 3 m; 3 3 m. 397. 35π m2 . 398.√ 8π cm3 . 399. 81 .
√
400. 84π cm3 . 401. 9 3 m2 . 402. 3 491 m2 . 403. 216◦ .
404. 120◦ . 405. 378π cm3 . 406. √
60o . 407. 1,6 m. 408. 180o .
3
409. 60o . 410. 90o . 411. πR 3 15 . 412. 24 dm2 . 413. 34 cm.
2 3
414. 32πR . 415. πa2 . 416. 50 cm. 417. 27π cm2 . 418. 8 cm.
3 √
(2 + 3). 420. 60◦ .
3
419. πR24
X. Funcţia şi limita ei

421. a) 18; b) 16 . 422. a) − 12 , 12 ; b) [−1, 5];
√ √ 25
c) − 34, 34 ; d) [−13,h 13]; e) [−4, i6]; f ) [−3, 7]; g) [−2, 2];
√ √
h) [−2, 2]; i) − 83 , 118
; j) 1− 5 1+ 5
2
, 2
. 423. a) D(f ) = {1}∪
∪ [3, +∞). 424. a) D(f ) = R\{0},
Im(f ) = {±1};
b) D(f ) = [0, 1], Im(f ) = 0, 4 ; c) D(f ) = R,
1
hq 11
Im(f ) = 11
3
, +∞ ; d) D(f ) = R, Im(f ) = lg 3
, +∞ ;
e) D(f ) = R, Im(f ) = [2 − log2 5, +∞]. 425. a) impară;
b) pară; c) de tip general; d) pară; e) impară; f ) impară.
426. a) a = 2; b) crescătoare. 427. a) 7; b) 21 ; c) 54 .
√ √
428. a) 61 ; b) 21 ; c) ( 3 − 1)( 5 + 2). 429. a) 45 ; b) 4; c) 71 ;
28
d) 15 . 430. a) e−2 ; b) e2 ; c) −2; d) 2. 431. 13 . 432. a) +∞
pentru x → −∞; 12 pentru x → +∞; b) −∞ pentru x → −∞;
0 pentru x → +∞. 433. a) a = −3, b = 32 ; b) a = −3, b = 9;
√
c) a = −2, b = 8. d) a = ± 2. 434. a = −1, b = 21 .
435. a = −1, b = 1. 436. a = 1, b = −3.
106
XI. Derivata
437. a) 1
√
2 x
; b) 1
√
45x
; c) − 3x1√
3 x ; d)
√1
2 x
− 1√
2x x
+ x9 ;
x2
e) 2ax + b; f ) 3 − 4x; g) 1
x
− (x+1) 1
2 ; h) 21x − 20x ; i) 1+x2 ;
6 4
j) 6x + 4 sin x; k) x+5
x2
; l) √3
44x
+ 2 cos x + x32 . 438. a) 1 + ln x;
2ex
b) 1−ln ; d) x(lnx x−1)+1 x )2 ; f ) − (ex −e−x )2 ;
x
x2
; c) ln xx−1
2 ln2 x
; e) (1−e 4
g) xex (x + 2); h) −2e−x sin x; i) arctg x + 1+x x

2 ; j) 2(x − 1) ln x +
2 +x
+x − 2; k) (3x + 4x + 3)e ; l) (2x + 1) arcsin x + √x1−x
2 x
2 .
3x 6 2x+1
439. a) 3e ; b) 5 cos 5x; c) 21(1 + 3x) ; d) x(x+1) ; e) sin 2x;
√
f ) − sin 2x; g) cos(ln x)
; h) − tg x; i) cos x
√ ; j) cos26x−1(3x2 −x)
;
x
√ 2 x
; l) √
tg x
k) 2√2x+1
x2 +x+1
3−2x
· sin x2 − 3x; m) cos
3 e
2x ;
3 3 (x2 −3x)2
n) 2 sin x·ln(1+cos
1+cos x
x)
; o) 2 sin(4x − 6); p) √4+x1
2 . q) 0. f (x) e o
π 1
constantă: arcsin x + arccos x = 2 ; r) 2√x2 −1 ; s) (1 + ln x)xx .
Funcţia se scrie astfel: xx = (eln x )x = ex ln x ; t) 2 ln x · xln x−1 .
ln x 2
Se scrie xln x = √
eln x √ = eln x . 440. a) 7; b) 0; c) 33;
d) 6a3 ; e) 31 − 23 ; f ) 3 63+4 . 441. x ∈ {0, 1, 5}. 442. a) 1; b)
1
2
; c) 30720; d) π4 − 1. 443. a) y = 4x − 4; b) y = −6x + 4; c)
y = x + 32 ; d) y = − 12 x + 2; e) y = − 41 x − 2; f ) y = −x + π.
444. y = 4x; y = −4x + 16. 445. y = x − 11 4
.
446. y = 2x − 1 − ln 2. 447. x0 = −2. 448. y = −x + 19 4
.
449. y = x+3. 450. y = 3x+8. 451. M1 (1, −4), M2 (3, −18);
M1 – punct de tangenţă. 452. A1 (−1, −9), A2 (5, 45). Punctul
A1 este punct de tangenţă. 453. b = −3, c = 4.
454. a = b = 0. 455. a = e2 . 456. a = − e12 . 457. a = 43 .
458. (3, 2). 459. y = 4x − 8; y = −8x + 4. 460. a) ±1;
b) 0; c) 1; d) 0, ±2. 461. a) crescătoare pe [−2, 0] şi [2, +∞);
descrescătoare pe (−∞, −2] şi [0, 2];
b) crescătoare pe −∞, 14 ; descrescătoare pe 14 , +∞ ;
c) crescătoare pe [−1, 1]; descrescătoare pe (−∞, −1] şi
[1, +∞);
d) crescătoare pe 0, 1e ; descrescătoare pe 1e , +∞ ;
e) crescătoare pe [1, +∞); descrescătoare pe [−∞, 1);
107
f ) crescătoare pe (0, e]; descrescătoare pe [e, +∞);
g) crescătoare pe [1, +∞); descrescătoare pe (0, 1];
h) crescătoare pe [−1, +∞); descrescătoare pe (−∞, −1];
i) crescătoare pe [−3, 0) şi (0, +∞); descrescătoare pe
(−∞, −3);
j) crescătoare pe (−∞, −1] şi [1, +∞); descrescătoare pe [−1, 1];
k) crescătoare pe [−1, 1]; descrescătoare pe (−∞, −1] şi
[1, +∞);
l) crescătoare pe 12 , +∞ ; descrescătoare pe 1
1 2 ;
0,
1
m) crescătoare pe 0, 3 ; descrescătoare pe 3 , +∞ ;
n) crescătoare pe [1, +∞); descrescătoare pe (0, 1];
o) crescătoare pe (−∞, 0]; descrescătoare pe [0, +∞).
462. a) [−1, 0) şi (0, 1]; b) [9, +∞). 463. a ∈ [−1, 1].
464. a ∈ (−∞, −7] ∪ [2, +∞). 465. a) x = −1 – punct de
maxim; x = 1 – punct de minim; b) puncte de extrem nu ex-
istă; c) x = 0 – punct de maxim; d) x = 0 – punct de maxim;
e) x = −1 – punct de minim; f ) x = 0 – punct de maxim; x = 2
– punct de minim; g) x = e – punct de minim; h) puncte de
extrem nu există; i) x = 0 – punct de maxim; j) x = −1 –
punct de minim; x = 1 – punct de maxim; k) x = 1e – punct de
minim; l) x = 4 – punct de minim; m) x = e – punct de maxim;
n) x = 1 – punct de minim; o) x = − 72 – punct de maxim; x = 3
– punct de minim; p) x = 1 – punct de minim. 466. a = e−3 .
467. m = e. 468. a ∈ [−7, −1) ∪ (0, 6].
469. a) 1) x = 0 – punct critic; 2) funcţia descreşte pe (−∞, 0]
şi creşte pe [0, +∞); 3) x = 0 – punct de minim local;
b) 1) x = 2 – punct critic; 2) funcţia descreşte pe (−∞, 2] şi
creşte pe [2, +∞); 3) x = 2 – punct de minim local;
c) 1) x = ±1 şi x = 0 – puncte critice; 2) funcţia descreşte pe
(−∞, −1] şi pe [0, 1]; creşte pe [−1, 0] şi pe [1, +∞); 3) x = ±1
– puncte de minim local; x = 0 – punct de maxim local;
d) 1) x = 0, x = 1, x = 2 – puncte critice; 2) funcţia de-
screşte pe (−∞, 0] şi pe [1, 2]; creşte pe [0, 1] şi pe [2, +∞); 3)
x = 0, x = 2 – puncte de minim local; x = 1 – punct de maxim
local;
108
e) 1) x = 0 – punct critic; 2) funcţia e crescătoare pe R;
3) puncte de extrem local nu există;
f ) 1) x = 0 – punct critic; 2) funcţia este descrescătoare pe
(−∞, 0] şi crescătoare pe [0, +∞); 3) x = 0 – punct de minim
local;
g) 1) x = 0 – punct critic; 2) funcţia descreşte pe (−∞, 0] şi
creşte pe [0, +∞); 3) x = 0 – punct de minim local;
h) 1) x = 1 – punct critic; 2) funcţia e descrescătoare pe [0, 1]
şi crescătoare pe [1, +∞); 3) x = 1 – punct de minim local.
470. a) x = 2 – punct de minim global; x = 4 – punct de
maxim global;
b) x = ±2 – puncte de minim global; x = 0 – punct de maxim
global;
c) x = 0 – punct de minim global; x = 4 – punct de maxim
global;
d) x = − π2 – punct de minim global; x = π2 – punct de maxim
global;
e) x = π2 – punct de minim global; x − π2 – punct de maxim
global;
f ) x = 5π 6
– punct de minim global; x = π – punct de maxim
global;
g) x = 0 – punct de minim global; x = −1 – punct de maxim
global;
h) x = 0 – punct de minim global; x =√1 –√punct de maxim
global. 471. D(f ) = [1, 3], E(f ) = [ 2, 10]. 474. a ∈
{1, 97 }. 475. a = −1. 476. a = b = 1. 477. m = 4. 478. a =
1, b = −1. 479. a = −2, b = 1. 480. m = 1, n = 6. 481. a =
2, b = 5. 482. a = −2, b = 1. 483. a = 1, b = 2, c = 1, d =
−1. 484. a = 6; b = 1. 485. a = 4. 486. f (x) = 4x3 − 6x2 + 3.
487. f (x) = x3−6x2+9x+2. 488. m = −3. 489. a = 2, b = −4.
490. a = 2, b = c = d = 0, e = −4. 491. m ∈ (−∞, −1].
492. m ∈ (−∞, −1] ∪ [0, +∞). 493. a ∈ (−∞, −1] ∪ [3, +∞).
494. a ∈ (−∞, −3] ∪ [1, +∞). 495. a ∈ (−∞, −1] ∪ {0} ∪
∪[1, +∞) . 496. 2,5; 2,5. 497. 14 m; 21 m. 498. Pătrat cu la-
tura 3. 499. a) a/6. b) 3 cm. c) 21×28 cm. 500. a) 21×28 cm;
109
q p
b) 27,5×22 cm; c) ab ; d) 2b+ S · ab şi 2a+ S · ab . 501. a3 ; a2 ; 2a ,
√ 5
unde a = 3
15V . 502. 4 cm; 4 cm. 503. π+4 15
≈ 2, 1 (m).
504. π+4 ≈ 2, 5 m. 505. a = 4 m; h = 2 m. 506. h = 0, 2 m;
18
√
a = 0, 4 m. 507. a) 2,4 m; b) ab cm. 508. a) 4 h 50 min;
b) 9 km de la A. 509. 3 km. 510. 4,5 km. 511. 25 km; 8 h,
k1 b
15 min. 512. a − p 2 km de la punctul A. 513. 6 cm;
k2 − k12 √
48π cm3 . 514. 32 . 515. r = 32 R. 516. 2 : 1. 517. V = 34π √ ;
q √
3
2R 2 4 32 3
h = √3 ; r = R 3 . 518. H = 3 R; V = 81 πa . 519. 3 6 dm.
√
520. 4 3 dm. 521. H = 4R; Vcon = 2Vsf . 522. 2xx0 + 2yy0 = 1.
√
523. 8. 524. 12 3. 525. ± √13 ; 43 .
XII. Integrala
1 3
3
x + C, x 6 1,
526. a) F (x) =
x
1 2
2
x + C − 6 , x > 1.
1
e − x + C, x 6 0,
b) F (x) =
2 + C − cos x, x > 0.
√ √ √ √
527. a) 32 x x+C; b) 57 x x2 + C; c) 23 x x + 34 x 3 x + C;
5
√ √
d) 17 x x + C; e) 3 3 x + C; f ) x3 − 2x2 + 2x + C;
2 8
√
g) 3 x + 2b x2 + cx + C; h) 3 3 x − √2x + C;
a 3
√
i) ln |x| − x1 − 2x12 + C; j) 5−2x
2x2
+ C; k) 5ex − 45 x√ 4 x + C;
l) sin x − ln |x| + C; m) 32 arctg x + C; n) 33 arcsin x + C;
o) x + 21 ln x−1
x+1
+ C; p) 12 (x − arctg x) + C; q) x + 32 ln x−1 x+1
+ C;
r) 2 (x − sin x) + C; s) 2 (x + sin x) + C; t) tg x − ctg x + C;
1 1
u) C − tg x − ctg x. 528. a) C − 13 cos 3x; b) 15 cos(5x − 4) + C;

2
c) 41 e4x+3 + C; d) 12 ex + C; e) esin x + C; f ) 12 sin2 x + C sau
C − 14 cos 2x; g) C − 16 cos6 x; h) 41 sin4 x+C; i) 3 ln x+ 12 ln2 x+C
sau 21 (3 + ln x)2 + C; j) 17 ln |7x + 8| + C; k) C − 15 ln |5x − 9|;
√
1
l) 16 (2x − 3)8 + C; m) C − 12(3x+2) 1 1
4 ; n) 3 (2x + 5) 2x + 5 + C;
2
√ 1 2 2
o) 3 3x + 1+C; p) 2 arcsin x+C. 529. a) ln(x +3x+4)+C;
110
√
b) 14 (3x − 5) 3 3x − 5 + C; c) 3 arctg x + 12 arctg2 x + C sau
√ √
1
(3 + arctg x)2 + C; d) ln | ln x| + C; e) 2 ( x − ln( x + 1)) + C;
2 √
f ) 21 ln(x2 + 1) + C; g) 2 sin x + C; h) 3 ln |1 + 3 sin x| + C;
i) ln | sin 2x| + C; j) 14 cos 2x − 161
cos 8x + C;
k) 20 sin 10x + 4 sin 2x + C; l) 81 sin 4x − 20
1 1 1
sin 10x + C.
x
530. a) x sin x + cos x + C; b) (2x + 1)e + C;
4
c)x(ln x−1)+C; d) x4 lnx − 14 +C; e) 25 3
sin 5x− 3x−2
5
cos 5x+C;
x2 +3 2x
f ) 3 sin 3x− 9 cos 3x+C; g) 25 ·e
3−5x 5 20x−49 5x+3
+C; h) 2 ·e +C.
√ x2
531. F (x) = 4x x − 2 − 56. 532. a = 1, F (x) = x2 + x + 2.
533. F (x) = 3+2x− x12 . 534. x ∈ {−3, 2}. 535. 21 arctg 2x+3. √
536. y = −4x n + 1. 537.
o F (x) = x 2
+ x + 5
4
. 538. 2; 5± 37
2
.
√
539. x ∈ −1, 5±2 13 . 540. a) 0. Funcţia este impară, iar
intervalul de integrare este simetric ı̂n raport cu originea. b) 0;
c) 0. 541. a = − π2 , b = 2. 542. 2. 543. a) 43 ; b) 83 .
544. a) − 61 ; b) − 22 ; c) √12 ; d) 14. 545. 1−π + 2 arctg 2.
3 2
546. a < b. 547. m = 4 11+3 17
. 548. a = 2. 549. a ∈ π3 , π, 5π
3
.
7 14 15 π π
550. a) 3 ; b) 3√; c) 4 ; d) 1; e) 1; f ) 1; g) 3 ; h) 3 ; i) 1.
√
551. a) e; b) 33 ; c) 12 . 552. 34 . 553. a) 92 ; b) 92 ; c) 36;
d) 29 ; e) 92 ; f ) 10 32 . 554. a) 29 ; b) 92 ; c) 36; d) 92 ; e) 29 ;
f ) 10 32 . 555. a) 83 ; b) 83 . 556. 43 . 557. 94 . 558. 94 . 559. 1 −
π
. 560. 1 − π4 . 561. 16 . 562. 43 . 563. 1 : 3 564. 4 : 1.
4 √
565. 2 2 dm2 . 566. a) 12; b) 12. 567. 108 u.p. 568. 546,75 u.p.
569. 10 32 . 570. 36. 571. n = 10. 572. a ∈ R\{±1}. 573. a = 4.
√ √
3 √
574. m = 2 − 3 4. 575. a = 1 − 22 . 576. y = 4 − 2 3 2.
577. S(t) = t4 + t2 − 3t − 4.
Testul nr. 1
√
1. ¿. 2. ¡ . 3. 60o . 4. 1. 5. 7. 6. (−1, 1]. 7. 12 3 cm2 .
π3 ln(3x − 2) − x +
1 5
8. F (x) = 1.π 9. 648 . 10. 13cm.
11. R\ 2 + kπ, k ∈ Z ∪ ± 6 + nπ, n ∈ Z .
12. m ∈ (∞, 0] ∪ {1}.
111
Testul nr. 2

1. 2. 2. 10. 3. 2. 4. S √= − 76 , +∞ . 5. 2. 6. 8 cm.
7. 15π cm 2 . 8. 24 cm2 . 9. 5 3 3 cm. 10. Punctul A nu aparţine
graficului funcţiei f . 11. x ∈ {−1, 0, 1, 2, 3}. 12. −15 sau 7.
8
13. 19 . 14. 7056 lei.
Testul nr. 3

1. -1. 2. 10. 3. S = 53 , 2 . 4. . 0. 5. x ∈ (−∞, 2) ∪
√
(2, log2 6]. 6. 2 cm. 7. 12 3 cm. 8. 2 cm. 9. Şirul e crescător.
10. a) x = 0 – punct de maxim; x = 4 – punct de minim. b)
y = x + 2. c) 323
. 11. 12 . 12. 3.
Testul nr. 4
3
1. 3. 2. 5+2i. 3. S = 4 . 4. E π8 = 1 ∈ N. 5. S = [−2, 2].
√
6. 24 cm. 7. 4 13 cm. 8. 343π cm3 . 9. 0. 10. a) y = x; b) >;
c) G(x) = arctg ex − π3 . 11. 10 1
. 12. 70 a3 .
112
Cuprins
I. Ecuaţii şi inecuaţii algebrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
II. Ecuaţii şi inecuaţii exponenţiale şi logaritmice . . . . . . . . . 8
III. Probleme de trigonometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
IV. Numere complexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
V. Matrice, determinanţi, sisteme de ecuaţii liniare . . . . . . 27
VI. Progresii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
VII. Elemente de combinatorică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
VIII. Planimetrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
IX. Stereometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
X. Funcţia şi limita ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
XI. Derivata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
XII. Integrala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Teste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Răspunsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
113

BAC22

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAC22

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Culegere de probleme la matematică

Autor: conf. univ. , dr. Ion Leah

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a cărţii

1. Să se rezolve ecuaţiile:

12. Pentru care m ∈ R ecuaţia |x2 + 1, 5x + 1| = m are o

a) |x2 −6mx| = 81m. b) |x2 +mx| = 2m. c) |x2 −mx| = x−m.

15. Să se aﬂe valorile parametrului real a (respectiv, m) astfel,

a) 2x2 − 3x + m > 0. b) x2 − x + a > 0.

16. Să se rezolve ı̂n R ecuaţiile:

20. Să se rezolve ecuaţiile:

24. Să se rezolve inecuaţiile:

II. Ecuaţii şi inecuaţii exponenţiale şi logaritmice

Funcţia exponenţială f (x) = ax este deﬁnită pentru oricare exponent

32. Să se rezolve ecuaţiile:

33. Să se determine card(A ∩ B), dacă

a) 2x+3 = 3. b) 2x−1 = 5. c) 7x−3 = 5.

Descompunerea ı̂n factori, substituţia

a) 3x+2 − 3x = 72. b) 2 · 7x+2 + 7x−1 = 687.

38. Să se rezolve ecuaţiile:

39. Să se aﬂe toate valorile parametrului real m, pentru care

44. Să se rezolve ecuaţiile:

61. Să se rezolve ecuaţiile:

69. Pentru care a ∈ R sistemul de ecuaţi

5 log 1 x + 3 log2 y = −11,

71. Să se rezolve inecuaţiile:

76. Să se rezolve inecuaţiile:

m) log0,2 (x + 1) < −2. n) log0,5√2 (2x − 3) > −4.

79. Să se rezolve inecuaţiile:

b) logx+1 (x2 − x − 2) 6 1. c) log1−x (x2 + x − 2) > 0.

81. Să se rezolve inecuaţiile:

III. Probleme de trigonometrie

85. Să se calculeze valoarea expresiei E:

g) z 2 = −5 + 12i. h) z 2 = 5 + 12i, Re z < 0.

V. Matrice, determinanţi, sisteme de ecuaţii liniare

147. Ştefan, Petru şi Nicolae au intrat ı̂n magazinul de fructe

admite o singură soluţie?

150. Să se determine pentru care a ∈ R sistemul de ecuaţii

este: a) compatibil determinat; b) incompatibil?

este compatibil nedeterminat?

155. Să se aﬂe primul termen a1 şi raţia d a progresiei aritme-

168. Trei numere, a, b, 12, ı̂n această ordine, formează o pro-

Numărul permutărilor: Pn = n!, unde n! = 1 · 2 · 3 · . . . · n.

Formula binomului lui Newton:

i) Cx3 + Cx4 = 11Cx+1

k) Cx1 + 6Cx2 + 6Cx3 = 9x2 − 14x. l) 12Cx+1

182. Să se rezolve inecuaţiile:

ştiind că suma tuturor coeﬁcienţilor binomiali este egală cu 1024.

Care este probabilitatea că numărul luat este o soluţie a ecuaţiei

266. Perimetrul triunghiului isoscel este egal cu 32 cm. Lungi-

281. Fie paralelogramul ABCD cu AB = 6 cm, AC = 9 cm,

Să se determine aria patrulaterului M BCD.

290. O diagonală a unui romb are lungimea de 16 cm, iar

328. Într-un cerc cu raza de 6 cm, unghiul ı̂nscris ABC se

350. Volumul prismei patrulatere regulate ABCDA1 B1 C1 D1

357. Fie triunghiul isoscel ABC, ı̂n care AB = AC = 5 cm şi

Corpuri de rotaţie. Cilindrul

428. Să se calculeze limitele:

435. Să se determine numerele reale a si b astfel, ı̂ncât

1. (uα )′ = α · uα−1 · u′ , 2. (au )′ = au · ln a · u′ ,

lim f (x) = f (a).

439. Să se deriveze funcţiile:

a) f (x) = e3x . b) f (x) = sin 5x.

95. a) x = ± arccos 31 + 2nπ, n ∈ Z; b) x = ± 2π3

unde n ∈ πZ; g) S = nπ, 3

d) S = − π4 + nπ, − arctg 2 + nπ, | n ∈ Z ;