MODELE DE SUBIECTE

PENTRU ADMITERE

FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ

DISCIPLINA : MATEMATICĂ

IULIE 2019

NOTĂ:

1. Subiectele rezolvate sunt orientative şi au acelasi nivel de dificultate

cu cele din culegerea de teste de admitere 2019 .
2. Subiectele rezolvate respectă programa de concurs pentru disciplina
Matematică.
3. Pentru o mai bună pregatire a examenului,recomandăm rezolvarea
problemelor din culegerea de teste de admitere 2019 .

Mihai Ilea

Department of Medical Biosciences,'Gr.T.Popa' University of Medicine and Pharmacy,

16 Universitatii Street, 700115, Iasi,Romania,Email:ileamihai2004@yahoo.com

 Model 1

2x
1. Să se găsească o primitivă F a funcţiei f : R  R , f ( x)  ,cu F (0)  3 .
x 1
2

 Vom spune că funcţia F (x) este o primitivă a funcţiei f (x) dacă: F ' ( x)  f ( x)

 F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C  F ( x)  ln x 2  1  C

 x 2  1  t  2 xdx  dt
2x 
  x 2  1 dx   dt  ln t  C  ln x 2  1  C

 t
 F (0)  3  3  ln 1  C  C  3

 F ( x)  ln x 2  1  3

2. Să se calculeze integrala: .

1 1 1 1
1 31 1
 0 [(x  1)  x ]dx  0 ( x  1) dx  0 x dx  0 [(x  1) dx  5  5  5  6
4 4 4 4 4



 x  1  t  dx  dt

1
 0 [(x  1) dx   x  0  t  1, x  1  t  2
4

2
 t 4 dt  31
1 5
 x

 f (t )dt
3. Se consideră funcţia : . Să se calculeze : lim 0
x  x 2010

x x
t 2010 t 2
  f (t )dt   (t  t  1)dt   t
2009

0 0
2010 2
x

 f (t )dt t 2010  1005t 2  2010t  1

 lim 0
 lim  
x  x 2010 x  2010t 2010
 2010

x2 1
4. Determinaţi constantele  ,  astfel încât: lim (  x   )  0
x  x 1

x2 1 x 2 (1   )  x(   )  (1   )
 lim (  x   )  0  lim ( )0
x  x 1 x  x 1
 Avem conditia: 1    0    1
x(1   )  (1   )
 lim ( )  0  1    0    1
x  x 1

x4 2
5. Să se calculeze limita: lim
x 0 x

0 1
 Avem cazul de nedeterminare: . Am folosit: ( u )'  u'
0 2 u

x4 2 1 1
 lim  lim 
x 0 x x 0
2 x4 4

1 x 
6. Să se rezolve ecuaţia : 1  x  0 ,   
1  x

1 x 
 1  x  0  x 2 (    )  x( 2   2 )   (    )  0
1  x

 x 2  x(    )    0  x  { ,  }
7. Fie matricile: .

Să se calculeze: .

 4 0 0
 
 X  A  B  C  0 4 0
 0 0 4
 

 4 0 0  4 0 0  16 0 0 
    
 X  X  X   0 4 0  0 4
2
0    0 16 0 
 0 0 4  0 0 4   0 0 16 
 
16 0 0  4 0 0   64 0 0   4 3 0 0 
      
 X  X  X   0 16 0  0
3 2
4 0    0 64 0    0 4 3 0 
 0 0 16  0
  0 4   0 0 64   0 0 4 3 
 4n 0 0 
 
 Se demonstrează prin inducţie că : ( A  B  C ) n   0 4 n 0   4 n I 3
 0 0 4n 
 
x  y  z  0

8. Sistemul de ecuaţii  x  y  2 z  0 are numai soluţia nulă (0, 0, 0) dacă:
x  y  z  0


 Sistemul de ecuaţii are numai soluţia nulă  det A  0

 1 1
 1  2  0   2    2  0    {1,2}
1 1 1

   R  {1,2}
 1 
9. Fie matricea : A    . Să se determine  astfel încât să fie îndeplinită
1 1 
1 1  1 1  4 4
următoarea relaţie : A     A   
 1  1  4 4

 1 1 1   1 1 1   2 1   
 A        

 1 1 1   1  1   1   
 1 1  1 11    2 1  
   A       2

 1  11 1  1   1   
1   2 1     2 1     4 4  3   2  4
    
   
2
    1
 1   1    1   1     4 4  2  2  4

10. Să se afle valorile pare ale parametrului pentru care matricea: nu

este inversabilă

 Matricea: A nu este inversabilă  det A  0

1 1 1
  1 1  0   2  3  2  0    {1,2}
1  2

   2.
 Model 2

x( x  1) 4  x  5x 2
1. Să se rezolve ecuaţia : 
5 2 x 1 x

x( x  1) 4  x  5x 2
  2 x 2  3x  20,  5 x 2  2 x  2
5 2 x 1 x
9
 7 x 2  5x  18  0  x  {2, }
7
x y z
2. Să se calculeze determinantul: x 2
y 2
z2
yz xz xy

METODA 1

 Vom înmulţi prima coloană cu (-1) şi o vom aduna la coloanele doi şi trei.
x y z x yx zx x 1 1
 x2 y2 z2  x2 y2  x2 z 2  x 2  ( y  x)(z  x) x 2 yx zx
yz xz xy yz z( x  y) y( x  z) yz z y

 Vom înmulţi coloana a treia cu (-1) şi o vom aduna la a doua coloană.

x 1 1 x 0 1 x 0 1
 x 2
x y xz  x 2
yz x  z  ( y  z) x 2
1 xz
yz z y yz yz y yz 1 y

 Vom înmulţi coloana a treia cu (-1) şi o vom aduna la prima coloană.

0 0 1
  xz 1 x  z  ( xz  yx  yz )
y( x  z) 1 y
 x y z
 x 2
y 2
z 2  ( x  y)(x  z )(z  y)(xy  xz  yz)
yz xz xy

METODA 2 : Prin calcul direct

3. Se consideră matricea: . Atunci este:

0 0 0 0 0 0 0 0 0
    
 A  A  A  1
2
0 1 1 0 1  0 0 1
0 0 1   0 0 1  0 0 1 
 
0 0 0 0 0 0  0 0 0
    
 A  A  A  0
3 2
0 1 1 0 1  0 0 1
0 0 1   0 0 1   0 0 1 


0 0 0
 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A   0 0 1  n

0 0 1
 

4. Fie A= şi polinomul . Să se găsească parametrul

astfel încât : .

 0 x 0  0 x 0   x 0 x   0 4x 0 
      
 A  A  A   1 0 1  1 0 1    1 x 1  , 4 A   4 0 4 
2

 1 0 1  1 0 1   1 x 1   4 0 4
      

 x  4  4x x   0 0 0
   
 f ( A)  O3    15 x  4  15    0 0 0   x  R
  15  11  0 0 0 
 x
 Nu putem determina parametrul x .
5. Fie matricea: . Să se calculeze numărul: .

 1 0  1 0   1 0 
 A2  A  A       
 0 3  0 3   0 9 
 1 0  1 0   1 0 
 A3  A 2  A       
 0 9  0 3   0 27 
 1 0  1 0   1 0 
 A 4  A3  A       
 0 27  0 3   0 81
1
1 4 0 1
 det( A )  81 
81 0 1 81

dx
6. Să se calculeze  1  sin x  cos x ( Integrală cu aplicaţii în prelucrarea semnalelor)
x x
2tg 1  tg 2
 Vom folosi formulele: sin x  2 , cos x  2
x x
1  tg 2 1  tg 2
2 2
x 2
 Vom face notaţia: tg  t  x  2arctgt  dx  dt
2 1 t 2
dx 2 1 1
  1  sin x  cos x   1  t 2
2t 1 t2
dt  2
2(t  2)
dt  ln t  2  C
1 
1 t 2
1 t2
dx x
  1  sin x  cos x  ln tg 2  1  C

x 
7. Fie f : D  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind că f ' (1)  0
x  x 1
2

x 2  x  1  ( x   )(2 x  1)  x 2  2x  1  
 f ' ( x)  
( x 2  x  1) 2 ( x 2  x  1) 2
3
 f ' (1)  0    0   0
9
 1
8. Să se calculeze x 2
 4x  5
dx ,unde x  R (Integrală cu aplicaţii în epidemiologie)

 x  2  t  dx  dt
1 1 
  x 2  4 x  5dx   ( x  2) 2  1 dx   1 dt  arctgt  C
 t 2  1


1
 x 2
 4x  5
dx  arctg ( x  2)  C

9.. Fie funcţia : . Să se calculeze .

1 2x  1
 f ' ( x)  (1  x  x 2 )' 
1 x  x 2
1 x  x2
19
 f ' (9) 
91

10.Să se găsească punctul de minim al funcţiei f : R  R , f ( x)  4 x 3  6 x 2  24 x  1

 Punctele de extrem local se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

 f ' ( x)  12 x 2  12 x  24  f ' ( x)  0  x  1, x  2 sunt puncte critice

 Pentru x  [1,2] funcţia f este decrescătoare.

 Pentru x  (,1]  [2,) funcţia f este crescătoare.

 x  2 (minim)  A(2,39)
 Model 3

1
xn
1. Fie integrala : I n   dx . Să se calculeze S  I 4  3I 3  2 I 2
0 x 2  3x  2

1 1 1
x4 x3 x2
 Considerăm: I 4   dx , I  0 x 2  3x  2 2 0 x 2  3x  2dx .
dx , I 
x 2  3x  2
3
0

 Deoarece avem o combinaţie liniară de integrale,vom încerca să scriem toată

suma sub o singură integrală astfel:

x 4  3x 3  2 x 2 x 2 ( x 2  3x  2)
1 1 1
1
 S dx =  dx   x 2 dx  .
0 x  3x  2
2
0 x  3x  2
2
0
3

x 
2. Fie f : D  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind că f ' (1)  0 .
x  x 1
2

f f ' g  fg '
 Folosim formula: ( )' 
g g2

( x   )' ( x 2  x  1)  ( x   )(x 2  x  1)' x 2  x  1  (2 x  1)(x   )

 f ' ( x)  
( x 2  x  1) 2 ( x 2  x  1) 2
3  3(1   )
 f ' (1)   0  3  3(1   )  0  1    1    0
9
 x3  8
3. Să se calculeze limita: lim
x  2 ( x  1)( x  2)

lim ( x 3  8)  0

 Verificăm dacă avem un caz de nedeterminare:  x2
lim ( x  1)( x  2)  0
 x2
0
 Avem cazul de nedeterminare: . Folosim regula lui L’Hospital
0
x3  8 x3  8 ( x 3  8)' 3x 2
 lim = lim 2  lim 2  lim  -4.
x  2 ( x  1)( x  2) x  2 x  x  2 x 2 ( x  x  2)' x  2 2 x  1

4. Fie funcţia : , .

Să se scrie asimptota orizontală la graficul funcţiei.

x2  ( x  2)' 1
 Calculăm: y  lim f ( x)  lim   lim 2  lim
x  x  x  2 x  3
2
 x  ( x  2 x  3)' x 2 x  2

1 1
 lim  0
x  2x  2 
 Vom spune că y  0 este asimptota orizontală la   .

5. Să se calculeze : .

A  B  0
1 A B 1 x( A  B)  2 A  1
      1 B
x( x  2) x x  2 x( x  2) x( x  2)  A 2
 2
1 1 1 1 1 1 1 1 x
  x( x  2) dx  2  x dx  2  x  2 dx  2 ln x  2 x  2  C  2 ln x  2  C
 6. Se consideră matricea A= . Atunci este de forma:

 1 0  1 0   1 0   1 0 
 A 2  A  A          
2
 0 3  0 3   0 9   0 3 
 1 0  1 0   1 0 
 A3  A2  A   
2 
   
3
 0 3  0 3   0 3 
1 0 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   .
n
 0 3 

7. Se consideră matricea A= şi polinomul .

Calculati

 f ( A)  A 2  10 A  16 I 2
 5 3  5 3   34 30 
 A 2  A  A       
 3 5  3 5   30 34 
 34 30   50 30  16 0   0 0 
 f ( A)  A2  10 A  16I 2            
 30 34   30 50   0 16   0 0 
 f ( A)  O3

8. Să se calculeze determinantul:

2x  2 y 2x  2 y 2x  2 y
 Adunăm primele doua linii la prima linie :   y x y x
x y x y

1 1 1
   (2 x  2 y ) y x y x  2( x  y )(xy  y 2  x 2 )  2( x 3  y 3 )
x y x y
9. Să se determine valorile naturale ale parametrului astfel încât: ,

unde:

1 p  2 2  p
 At    , B  A  At   
2 4  p2 8 

 Matricea B fiind de ordinul al doilea , rangB  2  det B  0

2 2 p
  0  16  ( p  2) 2  0  p  2  4  p  {2,6}
2 p 8

 pN  p  2.

10. Să se afle soluţiile naturale ale ecuaţiei :

x2 x2 x2

 Adunăm primele doua linii la prima linie :   1 x 1
x 1 1

1 1 1
   ( x  2) 1 x 1 = ( x  2)( 2 x  1  x 2  1  1)  ( x  2)(  x 2  2 x  1)
x 1 1

   0  x  {2,1}

 x N  x 1
 Model 4

1. Să se calculeze integrala:

2 2 2 2 2
 I   ( x  1)(2  x)dx   ( x  3x  2)dx   x dx  3 xdx  2 dx
2 2

1 1 1 1 1
7 9 1
 I    2 .
3 2 6

2. Să se calculeze dx

 Facem notaţia : x  1  t  x  t  1  dx  dt
 Dacă x  0  t  1, x  1  t  2
2 ln 2
1 ln 2 2
 1 t ln t  0 udu 
2

1
 Facem schimbarea de variabilă: ln t  u  dt  du
t
 Dacă t  1  u  0, t  2  u  ln 2

3. Se dă funcţia: . Să se calculeze )

1
 Folosim formulele: (u 2 )'  2uu' , (ln u )'  u ' ,unde u este o funcţie compusă
u
1
 f ' ( x)  (ln 2 ( x  3))' 2 ln( x  3)(ln(x  3))' 2 ln( x  3)
x 3
 f ' (4)  0
4. Să se afle funcţia polinomială de gradul trei f : R  R , f ( x)  x 3  x 2  x  
care verifică relaţiile: f (1)  6, f ' (1)  3. f " (2)  4 .

 f ' ( x)  3x 2  2x    f ' (1)  3  2    3

 f ' ' ( x)  6x  2  f ' ' (2)  12  2  4

 f (1)          6

3  2    3   2  6 16  15  
  
 6    2  9    7    9  7
        6 7    8     2  6
  
   1,   4,  2,   1  f ( x)  x 3  4 x 2  2 x  1

x 2  x
5. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  stiind că
x 1
graficul funcţiei f are asimptota: y  x  1 .

 y  mx  n

 Folosim formulele pentru asimptote oblice:  f ( x)
m  lim , n  lim ( f ( x)  mx)
 x   x x 

f ( x) x 2  x  2x    2
 m  lim  lim   lim   lim  1
x  x x   x ( x  1)  x  2 x  1  x  2
x(  1) 
 n  lim ( f ( x)  x)  lim    1
x  x  x 1 
   1  1    2

 1  2x 4x 2 
 
6. Fie matricea A=  0 1  4x  cu A  M 3 ( R)
0 0 1 


Să se calculeze : ( A(2)  A(0)) 2016

 1  4 16   1 0 0   0  4 16 
     
 B  A(2)  A(0)   0 1  8    0 1 0    0 0  8
0 0
 1   0 0 1  0 0
 0 
  0  4 16   0  4 16   0 0 32 
    
 B   0 0  8  0
2
0  8 =  0 0 0 
0 0 0   0 0   0 0 0 
 0
 0 0 32   0 0 32   0 0 0 
    
 B  0 0 0  0 0
3
0  =  0 0 0   O3
0 0 0  0 0 0   0 0 0 
 
 B 2016  ( B 3 ) 672  (O3 ) 672  O3

7. Se consideră sistemul: . Atunci soluţia naturală a sistemului

este:

 Dacă adunăm toate ecuaţiile sistemului : ( x  y  z ) 2  36  x  y  z  6

 Dacă x  y  z  6  x  1, y  2, z  3

 Dacă x  y  z  6  x  1, y  2, z  3

 S  {(1,2,3)}

8. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
 1 

  1 

 3 2    6  4    5  5
 A  2 B     2 A  4 B     5B   
 2 3     4  6    5  5
   
2 A  B   1  1 2 A  B   1  1 2 A  B   1  1
 1 

  1  

 1 1 
  

 1 1 
 
 1 1
 B   
 1 1
 
 A   1 0

 0 1 
 
9. Fie A= .Să se determine valorile parametrului pentru care

matricea A nu este inversabilă.

 A nu este inversabilă  det A  0

 det A  0  23  x  0  x  23
 A nu este inversabilă  x  23

10. Să se rezolve următoarea ecuaţie :

  = (1  x)(1  2 x)(1  3x)  x 2 (1  2 x)  (1  2 x)( 2 x 2  4 x  1)  0

1 2 2 2 2
 x { , , }
2 2 2
 Model 5

1. Să se rezolve ecuaţia integrală : =

x x x x
  (3t  4t  5)dt  3 t dt  4 tdt  5 dt  x  2 x  5x
2 2 3 2

0 0 0 0

 x 3  2 x 2  5x  6  x 3  2 x 2  5 x  6  0
 Căutam soluţiile ecuaţiei printre divizorii termenului liber: D6  {1,2,3,6}

 x  {2,1,3}

2. Să se calculeze integrala definită:

 Vom face substituţia: x  1  t  x  t  1  dx  dt

 Dacă x  2  t  1, x  5  t  4

(t  1) 2  2(t  1)  5 t2  4
4 4 4 4
1 15
 1 t
dt  
1
t
dt   tdt  4 dt   8 ln 2
1 1
t 2

3. Să se calculeze limita :

0
 Avem cazul de nedeterminare:
0
2
ln( 2 x  1) (ln( 2 x  1))'
 lim 2 x  1  lim
2 2
 lim 2  lim 2 
x 1 x  x  2 x 1 ( x  x  2)' x 1 2 x  1 x 1 ( 2 x  1)( 2 x  1) 3
.
4. Se dă funcţia . Să se calculeze f’(1) .

 Se observă că f este continuă pe R .

2 x, x  (,1)

 f ' ( x)   1
 , x  (1,)
x
 f este derivabilă în punctul x  1 dacă: lim f ' ( x)  lim f ' ( x)
x 1 x 1
x 1 x 1

 lim f ' ( x)  2  lim f ' ( x) =1

x 1 x 1
x 1 x 1

 Nu putem calcula f ' (1)

5. Fie funcţia : .Să se calculeze

1
 Folosim formula : (ln u )'  u'
u
1 1 1
 f ' ( x)  ( x  x )'  (1  )
2 x x 2 x x 2 x

3
 f ' (1) 
4 2

6. Să se rezolve ecuaţia matricială: .

a b 
 Considerăm X   
c d 
 1 2   a b   a  2c b  2d   a b   1 2   a 2a  3b 
        ,       
 2 1   c d   2a  c 2b  d   c d   0 3   c 2c  3d 
0 b
 a  c  0, b  d  X    .
0 b
7. Să se afle soluţiile naturale ale parametrului  pentru care :rang A=2 , unde :

 Deoarece A  M 3 ( R) , rangA  2  det A  0

1 1 
  1 1   2  1    1   (  1)
1 1 0
 rangA  2  det A  0    {1,0}
   N   0

8. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 1 2 
 X  3Y   
 5  6

3 X  Y   2 3 
  1 4
  

 1 2     3  6    1  3
 X  3Y     3 X  9Y    10Y   
  5  6     15 18     16 22 
   
3 X  Y   2 3  3 X  Y   2 3  3 X  Y   2 3 
        1 4
  1 4   1 4   
  1 3
   
Y   10 10 
  16 22 
 
  10 10 
 
  7 11 
 
  10 10 
 X 
2 6
  
  10 10 
9. Pentru ce valori ale parametrului  sistemul de ecuaţii nu este de tip Cramer:

 x  (  1) y  z  2

x  y  z  0
 x  2 y  z  3


 Sistemul nu este de tip Cramer dacă det A  0

1  1 1
  1  1  0   3   2  4  4  0
1 2 
 Căutam soluţiile ecuaţiei printre divizorii termenului liber: D4  {1,2,4}
   {2,1,2}

10. Să se determine care îndeplineşte proprietăţile:

1) .iar suma elementelor de pe diagonala principală este 1.

a b 
 Considerăm X   
 c d 
 a b  a b   a 2  bc b(a  d ) 
 X  X  X  
2
    
2 
 c d  c d   c ( a  d ) bc  d 
a 2  bc  1

 a 2  bc b(a  d )   1  1 b(a  d )  1
 
  c(a  d ) bc  d 2    0 4   c(a  d )  0  c  0  a  d  0
    
bc  d 2  4

 Dacă c  0  a 2  1  a  1, d 2  4  d  2
1
 Dacă c  0, a  1, d  2  b  
3
  1  1
 Dacă c  0, a  1, d  2  b  1  X   
0 2
1
 Dacă c  0, a  1, d  2  b 
3
 Dacă a  d  0  b(a  d )  0  1( F )
 Model 6

1. Fie A= ,B= . Atunci , este de forma:

 5 0
 Notăm C  A  B  C   
 0 5
 5 0  5 0   25 0   5 2 0
 C 2  C  C          
 0 5  0 5   0 25   0 5 2 

 52 0  5 0   53 0
 C 3  C 2  C     
0 5 2  0 5   0 53 

 5n 0
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: C   n
  5n I 2 .
n
0 5 

 ( A  B) n  5 n I 2

2. Să se rezolve ecuaţia :

  2 x 2  10 x  8  0  x 2  5 x  4  0  x  {1,4}
3. Se consideră matricile : , . Să se determine

parametrul u astfel încât : .

1 2 3  3 2 1  10 13 13 
    
 X  A B  2 3 1  2 1 3   13 10 13 
3 1 2  1 3 2  13 13 10 

3 2 1  1 2 3  10 13 13 
    
 Y  B  A  2 1 3  2 3 1   13 10 13 
1 3 2  3 1 2  13 13 10 

 X  uY  u  1

4. Să se determine numerele reale  .  R cu proprietatea că:

1 2    1   4 5
    3     
2    1    5 4

   3 2 2  3   4 5    3 2  4
 
  2  3  2  3 2    5 4   2  3 2  5
    

  3 2  4  2  6  8
 3 2  3    1
2

     
2  3 2  5 2  3  5
 2  3  5
2

    1

5. Fie matricea : , şi funcţia : .

Să se determine x , astfel încât :

 1 x  1 x  1  x 2 2x 
 A 2  A  A       
 x 1  x 1   2 x x  1
2

1  x 2 2x   2 2x   1 0   x 2  4 4x 
 
f (A)            
2
   2x 2   0 1   4x 2
 
 2 x x 1      x 4 
x  4
2
4 x   5  4   x  1  x  1 2
     x  1
 4x
 x  4    4 5  4 x  4
2
6. Să se calculeze : .


 Avem cazul de nedeterminare:

ln( e x  1) (ln( e x  1))' ex  ex
 lim  lim  lim x   lim x  1
x  x x  x' x  e  1  x  e

1
7. Fie integrala : I n   x n e x dx .
0
b b
 Aplicăm formula integrării prin părţi:  f ( x) g ( x)'dx  ( fg) ba   f ' ( x) g ( x)dx
a a


 f ( x)  x  f ' ( x)  nx
n n 1

 
 g ' ( x)  e x  g ( x)   e x dx  e x

1 1
 I n   x e dx  ( x e )  n  x n1e x dx  e  nI n1
n x n x 1
0
0 0

 I 2  2I1  e
 1
 x   , x  2
8.Fie funcţia f : R  R , f ( x)   . Să se determine constanta  , astfel
2 x  3 , x 1
 2
încât funcţia să fie continuă pe R

1 1
 f este continuă pe intervalele (, ), ( ,) ,deoarece este funcţie de gradul 1.
2 2
1
 Problema se pune în punctul : x  .
2
1 1
 f este continuă în punctul : x  dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f ( )
2 1
x , x
1 1
x , x 
1 2
2 2 2 2
1 1 1
 lim f ( x)    , lim f ( x)  1  3 , f ( )   
1
x , x
1 2 1
x , x 
1 2 2
2 2 2 2
1 1
 f este continuă dacă :    1  3   
2 8
 x 2  2x  1
9. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci asimptota oblică are ecuaţia :
x 2  4x  4

 y  mx  n

 Folosim formulele pentru asimptote oblice:  f ( x)
m  lim , n  lim ( f ( x)  mx)
 x  x x 

f ( x) x 2  2x  1  2x  2  2 2
 m  lim  lim 3   lim 2   lim  0
x  x x  x  4 x  4 x
2
 x   3 x  8 x  4  x  6 x  8 

x 2  2x  1  2x  2  2
 n  lim f ( x)  lim   lim   lim  1
x  x  x  4 x  4
2
 x  2 x  4  x   2
 y  1 este asimptotă oblică la  .
1
10. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  xe . Să se calculeze :  f " ( x)dx
x

 f ' ( x)  x' e  x(e )'  e  xe  e ( x  1) , f " ( x)  e x ( x  1)  e x  e x ( x  2)

x x x x x

1 1 1
  f " ( x)dx   e ( x  2)dx e ( x  2)   e x dx  3e  2  (e  1)  2e  1
x x 1
0
0 0 0

 f ( x)  x  2  f ' ( x)  1
 
 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x
 Model 7

1. Fie funcţia: + .Să se calculeze aria marginită de graficul functiei

,axa şi dreptele .

2 2 2 2
 A   f ( x) dx   ( x  2  x )dx   x dx   2  x dx
0 0 0 0
2 2 1 3 2
2 2 3 4 2
 
0
x dx   x dx 
0
2
3
x 2

3
2 
3
0

2  x  t  dx   dt , x  0  t  2, x  2  t  0

2
  2  x dx   0 2
4 2
0   t dt   t dt  3
 2 0

8 2
 A
3
2. Să se calculeze integrala definită :


 f ( x)  x  4 x  3  f ' ( x)  2 x  4
2

 

 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

3 3 3

e ( x  4 x  3)  e ( x  4 x  3)   (2 x  4)e dx  24e  15e   (2 x  4)e x dx

3
 x 2 x 2 x 3 2
2
2 2 2

 f ( x)  2 x  4  f ' ( x)  2
 
 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

3 3

 e (2 x  4)  e (2 x  4)  2 e dx  10e  8e  2(e  e )  8e  6e
3
 x x x 3 2 3 2 3 2
2
2 2
3
 e ( x 2  4 x  3) 16e 3  9e 2
x

2
3. Se consideră funcţia : . Să se calculeze

 Se observă că f este continuă în x  0  lim f ( x)  lim f ( x)  f (0)  0

x 0 , x  0 x 0, x 0

2 x, x  0 2, x  0
 f ' ( x)   , f ' ' ( x)  
 2 x, x  0  2, x  0
 f este derivabilă în x  0 : lim f ' ( x)  lim f ' ( x)  0
x 0, x 0 x 0, x 0

 Vom spune că există f " în x  0  lim f ' ' ( x)  lim f ' ' ( x)
x 0, x 0 x 0, x 0

 lim f ' ' ( x)  2, lim f ' ' ( x)  2  Nu putem calcula

x 0, x 0 x 0, x 0

x
4. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci f ' (0) este egal cu :
x 12

x 2  1  2x 2 1 x2
 f ' ( x)    f ' (0)  1
( x 2  1) 2 ( x 2  1) 2

5. Fie , . Să se afle asimptota orizontală la a

funcţiei f.

 lim f ( x)  lim 2 x 2  
x  x 

 Deoarece limita nu este finită,nu vom avea asimptotă orizontală.

x x 1
6. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1  0
4 5 4

x x 1
5
 1 x 1  4 x 2  5  x  4 x 2  x  5  0  x1  1, x 2  
4
4 5 4

5
 x  { ,1}
4
7. Se consideră matricea A= şi polinomul . Atunci
este:

 5 3  5 3   34 30   50 30  16 0 
 A2  A  A       ,10 A   ,16I 3   
 3 5  3 5   30 34   30 50   0 16 
 0 0
 f ( A)  A2  10 A  16I 3     O2
 0 0

8. Fie matricea : . Să se calculeze suma: .

1 3 1 3  1 6 
 A2  A  A     
0 1  0 1   0 1 
1 6  1 3  1 9 
 A3  A 2  A     
0 1  0 1   0 1 
1 24  1 3   1 27 
 A9  A8  A     
0 1  0 1   0 1 

 9 S1   9 135
 S  A  A2  A3  ..... A9      
0 9  0 9 

(3  27)9
 S1  3  6  9  12  ...27   135
2

9. Să se rezolve ecuaţia :

a b c
 Consideram : X  M 23 ( R)  X   
 a1 b1 c1 
1 2   a  2a1 b  2b1 c  2c1    1  2 2 
 a b c    
  0  1      a1  b1  c1    3 0  3
 3 1   a1 b1 c1   3a  a 3b  b 3c  c   12  6  9 
   1 1 1  
 5  2  4
 a1  3, b1  0, c1  3, a  5, b  2, c  4  X   
 3 0 3 
10. Se consideră matricea: . Să se calculeze matricea .

 1 0  1 0   1 0 
 A2  A  A         I 2
 2  1 2  1  0 1 
 A 2001  A 2000 A  ( A 2 )1000 A  I 2 A  A
1 0 
 A 2001   
 2  1
 Model 8

x2
1. Să se calculeze  x 4  1 dx (Integrală cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)
x2 x2 A B Cx  D
     2
x  1 ( x  1)(x  1)(x  1) x  1 x  1 x  1
4 2

 x 2  1  u  2 xdx  du
x 
  x 2  1 dx   1 du  1 ln u  1 ln( x 2  1)
 
2 u 2 2
x2 1
  x 4  1 dx  A ln x  1  B ln x  1  2 C ln( x  1)  Darctgx  c
2

 A( x  1)( x 2  1)  B( x  1)( x 2  1)  (Cx  D)( x 2  1)  x 2

C  0

A  B  C  0 D  1
A  B  D  1  2

   1
A  B  C  0 A  4
 A  B  D  0 
B   1
 4
2
x 1 1 1
  x 4  1 dx  4 ln x  1  4 ln x  1  2 arctgx  c

2. Să se calculeze volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea graficului funcţiei

f : [1,1]  R, f ( x)  1  x 2 în jurul axei OX.

2 4
1 1 1 1
 V    f 2 ( x)dx    (1  x 2 )dx    dx    x 2 dx  2  
1 1 1 1
3 3

4
 V
3
3. Să se calculeze limita:

0 
((1  3x) )'  4(1  3x) (1  3x)'
4 3

 Avem nedeterminarea:   .
0 
((1  4 x) )'  3(1  4 x) (1  4 x)'
3 2

(1  3x) 4  (1  4 x) 3 12 (1  3x) 3  12 (1  4 x) 2 (1  3x) 3  (1  4 x) 2

 lim  lim  6 lim
x 0 x2 x 0 2x x 0 x

(1  3x) 3  (1  4 x) 2 9(1  3x) 2  8(1  4 x)

 lim  lim 1
x 0 x x 0 1
(1  3 x) 4  (1  4 x) 3
 lim 6
x 0 x2

4. Fie funcţia : . Să se calculeze

 g ' ( x)  (e x )' ( x 2  x)  e x ( x 2  x)'  e x ( x 2  3x  1)

 g ' (2)  11e 2

5.Se dă funcţia : .
x

 f (t )dt
Să se calculeze următoarea limită: lim 0

x  x4

27 x 4  20 x 3  54 x 2  132x
x x
x4 x3 x2
 
0
f (t )dt   (9t 3  5t 2  9t  11)dt  9
0
4
 5  9  11x 
3 2 12

 f (t )dt 27 x 4  20 x 3  54 x 2  132x  27 9
 lim 0
 lim ( ) 
x  x4 x  12 x 4
 12 4
 1 1 1
6. Să se rezolve ecuaţia :    x x    0 ,  
x2  2
2

METODA 1

 Vom înmulţi prima coloană cu (-1) si o vom aduna la a doua si a treia linie.

1 1 1 1 0 0 1 0 0
   x x      x  x  ( x   )( x   )    1 1
x2  2
 2
x 2
 x 2 2
 x
2 2
x 2
 x  x

1 1 1
   x x    0  x    0  x    0  (   )  0
x2  2
2
 x  { ,  }

METODA 2: Prin calcul direct.

7. Să se afle soluţiile naturale ale parametrului pentru care :rang A=2 , unde :

 1 1  
 
 rangA  2  det A  0 ,unde A    1 1
1 1 0 
 
1 1 
  1 1  0  a 2  a  0  a(a  1)  0  a  0  a  1
1 1 0
 aN a  0
  1 2  2
 
8. Fie A   4  3 4  . Să se calculeze A2006
 4 4 5 
 

 1 2  2  1 2  2 1 0 0
     
 A  A  A   4  3 4    4  3 4   0 1 0  I3
2

 4  4 5   4  4 5  0 0 1
     
 A 2006
 (A )
2 1003
 (I 3 ) 1003
 I3

9. Pentru ce valori ale parametrului  sistemul de ecuaţii nu este de tip Cramer:

 x  (  1) y  z  2

x  y  z  0
 x  2 y  z  3


 Sistemul de ecuaţii nu este de tip Cramer  det A  0

1  1 1
  1  1  0  a 2 (a  1)  4a  4  0  a 3  a 2  4a  4  0
1  2 

  2 (  1)  4(  1)  0  (  1)( 2  4)  0    1    2    2
   {2,1,2}

10. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
 1 

  1 
  3 2   3 2   5 0
 A  2 B    A  2 B    5 A   
 2 3   2 3   0 5
    
2 A  B   1  1   2  2 2 A  B   1  1
 1  4 A  2 B   

  1  
   2 2  

 1 1 
 
 1 0  1 0
 A     A   
 0 1  0 1
  
2 A  B   1  1  B  1 1
  1 1   1 1
     
 Model 9

1. Să se determine : cu f(0)=2 ştiind că f’(x)=2x+1

 Folosim formula: f ' ( x)  g ( x)  f ( x)   g ( x)dx  C

 f ' ( x)  2 x  1  f ( x)   (2 x  1)dx  C  x 2  x  C
 f (0)  2  f (0)  C  2

 f ( x)  x 2  x  2

2. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  x 3  x  1. Să se determine   R pentru care

tangenta la graficul funcţiei f în punctul x0  1 trece prin punctul M (2, 1).

 Ecuaţia tangentei în punctul A( x0 , y 0 ) este: y  y 0  f ' ( x0 )( x  x0 )

 f ' ( x)  3 x 2    f ' ( x0 )  f ' (1)  3   , y 0  f (1)  2  

 Ecuaţia tangentei devine: y  (3   )(x  1)  2  

 M (2,1)  d  1  (3   )  2    2  4    2

x 2  x
3. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind
x 1
că graficul funcţiei f are un extrem în punctul x  3 .

 f are un extrem în punctul x 0 dacă: f ' ( x0 )  0

(2 x   )(x  1)  ( x 2  x) x 2  2 x  
 f ' ( x)  
( x  1) 2 ( x  1) 2
 f ' (3)  0  9  6    0    3

2 x 2  3x  
4. Determinaţi constantele  ,  astfel încât: lim (  x)  
x  x 1

2 x 2  3x   x 2 (2   )  x(3   )  
 lim (  x)  lim 
x  x 1 x  x 1
 Limita este finită  2    0    2
 5x  
 Pentru   2  lim    5
x  x  1

ln x
5. Să se calculeze  x
dx (Integrala cu aplicaţii în dinamica celulelor canceroase)

1
 Fie substituţia: ln x  t  dx  dt
x
1 3
ln x 2
  x
dx   t dt   t 2 dt  t 2  C
3
3
ln x 2
  x
dx  (ln x) 2  C
3

6. Fie matricile: . Să se afle soluţiile naturale ale

ecuaţiei:

4  u  6 
 A  U     det( A  U )  (u  4)(u  3)  12  2
 2 u  3
 u 2  u  2  0  u  {2,1}
 u  N u 1

x  2 y  z  1

7 Sistemul de ecuaţii  x  y  2 z  2 are soluţie unică dacă:
2x   2 y  3 z  3


 Sistemul de ecuaţii are soluţie unică dacă: det A  0

1 2 1
 1  1 2  0   2  10  9  0
2  2 3

   R  {1,9}
8. Să se rezolve sistemul:

2 x  2 y  2 z  2 x  y  z  1
 
 2 x  2 y  2 z  2  x  y  z  1 
2 x  2 y  2 z  2 x  y  z  1
 
1 1 1
 
 Considerăm: A  1 1 1  rangA  1  există un minor de ordin 1 nenul.
1 1 1
 
 Vom considera x variabilă principală iar y, z secundare

 x  1  y  z  S  {(1  y  z, y, z ), y  R, z  R}
 Pentru y  1, z  1  x  1  S  {(1,1,1)}

 2 1 0
 
9. Fie matricea A   0 1 0  . Atunci A n , n  2 are forma
 0 0 2
 

 2 1 0  2 1 0  4 3 0  22 22 1 0
      
 A  A A   0 1 0  0 1 0  0 1 0 
2
0 1 0
 0 0 2  0 0 2  0 0 4 0 2 2 
      0
 4 3 0  2 1 0 8 7 0  2 2 1 0
3 3
      
 A3  A 2  A   0 1 0   0 1 0    0 1 0    0 1 0
 0 0 4  0 0 2 0 0 8  0 2 3 
      0

 2n 2n  1 0
 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   0 1 0
0 0 2 n 


10. Să se afle soluţiile naturale ale ecuaţiei:

1 x 1
 1 1 x 002
1 1 x
 Ecuaţia nu are soluţii.
 Model 10

1. Să se rezolve sistemul:

x  y  2z  1 1 1  2 
  
  x  2 y  z  1  A  1  2 1   det A  9
x  y  z  4 1 1 1 
 
1 1 2 1 1 2 1 1 1
1 2 1 1 1 1 1 2 1
4 1 1 1 4 1 1 1 4
 x  2, y   1, z  1
9 9 9

x 1 1 7 1 2
2. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1   3 9 4
1 1 2 7 1 5

x 1 1 7 1 2
 1 x 1  2 x  2 x,  3
2
9 4  180  2 x 2  2 x  180  0
1 1 2 7 1 5

 x 2  x  90  0  x  {9,10}

3. Să se calculeze determinantul :

METODA 1

 Adunăm liniile doi şi trei la prima linie

 abc abc abc 1 1 1
 2b bca 2b  (a  b  c) 2b b  c  a 2b
2c 2c cab 2c 2c cab

 Vom înmulţi coloana unu cu (-1) şi o vom aduna la coloanele doi şi trei.
1 1 1 1 0 1
 2b b  c  a 2b  2b  b  c  a 2b 
2c 2c cab 2c 0 cab
1 0 0
2b  b  c  a 0
2c 0 ca b
1 0 0
 2b  b  c  a 0  (a  b  c) 2
2c 0 ca b
abc abc abc
 2b bca 2b  (a  b  c) 3
2c 2c cab

METODA 2: Prin calcul direct

4. Să se rezolve ecuaţia :

 Dacă A  M mn (R), B  M n p (R)  A  B  M m p (R )

a
 Considerăm: X  M 21 ( R)  X    .
b
2 1   2 a  b   7  2 a  b  7
  a       a  3
  1  2     a  2b    1   a  2b  1  
  1 0  b    a    3  a  3 b  1
      
 3
 X   
1
5. Fie matricea : .Să se calculeze .

1 0 1 1 0 1  2 0 2
    
 A  A  A   0 1 0 0 1 0 
2
0 1 0
1 0 1 1 0 1  2 0 2
    

 2 0 2 1 0 1  4 0 4  2 31 0 2 31 
      
 A  A  A   0 1 0 0 1 0 
3
0 1 0   0 1 0 
 2 0 2 1 0 1  4 0 4  2 31 0 2 31 
     
 2 n 1 0 2 n 1 
 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   0 1 0 .
 2 n 1 0 2 n 1 


x  1, x1
6. Fie funcţia f : R  R , f ( x)   2 . Să se determine constantele  , 
x  1, x  1
astfel încât funcţia să fie derivabilă în punctul x0  1

 f este continuă în punctul : x  1 dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (1)

x 1, x 1 x 1, x 1

 lim f ( x)  1   , lim f ( x)    1, f (1)  1  

x 1, x 1 x 1, x 1

 f este continuă dacă : 1      1      2

 , x  1
 f ' ( x)  
2x, x  1
 f este derivabilă în punctul : x  1 dacă: lim f ' ( x)  lim f ' ( x)    2
x 1, x 1 x 1, x 1

    2   2
   
  2   4

arcsin x
7. Să se calculeze  1 x2
dx (Integrala cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)

dx
 Notăm arcsin x  t   dt
1 x2
arcsin x t2 arcsin2 x
  1 x2
dx   tdt   C 
2 2
C
8. Să se calculeze integrala definită:


 2 

 f ( x)  x  f ' ( x)  1 2 2

    x cos xdx  x sin x   sin xdx   1
 g ' ( x)  cos x  g ( x)  sin x 0 0 0
2

2
 2
  x cos xdx 
0
2

9. Să se calculeze volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea graficului funcţiei

f : [0,2]  R, f ( x)  x 2  2 în jurul axei OX.

8
2 2 2 2
 V    f ( x)dx    ( x  2)dx    x dx  2  dx 
2 2 2
 4
0 0 0 0
3

20
 V 
3

1
10. Să se calculeze: lim ( x
 (0,3) x  3)
x  2

1 1 1
 lim x
 lim ( ) x  0, deoarece : 0   1
x  2 x   2 2
3 3
 lim (0,3) x  lim ( ) x  0, deoarece : 0  1
x  x  10 10
1
 lim ( x  (0,3) x  3)  3
x  2
 Model 11

x 2  2x  1
1
1. Să se calculeze 0 x 2  1 dx
1
x 2  2x  1
1 1 1 1
2x 2x
 0 x 2  1 dx  0 (1  x 2  1)dx  0 dx  0 x 2  1 dx  x 0  ln x  1  1  ln 2
1 2

x 2  2x  1
1
 0 x 2  1 dx  ln(2e)
1

e ( x 2  1)dx
x
2.Să se calculeze
1

b b
 Aplicăm formula integrării prin părti:  f ( x) g ( x)'dx  ( fg) ba   f ' ( x) g ( x)dx
a a


 f ( x)  x  1  f ' ( x)  2 x
2

 
 g ' ( x)  e x  g ( x)   e x dx  e x

1 1 1
2
  e ( x  2)dx  [(x  1)e ]  2  xe x dx  2e   2  xe x dx
x 2 x 1
1
1 1
e 1

 f ( x)  x  f ' ( x)  1
 
 g ' ( x)  e  g ( x)   e dx  e
x x x

1 1
1 1 2
  xe dx  ( xe )   e x dx  e   e  
x x 1
1
1 1
e e e
6 2e 2  6
1
  e ( x  2)dx  2e  e  e
x

1
 x 2  (  2) x, x  1
3. Fie funcţia f : R  R , f ( x )  3 . Să se determine constanta 
 x , x1
astfel încât funcţia să aibă limită în punctul x0  1 .

 f are limită în punctul : x  1 dacă lim f ( x)  lim f ( x)

x 1, x 1 x 1, x 1

 lim f ( x)  2  2 , lim f ( x)  1
x 1, x 1 x 1, x 1

1
 2  2  1    
2
3x 2  2
4. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine punctele
x 1
M ( x0 , f ( x0 )) de pe graficul funcţiei f în care tangenta este paralelă cu dreapta y=2x-1.

 Ecuaţia tangentei în punctul M ( x 0 , y 0 ) este: y  y 0  f ' ( x0 )( x  x0 )

 Panta tangentei este: mt  f ' ( x0 ) iar panta dreptei este: m d  2

 Dreptele sunt paralele dacă: m d  m t

6 x( x  1)  3x 2  2 3x02  6 x0  2 3x02  6 x0  2
 f ' ( x)   f ' ( x )   2
( x  1) 2 ( x0  1) 2 ( x0  1) 2
0

 x0  0  f (0)  2  M (0,2)

 x  2 x0  0  
2
46
x0  2  f (2)   M (2,10)
0

 3

cos x  cos3x
5. Să se calculeze limita: lim
x 0x
0
 Avem cazul de nedeteminare :
0
 Vom folosi: cos0  1, sin 0  0, (cosu)'   sin u  u'
cos x  cos3x sin x  3 sin x
 lim  lim 0
x 0 x x 0 1
6. Fie sistemul : . Să se determine parametrul a ,astfel încât

sistemul să admită soluţii diferite de soluţia nulă

 Sistemul are soluţii diferite de soluţia nulă  det A  0

1 a 3
 1 a a  0  a2  a  6  0
1 2 a

 a  {3,2}

7. Fie matricea: . Să se afle valorile naturale ale parametrului pentru

care :

 1 0 0   0 0 0   0 1 1  1 1 1 
       
 Fie B  I 3  A  A   0 1 0    1 0 0    0 0    1 1  
t

 0 0 1   1  2   0 0 2  1  5 
       
1 1 1
 rangB  2  det B  0  1 1   0  (   1) 2  0    1  0    1 .
1  5

8. Să se rezolve ecuaţia :

1 2 3
 1 3 4  0  3x  6  0  x  2 .
x 1 x x 1
9. Fie matricea . Atunci este de forma:

0 1 0  0 1 0 0 0 1
    
 A  A A  0
2
0 1  0 0 1  1 0 0
1 0 0  1 0 0   0 1 0 

0 0 1  0 1 0 1 0 0
    
 A  A  A  1
3 2
0 0  0 0 1  0 1 0
0 1 0  1 0 0   0 0 1 

 A  I3
3

10. Fie matricea . Atunci este de forma:

 Deoarece primele două linii ale matricei A sunt proporţionale  det A  0

 Deoarece det A  0 nu putem calcula inversa matricei A
 Model 12

1. Fie funcţia f : [0,)  R , f ( x)  e x ( x 2  2) .Să se calculeze aria suprafeţei plane

determinate de graficul funcţiei f ,axa OX şi dreptele x  0 şi x  1

1 1 1
A   f ( x) dx   e x ( x 2  2)dx e x ( x 2  2)  2 xe x dx  3e  2  2  3e  4
1

0
0 0 0

 f ( x)  x  2  f ' ( x)  2 x  f ( x)  x  f ' ( x)  1
 2

  ,

 g ' ( x)  e  g ( x)  e  g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x x x

1 1

 xe dx  xe   e dx  1
1
 x x x
0
0 0

x
2. Să se calculeze  1 x 2
e arcsin x

 1
 f ( x)  e  f ' ( x)  e arcsin x
arcsin x

 1 x2
 
 g ' ( x)  x x
 g ( x)   dx   1  x 2

 1 x 2
1 x 2

1  x 2  t  2 xdx  dt
x 1  2x 
  dx    dx   1 dt 1 2
1 1

1 x 2 1 x      t dt  t 2  C   t  C
2 2

 2 t 2
x
  1 x 2
e arcsin x   1  x 2 e arcsin x   e arcsin x dx

x
 e dx xe arcsin x   e arcsin x
arcsin x

1 x 2

 1
 f ( x)  e  f ' ( x)  e arcsin x
arcsin x

  1 x2
 g ' ( x)  1  g ( x)  x

 x e arcsin x ( x  1  x 2 )
  1 x2
e arcsin x 
2
C

3. Se consideră funcţia: . Să se calculeze .

(2 x  4)(2 x 2  2 x  3)  ( x 2  4 x  6)(4 x  1)
 f ' ( x) 
(2 x 2  x  3) 2
43
 f ' (1)     f nu este derivabilă în punctul x  1
0

2015
1
4. Să se calculeze: x
lim
x  x

 Limita comută cu funcţiile din tabelul de derivare: lim f ( x)  lim f ( x)

x  x 

2015 2015
1 1
 lim
x
 lim x  lim x  2015  0
2
x  x x   x x  x3
x  2015  1 1
 lim   lim 2   0
x  x 3
 x  3x 

sin x, x  0

5. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  x   , x  (0,1) . Să se determine constantele  , 
arctgx, x  1

astfel încât funcţia să aibă limită pe R .

 Problema existenţei limitei se pune în punctele: x  0, x  1

 f este continuă în x  0 dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (0)
x 0, x 0 x 0, x 0

 lim f ( x)  lim sin x  0 , lim f ( x)  lim x     , f (0)  

x 0, x 0 x 0, x 0 x 0 , x  0 x 0, x 0

  0
 f este continuă în x  1 dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (1)
x 1, x 1 x 1, x 1
  
 lim f ( x)  lim x   , lim f ( x)  lim arctgx  , f (1) 
x 1, x 1 x 1, x 1 x 1, x 10 x 1, x 1 4 4

 
4

6. Se consideră matricea: . Să se calculeze matricea .

 1 0  1 0   1 0 
 A2  A  A         I 2
 2  1 2  1  0 1 
 A 2001  A 2000 A  ( A 2 )1000 A  ( I 2 )1000 A  I 2 A  A

1 0 
 A 2001   
 2  1

7. Să se rezolve sistemul:

 1 2     3  6    1  3
 X  3Y     3 X  9Y    10Y   
 5  6    15 18     16 22 
   
3 X  Y   2 3  3 X  Y   2 3  3 X  Y   2 3 
        1 4
  1 4   1 4   
  1 3   1 3
       
Y   10 10  Y   10 10 
  16 22    16 22 
   
  10 10    10 10 
   
  22 33    7 11 
   
  10 10    10 10 
3 X   6 18  X   2 6 
     
  10 10    10 10 
 x  y  z  0

8. Sistemul de ecuaţii  x  y  2 z  0 are numai soluţia nulă (0, 0, 0) dacă:
x  y  z  0


 Sistemul de ecuaţii are numai soluţia nulă (0, 0, 0)  det A  0

 1 1
 det A  1  2   2    2  0   2    2  0
1 1 1

   R  {1,2}

9. Să se calculeze determinantul: .

Metoda 1

 Vom înmulţi cu (-1) coloana 1 şi o vom aduna la celelalte coloane

xt yt zt xt yt zt xt yx zx
 x y z  x y z  x yx zx
1 1 1 1 1 1 1 0 0
xt yt zt xt 1 1
 x y z  ( y  x)( z  x) x 1 1  0.
1 1 1 1 0 0

Metoda 2:Prin calcul direct

 x 1 2
10. Să se rezolve in mulţimea numerelor reale ecuaţia :  1 x 1  5
1 2 x

x 1 2
 1 x 1  5  x 3  x  5  5  x 3  x  0  x( x 2  1)  0
1 2 x

 Singura soluţie este: x  0

 Model 13

1. Să se calculeze x ln xdx ,unde x  (0,)

3

b b
 Aplicăm formula integrării prin părţi:  f ( x) g ( x)'dx  ( fg) ba   f ' ( x) g ( x)dx
a a

 1
 f ( x)  ln x  f ' ( x)  x
  4
 g ' ( x)  x 3  g ( x)  x 3 dx  x
  4
4
x 1 3 x4 1 4
  x ln xdx  4 ln x  4  x dx  4 ln x  16 x  C
3

2. Să se calculeze limita: lim ( x 2  x  x 2  1)

x  

a2  b2  x, x  0
 Folosim formulele: a b , lim x   , x2  x
a b x 
 x , x  0

x2  x  x2 1
 lim ( x 2  x  x 2  1)  lim
x   x 
x2  x  x2 1
x 1
 lim
x 
1 1
x 2 (1   x 2 (1  2 )
x) x
x 1 x 1 1
 lim  lim 
x   x  x x    2 x 2
3. Să se determine astfel încât funcţia să fie continuă pe .

 f este continuă pe intervalele (,1), (1,) ,deoarece este funcţie polinomială

 Problema se pune în punctul : x  1.

 f este continuă în punctul : x  1 dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (1)
x 1, x 1 x 1, x 1

 lim f ( x)  1   , lim f ( x)   , f (1)  2

x 1, x 1 x 1, x 1

 f este continuă dacă: 1      2    1,   2

4. Să se calculeze primitiva : ,

1 1 A B
 x 2  3x  2  ( x  1)( x  2)    
x  3x  2 ( x  1)( x  2) x  1 x  2
2

A  B  0
 x( A  B)  2 A  B  1    A  1, B  1
 2 A  B  1
1 1 1 x2
 x 2
 3x  2
dx   
x 1
dx  
x2
dx  ln
x 1
C

5. Fie f : R  R , f ( x)  ( x 2  x   )e x . Să se determine  ,   R ştiind că x =1 este

punct de extrem, iar x =-2, este punct de inflexiune pentru funcţia f.
 Un punct x 0 este punct de extrem pentru funcţia f daca : f ' ( x0 )  0

 Un punct x 0 este punct de inflexiune pentru funcţia f daca : f ' ' ( x0 )  0

 f ' ( x)  (2 x   )e x  ( x 2  x   )e x  e x ( x 2  2 x  x     ) ,
f ' (1)  3  2  

 f ' ' ( x)  e x ( x 2  4 x  x    2  2) , f ' ' (2)    2

2    3 5
     ,  2
  2 2
 6. Fie matricea : A= . Să se calculeze .

  1 0   1 0   1 0 
 A2  A  A       
2
 0 x  0 x   0 x 
 1 0   1 0    1 0 
 A3  A 2  A   
2 
   
3
 0 x  0 x   0 x 
 (1) n 0
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A   n

 0 x n 

7. Se consideră sistemul: .

Să se găsească valorile parametrului astfel încât sistemul sa fie incompatibil.

 2 1 1
  2 1
 Considerăm : A   1 2 1,   0
1 1 l  1 2
 
2 1 1
 Sistemul este incompatibil dacă : det A  0, 1 2 1  0
1 1 2
2
 det A  0  3l  2  0  l 
3

 2 0 1 
 
8. Să se determine   R astfel încât A  A  1
,cu A   3   3 1  ,
  3   4  3
 
unde A reprezintă matricea adjunctă

1
 Folosim formula: A 1  A , unde A reprezintă matricea adjunctă
det A

2 0 1
 A  A  det A  1  3   3 1  1  2  13  1
 1

3  4 3
   7
9. Să se afle soluţiile întregi ale ecuaţiei :

x u v
 u x u  0  x 3  x(2u 2  v 2 )  2u 2 v  0
v u x
 Căutăm soluţii printre divizorii termenului liber  x  v

10. Fie matricea : .

Să se găsească soluţiile pozitive ale ecuaţiei: .

 1 4   1 0    1  2x 4 
 B  A  2 xI 2     2 x    
 3  1 0 1  3  1  2 x 
3 5
 det B  4  (2 x  1) 2  12  4  2 x  1  4  x  { , }
2 2
5
 Dar x  0  x 
2
 Model 14

1. Să se calculeze limita:

0
0
 ,deoarece:  e t dt  0
2
Avem nedeterminarea
0 0
x
 Am folosit: (  f (t )dt )'  f ( x) x' f (0)0'  f ( x)
0
x
x   e t dt
2

1 ex  2 xe x
2 2
0 1 1 1
 lim 0
 lim   lim   lim e x2

x 0 x3 x 0 3x 2 0 3 x 0 2x 3 x 0 3
ex
2.Să se calculeze  1  e x dx
 Notăm: e x  t  e x dx  dt
ex dt
  1  e x dx   1  t  ln t  1  C  ln(e  1)  C
x

3. Să se găsească punctul de maxim al funcţiei f : R  R , f ( x)  x 4  2 x 2

 Punctele de maxim verifică ecuaţia: f ' ( x)  0

 f ' ( x)  0  4 x 3  4 x  0  x( x 2  1)  0  Avem trei puncte critice:  1,0,1

 Pentru x  (,1]  [0,1] funcţia este descrescătoare.

 Pentru x  (1,0]  [1,) funcţia este crescătoare.

 A(0,0) este punct de maxim

4. Să se determine numărul punctelor de inflexiune pentru funcţia:

 Punctele de inflexiune verifică ecuaţia: f " ( x)  0

 f ' ( x)  4 x 3  4  f " ( x)  12 x 2
 Se observă că: f " ( x)  0, x  R  f este convexă pe R
 Nu avem puncte de inflexiune
5. Să se calculeze integrala definită :


 f ( x)  x  4 x  3  f ' ( x)  2 x  4
2

 

 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

3 3 3
  e ( x  4 x  3)dx  e ( x  4 x  3)   (2 x  4)e dx
x 2 x 2 x

2 2 2

 f ( x)  2 x  4  f ' ( x)  2
 
 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

3 3 3
  (2 x  4)e dx  (2 x  4)e  2 e x dx  10e 3  8e 2  2(e 3  e 2 )  8e 3  6e 2
x x

2 2 2
3
 e ( x 2  4 x  3)dx  24e 3  15e 2  8e 3  6e 2  16e 3  9e 2
x

6. Fie sistemul : . Să se găsească acele soluţii ( ale

sistemului care verifică relaţia : .

1 1 1
 det A  1  2 3  0  Avem un sistem omogen care admite şi soluţii  0
3 2 1
1 1
 Alegem minorul:  1  0  x. y sunt principale iar z este secundară
1 2
x  y   z x  y   z x  z
 Sistemul devine:   
 x  2 y  3z  y  2 z  y  2z
 x0  y 0  z 0  4  4 z 0  4  z 0  1  x0  1  y 0  2
 S  {(1,2,1)}
7. Fie şi polinomul . Să se calculeze

 3 2  3 2  13 12  18 12 
 A2  A  A       ,6 A   
 2 3  2 3  12 13 12 18 
13 12  18 12   5 0   0 0 
 f ( A)  A 2  6 A  5 I 3            
12 13   12 18   0 5   0 0 
 f ( A)  O3

8. Fie A= .Să se calculeze

  1  1  1  1  0 0 
 A2  A  A         O2
 1 1  1 1   0 0 
 A 2009  A 2008 A  ( A 2 )1004 A  (O2 )1004 A  O2 A  O2

9. Să se rezolve ecuaţia :

METODA 1:

 ÎnmulŢim cu (-1) prima coloană şi o adunăm la celelate două coloane.

1 1 1 1 0 1 1 0 0
 1 1 x 1  1 x 1  1 x 0   x(1  x)
1 1 2 x 1 0 2 x 1 0 1 x
 x(1  x)  0  x  0  x  1  x  {0,1}

Metoda 2: Prin calcul direct

10. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
 1 

  1 

 3 2   3 2   5 0
 A  2 B     A  2 B    5 A   
 2 3    2 3   0 5
   
2 A  B   1  1 4 A  2 B       2  2
 4 A  2 B  
2 2
 1   
  1   2 2     2 2 
 
 1 0  1 0  1 0
 A     A     A   
 0 1  0 1   0 1 
   
4 A  2 B   2  2  2 B   2 2
  B  1 1

  2 2   2  1 1
     2  
 Model 15

1. Să se rezolve ecuaţia:

1 3 x 1
1
  2  1 x  1  0  6x  3  0  x 
2
3 2 1

2. Fie matricea : . Să se determine parametrii reali astfel încât

rangul matricei să fie egal cu 2.

 rangA  2  det A  0
2 4 3
 1 3 2  0    2  3  0    2  3
3  

 Pentru   1    2

3. Fie A= si B= . Atunci suma : det(A+B)+det(A-B) este egală cu:

ae b f  ae b f 
 A  B    ; A  B   
c  g d  h c  g d  h
 det( A  B)  (a  e)(d  h)  (c  g )(b  f )  ad  ah  ed  eh  cb  cf  gb  gf
det( A  B)  (a  e)(d  h)  (c  g )(b  f )  ad  ah  ed  eh  cb  cf  gb  gf

 det( A  B)  det( A  B)  2ad  2bc  2eh  2 gf  2(det A  det B)

4. Să se rezolve sistemul :

1 1 1
 Deoarece det A  2  5 1  0  vom aplica regula lui CRAMER
4 1 8
0 1 1 1 0 1 1 1 0
 Considerăm:  x   1  5 1 ,  y  2  1 1  z  2  5  1
4 1 8 4 4 8 4 1 4

x y z
 x  1 , y   0, z  1
det A det A det A

5. Se consideră matricea: . Să se determine valoarea parametrului

astfel încât să fie adevarată egalitatea:

1 1 1 1 1 1  1 2 3 
    
 A  A A  0
2
1 1 0 1 1   0 1 2 
0 0 1 0 0 1  0 0 1 

1 2 3  1 1 1  1 3 6 
    
 A  A  A  0
3 2
1 2  0 1 1   0 1 3 
0 0 1  0 0 1  0 0 1 


1 3 6 1 2 3  1 1 1  1 0 0  1  3    1
        
  0 1 3  3  0 1 2    0 1 1   0 1 0   6  9      3
0 0 1 0 0 1  0 0 1  0 0 1  3    0
        

x2  x 1
6. Determinaţi constantele  ,  astfel încât: lim (  x )    3
x  x2

x2  x 1 x 2 (1   )  x(1  2 )  1
 lim (  x)  lim   3
x  x2 x  x2
 Pentru ca limita să fie finită trebuie ca: 1    0    1
  x 1
 lim    3    3  1    4
x  x  2

2
f (x 2 )
7..Fie funcţia f : R  R , f ( x)  xe x . Să se calculeze :  dx
1
x

2 2
f (x2 ) 1
 f (x 2 )  x 2e x   dx   xe x dx  (e 4  e)
2 2

1
x 1
2
 2 2 4
1 u 1 4
 x  u  2 xdx  du   xe dx   e du  (e  e)
x2

  1
21 2
 x  1  u  1, x  2  u  4


1
8. Să se găsească numărul punctelor de extrem al funcţiei f : R  R , f ( x) 
x 1
2

 Punctele de extrem se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

 2x
 f ' ( x)  0   0  2 x  0  x  0 este punct critic
( x 2  1) 2
 Pentru x  (,0] funcţia f este crescătoare.

 Pentru x  [0,) funcţia f este descrescătoare.

 Punctul x  0 este punct de minim,deci este punct de extrem

 Avem un singur punct de extrem.

ln( x  1)
9. Să se calculeze limita: lim
x 1 ln( x 2  1)


 Avem cazul de nedeterminare:

1
ln( x  1) x  1  lim x  1  lim x  1  lim 2 x  1
2 2
 lim  lim
x 1 ln( x 2  1) x 1 2x x 1 2 x ( x  1) x 1 2 x 2  2 x x 1 4 x  2

x 1
2

ln( x  1)
 lim 1
x 1 ln( x 2  1)
 x3
10. Să se calculeze  1  x8
dx ( Integrala cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)

dx 1 x
 Vom folosi formula:  a2  x2

a
arcsin  C
a

 x 4  u  4 x 3 dx  du

  x3 1 4x3 1 du 1
 dx   dx    arcsinu  C
 1 x
8 4 1  (x 4 )2 4 1 u2 4

x3 1
  1 x 8
dx 
4
arcsin x 4  C
 Model 16

1. Numărul punctelor de inflexiune pentru: f : R  R , f ( x)  4 x 3  6 x 2  24 x  1 este:

 Punctele de inflexiune verifică ecuaţia: f " ( x)  0

 f ' ( x)  12 x 2  12 x  24 , f " ( x)  24 x  12
1
 f " ( x)  0  24 x  12  0  x 
2
1 1
 Pentru x  (, ] funcţia este concavă, pentru x  [ ,) funcţia este convexă
2 2
1
 Vom avea un singur punct de inflexiune: x 
2

2. Fie . Să se calculeze asimptota orizontală spre

x2 1  2x  2 2
 y  lim f ( x)  lim   lim x   lim x   0
x  x  e x
 x   e  x   e 
 Vom spune că y  0 este asimptotă orizontală la  

1
3. Să se calculeze e x
1
dx ,unde x  R

1
 Notam e x  u  x  ln u  dx  du
u
1 1 1 1 1 1
  e x  1 dx   u(u  1) du   ( u  u  1)du   u du   u  1 du  ln u  ln u  1  C

1 ex
  ex 1 dx  ln
e 1
x
 C  x  ln(e x  1)  C
4. Se consideră funcţia: . Să se calculeze .

 Vom folosi formula: ( fg)'  f ' g  fg'

 f ' ( x)  2( x  1)( x  3)  ( x  1) 2  ( x  1)(3x  7)

7
 f '( )  0
3

5. Să se calculeze integrala:

au 1
 Vom aplica formula:  a u du 
ln a u '

2x
1 1 1
2x 2 1
 I   (2 x  2  x )dx   2 x dx   2  x dx    
1 1
0 0
0 0 0
ln 2 ln 2 ln 2 2 ln 2
3
 I
2 ln 2

6. Să se rezolve ecuaţia: =0

1 1 1
 1 2 x  0  x 2  3x  2  0
1 4 x2

 x  {1.2}

7. Să se rezolve sistemul :

1 1 1 1
 Considerăm : A    , B   
 2 2  2  3
 Toţi minorii de ordin doi sunt egali cu zero.
 Alegem   1 ca minor principal
1 1
 Sistemul este compatibil   0( F )
2 3

 Sistemul este incompatibil

8. Fie matricea : . Să se calculeze matricea

 1 1 0  1 1 0 1 2 1
    
 A  A  A   0 1 1  0
2
1 1   0 1 2
 0 0 1  0 0 1   0 0 1 
 
 1 2 1  1 1 0   1 3 3
    
 A  A  A   0 1 2  0
3 2
1 1    0 1 3
 0 0 1  0 0 1   0 0 1 
 
 n(n  1) 
1 n 
 2 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A   0 1
n
n 
0 0 1 

 

9. Fie matricea: şi funcţia: .

Să se calculeze

 1  2 1  1  2 1   2 2 2 
    
 A  A  A   0  1 1  0  1 1    1 3 2 
2

 1 2 3  1 2 3   4 2 12 
    

 2 2 2   2  4 2 1 0 0  1 6 0
       
 f ( A)   1 3 2    0  2 2    0 1 0    1 6 0 
 4 2 12   2 4 6   0 0 1   2  2 7 
       

x( x  2) x  3
10. Să se rezolve ecuaţia :  14
5 4

x 2  2x x  3
  14  4( x 2  2 x)  5( x  3)  14  0  4 x 2  3x  1  0
5 4
1
 x  {1, }
4
 Model 17

x 2  5x  9
1. Să se calculeze  x 2  5 x  6 dx ( Integrală cu aplicaţii în dinamica populaţiei)
x 2  5x  9 3 1
  x 2  5x  6 dx   (1  x 2  5x  6 )dx   dx  3 x 2  5x  6 dx
1 a b a  b  0 a  1
    a( x  3)  b( x  2)  1   
( x  2)(x  3) x  2 x  3  3a  2b  1 b  1
1 dx 1 1
x 2
 5x  6
dx  
x  2)( x  3)
  ( 
x2 x3
)dx   ln x  2  ln x  3  C

x 2  5x  9 x3
  x 2  5 x  6 dx  x  3 ln x  2  C

2. Fie f : R  R , f ( x)  x  arctgx . Să se determine parametrii  ,  ştiind că

f ' (1)  2, f " (1)  1

 
 f ' ( x)     f ' (1)     2  2    4
1 x 2
2
 2 x 2
 f ' ' ( x)   f ' ' (1)  1   2
(1  x )
2 2
4
   1,   2

3. Fie funcţia f : (0,)  R , f ( x)  x 2  x ln x .Să se calculeze aria suprafeţei plane

determinate de graficul funcţiei f ,axa OX şi dreptele x  1 şi x  e

e3 1 e 2  1
e e e e
 A   f ( x) dx   ( x 2  x ln x)dx   x 2 dx   x ln xdx   
1 1 1 1
3 3 4
  1
 f ( x)  ln x  f ' ( x)  x e
x2
e
1
e
e2 e2 1 e2  1
  2
 1 x ln xdx 
2
ln x 
2 1 xdx 
2

4
 
4 4
 g ' ( x)  x  g ( x)  x 1
 2

4e 3  3e 2  1
e
 A   f ( x) dx 
1
12

4. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  ( x 2  x  1)3 x . Atunci f ' (1) este egal cu :

1
1 1
 f ' ( x)  (2 x  1)3 x  ( x 2  x  1) x 3
3
 f ' (1)  4

ln( x  1)  ln x
5. Să se calculeze limita: lim
x  ln( x  2)  ln( x  1)

x 1
ln
ln( x  1)  ln x x  lim ( x  2)  1
 lim  lim
x  ln( x  2)  ln( x  1) x  x  2 x  x
ln
x 1
0
 Avem cazul de nedeterminare :
0
x 1 x x 1 1 x2 x 1 x  2 1
 (ln )'  ( )'  . (ln )'  ( )'  .
x x 1 x x( x  1) x 1 x  2 x 1 ( x  1)( x  2)
( x  2) 
 lim  1
x  x 

6. Să se rezolve următoarea ecuaţie :

1 x 0 x
 0 1  2x 0  (1  x)(1  2 x)(1  3x)  x 2 (1  2 x)  (1  2 x)(1  4 x  2 x 2 )  0
x 0 1  3x
  1
1  2 x  0  x 
 (1  2 x)(1  4 x  2 x )  0  
2
2
2 x 2  4 x  1  0  x  R

1
 Singura soluţie este: x 
2

8. Să se determine soluţiile întregi ale ecuaţiei: .

Metoda 1

 Adunăm ultimile două linii la prima linie

1 x x 2x  1 2x  1 2x  1 1 1 1
 x 1 x  x 1 x  (2 x  1) x  1 x
x x 1 x x 1 x x 1

 Înmulţim prima coloană cu (-1) şi o adunăm la liniile doi şi trei

1 1 1 1 0 0
 x 1 x  x 1 x 0  (1  x) 2
x x 1 x 0 1 x

1 x x
1
 x 1 x  (2 x  1)(1  x) 2  0  x  { ,1}
2
x x 1
 x  Z  x  1

Metoda 2 : Prin calcul direct

8. Se consideră sistemul: . Să se găsească o soluţie a sistemului

astfel încât: .

1 1 1
 det A  1  2 3  0  Avem un sistem omogen care admite şi soluţii  0
1 3 5
 1 1
 Alegem minorul:  1  0  x. y sunt principale iar z este secundară
1 2
x  y   z x  y   z x  z
 Sistemul devine:   
 x  2 y  3z  y  2 z  y  2z
 x0  2 y 0  3z 0  8  8 z 0  8  z 0  1  x0  1  y 0  2
 S  {(1,2,1)}

9. Fie matricea . Să se calculeze .

 1 0  1 0  1 0
 A2  A  A       
 cos x 1  cos x 1   2 cos x 1 
 1 0  1 0  1 0
 A3  A2  A       
 2 cos x 1  cos x 1   3 cos x 1 
 1 0
 Se demonstreaza prin inducţie matematică că: A n   
 n cos x 1 

10. Să se calculeze , unde :

 1  1 1  1   1  2   5 5 
 A2  A  A       , (5) A   
 2 1  2 1   4  1    10  5 
  1  2    5 5   7 0   1 3
 f ( A)  A 2  5 A  7 I 2            
 4  1    10  5   0 7    6 1 
 Model 18

1. Fie funcţia : . Atunci este convexă pe intervalul:

 Funcţia f este convexă pe un interval I dacă: f " ( x)  0, x  I

 f ' ( x)  3 x 2  6 x  f " ( x)  6 x  6  6 x  6  0  x  1  0

 Funcţia f este convexă pentru x  [1,)

2. Fie funcţia f : (0,)  R , f ( x)  x ln x .Să se calculeze aria suprafeţei plane

determinate de graficul funcţiei f ,axa OX şi dreptele x  1 şi x  e

e e e
x2 1 e2 1 e2 1
A   f ( x) dx   x ln xdx 
2 1
    (  )
e
ln x 1
xdx
1 1
2 2 2 2 2
 1
 f ( x)  ln x  f ' ( x)  x
  2
 g ' ( x)  x  g ( x)  x
 2
e 1
2
 A
4
3.Să se calculeze  sin 3 x cos xdx

 Facem notaţia : sin x  t  cos xdx  dt

t4 sin 4 x
       C
3 3
sin x cos xdx t dt C
4 4

x  1
4. Fie funcţia f : R  { }  R , f ( x)  . Să se determine constantele  ,  astfel
x
încât y  2 să fie asimptota orizontală iar x  3 sa fie asimptotă oblică.

x  1 
 Asimptota orizontală : y  lim f ( x)  2  lim    2
x  x  x 
2x  1
 Asimptota oblică : lim f ( x)    lim    3   0    3
x a x 3 x

5. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  5 x 2  1 . Atunci f ' (0) este egal cu :

 1 1
1 1
 f ( x)  x  1  f ( x)  ( x  1)  f ' ( x)  ( x 2  1) 5 ( x 2  1)'
5 2 2 5
5
4
2x 2 
 f ' ( x)  ( x  1) 5  f ' (0)  0
5

6. Să se calculeze determinantul:

Metoda 1

 Adunăm ultimele două linii la prima linie

x y z x yz x yz x yz 1 1 1
 y z x  y z x  ( x  y  z) y z x
z x y z x y z x y

 Înmulţim cu (-1) prima coloană şi o adunăm la doua şi la a treia coloană

1 1 1 1 0 1 1 0 0
 y z x  y z  y x  y z  y x  y  ( y  z ) 2  ( x  y )(x  z )
z x y z xz y z xz yz
x y z
 y z x  ( x  y  z )( y 2  2 yz  z 2  x 2  xz  xy  yz )  3xyz  x 3  y 3  z 3
z x y

Metoda 2 : Prin calcul direct

7. Se consideră sistemul : .

Să se determine valoarea parametrului pentru care sistemul admite şi soluţii diferite de

soluţia banală.

 Sistemul admite şi soluţii diferite de soluţia banală  det A  0

 1 3 3
 1 1 1  6(  1)  2  8  4  14  0
 1 2 
7
 
2
8. Fie A= . Să se calculeze matricea .

1 1 1 1  1 2 
 A 2  A  A     
0 1 0 1  0 1 
1 2  1 1  1 3
 A3  A 2  A     
0 1  0 1  0 1 
1 n
 Se demonstrează prin inducţtie matematică că: An   
0 1

9. Să se rezolve ecuaţia :

 x
 
 Considerăm X  M 31 ( R)  X   y 
z
 
x  2 y  z  0  1 2  1
  
 3 x  z  1  A   3 0  1  det A  2
2 x  2 y  z  1  2 2  1
  

0 2 1 1 0 1 1 2 0
1 0 1 3 1 1 3 0 1
1 2 1 2 2 1 1 3 2 2 1 2
 x   1, y    ,z    1
2 2 2 2 2 2
10. Să se afle valorile pare ale parametrului pentru care matricea:

nu este inversabilă

 A nu este inversabilă  det A  0

1 1 1
  1 1   2  3  2  0    {1,2}
1  2
  2
 Model 19

2x  1 2 1
1 x
1. Să se rezolve ecuaţia : 3x  2  1 3 
x 3
4 2 2

2x  1 2 1
1 x
 3x  2  1 3  10 x  12,  3  x2
x 3
4 2 2

 x 2  10 x  9  0  x  {1,9}

2. Se dă matricea : . Să se calculeze .

 2 0  2 0   4 0   2 2 0
 A  A  A  
2
       
 0 3  0 3   0 9  0 32 

 4 0  2 0   8 0   2 3 0
 A  A  A  
2 2
       
 0 9  0 3   0 27  0 33 
 2n 0
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   
0 3 n 

3. Să se rezolve sistemul :

 Vom trata sistemul de ecuaţii matriciale ca un sistem obişnuit de ecuaţii

   5
 1 2  2 5   1 
 X  2Y  
3 4  2 X  
 8 11   X   2 
        4 11 
     2
 X  2Y   1 3   X  2Y   1 3  
 5 7  5 7  1 3
       X  2Y   
 5 7
  5   5
  5   1   1 
 1  X   2  X  2
X   2   4 11    4 11 
 
4
11 
   2   2
   2  
   1   1
  0   0  
 X  2Y   1 3  
 5 7   2Y  
2 Y  4
  1      
   3 1 3
 
  2   2 4

4. Să se determine numărul real astfel încât următorul sistemul să fie compatibil:

1 1  1
    1 1
 Considerăm : A  1  2  , B    1 ,    3  0
3 1    1 2
   
1 1 1
 Deoarece   0 , sistemul este compatibil  1  2  1  0
3 1 
5
  3  5  0   
3

5. Să se calculeze rangul matricei :

 Deoarece A  M 34 ( R)  rangA  3

1 1 1
 Alegem minorul:   0 1 1  1  0
0 0 1
 Deoarece   0  rangA  3
6.Să se calculeze  arctgxdx ,unde xR

 1
 f ( x)  arctgx  f ' ( x) 
  1 x2

 g ' ( x)  1  g ( x)  x
x 1
  arctgxdx  xarctgx   1  x dx  xarctgx  ln( x 2  1)  C
2
2
1  x  u  2 xdx  du
2
x 
  1  x 2 dx   1 2 x dx  1 1 du  1 ln u  C  1 ln( x 2  1)  C
 
2 1 x2 2u 2 2

7. Să se găsească punctul de maxim al funcţiei f : R  R , f ( x)  x  3x 3

 Punctele de extrem local se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

1
 f ' ( x )  1  9 x 2  f ' ( x)  0  9 x 2  1  x   sunt puncte critice
3
1 1
 Pentru x  [ , ] funcţia f este crescătoare.
3 3
1 1
 Pentru x  (, ]  [ ,) funcţia f este descrescătoare.
3 3
1 1 2
 x (maxim)  A( , )
3 3 9

1
8. Să se calculeze x
0
x 2  1dx ( Integrală cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)

 x 2  1  u  2 xdx  du
 Fie 
 x  0  u  1, x  1  u  2
1 1 2 3 2
1 1 12 1
 0 x x  1dx  2 0 2 x x  1dx  2 1 u du  2 3 u 2  ( 2 3  1)
2 2

1
3
2 2 1
1
 x
0
x 2  1dx =
3
9. Să se determine   R ştiind că funcţia f : R  R , f ( x)  e x sin x verifică
egalitatea: f " ( x)  f ' ( x)  f ( x)  0, x  R .

 f ' ( x)  e x sin x  e x cos x  e x (sin x  cos x)

 f ' ' ( x)  e x (sin x  cos x)  e x (cos x  sin x)  2e x cos x

 2e x cos x  e x (sin x  cos x)  e x sin x  0  e x (2 cos x   cos x)  0

 2 cos x   cos x    2

1
10. Să se calculeze: lim sin(3  )
x  x

 Limita comută cu funcţiile din tabelul de derivare: lim sin( f ( x))  sin(lim f ( x)
x  x 

1 1
 lim sin(3  )  sin(lim (3  )  sin(3)   sin 3
x  x x  x
 Model 20

1. Să se afle numărul punctelor de extrem local pentru funcţia :

 Punctele de extrem local se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

1
 f ' ( x)  5 x 4 ln x  x 5 x 4 (5 ln x  1)
x
1
1  1
 f ' ( x)  0  5 ln x  1  0  ln x    x  e 5  5 este punct critic
5 e
1
 Pentru x  ( 5 , ) funcţia f este crescătoare.
e
1
 Pentru x  (0, 5 ) funcţia f este descrescătoare.
e
1
 Avem un singur punct de extrem local( de minim): x  5
e

x 1
2. Să se calculeze limita: lim
x 1 3
x 1

0
 Avem cazul de nedeterminare:
0
1
1 1 2 1
x
x 1 x 1
2
2 3
 lim  lim 1  lim  2 
x 1
2
x 1 3 x` x 1
1 3 1 2
x 3 1 x
3 3
 x 2  x
3. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind că
x 1
graficul funcţiei f are asimptota: y  x  1 .

 y  mx  n

 Folosim formulele pentru asimptote oblice:  f ( x)
m  lim , n  lim ( f ( x)  mx)
 x  x x 

f ( x) x 2  x  2x    2
 m  lim  lim 2   lim   lim  1
x  x x  x  x  x  2 x  1  x  2
x 2  x x(  1) 
 n  lim ( f ( x)  x)  lim (  x)  lim     1  1
x  x  x 1 x  x 1 
   2

1
4. Să se găsească o primitivă F a funcţiei f : R  R , f ( x)  ,cu F (0)  0 .
x 1
2

 F este o primitivă a funcţiei f dacă: F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C

1
  f ( x)dx   x 2
1
dx  arctgx  C

 F ( x)  arctgx  C  F ( x)  arctgx

 F (0)  0  C  0 (arctg 0  0)

4x3
5. Să se calculeze  1  x 8 dx ,unde x  R

 Notăm x 4  u  4 x 3 dx  du
4x3 du
  1  x 8 dx   1  u 2  arctgu  C  arctgx  C
4
 x 1 1
6. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1  0 .
1 1 x2

Metoda 1.

 Vom înmulţi prima linie cu (-1) şi o vom aduna la liniile 2 şi 3.

x 1 1 x 1 1
 1 x x 1 0  0  ( x  1)  1 1
2
0  0  ( x  1) 2  0  x  1
1 x 0 x2 1 1 0 x 1

x 1 1
 1 1 0  0  x( x  1)  1  x  1  0  x 2  2 x  2  0  x  R
1 0 x 1

 Singura soluţie este : x  1

Metoda 2

x 1 1
 . 1 x 1  0  x 4  x 2  2 x  2  0  x 2 ( x 2  1)  2( x  1)  0
1 1 x2
 ( x  1)( x 3  x 2  2)  0  x  1  0  x 3  x 2  2  0  x  1

 x 3  x 2  2  0  ( x 3  1)  ( x 2  1)  0  ( x  1)( x 2  2 x  2)  0

 Singura soluţie este : x  1 .

 1 2   3 2
7. Fie matricea : A    şi matricea : B  A 1   . Să se calculeze B 1 .
1 1   2 1

1 C C 21 
 Folosim formulele: ( XY ) 1  Y 1 X 1 , C 1  C  , C    11 
det C  C12 C 22 
1
1  3 2   1 2 1 2   1 0 
 B    A       
 2 1  2  3 1 1    1 1 
 3 2
 Fie C     det C  1, C11  (1)111  1, C12  2, C21  2, C22  3
 2 1 
 1 2 
 C 1   
 2  3

8. Să se rezolve ecuaţia matricială:

a b  1 2  3 1
 Facem notaţia X     X     
c d   0  1  0 4 
a  3

 a b  1 2   a 2a  b   3 1  2a  b  1  b  5
           
 c d  0  1  c 2c  d   0 4  c  0
2c  d  4  d  4

3 5 
 X   
 0  4

9. Fie matricea : . Să se afle valorile parametrilor astfel încât:

.

1  3 1  3    2 3   3   0
 A2  A  A       , A   , I 2   
1  2 1  2    1 1    2  0  
 2    3  3   0 0    1
 A2  A  I 2 O2    
 1   1  2     0 0      2
    1
10. Să se determine valorile naturale ale astfel încât : ,
unde :
.
 2 1   1 0  2   1 
 B  A  I 2          
  4  2 0 1   4  2   
 det B  16  (  2)(  2)  4  16   2  4  12   2  16    {4,4}

  4
2
dx
11. Să se rezolve integrala definită:  1 xe x

2 2 2 2
dx 1 1 1 1
  dx   e t 2tdt  2  e t dt  2e 
 x
 x
 e 2
 2e 1  2( 2
 )
1 xe 1 x 1
t 1 e e
 x  t  x  t 2  dx  2tdt
 Facem notaţia : 
 x  1  t  1, x  2  t  2
 Folosim formula:  e t dt  e t  C

1
dx
12. Să se rezolve integrala definită: x
0
3
 x2  x 1

ln 2 
1 1 1
dx dx dx
 0 x 3  x 2  x  1  0 x 2 ( x  1)  ( x  1)  0 ( x 2  1)(x  1)  4  8
A  B  0
1 A Bx  C   B  C  1 1 1
   2  B  C  0    A  C  ,B  
( x  1)(x  1) x  1 x  1 B  C  0
2
A  C  1 2 2


1 1 1 1
dx 1 1 1 x 1 1
 0 ( x 2  1)(x  1)  2 0 x  1 dx  2 0 x 2  1 dx  2 0 x 2  1 dx
1
x 1 2x
1
1 1
1 1
1 
 0 x 2  1 dx  2 0 x 2  1 dx  2 ln 2 , 0 x  1 dx  ln 2, x
0
2
1
dx 
4

 Am folosit formulele: arctg1  , arctg 0  0
4
 ln 2
e x dx
13. Să se rezolve integrala definită: 
0 e2x  2

1
 Facem notaţia: e x  t  x  ln t  dx  dt
t
 Stabilim capetele de integrare: x  0  t  1, x  ln 2  t  2
ln 2 2 2
e x dx t 1 1 1 1 2
 
0
 2
e  2 1 (t  2) t
2x
dt   2
1 t 2
dt 
2
arctg 2 
2
arctg
2

14. Fie f : R  R , f ( x)  3 x 2  4 x  5 . Să se determine o primitivă F a funcţiei f

ştiind că graficul acesteia (al primitivei) conţine punctul M (1, 4)

 F este o primitivă a funcţiei f dacă : F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C

 F ( x)   (3x 2  4 x  5)dx  C  x 3  2 x 2  5x  C
 Graficul primitivei conţine punctul M (1, 4)  F (1)  4  C  0
 F ( x)  x 3  2 x 2  5 x

15. Fie funcţiile : f : R  R, f ( x)  3x  5 si F ( x)  ax 2  bx  c

Să se determine constantele reale a, b, c astfel încât F (x) să fie o primitivă a funcţiei
f.

 F este o primitivă funcţiei f dacă : F ' ( x)  f ( x)

3
 F ' ( x)  f ( x)  2ax  b  3x  5  2a  3, b  5  a  , b  5, c  R
2

e
ln x
16. Să se rezolve integrala definită :  x(ln
1
2
x  1)
dx

1 x  1  t  0
 Notăm ln x  t  dx  dt  
x x  e  t  1
e 1 1
ln x t 1 2t 1
 1 x(ln 2 x  1) 0 t 2  1 2 0 t 2  1 dt  2 ln 2
dx  dt 

u (t )
 Am folosit:  dt  ln u (t )  C
u ' (t )
 2
17. Să se rezolve integrala definită :  ( x  1  x  1 )dx
2

 x  1, x  1  x  1, x  1
 Explicităm modulele : x  1   , x 1  
 x  1, x  1  x  1, x  1
2 1 1 2
  ( x  1  x  1 )dx =  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1 )dx
2 2 1 1
1 1 1
  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1)dx  2  xdx  3
2 2 2
1 1 1
  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1)dx  2  dx  4
1 1 1
2 2 2
  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1)dx  2 xdx  3
1 1 1
2
  ( x  1  x  1 )dx =10
2

9
x5
18. Să se rezolve integrala definită :  8 dx
9 x  1

 x  9  t  9
 Facem notaţia : x  t  dx  dt  
 x  9  t  9
9 5 9 5 9 5 9
x t t x5
 9 x 8  1 dx  9 t 8  1 dt   9 t 8  1 dt   9 x 8  1 dt
9
x5
  8 dx  0
9 x  1

x
19. Să se calculeze :  ( x  1) 2
dx

 Facem notaţia : x 1  t  dx  dt
x t 1 1 1 1
  ( x  1) 2 dx   t 2 dt   t dt   t 2 dt  ln t  t  C
x 1
  ( x  1) 2 dx  ln x  1  x  1  C
 1  [ x]
2
20. Fie f : [0,2]  R , f ( x) 
2 x  [ x]  1
. Să se calculeze :  f ( x)dx
0

 1
0,0  x  1  ,0  x  1
 Explicităm funcţia : [ x]    f ( x)   2 x  1 ,
1,1  x  2 
0,1  x  2
2 1 2 1 1
1 1 2 1
 0 f ( x ) dx  0 f ( x ) dx  1 f ( x ) dx  0 2 x  1 2 0 2 x  1 dx  2 ln 3
dx 

x
21. Fie F ( x)   e t ln(1  t  t 2 )dt . Determinaţi punctele critice ale funcţiei F.
0

 Punctele critice ale funcţiei F verifică : F ' ( x)  0

 F ' ( x)  e x ln(1  x  x 2 )  0  ln(1  x  x 2 )  0   x  x 2  0  x  0, x  1

x 3  3x 2  9 x  27
22. Se consideră funcţia : f : (0,1)  R, f ( x)  . Să se determine
x 2  2x  1
x 3  x 2  x
parametrii reali  ,  ,  astfel încât F : (0,1)  R, F ( x)  să fie o
x 1
primitivă a funcţiei f .

 F este o primitivă funcţiei f dacă : F ' ( x)  f ( x)

(3x 2  2x   )(x  1)  (x 3  x 2  x) 2x 3  x 2 (3   )  2x  
F ' ( x)  
( x  1) 2 x 2  2x  1
2x 3  x 2 (3   )  2 x   x 3  3x 2  9 x  27
 F ' ( x)  f ( x)  
x 2  2x  1 x 2  2x  1
2  1
 3    3
 1 9
     ,   ,   27
 2   9 2 2
   27
 x2
2
23. Să se calculeze integrala : 
0 x 2  4x  8
dx

x  0  t  2
 x 2  4 x  8  ( x  2) 2  4  x  2  t  dx  dt  
x  2  t  4
x2
2 4 4
t 1 2t
 0 x 2  4x  8 dx  2 t 2  4 dt  
2 2 t2  4
dt  2( 5  2 )

t  2  u  8
 Notăm t 2  4  u  2tdt  du  
t  4  u  20
4 20 20 1
2t 1 
 
2 t2  4
dt  
8 u
du   u 2 du  2( 20  8 )  4( 5  2 )
8

24. Fie f : [1,3]  R, f ( x)  x 2 . Să se determine parametrul   (1,3) astfel încât :

3

 f ( x)dx  2 f ( )
1

3
26 13
  f ( x)dx  2 f ( )  2    
2

1
3 3
13
 Dar   (1,3)   
3

4x
25. Să se calculeze integrala : x 4
1
dx

  4 x dx  2 2 x dx  2 1
dt  2arctgt  C  2arctg ( x 2 )  C
x 1 4
(x )  1 t 2 2 2
1
 Notăm : x 2  t  2 xdx  dt
 ADMITERE IULIE 2016

 
1. Să se calculeze: I   3x 2  2 x  1 dx .
1
A. I 3
B. I 4
C. I 5
D. I 2
E. I  1.

 1 2  2 0 
2. Să se rezolve ecuatia:   X   
 2 3  2 1
 10 2 
A. X   
 6 1
 10 2
B. X   
 6 1
 10 2
C. X   
 6 1
10 2 
D. X   
 6 1
 1 1
E. X   .
 2 4 

x 
3. Fie f : D  R , f ( x)  .
x  x 1 2

Să se determine parametrul  ştiind că f ' (1)  0

A.   0
B.   3
C.   1
D.  2
E.   2 .
 4. Se consideră functia: f : R  R, f ( x)  e x  x 2  8x  6  .
Atunci o primitivă F a functiei f este de forma :
A. F ( x)  e x  x 2  6 x  3
B. F ( x)  e x  x2  6 x  1

C. F ( x)  e x  x 2  6 x  2 

D. F ( x)  e x  x 2  6 x 
E. F ( x)  e x  x2  8x  .

1
xn
5. Fie integrala : I n   dx . Atunci :
0
x 2  3x  2
1
A. I 4  3I 3  2 I 2 
3
1
B. I 4  3I 3  I 2 
3
1
C. I 4  I 3  2 I 2 
3
1
D. 2 I 4  I 3  2 I 2 
3

1
E. I4  I3  I2  .
3

6. Una din solutiile reale ale ecuatiei este:

A.

B.

C. 0
D. -1

E. -2
 1 1  1 x
7. Fie matricile: A   , B    . Să se determine valorile parametrilor
 2 2  y 1
reali x, y astfel încât: A  B  B  A .
A. x  2, y  3
B. x  y  1
C. x  y  2
D. x  1, y  2
E. x  y 0.

8. Să se calculeze următoarea limită: lim  x3  2 x 2  ln x  .

x 1
A. 3
B. 2
C. 4
D. 1
E. -1.

x 1 1
9. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1  0 , în multimea numerelor reale:
1 1 x2
A. x  1
B. x0
C. x 1
D. x2

E. x  2
1 0
10. Se consideră matricea A    . Atunci este de forma:
 0 3
1 0 
A.  n1 
0 3 
1 0 
B.  n
0 3 
1 0 
C.  n 2 
0 3 
1 0 
D.  n1 
0 3 
E.
 ADMITERE IULIE 2017

1. Să se rezolve sistemul :

1 2
A. x   , y   , z  3
3 3
4 1
B. x  , y  2, z  
3 3
1 2
C. x  , y  , z  1
3 3
1 2
D. x  , y  , z  1
3 3
1 2
E. x  , y   , z  1
3 3
x
2.Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci f ' (0) are valoarea:
x 1
2

A. 2
B. -2
C. 1
D. 0
E. -1

3. Să se determine numerele reale  ,   R cu proprietatea că:

1 2    1   4 5
    3    
 2    1    5 4
A.     1
B.     1
C.     2
D.     0
E.
  2
4. Se consideră matricea:
 1 m
A=  
m 1 
Să se determine valorile parametrului real m, astfel încât: , unde prin
am notat determinantul matricei A.
A. m   1,1
B. m   3,3
C. m   2,2

D. m   2 , 2 
E. m   3, 3

x 3  3x
5. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci:
x2  1
1

 (x  1) f ( x)  1
2
A.
1
1

 (x  1) f ( x)  0
2
B.
1
1

 (x  1) f ( x)  1
2
C.
1
1

 (x  1) f ( x)  2
2
D.
1
1

 (x  1) f ( x)  2
2
E.
1

1 1  1 0 
6.Să se rezolve ecuaţia:    A   
 0 1 1 1 
 0 1
A. A   
 1 1 
 0  1
B. A   
1 1 
 0  1
C. A   
 1 1 
  0  1
D. A   
 1  1 
 0  1
E. A   
0 1 

 1 0
7. Una din soluţiile ecuaţiei X 2    este:
 4 1
 1 0 
A. X   
 2 1
 1 0
B. X   
 2 1
 1 0
C. X   
  2 1
1 0 
D. X   
 2  1
 1 1
X   
E.  2 1 


8. Să se calculeze limita: lim 2 x 3  x 2  3  2e x
x0

A. 1
B. -1
C. 0
D. 
E.  

9. Să se determine valoarea pozitivă a parametrului real astfel încât:

m

 2 x  1dx  10
1
A. m  12
B. m  11
C. m2
D. m3
E. m 1
 x3  2x 2  x  2
10. Să se calculeze limita: lim
x 1 x3  7 x  6
1
A.
3
1
B.
2
C. 0
D. 
E.  
 ADMITERE SEPTEMBRIE 2017

1 .Se consideră funcţia: f : R  R, f ( x)  ( x 2  1)(3  x).

Să se calculeze: f ' (3) .
A.  3
B.  4
C.  8
D.  5
E.  7 .

2. Să se rezolve ecuaţia :
 4 10  5   7  1 11 1 5 2 
2 A         .
 6 12  3  12 1 15   4 21 4 
2 3 9 
A. A   
 5 5 11
2  3 9 
B. A   
 5 5 11
 2  3 9 
C. A   
 5 5 11
2  3 9 
D. A   
 5 5  11
 2 3  9
E. A    .
 5 5 11 

x 3 1 
3. Fie A    . Atunci A2  2 A dacă:
 1 x  3 

A. x 1
B. x  4
C. x4
D. x2
E. x  2 .
 2
4. Să se calculeze integrala:  x(3  x)dx.
1

4
A.
3
1
B.
3
11
C.
6
7
D.
6
13
E.
6

x 3  3x 2  9 x  1
5. Să se calculeze următoarea limită: lim .
x 2 x3  x  5
A. 1
B. 2
C.  1
D.  2
E. 0 .

2x  1
6. Fie f : R  R, f ( x)  . Determinaţi numărul real pozitiv  ştiind că :
x  x 1
2

 f ( x)dx  ln 3 .
0
A.   2
B.   12
C.   1
D.   3
E.   4 .
 1  2  4 5 
7. Fie matricile: A   , B   , X  M 2 R .
3 0   1  3
Să se rezolve ecuaţia: A  X  B.
 0 7 
A. X   
  3  2
 7 0 
B. X   
  3  2 
5 7 
C. X   
  2  3 
0 7
D. X   
 3 2 
 1 5
E. X   .
  3 2 

8. Să se rezolve sistemul:

2 x  3 y  5 z  0

3 x  4 y  5 z  0
5 x  y  2 z  0


A. x  y  z  1
B. x  y  z  0
C. x  1, y  0, z  0
D. x  0, y  0, z  1

E. x  0, y  1, z  0 .

 4  6  x 0
9. Fie matricile: A   , U    . Să se afle soluţiile naturale ale ecuaţiei:
 2  3 0 x
det( A U )  2 .

A. x=1
B. x=0
C. x=3
 D. x=5
E. x=11.

10. Să se determine funcţia: f : R  R, cu f (0)  2, ştiind că : f ' ( x)  2 x  1.

A. f ( x)  x 2  8 x
B. f ( x)  x 2  9
C. f ( x)  x 2  x  2
D. f ( x)  3x 2  2 x
E. f ( x)  5 x .
 SIMULARE MATEMATICA –MARTIE 2018

1. Fie f : R  R, f ( x)  e x  2 x . Determinaţi o primitivă F a funcţiei f pentru

care: F (1)  e  3

A. F ( x)  e x  x 5  2
B. F ( x)  e x  x 4  2
C. F ( x)  e x  x 3  2
D. F ( x)  e x  3 x 2  2
E. F ( x)  e x  x 2  2 .

2. Se consideră funcţia: . Să se calculeze .

A. Nu există derivata .
B. -1
C. 0
D.-2
E. 1 .

a
f ( x)
f ( x)  4 x  3x . Să se determine a  2 ,astfel încăt:  9
3 2
3. Fie :
1 x2
A. a  3
B. a  4
C. a  5
D. a  2
E. a  6 .

9
x5
4. Sa se calculeze : 9 x 8  1 dx (Integrală cu aplicaţii în dinamica celulelor
canceroase)

A. e-1
B. -2
C. 2
D. -1
E. 0.
5. Să se determine funcţia f : R  R , f ( x)  x 2  x   care verifică relaţiile:
f (2)  9, f ' (1)  2. f " (0)  8
A. f ( x)  4 x 2  6 x  5
B. f ( x)  4 x 2  x  5
C. f ( x)  x 2  6 x  5
D. f ( x)  4 x 2  6 x  3
E. f ( x)  4 x 2  3 x  5

 2x 3x  y   y  3 8 y 
6. Să se rezolve ecuaţia:   
 x  7y 2 x    5 4 y 
A. y  1, x  2
B. y  1, x  2
C. y  1, x  2
D. y  1, x  2
E. . y  0, x  2 .

 1 3
7. Se consideră matricea: A    . Să se calculeze matricea A n , n  2 .
 0 1 
 1 3n 
A. A n   
0 1 
 1 3n  1
B. A n   
0 1 
 1 3n  1
C. A n   
0 1 
 1 n  1
D. An   
0 1 
 1 n  1
E. An   .
0 1 
8. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
 1 

  1 

1 0 1 1
A. A   , B   
0 1 1 1
 1 1 1 1
B. A   , B   
 0 1 1 1
1 0 1 0 
C. A   , B   
0 1 1 1 
1 0  1 1
D. A   , B   
1 1  1 1
1 0  1 1
E. A   , B    .
0 1   1 1

9. Să se determine numerele pare care verifică ecuaţia :

1 a 1 1
1 1 a 1  0
1 1 1
A. a  2
B. a2
C. a0
D. a  1
E. a 1 .

x 3 1 
10. Fie A    . Atunci A2  2 A dacă:
 1 x  3

A. x 1
B. x  4
C. x4
D. x2
E. x  2 .
 ADMITERE IULIE 2018

 x  y  2 z  1

1. Să se rezolve sistemul: 2 x  y  4 z  4
4 x  y  4 z  2

1 2
A. S  {( , ,1)}
3 3
1 2
B. S  {(  , ,1)}
3 3
1 2
C. S  {( , ,1)}
3 3
1 2
D. S  {(  , ,1)}
3 3
1 4
E. S  {( , ,1)}
3 3

2. Se dă funcția f : R  R, f ( x)  3x 2  2 x  1 .
Să se calculeze: f ' (2)
4
A. f ' (2) 
3
5
B. f ' ( 2)  
3
4
C. f ' ( 2)  
3
5
D. f ' (2) 
3
 3
E. f ' (2)  
17

2 4
3. Să se calculeze integrala definită: I   e x sin x dx


2
A. I  e
B. I  0
C. I  e
2


D. I 
2

E. I  
2

4. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
 1 

  1 
1 0 1 1
A. A   , B   
0 1 1 1 
1 1 1 1
B. A   , B   
0 1  1 1 
1 0 1 0 
C. A   , B   
0 1  1 1 
1 0 1 1
D. A   , B   
1 1  1 1 
1 0  1 1
E. A  
0 , B    .
 1   1 1 
 1
9x  2
5. Să se calculeze integrala definită: I   dx
2 x  x6
2

A. I 0
B. I  ln 3
C. I 1
D. I  ln 4
E. I  1 .
6. Se dă matricea : . Să se calculeze .

A.

B.

C.

D.

E. .

7. Fie funcţia f : (1,)  R , f ( x) 

x . Atunci:
x 1
1 1
1
 x f ( x)dx   x f ( x)dx  
2 3
A.
0 0 4
1 1

 x f ( x)dx   x f ( x)dx  1
2 3
B.
0 0
1 1
1
 x f ( x)dx   x f ( x)dx 
2 3
C.
0 0 2
1 1
1
D.  x f ( x)dx   x f ( x)dx 
2 3

0 0 4
1 1
1
E.  x f ( x) dx   x f ( x) dx 
2 3
.
0 0 3
8. Fie f : R  R, f ( x)  x3  2 x 2  x .

f ( x)
Să se calculeze limita: lim
x 
xf ' ( x)
A. 0
B.  
C. 1
D. 
1
E.
3
1 1 1
9. Soluţia negativă a ecuaţiei : 2 0 x  1  30 este:
3 3 x2  2
A.  2
B.  4
C.  3
D.  12
E.  23 .

(m  1) x  y  0
10. Fie sistemul:  .
3 x  ( m  1) y  1
Să se determine valorile parametrului m astfel încât sistemul să poată fi rezolvat prin
regula lui Cramer.

A. m  R \ {2,2}
B. m R \ {1,1}
C. m R
D. m R \ {3,1}
E. m R \ {1,3}.