Mate Matic A

CYANMAGENTAYELLOWBLACK spine
12 mm

CORINT
Coordonator: Radu Gologan
Mihaela Berindeanu • Nicoleta Agenna Ionescu
BACALAUREAT 2019 – MATEMATICĂ

BAC
Mazilu Ovidiu Șontea • Gabriel Vrînceanu
2019
MATEMATICĂ
Aveți în față o colecție de exerciții care își propune să aducă o Conform
noutate pe piața auxiliarelor de matematică și anume prezentarea noilor modele
graduală ca dificultate și ca finalitate așteptată a unei suite de stabilite
de MEN
BAC
teste, utile pentru examenul de Bacalaureat și pentru pregătirea
treptată, de-a lungul claselor a XI-a și a XII-a.
În prima parte a cărții există două secțiuni cu teste pentru pre-
gătirea elevilor pe parcursul claselor XI-XII, acestea reprezentând
un material bun pentru evaluarea continuă de-a lungul anului
școlar. Partea a doua este dedicată strict testelor care urmăresc
Mihaela Berindeanu • Nicoleta Agenna Ionescu Mazilu

îndeaproape structura celor de la Bacalaureat, singura diferență
2019
fiind că acestea sunt clasificate în trei module. Testele din modu-
• Ovidiu Șontea • Gabriel Vrînceanu

lul A sunt concepute astfel încât înțelegerea lor ar trebui să asigure
nota minimă 6 la examen. Analog, modulul B se referă la nota
minimă 8, iar C la o notă între 9,50 și 10.
Autorii sunt profesori cu o bogată experiență de predare la
MATEMATICĂ M1
licee de excelență și, în plus, cu o îndelungată experiență ca autori
de teste și probleme pentru examene și concursuri.
Dragi elevi, dragi dascăli matematicieni, recomand cu căldură
acest minunat auxiliar.
Prof. Dr. Radu Gologan
Președintele Societății de Științe Matematice din România
Lucrarea poate fi utilizată pentru pregătirea Mihaela Berindeanu
examenului de bacalaureat, fiind alcătuită
Nicoleta Agenna Ionescu Mazilu
ISBN: 978-606-793-405-2
în conformitate cu programa de examen.

CORINT
Ovidiu Șontea


CORINT www.edituracorint.ro Gabriel Vrînceanu

C
ORINT
Conform
noilor modele
stabilite
de MEN
BAC 2019
MATEMATICĂ M1
Mihaela Berindeanu
Ovidiu Șontea
Gabriel Vrînceanu
Redactor: Corina Toader
Tehnoredactare: Lorena Ionică
Designul copertei: Dan Mihalache
ISBN: 978-606-793-405-2
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT BOOKS
parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Descrierea CIP se află la Biblioteca Națională a României

Cuvânt-înainte
Pregătirea în vederea susținerii examenului de Bacalaureat la matematică
este diferită de cea pentru celelalte materii ale acestei probe a examenului de
maturitate. În primul rând, datorită cantității extrem de mari de informație pe
care elevul trebuie să o dobândească pe parcursul tuturor anilor de școală, care
adesea este transmisă din păcate rigid și formal, fără suport intuitiv. Aceasta face
de multe ori ca întreaga matematică studiată în liceu să pară pentru mulți elevi,
un fapt nedrept, neatrăgătoare.
În al doilea rând, pentru că înțelegerea faptului matematic și al utilității acestuia
în dezvoltarea gândirii și a modelării realității, nu se poate face fără exercițiu
intens și fără un efort intelectual. Aceasta însemnă rezolvarea cu creionul în
mână, în anii de liceu, a sute de exerciții și probleme. Evident că profesorul de la
clasă are, în acest sens, rolul cel mai important, prin exemple explicate și teme
judicios alese. Este însă esențial ca elevul să lucreze cât mai mult singur, să-și
descopere astfel punctele slabe și să înțeleagă în final fenomenele și metodele
matematice studiate.
Aveți în față o colecție de exerciții care își propune să aducă o noutate pe
piața auxiliarelor de matematică și anume prezentarea graduală ca dificultate și
ca finalitate așteptată a unei suite de teste, utile pentru examenul de bacalaureat și
pentru pregătirea treptată, de-a lungul claselor a XI-a și a XII-a.
Volumul conține două părți. În prima parte există două secțiuni cu teste pentru
pregătirea elevilor pe parcursul claselor a XI-a, respectiv a XII-a. Consider aceste
teste importante pentru profesorii de liceu, care vor avea un material bun pentru
evaluarea continuă pe parcursul anului școlar. Partea a doua este dedicată strict
testelor care urmăresc îndeaproape structura celor pentru examenul de matematică
la Bacalaureat, singura diferență fiind că acestea sunt clasificate în trei module
A, B, respectiv C. Testele din modulul A sunt concepute de autori astfel încât
înțelegerea lor ar trebui să asigure nota minimă 6 la examen. Analog, modulul
B se referă la nota minimă 8, iar C la o notă între 9,50 și 10. Toate testele sunt
însoțite de răspunsuri și soluții complete.
Autorii sunt profesori cu o bogată experiență de predare la licee de excelență,
cu rezultate excepționale ale elevilor dumnealor la examene și chiar la olimpiade.
Mulți dintre acești elevi mi-au fost studenți de elită la Facultatea de Automatică și
Calculatoare. În plus, au și o îndelungată experiență ca autori de teste și probleme
pentru examene și concursuri.
Dragi elevi, dragi dascăli matematicieni, recomand cu căldură acest minunat
auxiliar.

EXAMENUL DE
BACALAUREAT
Teste de simulare BAC

pentru clasa a XI-a
Teste de simulare BAC
pentru clasa a XII-a
Egalitatea nu există
decât în matematică.
Mihai Eminescu
Teste de SIMULARE BAC
pentru clasa a XI-a
Test 1
SUBIECTUL I (30 de puncte)

3+i
5p 1. Calculați partea reală a numărului complex _ 3−i.
5p 2. Soluțiile ecuației x − (2m + 1)x + 3m + 5 = 0 sunt x1 și x2, iar m este un
2
număr real. Arătați că 3(x1 + x2) − 2 x1 x2 + 7 = 0.

5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 4x + log 2 x = 4.
5p 4. Determinați câte numere pare de 3 cifre se pot forma folosind elementele
mulțimii A = {1, 2, 3, 4, 5}.
⟶ → → ⟶
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii AB = 2i + 5j și AC =
→ →
= (m + 2)i + (4m − 1)j , unde m este un număr real. Determinați numărul
⟶ ⟶
real m astfel încât AC = 3AB .
3 sin a + cos a
5p 6. Știind că tga = 2, arătați că _
3 sin a − cos a = 3.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
| |
1 1 1
1. Se consideră determinantul D(x, y) = x y 3 , unde x, y sunt numere
reale. x3 y3 27
5p a) Arătați că D(0, 1) = 24.
5p b) Arătați că D(x, y) = (y − x)(3 − x)(3 − y)(x + y + 3), ∀ x, y ∈ ℝ.
5p c) Demonstrați că numărul D(x, y) este divizibil cu 6 pentru orice numere
întregi x,y.
x+1 0 x
( x 0 x + 1)
2. Se consideră matricea A x =
( ) 0 1 0 , unde x este număr real.
5p a) Calculați A(2) − A(1).
5p b) Arătați că A(a)A(b) = A(a + b + 2ab) pentru orice numere reale a, b.
5p c) Determinați numerele naturale pentru care A(a)A(a + 5) = A(18a + 1).
8 Teste de simulare BAC pentru clasa a XI-a
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

2x + 1
1. Se consideră funcția f : (0, +∞) → ℝ, f(x) = _
x + 3 și șirul de numere reale
(xn) n≥1, xn = f(n).
5p a) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ la graficul funcției f.
5p b) Demonstrați că șirul (xn) este crescător.
n≥1
xn
5p lim (n + 1)ln _
c) Calculați n→+∞ 2
xn+1 .
2. Se consideră funcția:
f : ℝ → ℝ, f(x) ={ 2 ( 2
2x + a pentru x ≤ 2
, unde a este un număr real.
x + a − a)x pentru x > 0
5p a) Determinați numerele
_
reale a pentru care funcția f este continuă în x = 2.
√f(x)
_
5p b) Calculați lim
x→∞ x .
x
5p c) Pentru a = 2, arătați că ecuația f(x) = (_12 ) are cel puțin o soluție în inter-
valul (− 1, 0)
Test 2
_ _
5p | 3 4
1. Calculați 6 log 3 √ 243 − √ 16 . |
5p 2. Fie funcțiile f, g : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − 7x + 3, g(x) = − 3x − 3. Aflați punc-
tele de intersecție ale graficelor celor două funcții.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (5 x − 5)(2 x − _12 ) = 0.
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor
naturale de două cifre, acesta să conțină cel puțin un număr impar.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4, 3), B(6, − 3), C(− 2, 5).
Determinați ecuația medianei triunghiului ABC dusă din A.
6. Arătați că cos(x + _4 )cos(x − _4 ) + sin(x + _4 )sin(x − _4 ) = 0 pentru orice
π π π π
5p
număr real x.
Teste de simulare BAC pentru clasa a XI-a 9
1. Fie permutarea σ = (
3 4 2 1)
1 2 3 4
∈ S4
5p a) Calculați σ −1.
5p b) Arătați că permutarea σ este impară.
c) Dacă ω = (
3 1 2 4)
1 2 3 4
5p , rezolvați în S4 ecuația σx = ω.
2. Fie matricea A = (
0 1)
1 3
și mulțimea M = {X ∈ M 2(ℝ)| AX = XA}.
5p a) Arătați că A, I2 ∈ M.
5p b) Arătați că dacă X ∈ M atunci există numerele reale a și b astfel încât
X=(
0 a)
a b
.
5p c) Arătați că dacă X, Y ∈ M atunci XY ∈ M.

x3 + x − 2
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = _
x2 + 3
.
5p a) Calculați x→−∞
lim f(x).
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + ∞ la graficul funcției f.
_ f(x)
5p c) Arătați că lim
x→1 x − 1
= 1.
{
2 x + 3x + m pentru x ≤ 0
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = sin 4x
_
2x pentru x > 0
unde m ∈ ℝ.
5p a) Arătați că lim
x→0
f(x) = 2.
x>0
5p b) Determinați numărul real m pentru care funcția f este continuă în x = 0.
5p c) Pentru m = 1 arătați că ecuația f(x) = 0 admite o rădăcină negativă, care
nu aparține mulțimii numerelor întregi.
Test 3

_
5p 1. Determinați numărul real x știind că numerele x, √x + 3 și 2x + 2 sunt ter-
meni pozitivi consecutivi ai unei progresii geometrice.
5p 2. Determinați numărul real m știind că funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + 4x − 2m
are graficul tangent la axa Ox. _
3 3 _
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √ x 2 − 5 √x + 4 = 0.
5p 4. Determinați câte numere impare de 3 cifre se pot forma cu elementele
mulțimii M = {3, 4, 5, 6, 7}.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(− 1, a), B(5, 17) și
C(− 2, − 4). Știind că a este un număr real, determinați valorile lui a ast-
fel încât punctele A, B, C să fie coliniare.
5p 6. Calculați lungimea
_ razei cercului circumscris △ ABC știind că BC = 6 și
_2 √2
cos A = 3 .
1. Se consideră permutarea σ ∈ S5 , σ = (
5 2 1 3 4)
1 2 3 4 5
.
5p a) Determinați cel mai mic număr natural nenul k astfel încât σ k = e, unde
e=(
3 4 5)
1 2 3 4 5
.
1 2
b) Pentru θ = (
4 5 1 2 3)
1 2 3 4 5
5p , rezolvați în mulțimea permutărilor de or-
dinul 5 ecuația σ 3 x = θ.
5p c) Arătați că ecuația x 2 = σ nu are soluții în S5 .
2. Se consideră matricea A(x) = (

1 − 2x)
1+x −x
, x fiind un număr real.
2x
5p a) Arătați că det(A(2)) = − 1.
5p b) Arătați că A(x)A(y) = A(x + y − xy) pentru orice numere reale x și y.
5p c) Aflați numerele reale x pentru care A(x)A(x 2 + 1) = [A(x)] 2.

1. Pentru fiecare număr natural n ≥ 2 se consideră numărul
1 + 2 + .. . + n
an = _
C3
.
n+1
3
5p a) Arătați că an = _n − 1 pentru orice număr natural n ≥ 2.
5p b) Arătați că an+1 < an pentru orice număr natural n ≥ 2.
_
an+2
an+1 √ a
_
n→∞ ( an )
_
5p c) Calculați lim .
n+1
a x 2 + bx + 1
2. Se consideră funcția f :(− 3, + ∞) → ℝ, f(x) = _
x+3 , unde a și b sunt
numere reale.
5p lim f(x).
a) Pentru a = b = 1 calculați x→−3
x>−3
5p b) Determinați numerele reale a și b astfel încât funcția f să admită asimp-
totă oblică spre + ∞ dreapta de ecuație y = x + 1.
x→∞ ( x + 1 )
x+2019
_ f(x)
5p c) Pentru a = 1, b = 4 calculați lim .
Test 4

5p 1. Știind că [a] reprezintă partea
_
întreagă a numărului real a, calculați va-
loarea sumei [log 2 10] + [√7 ] .
3
5p 2. Determinați numărul real m pentru care ecuația x 2 − (2m + 3)x + 4 = 0 are

soluții reale și egale.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (log 2 x − 3)(3 x − 3) = 0.
5p 4. Aflați numărul funcțiilor injective f :{a, b, c} → {1, 2, 3, 4, 5}.
5p 5. Determinați numărul real a știind că dreptele de ecuații
2x − (a + 3)y + 7 = 0 și − 4x + y − 2019 = 0 sunt perpendiculare.
6. Știind că α ∈ (π, _
2 ) și sin α = − 13 , calculați sin 2α.
3π _ 5
5p

1 x2 x3
| |
1. Se consideră determinantul D(x, y) = 1 y 2 y 3 , unde x și y sunt numere
1 4 8
reale.
5p a) Calculați D(3, 1).
5p b) Arătați că D(x, y) = (y − x)(2 − x)(2 − y)(xy + 2x + 2y) pentru orice x, y ∈ ℝ
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația D(4 x , 8 x) = 0
1 1 1
(1 5 a)
2. Se consideră matricea A(a) = 1 a 5 , unde a este număr real.
5p a) Calculați (A(1)) 2.
5p b) Arătați că det(A(1)) = (a − 5)(a + 3).
5p c) Determinați numărul real a pentru care A(a) ⋅ A(3 − a) = A(3 − a) ⋅ A(a).

1. Pentru orice număr natural n se consideră șirul (an) definit prin relația
n∈ℕ
de recurență an+1 = an2 − 10 an + 30 și având termenul inițial a0 = 5, 5.

5p a) Arătați că an > 5 pentru orice număr natural n.
5p b) Arătați că șirul (an) este mărginit.
n∈ℕ
5p c) Demonstrați că șirul (an) este convergent și calculați limita șirului.

n∈ℕ
−2
_
2. Se consideră funcția f : ℝ * → ℝ, f(x) = (x − 3) e x .
a) Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația f(x)[f(x) + e x ] ≤ 0.
−2
_
5p
5p b) Verificați dacă funcția f admite limită în punctul x = 0.
5p c) Arătați că dreapta de ecuație y = x − 5 este asimptota oblică spre + ∞ la
graficul funcției f .
Test 5

5p 1. Determinați numerele reale a și b, știind că a + bi este numărul conjugat
2+i
corespunzător numărului complex z = _ 3 − i.
5p 2. Determinați numărul real m astfel încât vârful parabolei asociată funcției
f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + 2x + m să fie situat pe prima bisectoare.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2(2 x + 16) = x + 1.
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând aleatoriu un număr de 3 cifre, acesta
să fie multiplu de 3, fără a fi și multiplu de 9.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 3), B(− 1, 5) și C(8, 2).
Aflați coordonatele unui punct D astfel încât ABCD să fie un paralelo-
gram.
5p ˆ) = _ ,
6. Într-un △ ABC se cunosc lungimea laturii BC = 6 cm și m(A
π
4
ˆ) = _. Calculați lungimea laturii AC.
m(C
π
12
1. Fie matricea A(x) = (

x + 5)
x+5 1
, x ∈ ℝ.
1
5p a) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația det(A(x)) = 0.
5p b) Arătați că (A(x)) 2 = (2x + 10)A(x) − (x 2 + 10x + 24) I2.
5p c) Determinați numerele reale x astfel încât A 2 = 2A
|
x2 x 1
|
2. Se consideră determinantul D(x, m) = − 2 2 1 , unde x, m ∈ ℝ
x 1 m
5p a) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația D(1, m) = 0.
5p b) Arătați că D(x, m) = 2(x + 1)(mx + 1) pentru orice x, m ∈ ℝ.
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația D(m + 1, m − 1) ≤ 0.

x+2
1. Fie funcția f :[0, ∞) → ℝ, f(x) = ln _ x + 1 și (xn) n≥1 , xn = f(n), un șir de
numere reale asociat funcției.
5p a) Arătați că șirul (xn) este strict descrescător.
n≥1
n→∞ [ n + 3 )].
5p b) Calculați lim (n + 100)(a + a + . . . + a + ln _ 2
1 2 n
5p c) Demonstrați că ecuația f(x) = x are cel puțin o rădăcină în intervalul (0, 1).
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ,
{arctg _
2x + m, pentru x ≤ 0
f(x) = x , m ∈ ℝ.
x + 1 , pentru x > 0
5p a) Determinați numărul real m astfel încât funcția f să fie continuă în x = 0.
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ la graficul funcției f.
5p c) Calculezați lim
x→∞
x 2[f(x + 1) − f(x)].
TEST 6

3 + 4i
5p 1. Determinați modulul numărului complex z = _ 4 + 3i .
1 _
_ 1
5p 2. Calculați x1 + x2 , știind că x1 , x2 sunt rădăcinile ecuației x 2 − x − 1 = 0.
5p 3. Rezolvați ecuația log 3(x − 1) = 3.
5p 4. Determinați numărul funcțiilor f :{1, 3, 5} → {0, 1} cu proprietatea
f(1) + f(3) + f(5) = 1.
5p 5. Se consideră dreptele de ecuații ax − 3y − 1 = 0 și 3x − y + 4 = 0,
a ∈ ℝ. Determinați numărul real a astfel încât cele două drepte să fie pa-
ralele.
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 4, BC = 5, respectiv CA = 6. Cal-
culați cosA.
SUBIECTUL II (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A = (
2 − 3) 3 (0 1)
4 −6 1 0
, I = şi X(a) = I2 + aA, a ∈ ℝ.
5p a) Calculați A 3.
5p b) Arătați că X(a)X(b) = X(a + b + ab), oricare ar fi a, b ∈ ℝ.
5p c) Calculați X(−1)X(0)X(1)X(2).
2. Se consideră determinantul d = c
a
b
| b c
a b.
c a
|
5p a) Pentru a = b = 1, c = 3, calculați d.
5p b) Arătați că d = _12 (a + b + c)((a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a) 2).
5p c) Rezolvați ecuația d = 0, în cazul a = 3 x , b = 5 x , c = 2 x.
SUBIECTUL III (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x + sinx.
5p a) Arătați că graficul funcției f nu admite asimptote.
5p b) Arătați că graficul funcției f intersectează axa Ox cel puțin o dată.
_ f(x)
5p c) Calculaţi lim
x→0 x
.
2. Se consideră funcţiile fn : (0, ∞) → ℝ, fn(x) = x n lnx.

5p a) Calculaţi lim f (x).
x→0 0
x>0
5p b) În cazul în care x ∈ (0, 1), calculațilim f (x).
n→∞ n
5p c) Determinați f((1, ∞)).
TEST 7
5p 1. Calculați z 2019, știind că z este un număr complex cu proprietatea
z + _1z = − 1 .
3
5p 2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia _
x − 3 < 1.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x+2 + 3 x = 90 .

5p 4. Determinați numărul natural n pentru care Cn0 + Cn1 + Cn2 = 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0), A(2, 3), B(1, 3).
Determinaţi coordonatele centrului de greutate al triunghiului OAB.
_
6. Determinaţi x ∈ (0, _2 ) ştiind că ____________

π √ 3 sinx + 3cosx
5p cosx = 4.

1 1 2
(0 0 1)
1. Se consideră matricele A = 0 1 3 .
5p a) Arătaţi că detA = 1.
5p b) Arătați că (A − I3) 3 = O3.
| |
5p c) Determinați inversa matricei A.
1 1 1
2. Se consideră determinantul D(a, b, c) = a b c , a, b, c ∈ ℝ
5p a) Arătaţi că D(1, 1, c) = 0. a 2 b2 c 2
5p b) Arătați că D(a, b, c) = (b − a)(c − a)(c − b)
5p c) Arătați că (a + b + c)D(a, b, c) este divizibil cu 6 pentru oricare a, b, c nu-
mere naturale.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) ={ 2
2x − 3a pentru x ≤ 1
.
x + ax − 3 pentru x > 1
5p a) Determinați valorile reale a pentru
_
care funcția
_
este continuă în x = 1.
x→∞ (√
5p b) Pentru a = 2, calculați lim f(x) + x + 7 − √f(x) ).
5p c) Pentru a = − 1, arătați că ecuația f(x) + 5 x = 0 are cel puțin o soluție în
intervalul (− 2, − 1).
2. Se consideră șirul de numere reale (an) definit prin relația de recurență
n≥1
an+1 = an + 3 −a , a1 ∈ ℝ.
n
5p a) Arătați că șirul (an) este strict crescător.

n≥1
5p b) Arătați că șirul (an) este nemărginit.
n≥1
5p c) Calculați lim
n→∞
(3 a − 3 a ) .
n+1 n
TEST 8

5p 1. Calculați modulul numărului complex z = (2 + i)(3 − i)(3 + i).
5p 2. Determinați valorile parametrului real m pentru care vârful parabolei aso-
ciate graficului funcției f : ℝ → ℝ, f(x) = (m + 2) x 2 + (2m + 1)x + m + 3
aparține axei Ox.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg(2 x + 4 x − 10_) = 1_.
4. Determinați numărul de termeni raționali din dezvoltarea (√3 + √2 ) .
4 20
5p
⟶ → →
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii AB = 2i + 4j și
⟶ → →
BC = (m − 2)i + (5n + 1)j , unde m, n sunt numere reale. Determinați nu-
⟶
merele reale m și n astfel încât AC = 3⇀i + 10⇀j.
5p 6. Calculați raza cercului circumscris triunghiului ABC știind că
AB = AC = 10, BC = 12.

1
1. Se consideră determinantul D(x) = x
reale. x2
| 1 1
|
1 3 , unde x, y sunt numere
1 9
5p a) Calculați D(− 1).

5p b) Arătați că D(x) = 2 x 2 − 6x + 4, ∀ x ∈ ℝ.
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația D(x 2) = 0.
1 − 1 ) 2 (0 1)
2. Se consideră matricea A = (
0 2019 1 0
şi I = .
5p a) Arătaţi că A + A 2 = 2019 I2.
5p b) Calculaţi inversa matricei A.
5p c) Rezolvaţi ecuaţia A ⋅ X = 2019 4 ⋅ I2, unde X ∈ ℳ 2 (ℝ).

x3 − 1
1. Se consideră funcția f : ℝ\{− 1} → ℝ, f(x) = _ x3 + 1
și șirul de numere
reale (xn) , xn = f(n).
n≥1
5p a) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ la graficul funcției f.
5p b) Demonstrați că șirul (xn) este crescător.
n≥1
lim (_2 f(2)f(3). . . f(n)) .

2n 2
3
5p c) Calculați n→+∞
2. Se consideră funcția:
x 2 − 5x + 7
_
{ √x 2 + 8x − 8 + m pentru x > 1
x_2
+x+1
pentru x ≤ 1
f : ℝ → ℝ, f(x) = , unde m este un număr real.
5p a) Determinați numărul real m pentru care funcția f este continuă în x = 1.

5p lim f(x).
b) Calculați x→−∞
_ ln f(x)
5p c) Pentru m = 0 calculați lim
x→1 x − 1
.
x>1
TEST 1
__ __
5p 1. Arătați că numărul log 2 √2 + √2 + log 2 √2 − √2 este rațional.
5p 2. Se consideră funcțiile f, g : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − 5x + 4, g(x) = 2x + 1. Re-
zolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (f ∘ g)(x) = 0.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 9 x+1 − 1 = 3 x − 3 x+2 .
5p 4. Determinați numărul funcțiilor impare
f :{− 2, − 1, 0, 1, 2} → {− 2, − 1, 0, 1, 2}.
⟶ ⟶
5p 5. Fie ABCDEF un hexagon regulat cu latura AB = 3 cm. Calculați AB ⋅ AD .
5p 6. Arătați că un triunghi având lungimea laturilor de 2 cm, 3 cm și 4 cm este
obtuzunghic.

m+1 1 1 ⎧ ( m + 1 )x + y + z = − 1
( 1 )
și sistemul ⎨ x + (m + 1)y + z = − 1
⎪
1. Fie A(m) = 1 m+1 1

⎩x + y + (m + 1)z = m + 5
⎪
1 m+1
unde m ∈ ℝ.
5p a) Arătați că det(A(1)) = 4.
5p b) Arătați că det(A(m)) = m 2(m + 3) pentru oricare m ∈ ℝ.
5p c) Pentru m = − 3 determinați soluția sistemului (x0 , y0 , z0) pentru care
x0 y0 + z02 = 5.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă
x ∘ y = xy − 5x − 5y + 30.
5p a) Arătați că x_∘ y =_(x − 5)(x _− y) + 5.
5p b) Calculați √1 ∘ √2 ∘ . . . ∘ √ 2020 .
x∘x=y
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor întregi sistemul {y ∘ y = x.
20 Teste de simulare BAC pentru clasa a XII-a

1. Se consideră funcția f :(− 3, + ∞) → ℝ, f(x) = _
ex
x + 3.
e x(x + 2)
5p a) Arătați că f ′(x) = _
(x + 3) 2 pentru orice x ∈ (− 3, + ∞).
_ f(x) − _13
x→0 x .
5p c) Arătați că f (_
2019 ) + f ( 2021 ) > e 2 .
−1 _ 1 2
_
2. Fie funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = _ _ 1

și numărul In = ∫1 x n f(x)dx asociat
√x 2 + 3 0
fiecărui număr natural n.
5p a) Arătați că ∫1 f(x)dx = _12 ln 3.
0
5p b) Calculați I1.
5p c) Arătați că n In = 2 − 3(n − 1) In−2 pentru orice număr natural n ≥ 2.
TEST 2

5p 1. Calculați termenul a7 al progresiei aritmetice (an) știind că a5 = 5 și
n≥1
a9 = 13.
5p 2. Determinați numărul real m astfel încât valoarea minimă a funcției
f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + mx + m + 2 să fie 3.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 9 x + log 27 x + log _1 x =
3
= – _16
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr natural de 3 cifre, acesta să
aibă toate cifrele pătrate perfecte.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 3), B(− 5, 7), C(8, 3),
D(1, a), numărul a fiind un număr real. Determinați numerele reale a ast-
fel încât AB ∥ CD. _
π
5p 6. Arătați că, dacă a + 2b = _6 , atunci 4 sin b cos b = cos a − √3 sin a.
Teste de simulare BAC pentru clasa a XII-a 21

1 −1 1 ⎧ x − y + z=1
(m −1 )
⎨
⎪
1. Fie matricea A(m) = 1 m + 1 − m și sistemul x + (m + 1)y − mz = 2,

⎩ mx + my − z = m + 1
⎪
m
unde m este un număr real.
5p a) Arătați că det(A(m)) = (m + 1)(m − 2).
5p b) Pentru m = 0,arătați că matricea este inversabilă și calculați A −1.
5p c) Determinați numerele reale m pentru care sistemul este incompatibil.
2. Pe mulțimea G = (1, + ∞) se definește legea de compoziție
_______________
x ∘ y = √x y − x 2 − y 2 + 2 pentru orice x, y ∈ G.
2 2
5p a) Arătați că dacă x, y ∈ G, atunci x ∘ y ∈ G.

5p b) Rezolvați în mulțimea G ecuația x ∘ x ∘ x = x.
_
5p c) Se consideră funcția f :(0, ∞) → (1, ∞), f(x) = √x + a . Determinați nume-
rele reale a astfel încât f(xy) = f(x) ∘ f(y).

x 2 − 4x + 4
ex .
– x 2 + 6x − 8
5p a) Arătați că f ′(x) = −_
ex , unde x ∈ ℝ.
5p b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f.
c) Arătați că (_2 ) − x + 1 ≤ e x−4, pentru orice x ∈ [2, + ∞).
x 2
5p
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x e 2x.
f(x) _ e 2(e 2 − 1)
5p a) Arătați că ∫ 2 _
x dx = 2 .
1
3
5p b) Determinați primitiva F a funcției f pentru care F(0) = _4 .
5p c) Dacă pentru fiecare număr natural n se consideră numărul In = ∫ 1 x n f(x) dx,
0
arătați că 2 In = e 2 − (n + 1) In−1 pentru orice număr natural n ≥ 2.
TEST 3
5p 1. Calculați z 2019, știind că z este un număr complex astfel încât z + _1z = 1 .
22 Teste de simulare BAC pentru clasa a XII-a
5p 2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia x 2 − 3x < 0.

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 2x + 3 x = 2 .
5p 4. Determinați numărul natural n pentru ca Cn0 + Cn1 + Cn2 + . . . + Cnn = 64.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0), A(2, 3), B(1, 3).
Calculați aria triunghiului OAB. _
6. Determinaţi x ∈ (0, _2 ) ştiind că ___________
π √ 3 sinx + 3cosx
5p cosx = 6.

1 1 2
(0 0 1)
1. Se consideră matricele A = 0 1 3 .
5p a) Arătaţi că rangA = 3.
5p b) Arătați că (A − I3) 3 X = X (A − I3) 3 , ∀ X ∈ M 3(ℝ).
5p c) Determinați inversa matricei A.
2. Se consideră pe intervalul [9, 10] legea de compoziție
x ∘ y = xy − 9x − 9y + 90.
5p a) Arătaţi că x ∘ y = (x − 9)(y − 9) + 9, ∀ x, y ∈ [9, 10].
5p b) Arătați că legea admite element neutru.
5p c) Determinați elementele simetrizabile din mulțimea [9, 10] în raport cu
legea dată.

2 an + 3
1. Se consideră șirul definit prin relația de recurență an+1 = _ an , a0 > 0.
5p a) Arătați că an > 2, ∀ n ≥ 1.
5p b) Arătați că |an+1 − 3| < _12 |an − 3|, ∀ n ≥ 0.
5p c) Arătaţi că lim a = 3.
n→∞ n
2. Se consideră șirul de numere reale (In) definit prin In = ∫1 _

xn
dx.
0 4x + 3
2
n≥1
5p a) Arătați că șirul (In) este strict descrescător
n≥1
b) Arătați că șirul (In) este mărginit.
n≥1
5p c) Calculați lim I .
n→∞ n
EXAMENUL DE
BACALAUREAT
Teste BAC de tip A

(teste de inițiere)
Teste BAC de tip B
(teste de aprofundare)
Teste BAC de tip C
(teste pentru nota 10)
Lumea este condusă

de numere
Pitagora
Teste BAC de tip A
(teste de iniþiere)
TEST 1

5p 1. Calculați [_
_2
].
3 √2 − 4
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x + 2. Calculați valoarea sumei
S = f(1) + f(2) + . . . + f(20).
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația
log 2 x + 2 log 4 x + 3 log 8 x = 12.
5p 4. Determinați numărul funcțiilor f :{0, 1, 2, 3} → {2, 3, 4, 5, 6} cu proprieta-
tea că f(0) este număr par.
⟶ ⟶
5p 5. Fie dreptunghiul ABCD cu AB = 5, AC = 13. Calculați AD ⋅ AC .
5p 6. Calculați valoarea sumei cos 105 ∘ + sin 15 ∘.

x + 2y − 3z = 3
{3x + y − 2z = b
1. Se consideră sistemul de ecuații liniare 2x − ay + z = 1 unde a, b ∈ ℝ.
5p a) Determinați a, b ∈ ℝ astfel încât sistemul să admită soluția x0 = 2, y0 = 2,

z0 = 1.
5p b) Determinați a ∈ ℝ astfel încât sistemul să fie compatibil determinat.
5p c) Determinați a, b ∈ ℝ astfel încât sistemul să fie compatibil nedeterminat.
2. Se consideră polinomul f = X 4 − 4 X 3 + 12 X 2 − 16X + 15 ∈ ℝ[X].
5p a) Calculați restul și câtul împărțirii polinomului la X 2 − 2X + 3.
5p b) Arătați că polinomul nu are nicio rădăcină reală.
5p c) Calculați suma modulelor rădăcinilor polinomului.
26 Teste BAC de tip A

1. Se consideră funcția f :(1, ∞) → ℝ, f(x) = _
ex
x − 1.
e x(x − 2)
5p a) Verificați dacă f ′(x) = _
(x − 1) 2 pentru orice x > 1.
x→1
f(x).
x>1
5p c) Arătați că e x −2 ≥ x 2 − 1 pentru orice x ∈ (1, + ∞).

2
2. Pentru fiecare număr_ natural n , se consideră numărul In = ∫4 _ x n

dx.
2
3 x + 16
√2
5p a) Arătați că I1 = ln 4_
5 .
5p b) Determinați I2 .
4 n+1 − 3 n+1
5p c) Demonstrați că In+2 + 16 In = _ n + 1 pentru orice n ∈ ℕ.
TEST 2

5p 1. Fie progresia aritmetică (an) cu rația r = 3 și a5 + a9 = 38. Aflați terme-
n≥1
nul a1 .
5p 2. Arătați că funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x 3 + x + 2 sin x este impară.
_ _
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √x + 3 + √x = 3.
5p 4. Determinați numărul funcțiilor f :{2, 3, 4, 5} → {3, 4, 5, 6} cu proprietatea
f(2) + f(3) = 7.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele M(3, 5),
⟶ ⟶
A(2, 7) și B(5, 3). Calculați lungimea vectorului MA + MB .
6. Arătați că sin(x + _4 )sin(x − _4 ) = sin 2 x − _12 .
π π
5p

⎛3x − 1 ⎞
⎜ ⎟, x ∈ ℝ.
0 x
1
_
1. Se consideră matricea A(x) = 0 3 0
⎝ x 0 3x − 1⎠
Teste BAC de tip A 27
5p a) Demonstrați că det(A(x)) = 1.
5p b) Demonstrați că A(x) + A(1 − x) = 2A(_12 ).
5p c) Determinați numărul real x astfel încât matricea A(x) să fie inversabilă.
2. Fie a ∈ ℝ și polinomul f = X 3 − 3 X 2 + 3X + a cu rădăcinile x1 , x2 , x3 .

5p a) Pentru a = 4, arătați că restul împărțirii polinomului f la X − 2 este 6.
5p b) Calculați (x1 − x2) 2 + (x1 − x3) 2 + (x2 − x3) 2.
5p c) Determinați numărul real a astfel încât toate rădăcinile polinomului f să
fie numere reale.

_
1. Se consideră funcția f :[0, ∞) → ℝ, f(x) = x − √x 2 + 2x .
_
√ x 2 +_2x − x − 1
5p a) Arătați că f ′(x) = ____________ , ∀ x ∈ (0, ∞).
√ x 2 + 2x
f(x) − f(1)
_
x→1 x−1 .
5p c) Determinați ecuația asimptotei spre + ∞ la graficul funcției f.
2. Se consideră funcțiile F, f : ℝ → ℝ, F(x) = (x + 5) e x și f(x) = (x + 6) e x.

5p a) Verificați dacă F este o primitivă a funcției f.
F(x) − f(x)
5p b) Calculați ∫1 _
ex + 2
dx.
0
5p c) Calculați ∫e [f(ln x) − 6x] dx.

1
TEST 3

5p 1. Calculți suma S = 3 + 8 + 13 + . . . + 248.
5p 2. Se consideră ecuația x 2 − (2m + 1)x + 3m + 2 = 0, cu rădăcinile x1 , x2 .
Determinați numărul real m astfel încât 5(x1 + x2) = 3 x1 x2.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația log 2[log 3(x + 2)] < 1.
5p 4. Se consideră mulțimea M = {0, 1, 2, 3, 4}. Aflați probabilitatea ca, ale-

gând aleatoriu un element n ∈ M, să fie adevărată relația 2 n ≥ n !
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 3), B(− 1, 5) și G(4, 2).
Determinați coordonatele unui punct C astfel încât G să fie centrul de
greutate al △ ABC.
5
5p 6. În triunghiul ABC, BC = 24 și cos A = _
13 . Calculați lungimea razei cer-
cului circumscris triunghiului ABC.
| |
1 1 1
1. Se consideră determinantul D(x, y) = x y 3 .
x2 + 5 y2 + 5 14
5p a) Calculați D(2, − 2).

5p b) Arătați că D(x, y) = (x − y)(3 − x)(3 − y).
5p c) Determinați numerele reale x astfel încât D(3 x , 9 x) = 0.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție
x ∘ y = xy − 6x − 6y + 42 pentru orice numere reale x, y.
5p a) Calculați 2 ∘ 3.
5p b) Arătați că x ∘ y = (x − 6)(y − 6) + 6.
5p c) Determinați numerele reale x, y astfel încât x ∘ x ∘ x = x.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 5x + e x.
5p a) Calculați f ′(x), ∀ x ∈ ℝ.
_ f(x) − 1
5p b) Arătați că lim
x→0 x = 6.
5p c) Arătați că f(x) ≥ 6x + 1 pentru orice număr real x.
5x + 18
2. Se consideră funcția f :[0, ∞) → ℝ, f(x) = _
x+4 .
5p 41
a) Arătați că ∫ 1 (x + 4) f(x) dx = _
2.
0
5p b) Arătați că orice primitivă a funcției f este convexă.

f(x)
5p c) Calculați ∫ 1 _
x+3
dx.
0
TEST 4

3+i 3−i
5p 1. Arătați că numărul _ _
3 − i + 3 + i este real.
5p 2. Știind că f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 2 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x 3 − x 2 + 1, calculați
( f ∘ g ) ( 1) .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2(2 x+1 − 32) = 5.
5p 4. Fie mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6}. Calculați probabilitatea ca, alegând
aleatoriu una din submulțimile cu trei elemente ale mulțimii A, aceasta
să conțină doar numere pare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d cu ecuația y = 5x + 4 și
punctele A(2, 4) și B(− 4, 2). Determinați ecuația unei paralele dusă prin
mijlocul segmentului [AB] la dreapta d.
_
6. Arătați că sin(x + _4 ) + sin(x − _4 ) = √2 sin x pentru orice număr real x.
π π
5p

2 2 2
(2 a)
1. Se consideră matricea A(a) = 2 a 3 , unde a este număr real.
3
5p a) Arătați că det(A(3)) = 0.
5p b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația det(A(a)) ≥ 6.
5p c) Determinați inversa matricei A(2).
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă
x ∘ y = 3xy − 6x − 6y + 14.
5p a) Arătați că x ∘ y = 3(x − 2)(y − 2) + 2.
3 2000
5p b) Calculați _1 _ 2 _ _
500 ∘ 500 ∘ 500 ∘ . . . ∘ 500 .
5p c) Determinați numerele naturale x, y, z care verifică relația x ∘ y ∘ z = 65.

x 2 + x − 11
x−3 .
x 2 − 6x + 8
(x − 3 ) 2 pentru orice x ∈ (3, ∞).
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f.
5p c) Arătați că f(π) > 25.
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = sin x + x + 3.
5p a) Determinați primitiva F a funcției f pentru care F(0) = 1.
9
5p b) Arătați că ∫1 f(x) dx = _2 − cos 1.
0
5p c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotirea în jurul axei Ox a grafi-

cului funcției g :[0, _2 ], g(x) = f(x) − x − 3 este egal cu _
π π2
4.
TEST 5
_
5p 1. Determinați numărul complex z știind că z este conjugatul numărului z și
_
că 2z − 3z = − 3 + 25i.
5p 2. Ecuația x 2 − 5x + 3 = 0 are rădăcinile x1 și x2 . Arătați că suma x12 + x22 este
un număr natural.
_
x+3
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4 2 + 2 x+2 = 24.
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând o submulțime a mulțimii
A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}, aceasta să aibă cel puțin 5 elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 0), B(3, 2) și C(1, 3).
Aflați ecuația perpendicularei dusă din A pe BC.
6. Determinați numerele reale x ∈ [_2 , π] care verifică ecuația cos 2x = cos x.
π
5p

1 2 1
(1 m + 4)
1. Se consideră matricea A(m) = 1 1 m
3
⎧ x + 2y + z = 0
și sistemul ⎨ x + y + mz = 0
⎪
, unde m este un număr real.

⎩ x + 3y + m + 4 z = 0
⎪
( )
5p a) Arătați că det(A(− 2)) = 6.

5p b) Determinați valorile reale ale lui m pentru care sistemul admite soluție
unică.
5p c) Determinați numerele reale m pentru care sistemul admite soluția (x0 , y0 , z0)
cu proprietatea x02 + y02 + z02 = 14.
2. Se consideră polinomul f = X 3 − (a + 2) X 2 − (a + 2)X + 1, cu a ∈ ℝ.
5p a) Arătați că f(2) = − 15 pentru a = 2.
5p b) Arătați că polinomul f este divizibil cu X + 1.
5p c) Determinați valorile reale ale lui a pentru care polinomul f are toate ră-
dăcinile reale.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x 100 + 5x + 3.
5p a) Arătați că f ′(x) = 100 x 99 + 5.
5p b) Determinați numărul real a știind că punctul A(a, 8) aparține tangentei
dusă la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 0 situat pe graficul
funcției f.
_ xf″(x)
x→∞ f′(x)
.
2. Se consideră funcția f :[0, + ∞) → ℝ, f(x) = _ 1 _ 1
x + 2 − x + 1.
5p a) Arătați că ∫1 f(x) dx = ln _34 .
0
5p b) Calculați ∫1 f(x 2) dx.

0
5p c) Determinați numărul real a pentru care ∫a f(x) dx = 3 ln 2 − 2 ln 3.

0
TEST 6

_
5p 1. Se consideră numărul complex z = 4 + 3i și conjugatul său z . Calculați
_
suma z 2 + 2z .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + 2x + m, unde m este un număr
real. Determinați valorile reale ale lui m pentru care valoarea minimă a
funcției este 5.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 9 x + 2 ⋅ 3 x − 15 = 0.
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor
naturale de 3 cifre, acesta să fie un cub perfect.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 7), B(− 2, 1), C(3, m).
Determinați valorile reale ale lui m pentru care punctele A, B și C sunt
coliniare. _
6. Arătați că dacă x, y ∈ ℝ și x + y = _6 , atunci 2 cos x = √3 cos y + sin y.
π
5p
număr real.
|1
1 −3
x 9
|
1. Se consideră determinantul D(x) = 2 x − 2 16 − x , unde x este un
x2
5p a) Calculați D(2).
5p b) Arătați că D(x) = (x + 3)(x + 2)(2 − x), pentru orice x real.
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația D(4 x) = 0.
x ∘ y = xy − 7x − 7y + 56
5p a) Verificați dacă relația x ∘ y = (x − 7)(y − 7) + 7 este adevărată.
5p b) Calculați C71 ∘ C2019
1
.
5p c) Rezolvați ecuația x ∘ x ∘ x = x în mulțimea numerelor reale.

1. f :(0, + ∞) → ℝ, f(x) = ln x + e 3x.
5p a) Arătați că xf ′(x) = 1 + 3x e 3x.
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul cu abscisa
x = 1, situat pe graficul funcției f .
f_
′(x)
x→∞ f ″(x)
.
2. Pentru fiecare număr n ∈ ℕ * se consideră funcția fn :(0, + ∞) → ℝ,
ln x
fn(x) = _ xn .
f (x)
5p a) Arătați că ∫ee _
ln x dx = 1
1
.
2
5p b) Calculați ∫e x f1(x) dx.

1
5p c) Arătați că ∫e fn(x) dx < _1 .

n−1
1
TEST 7

_
5p 1. Determinați partea întreagă a numărului real 1 − 2 √3 .
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − x. Determinați o valoare reală
a pentru care f(a ) ⋅ f(2 − a ) < 0.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x − 2 x = 0.
5p 4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor
naturale de două cifre, acesta să aibă suma cifrelor sale egală cu 10.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(a, b) și B(b, a). Dați
exemplu de o pereche de _valori reale (a, b) pentru care lungimea vecto-
⟶
rului AB să fie egală cu √2 .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC pentru care se cunosc m(∢ ABC ) = 30 °,
m(∢ BCA ) = 45 ° și lungimea înălțimii din A egală cu 1. Calculați peri-
metrul triunghiului ABC.

a 1 1 −3 1 5
(2 1 3) (5 7 8)
1. Fie matricele A = 1 − 1 2 şi B = 2 − 2 3 cu A, B ∈ M3 (ℝ).
5p a) Determinaţi a ∈ ℝ astfel încât matricea A să fie inversabilă.

5p b) Rezolvaţi ecuaţia 2A + X = B unde X ∈ M3 (ℝ).
5p c) Determinaţi inversa matricei A(1).
2. Pe mulţimea numerelor reale ℝ se defineşte legea de compoziţie
x ∘ y = − xy + x + y, oricare x, y ∈ ℝ.
5p a) Verificaţi că x ∘ y + (x − 1)(y − 1) − 1 = 0, oricare x, y ∈ ℝ.
5p b) Arătaţi că legea de compoziţie verifică proprietatea (x ∘ y) ∘ z = x ∘ (y ∘ z),
oricare ar fi numerele reale x, y şi z.
5p c) Rezolvaţi în mulţimea ℝ ecuaţia 3 x ∘ 5 x ∘ 7 x = 1.

_
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = {
√x− 1, x > 1
.
e x − e, x ≤ 1
5p a) Studiați continuitatea funcției f în punctul x0 = 1.
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul x0 = 4.
5p c) Arătați că funcția f este concavă pe intervalul (1, + ∞).
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = {

1 − 3x, x < − 1
.
x 2 + 3, x ≥ − 1
5p a) Demonstrați că funcţia f admite primitive pe ℝ.
0
5p b) Calculaţi ∫ f(x) dx.
−2
e
5p c) Calculaţi ∫ f(x) ⋅ ln xdx.
1
TEST 8

5p 1. Dați exemplu de o pereche de numere iraționale ale căror sumă și produs
sunt exprimate prin numere întregi.
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = 3 x 2 − 2x − 1. Rezolvați ecuația
f(−x ) = f(x).
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe ecuaţia (x − 1)3 − (x + 1) 3 = 0.
5p 4. Determinați numărul de submulțimi ale mulțimii A = {1, 2, 3, 4, 5}
care au proprietatea că sunt formate din câte două elemente de parități
diferite.
→ → → →
5p 5. Determinați a ∈ ℝ pentru care v→ = 3i − 2j și u→ = 2i − aj au direcții per-
pendiculare.
5p 6. Se consideră triunghiul ABC pentru care se cunosc AB = AC = 5 și
m(∢ABC ) = 30 ∘. Determinați lungimea laturii BC .

1
1. Se consideră determinantul D(x) = 2
4
| 1 1
|
x 3 , x ∈ ℝ.
x2 9
5p a) Calculaţi D(5).
5p b) Rezolvaţi determinantul D(x).
5p c) Fie S şi P suma şi respectiv produsul rădăcinilor ecuaţiei D(x) = 0. Cal-
culaţi S + P.
2. Pe mulţimea ℝ se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = x + y − 2.
5p a) Arătaţi că (x ∗ y) ∗ z = x ∗ (y ∗ z) oricare ar fi numerele reale x, y, z.
5p b) Verificaţi dacă e = 2 este elementul neutru al legii de compoziţie.
5p c) Determinaţi soluţiile reale ale ecuaţiei x 2 ∗ (2x + 1) ∗ (x − 3) = 0.

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = 3 x + 2019 x.
_ f(x ) − f(0)
5p a) Calculaţi lim
x→0 x .
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre − ∞ la graficul funcţiei f.
5p c) Arătaţi că funcţia f este convexă pe ℝ.
_
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = √ x 2 + 9 .
5p a) Calculaţi ∫ f 2(x) dx.
4
5p b) Demonstrați că ∫ f(x) dx ≤ 20.
0
4
5p c) Calculaţi ∫ f(x) ⋅ f ′(x)dx.
−4
TEST 9

5p 1. Arătaţi că 1 + 2 −1 + 2 −2 = 1, 75.
_ 3
5p 2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia _ x − 5 < 0.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √x + 2 = 1 .
5p 4. La o bancă a fost depusă într-un depozit suma de 1800 lei cu o dobândă de
p% pe an. Calculaţi p, ştiind că, după un an, în depozit suma este de 2016 lei.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0) şi A(2, 3). Determi-
naţi coordonatele punctului B, ştiind că A este mijlocul segmentului [OB].
sinx + 3cosx
6. Determinaţi x ∈ (0, _2 ) ştiind că _
π
5p sinx = 4.

1 0 0
(0 0 )
1. Se consideră matricele H(x) = 0 1 log 3 x , cu x ∈ (0, ∞).
1
5p a) Arătaţi că det(H(x)) = 1, pentru orice x ∈ (0, ∞).
5p b) Determinaţi numărul real a astfel încât H(x) ⋅ H(a) = H(x), pentru orice
x > 0.
5p c) Calculaţi determinantul matricei H(1) + H(2) + . . . + H(2020).
2. În ℝ[X] se consideră polinomul f = X 3 + 3 X 2 − 3X − 1, cu rădăcinile

x1 , x2 , x3 .
5p a) Arătaţi că f(1) = 0.
5p b) Calculaţi x1 x2 x3 .
5p c) Verificaţi dacă (2 − x1)(2 − x2)(2 − x3) = 13.

x+1
1. Se consideră funcţia f :(0, ∞) → ℝ, f(x) = _
ex .
−x
5p a) Arătaţi că f’(x) = _
e x pentru orice x ∈ (0, ∞).
5p b) Arătați că dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală la graficul
funcției f.
5p c) Arătaţi că funcţia f este descrescătoare pe (0, ∞).
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + x.

5p a) Determinaţi primitiva F : ℝ → ℝ a funcţiei f, care verifică relaţia F(0) = 1.
f(x)
5p b) Calculaţi ∫ _x + 1 dx.
5p c) Calculaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a grafi-
cului funcţiei f .
TEST 10

5p 1. Determinați numărul complex z , știind că i z̅ = 3 + 4i.
f(0)
5p 2. Fie funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 4 . Calculați _
f(1)
.
_
5p 3. Rezolvați ecuația √x − 1 = 3.
5p 4. Calculați câte numere de două cifre distincte se pot forma cu cifrele 0, 1,

3, 5,7.
5p 5. Se considera vectorii →v1 = 3 i ⃗ + 9 j⃗ și →
v2 = ai + 3 j,⃗ a ∈ ℝ. Determinați nu-
mărul real a astfel încât →
v = 3→
1
v.
2
6. Fie triunghiul dreptunghic ABC cu A = _2 . Determinaţi măsura laturii BC

π
5p
ştiind că raza cercului circumscris triunghiului are lungimea egală cu 3.
1.Se consideră matricele A(a) = (

a 0 a)
a a 0
, unde a ∈ ℝ.
5p a) Determinaţi a ∈ ℝ astfel încât A(1) + A(3) = A(a − 5).
5p b) Arătați că rangul matricei A(3) este 2.
5p c) Arătați că matricea A(1)A (3) t este inversabilă.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + a ∈ ℝ[X] cu rădăcinile x1 , x2 , x3.

5p a) Rezolvați inecuația f(0)f(1) > 0.
5p b) Calculați (1 − x1)(1 − x2)(1 − x3) .
5p c) Pentru a = − 2, arătați că X − 1 / f.

2x
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = _ x2 + 1
.
5p a) Determinați asimptotele graficului funcției .
2(1 – x2)
5p b) Arătați că f ’(x) = _
(x 2 + 1)2
.
5p c) Arătați că funcția f este strict descrescătoare pe (1, ∞) .
2. Se consideră funcţia fn : ℝ → ℝ, fn(x) = _
xn
x2 + 1
,n ∈ ℕ
5p a) Calculaţi ∫ f0(x)dx.
b) Calculați ∫ 2 f1(tg _2 )dx.
x
5p
5p c) Calculaţi volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei
g :[0, 1] → ℝ, g(x) = (x 2 + 1) f1(x), ∀ x ∈ [0, 1] în jurul axei Ox.
TEST 11

5p 1. Determinați numărul real x, știind că 1, 4, 4x + 1 sunt în progresie arit-
metică.
5p 2. Rezolvați inecuația |4x − 1| ≤ 7.
5p 3. Rezolvați ecuația log 3(x − 1) = 3.
5p 4. Calculați câte numere de trei cifre distincte se pot forma cu cifrele 1, 3,
5, 7, 9.
5p 5. Se consideră punctele A(− 1, 3) și B(3, − 1) . Determinați coordonatele
mijlocului segmentului AB.
5p 6. Știind că sinx = _13 , calculați cos2x.

1. Se consideră matricele A(a) = (
a a+1)
a 1
, unde a ∈ ℝ.
5p a) Calculați A(1) ⋅ A(− 1) .
5p b) Arătați că detA ≥ 0, oricare a ∈ ℝ.
5p c) Arătați că rangul matricei A(0) este 1.
2. Se consideră, pe mulțimea numerelor reale, legea de compoziție
x ∘ y = xy − 4x − 4y + 20.
5p a) Arătați că x ∘ y = (x − 4)(y − 4) + 4, ∀ x, y ∈ ℝ.
5p b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x ∘ x = 20 .
5p c) Arătați că (x ∘ 5) 3 = 8 are o singură soluție.

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x − sinx.
f(x)
_
5p a) Calculați lim
x→0 x
.
5p b) Arătați că f ’(0) = 1.
5p c) Arătați că funcția f este strict crescătoare.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = xsinx.

f(x)
5p a) Calculaţi ∫ _x dx.
5p b) Arătață că funcția F : ℝ → ℝ, F(x) = sinx − xcosx este o primitivă a func-
ției f.
f(x)
g : [1, 3] → ℝ, g(x) = _
sinx , ∀ x ∈ [1, 3] în jurul axei Ox.
TEST 12

_
5p 1. Fie numărul complex z = 3 − i. Arătați că z 2 + z 2 este pătratul unui număr
natural.
5p 2. Fie funcția f : ℝ → ℝ, f(x ) = 2 x 2 − 5x + 3. Determinați ecuația axei de si-
metrie a parabolei asociate funcției f. _
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √ (x − 4) 4 = 16.
5p 4. Determinați numărul de submulțimi cu 3 elemente ale mulțimii numere-
lor naturale prime mai mici decât 100.
_ _ _ _ _ _
5p 5. Fie vectorii u = (m + 1)i + 8j și v = 3i + 4j . Determinați parametrul real
m pentru care cei doi vectori sunt coliniari.
6. Fie α ∈ (_2 , π), astfel încât sin α = _13 . Calculaţi sin 2α.
π
5p

x 0 x
(x 0 x)
1. Se consideră matricea A(x ) = 0 0 0 , unde x este un număr real.
5p a) Calculaţi det(A(1) − I3).

5p b) Arătați că A(2 ) ⋅ A(3 ) = 12A(1).
5p c) Determinați numărul natural n pentru care
(A(1)) 2 + (A(2)) 2 + . . . + (A(11)) 2 = A(2n(n + 1))
2. Se consideră pe mulțimea numerelor reale legea de compoziție x ⊥ y =

x + y − xy.
_ _
5p a) Calculați √7 ⊥ (− √7 ).
5p b) Arătați că legea de compoziție este asociativă.
5p c) Determinați numărul real nenul x pentru care (x − 5) ⊥ (5 − x) = 25.

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = 5 e x − x 5.
5p a) Calculaţi f ’(x).
5p b) Calculaţi limx→0
f(x).
5p c) Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 = 0
situat pe graficul funcției f.
2 ln x
2. Se consideră funcţia f : (0, + ∞ ) → ℝ, f(x ) = _
x .
5p a) Arătaţi că funcţia F : (0, + ∞ ) → ℝ, F(x ) = ln 2 x + 2 este o primitivă a
funcţiei f.
e
5p b) Calculaţi ∫ xf(x ) dx.
1
e
5p c) Calculaţi ∫ f(x ) dx.
1
TEST 13
5p 1. Calculați suma primilor 100 de termeni ai progresiei aritmetice care are
a2 = 5, a4 = 11.
5p 2. Arătaţi că, oricare m ∈ ℝ, parabola asociată funcţiei f : ℝ → ℝ,
f(x) = x 2 − 2mx + m 2 + 1 este situată deasupra axei Ox. _
5p 3. Calculați
_ _ _
probabilitatea
_
ca, alegând un număr din mulţimea M = {√1 ,
√ 2 , √ 3 , √ 4 , . . . , √ 1001 }, acesta să fie număr iraţional.
2018 !
5p 4. Arătaţi că numărul _
(1009 !) 2
este natural.
5p 5. Scrieți ecuația medianei duse din vârful A al triunghiului care are vârfu-
rile A(5; − 8), B( − 13; 6) și C(3, 4).
6. Fie x ∈ (0, _2 ) și cos x = _5 . Calculați tgx.
π 3
5p
− 1) 2 (0 1)
1. Se consideră matricele M = (
−2 2 1 0
şi I = .
−1
5p a) Arătaţi că det (M + 2 I2 ) = 2.
b) Arătaţi că M ⋅ M + 3 ⋅ M + 4 ⋅ I2 = O2, unde O2 = (

0)
0 0
5p .
0
c) Determinați matricea X = (
c d)
a b
5p ∈ M2 (ℝ) care verifică egalitatea
(M + 2 ⋅ I2 ) ⋅ X = (
0 0)
2 2
2. Pe ℝ se consideră legea de compoziție x ∗ y = xy − 2x − 2y + 6.

5p a) Rezolvați în ℝ ecuația x ∗ 4 = 0.
5p b) Demonstrați că x ∗ y = (x − 2)(y − 2) + 2, oricare x, y ∈ ℝ.
5p c) Știind că legea de compoziție „ ∗ ”este asociativă, rezolvați în ℝ ecuația
x ∗ x ∗ x = x.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x 17 + 17 x + 18.
_ f(x) − f(1)
x→1 x−1 .
5p b) Arătați că funcța nu admite asimptotă orizontală spre ∞.
5p c) Demonstrați că funcția f este crescătoare pe ℝ.
2. Se consideră funcțiile f, F : ℝ → ℝ, f(x ) = 2x + 2018 şi
F(x ) = x 2 + 2018x − 2009.
5p a) Arătați că F este o primitivă a funcției f.
1
5p b) Calculați ∫ f ( x 2 ) dx.
0
_ G(x ) − G(0)
x→0 x , unde G este o primitivă a funcției f.
TEST 14

5p 1. Calculați i + i 2 + i 3 + . . . + i 102.
5p 2. Fie ecuația x 2 − 5x + m = 0. Determinați valoarea lui m pentru care între
rădăcinile ecuației are loc relația x12 − x22 = 15. _
3
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √3x − 1 = x − 1.
5p 4. Determinați numărul elementelor unei mulțimi care are exact 20 de sub-
mulțimi cu 3 elemente.
_ _ _ _ _ _
5p 5. Fie vectorii u = (m + 4)i + 6j și v = 3i − j . Determinați parametrul real m
pentru care cei doi vectori sunt perpendiculari (ortogonali).
5p 6. Arătați că (sin x + cos x) 2 + (sin x − cos x) 2 = 2.

1 1 1
(− 5 − 5 − 5)
1. Se consideră matricea A = 3 3 3 .
0 0 0
(0 0 0)
5p a) Arătați că A 2 + A = O3, unde O3 = 0 0 0
5p b) Arătați că matricea A + A t nu este inversabilă.

5p c) Determinați numărul real nenul x din ecuația det (A + x I3 ) = 0, unde
1 0 0
(0 1)
I3 = 0 1 0 .
0
2. Se consideră polinomul f ∈ ℝ[X], f(x) = (X 2 − 2X + 1) 49
5p Determinați suma coeficienților polinomului f.
5p Calculați f( − 203 ) ⋅ f( − 202 ) ⋅ . . . ⋅ f(202 ) ⋅ f(203)
5p Demonstrați că restul împărțirii polinomului f la polinomul g = X + 1 este
pătrat perfect.

2 ex
1. Se consideră funcţia f : ℝ ∗ → ℝ, f(x ) = _ x2
.
5p a) Calculaţi f ’(x).
5p b) Determinați asimptota verticală la graficul funcției f.
5p c) Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 = 1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = _ 1

x2 + 9
.
5
5p a) Calculați ∫ (x 2 + 9) ⋅ f(x) dx
3
1
5p b) Calculaţi ∫ x 2 f(x ) dx.
0
5p c) Calculați ∫ _ x
dx.
2
x +9
TEST 15

_ 3 _ 3
5p 1. Calculați (3 + √3 ) − (3 − √3 ) .
5p 2. Fie f : ℝ → ℝ o funcție pară astfel încât f( − 3 ) = 8. Calculați
f(− 3) + f(3).
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3(x − 3) + log3(x + 3) = 3.
5p 4. Determinați probabilitatea de a alege aleatoriu un element din mulțimea
A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8} care să nu fie soluție a ecuației: x 2 − 6x + 8 = 0.
_ _ _ _ _ _
5p 5. Fie vectorii u = (m + 4)i + j și v = 3i − j . Determinați parametrul real m
pentru care cei doi vectori au același modul.
6. Calculați cos 2x, pentru x ∈ (_2 , π) știind că sin x = _13 .
π
5p

2x − y − z = 0
{ 3x − y − z = 1
1. Se consideră sistemul de ecuații: x + y + mz = 4 , unde m este un para-
metru real.
5p a) Pentru m = −1 calculați determinantul matricei asociate sistemului.
5p b) Determinați m pentru care matricea asociată sistemului are determinan-
tul nul.
5p c) Pentru m = 2 rezolvați sistemul de ecuații.
2. Pe mulțimea numerelor reale se consideră legea de compoziție
_
x _ y _ 4
x ∗ y = xy + 5 + 5 − 25 , pentru orice numere reale x și y.
5p a) Arătați că x ∗ (− _15 ) = − _15 pentru orice număr real x.
5p b) Demonstrați că legea poate fi scrisă sub forma:
x ∗ y = (x + _15 )(y + _15 ) − _15 pentru orice numere reale x și y.
Calculați (− _
15 ) ∗ (− 15 ) ∗ . . . ∗ (− 15 ) ∗ (− 15 ).
8 _ 7 2
_ 1
_
5p

1. Se consideră funcția f : (0, + ∞ ) → ℝ, f(x ) = 3 − 2x + ln x.
1 − 2x
5p a) Arătați că f ′(x ) = _
x , oricare ar fi x > 0.
5p b) Studiați monotonia funcției f.
5p c) Demonstrați că funcția f este concavă pentru orice x ∈ (0; ∞).
2. Se consideră funcţia f : (0, + ∞ ) → ℝ, f(x ) = _ 1 _ 1

x + 3 + x + 4.
5p a) Calculaţi ∫ (f(x) − _
x + 3)
1 dx
5p b) Determinați primitivele funcției f.
5p c) Determinați aria suprafeței plane cuprinse între graficul funcției f, axa Ox
și dreptele de ecuații x = 1 și x = 2.
TEST 16

5p 1. Determinați primul termen al unei progresii geometrice (bn) cu
n≥1
b4 = 135 și b7 = 3645.
5p 2. Fie f : ℝ → ℝ, f(x ) = x 2 + 4. Determinați coordonatele vârfului parabolei
asociate funcției f.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia 9 x − 5 ⋅ 3 x + 6 = 0.
5p 4. Determinați probabilitatea de a alege aleatoriu un element din mulțimea
A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} astfel încât să fie soluție a ecuației:
x 2 − 8x + 15 ≤ 0.
_ _ _
5p 5. Fie vectorul u = (a − 6)i + j . Determinați parametrul real a pentru _ care
→ → 1→ _
_ √3 →
verctorul u are modulul egal cu modulul vectorului v = 2 i + 2 j .
5p 6. Aflați raza_ cercului circumscris unui triunghi ABC cu AC = 6 cm și
√3
_
cos B = 2 .

2x 1 3
( 1 0 − 2x)
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A(x) = 3 1 1 .
1 0 0
(0 0 1)
5p a) Calculați det(A(1) − I3), unde I3 = 0 1 0 .
5p b) Determinați numărul real x știind că suma elementelor matricei

B = A(x) ⋅ A(− x) este egală cu 30.
5p c) Pentru orice număr natural n calculați suma: A(1) + A(2) + . . . + A(n).
2. Se consideră polinomul f ∈ ℝ[X], f(x) = (X 2 − 4X + 4) 101.

5p a) Arătați că termenul liber din dezvoltarea polinomului f este pătrat per-
fect.
5p b) Aflați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul g = X − 2.
5p c) Determinați câtul împărțirii polinomului f la polinomul h = (2 − X) 202.

x 2 − 2x + 2
x 2 + 2x + 2
.
_ f(x) − f(0)
x→0 x .
x→∞
f(− x).
5p c) Arătați că f admite două puncte de extrem.
_
2. Se consideră funcția f :[0, ∞) → ℝ , f(x ) = 3 √x + 2.
1
5p a) Calculați ∫ (f(x ) − 2) dx.
0
5p b) Calculați volumul corpului obținut prin rotirea în jurul axei Ox a graficu-

f(x ) − 2
lui funcției h :[0, 2] → ℝ, h(x ) = _
3 .
_
5p c) Arătați că F :[0, ∞) → ℝ, F(x ) = 2x √x + 2x − _13 este o primitivă a func-
ției f.
TEST 17

5p 1. Determinaţi media geometrică a soluţiilor ecuaţiei
(x − 2 ) ( − x + 8)(x − 4) = 0.
5p 2. Aflați funcția de gradul întâi f : ℝ → ℝ, f(x) = ax + b, a ≠ 0 care veri-
fică relația f(f(x)) − 2f(x) − 1 = 0 pentru orice număr real x.
3
_____________
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √x 3 + x 2 + 3x + 2 = x.
5p 4. Demonstrați că A51 + C102 + 4 P3 este divizibil cu 37.
5p 5. Dacă D(0, 4), E(4, −2), F(−2, 4) sunt mijloacele laturilor BC, AC şi re-
spectiv AB ale triunghiului ABC, determinați coordonatele vârfurilor tri-
unghiului ABC.
→ → → →
5p 6. Aflați produsul scalar al vectorilor u→ = 3i − 5j și v→ = 4i + 6j .

1. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0) şi An (n + 2, n + 3),
n ∈ ℕ.
5p a) Scrieţi ecuaţia dreptei care trece prin punctele A0 şi A2.
5p b) Calculaţi perimetrul triunghiului determinat de punctele O, A1, A2.
5p c) Calculați aria triunghiului determinat de punctele O, A1, A2.
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie
x*y = xy + 5x + 5y + 20.
5p a) Demonstraţi că x*y = (x + 5)∙(y + 5) − 5, ∀ x, y ∈ ℝ.
5p b) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia (x − 12)*(x + 13) = − 5.
5p c) Calculaţi S = (− 5)*(− 4)*…*0*….*1005.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = (x 2 − 2x + 2) e x.
_ f(x) − f(1)
x→1 x−1 .
x→∞
f(− x).
5p c) Arătați că f este o funcție crescătoare pe ℝ.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = _ 2

ex + 2 .
2
5p a) Arătați că ∫ (2 e x + 4)f(x) dx = 4.
1
5p b) Calculați ∫ _ x
f(x)
dx.
5p c) Determinați volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a gra-
_
√ 2 f(x) .
_
ex
ficului funcției h : [ 0; 1 ] → ℝ, h(x) =
Teste BAC de tip B
TEST 1

_
5p 1. Dacă z ∈ ℂ și 4z + 3z = 28 + 3i, calculați |z|.
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție dintre dreapta
y = 3x + 2 și parabola y = x 2 + 7x + 5.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x+3 + 2 3−x = 20.
5p 4. Determinați probabilitatea ca, alegând aleatoriu un număr din mulțimea
A = {1, 2, 3, . . . , 1000}, acesta să fie multiplu de 2 sau de 3.
5p 5. Dacă ecuațiile dreptelor d1 și d2 sunt mx + 4y − 5 = 0, respectiv x − 8y + 13 =
= 0, determinați m ∈ ℝ astfel încât dreptele să fie paralele.
5p 6. Știind că ctg a = 4 și ctg b = 5, calculați tg(a + b).

1. Se consideră sistemul de ecuații liniare cu coeficienți reali:
x − y + mz = m + 2
{2x + my + z = 5
mx + y − mz = m + 3.
5p a) Calculați determinantul matricei A a sistemului.

5p b) Arătați că ∀ m ∈ ℝ, rang A ≥ 2.
5p c) Determinați m ∈ ℝ pentru care sistemul este incompatibil.
2. Se consideră polinomul f = X 3 − mX + 2, m ∈ ℝ cu rădăcinile x1 , x2 și x3 .
5p a) Determinați valoarea lui m astfel încât f să dividă X − 1.
5p b) Determinați valoarea lui m astfel încât x1 x2 = 2
5p c) Arătați că x13 + x23 + x33 + 3 x1 x2 x3 + 12 = 0 pentru orice valoare a parame-
trului real m.
50 Teste BAC de tip B

_
1. Se consideră funcția f :(− ∞ , − 2] ∪ (3, ∞) → ℝ, f(x) = _ √x + 2
x−3.
5p a) Calculați f ′(x).
5p b) Calculați ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x = 7
x→∞
f (x) 4x+200
2. Fie șirul (In) , In = ∫e (x + 1) ln n x dx,∀ n ∈ ℕ.
n∈ℕ 1
e2 + 5
5p a) Arătați că I1 = _ 4 .
5p b) Arătați că șirul (In) este monoton.
n∈ℕ
5p c) Arătați că șirul (In) este mărginit.
n∈ℕ
TEST 2

_ 4
_
5p 1. Ordonați crescător numerele √2 , log 5 4, √3 .
5p 2. Determinați m ∈ ℝ astfel încât parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ,
f(x) = x 2 − (2m + 1)x + 9 să fie tangentă la axa Ox.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg(x + 2) + lg(5 − 2x) = 1.
5p 4. Se consideră mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5}. Aflați care este probabilitatea
ca, alegând o pereche (a, b) din mulțimea A × A, să fie adevărată relația
a + b ≤ 4.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(4, 2),
B(− 1, 3) și C(2, − 1). Calculați lungimea înălțimii din A a △ ABC.
5p 6. Calculați lungimea razei cercului circumscris △ ABC, știind că AB = 13,
AC = 14, BC = 15.

x x+2 x+4
(1 x )
1. Se consideră matricea A = y y + 2 y + 4 , cu x, y ∈ ℝ.
1
Teste BAC de tip B 51
5p a) Arătați că rang A ≥ 2, ∀ x, y ∈ ℝ.
5p b) Arătați că det A = 2(x − y)(x − 1).
5p c) Calculați inversa matricei A pentru x = − 2, y = 2
2. Se consideră polinomul f = X 3 − m X 2 + 4, f ∈ ℝ[X], având rădăcinile
x1 , x2 , x3 .
5p a) Determinați m știind că X − 1 | f.
5p b) Calculați (2 − x1)(2 − x2)(2 − x3), în funcție de parametrul real m.
5p c) Aflați valorile lui m pentru care f are o rădăcină dublă.

x2 − x + 1
1. Se consideră funcția f : ℝ − {− 2} → ℝ, f(x) = _ x+2 .
5p a) Determinați ecuația asimptotei la graficul funcției f la − ∞ .
x 2 + 4x − 3
5p b) Arătați că f ′(x) = _ (x + 2 ) 2 , x ∈ ℝ − − 2 .
{ }
5p c) Arătați că funcția este convexă pe intervalul (− 2, + ∞).

3x + 1
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul In = ∫nn+1 _ x dx,
n∈ℕ *
n+1
5p a) Arătați că In = 3 + ln _ n .
5p b) Studiați monotonia șirului (In) .
n∈ℕ
∗
5p c) Calculați lim (n + 2 )( I − 3 ) .
n→∞ n
TEST 3
5p 1. Fie progresia aritmetică (an) . Știind că a5 + a11 = 20, calculați termenul a8 .
n≥1
5p 2. Se consideră funcțiile f, g : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − 4, g(x) = 3x + 5. Rezolvați
ecuația (f ∘ g)(x) = 0. _
3
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √ x − 5 + 5 = x.
5p 4. Se consideră mulțimile A = {1, 2, 3}și B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}. Determinați
numărul funcțiilor strict crescătoare f : A → B.
5p 5. Fie punctele A(1, 1), B(3, 2), C(2, 3). Determinați cosinusul unghiului
⟶ ⟶
format de vectorii AB și AC .
5p 6. Calculați lungimea razei cercului înscris în △ ABC, știind că AB = 6,

AC = 8 și BC = 10

1. Fie matricele A = (
0 3)
,B=(
5)
3 2 5 5
și mulțimea
0
C(A) = {x ∈ M 2(ℝ)|XA = AX}
5p a) Arătați că A, B ∈ C(A).
5p b) Arătați că dacă X ∈ C(A), atunci există a, b ∈ ℝ astfel încât
X=(
0 a)
a b
.
5p c) Arătați că dacă X, Y ∈ C(A), atunci X ⋅ Y ∈ C(A).
2. Se consideră funcția f : ℤ 5 → ℤ 5 , f(x) = x 4 + ˆ

3x + ˆ
3.
5p a) Calculați f(ˆ
2) + f(3ˆ).
5p b) Arătați că funcția nu este surjectivă.
5p c) Descompuneți polinomul X 4 + ˆ
3X + ˆ3 ∈ ℤ 5[X] în produs de factori ire-
ductibili.

x 2 + ax + 4
_ ,a∈ℝ
2
√x + 4
x 3 + 4x + 4a
_ , x ∈ ℝ.
( 2 )3
√ x +4
5p b) Determinați a ∈ ℝ astfel încât x = 2 să fie abscisa unui punct de extrem.
5p c) Pentru a = 0, scrieți ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f la + ∞ .
2. Se consideră funcțiile: f :(0, + ∞) → ℝ, f(x) = _ 1
x(x + 2)
și
g :[2, 3] → ℝ, g(x) = xf(x).
3
5p a) Arătați că ∫2 f(x) dx = _12 ln _2 .
1
5p b) Calculați volumul corpului geometric obținut prin rotația în jurul axei Ox

a graficului funcției g.
5p c) Arătați că lim
n→∞
(2n + 3) ∫n+2 g(x) dx = 4.
n
TEST 4

5p 1. Calculați [log 2 7] + {− 1, 6}.
5p 2. Ecuația x 2 + 7x + 3 = 0 are rădăcinile x1 și x2 . Calculați x13 + x23 .
_____________
_
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √ x + 1 + 4 √x − 3 = 3.
5p 4. Dintr-un grup de 14 fete și 16 băieți care urmează cursurile de parașutism
la un club sportiv, se va alege o delegație de doi băieți și o fată, pentru a
reprezenta clubul la o paradă. Câte posibilități de alegere există?
5p 5. △ ABC are coordonatele vârfurilor A(4, 8), B(− 3, 5) și C(1, 9). Determi-
nați ecuația medianei dusă din vârful A.
5p 6. Știind că sin x − cos x = _13 , calculați sin 2x.

1. Se consideră matricea A = (
6)
2 4
, unde x ∈ ℝ.
x
5p a) Determinați x ∈ ℝ astfel încât A 2 = 8A.
5p b) Determinați x ∈ ℝ astfel încât rang (A − A t) = 1, unde A t este transpusa
matricei A.
5p c) Pentru x = 3, arătați că A n = 8 n−1 A, ∀ n ∈ ℕ *.
2. Pe mulțimea ℝ se definește legea de compoziție x ∘ y = xy − 5x − 5y + 30.
5p a) Studiați dacă legea de compoziție admite element neutru.
5p b) Determinați mulțimea elementelor întregi simetrizabile în raport cu legea
de compoziție.
5p c) Pentru f : ℝ → ℝ, f(x) = x − 5, verificați că relația f(x ∘ y) = f(x)f(y) este
adevărată.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ f(x) = 1 − _
x2
2 − cos x.
5p a) Arătați că f ′(x) = sin x − x.

5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției în punctul cu abscisa
x = _2 .
π
f(x)
_
x→0 x
4 .
ln x
2. Se consideră funcția f :(0, ∞) → ℝ f(x) = _
3 _
√x
5p a) Arătați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe intervalul [1, ∞).
_ _
33 93
5p b) Arătați că funcția F : (0, ∞) → ℝ F(x) = _2 √x 2 ln x − _4 √x 2 este o pri-
mitivă a funcției f.
5p c) Calculați aria cuprinsă între graficul funcției, axa Ox și dreptele de ecua-
ții x = _1e și x = 1.
TEST 5

5p 1. Calculați suma primilor 10 termeni ai progresiei aritmetice cu a1 = 6 și
a3 = 10.
5p 2. Determinați m ∈ ℝ pentru care dreapta x = 5 este axa de simetrie a grafi-
cului funcției f : ℝ → ℝ f(x) = x 2 − (3m + 1)x + 7.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (2 x − 8)(log 2 x − 4) = 0.
5p 4. Care este probabilitatea ca, alegând aleatoriu un număr de 3 cifre, acesta
să conțină doar cifrele 4, 5 și 6?
→ → → →
5p 5. Determinați m ∈ ℝ pentru care vectorii u→ = (m + 2)i + 3j și v→ = 4i + 8j
sunt perpendiculari. _
6. Arătați că cos(x + 3 )cos(x − 6 ) + sin(x + 3 )sin(x + 6 ) = 2 , ∀ x ∈ ℝ.

_
π _
π _
π _
π √3
_
5p

1 1 1 x+y+z=1
(1 4 a) {x + 4y + az = 3
1. Se consideră matricea A(a) = 1 a 4 și sistemul x + ay + 4z = 3.
5p a) Arătați că det A(a) = (a − 4)(a − 2), ∀ a ∈ ℝ.

5p b) Determinați numerele reale a pentru care sistemul are soluția unică (2, y0 , z0).
5p c) Determinați numerele reale a pentru care sistemul este incompatibil.

2. Se definește legea de compoziție x ∘ y = 3xy + 6x + 6y + 10 pe mulțimea
numerelor reale.
5p a) Arătați că x ∘ y = 3(x + 2)(y + 2) − 2, ∀ x, y ∈ ℝ.
5p b) Determinați x ∈ ℕ pentru care x ∘ x = x.
3
_ 3
_ _
5p c) Calculați √− 100 ∘ √− 99 ∘ . . . ∘ √100

2x + 7
1. Se consideră funcția f :(3, + ∞) → ℝ, f(x) = _
(x − 3 ) 2 .
_ 13
5p a) Arătați că f′(x) = − (x − 3) 2 .
5p b) Arătați că funcția este convexă pe intervalul (3, + ∞).
5p c) Determinați un punct pe graficul funcției f în care tangenta la graficul
funcției f este paralelă cu dreapta de ecuație y = − 13x + 2019.
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = (x + 1) e 2x.
f(x) e2 − 1
5p a) Arătați că ∫ 1 _
x+1
dx = _
2 .
0
5p b) Determinați o primitivă a funcției f al cărei grafic trece prin origine.
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul In = ∫ 1 x n f(x) dx.
0
Calculați lim I.
n→∞ n
TEST 6

1 + 2a
5p 1. Știind că log 2 3 = a, arătați că log 64 18 = _ 6 .
5p 2. Fie parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − 8x + 15. Arătați că
vârful parabolei aparține unei drepte a cărei ecuație este x + y = 3.
6
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5 x + 25 x = _ 25 .
5p 4. Se consideră mulțimea A = {− 2, − 1, 0, 1, 2}. Câte funcții impare f : A → A
există?
5p 5. Se consideră punctele M(2, 3), N(4, 5) și P(8, m), cu m ∈ ℝ. Determinați

⟶ ⟶
m astfel încât MN ⋅ MP = 10.
6. Dacă α ∈ (0, _2 ) și sin α = _5 , calculați ctg 2α.
π 3
5p

1 a+1 2
(1 a + 1 a − 2)
1. Fie matricea A(a) = 1 2a + 1 3 și sistemul
⎧x + (a + 1)y + 2z = 1
⎨x + (2a + 1)y + 3z = 1
⎪
, cu a ∈ ℝ.
⎩ x + (a + 1)y + (a − 2)z = 2a + 1
⎪
5p a) Arătați că det A = a(a − 4).

5p b) Determinați valorile parametrului a pentru care sistemul este incompati-
bil.
5p c) Pentru a = 0, determinați soluțiile întregi (x0 , y0 , z0) care au proprietatea
2 x02 + 3 y02 + 4 z02 = 2.
2. Se consideră polinomul f = X 3 − a X 2 − aX + 1, a ∈ ℝ.
5p a) Arătați că restul împărțirii polinomului la X + 1 nu depinde de a.
5p b) Determinați valorile lui a astfel încât f(i) = 0.
5p c) Determinați numerele reale a astfel încât polinomul să admită toate rădă-
cinile reale.

3−x
1. Se consideră funcția f :(− 3, 3) → ℝ f(x) = ln _
3 + x.
6
5p a) Arătați că f′(x) = _
x2 − 9
, ∀ x ∈ (− 3, 3).
5p b) Calculați lim (2x + 7)f(_

x ).
1
x→∞
5p c) Determinați punctele de inflexiune ale graficului funcției f.
definit prin relația In = ∫ 1 _xn

2. Se consideră șirul (In) xn + 5
dx, ∀ n ∈ ℕ *.
n∈ℕ 0
_
_
√5
5p a) Arătați că I2 = 1 + √5 arctg _ 5.
5p b) Verificați dacă In+2 + 5 In = n +1 1 .
_
5p c) Calculați lim I.
n→∞ n
TEST 7

5p 1. Aflați numerele reale x, y pentru care 2x + 5y + i(3y + 4x) = 12 + 10i.
5p 2. Demonstrați că dreapta de ecuație y = x + 6 este tangentă parabolei de
ecuație y = x 2 − 5x + 15. _ _
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √x − 3 + √x = 3.
_ _ _ _
4. Fie mulțimea A = {√1 , √ 2 , √3 , . . . , √2000 }. Dacă se extrage un număr
4 4 4 4
5p
din mulțimea A, calculați probabilitatea ca numărul extras să fie rațional.
5p 5. În △ ABC, punctele M, N, P sunt mijloacele laturilor AB, BC și respectiv
⟶ ⟶ ⟶ →
AC. Arătați că AN + BP + CM = 0.
13 și x ∈ ( 2 , π), calculați sin 2x.
5
6. Știind că sin x = _ _
π
5p

1. Fie n ∈ ℕ * și An ∈ M n(ℝ) o matrice având pe diagonala principală toate
elementele egale cu 3 și restul elementelor egale cu 5.
5p a) Calculați det(4 A2).
5p b) Rezolvați în ℝ ecuația det(A3 − x I3) = 0.
5p c) Aflați inversa matricei A3.
2. Se consideră a ∈ ℝ și x1 , x2 , x3 rădăcinile ecuației x 3 − x 2 + 4x − a = 0.
5p a) Aflați rădăcinile ecuației pentru a = 4.
5p b) Arătați că ecuația are o singură rădăcină reală pentru orice a număr real.
x1 + x3 _
x1 + x2 _ x2 + x3
5p c) Calculați valoarea expresiei E = _ x3 + x2 + x1 în funcție de a
număr real nenul.

1. Se consideră funcția f :(2, + ∞) → ℝ, f(x) = ln(x + 2) − x − 1.
x−1
5p a) Arătați că f ′(x) = −_
x + 2 , ∀ x ∈ (− 2, + ∞).
5p b) Studiați existența asimptotelor la graficul funcției f la +∞.

ln(2000)
5p c) Arătați că _
1999 < 1.
_
2. Se consideră funcția f :[1, e 2] → ℝ, f(x) = √ln x .
5p a) Arătați că ∫1 f(e x ) = _13 .
4
5p b) Calculați volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției f în

jurul axei Ox.
f(x)
5p c) Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul In = ∫ e _
xn .
2
Calculați lim I.
n→∞ n
TEST 8

5p 1. Arătați că (2 + i) 2 + (2 − i) 2 este un număr real.
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x + 3. Calculați suma
S = f(1) + f(2) + . . . + f(20).
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log x+1(x 2 + 5x − 5) = 2.
5p 4. Rezolvați în mulțimea numerelor naturale inecuația Cn+2 2
≤ 10.
5p 5. Se consideră două drepte, cu ecuațiile (2m + 1)x + 5y − 3 = 0 și
5x − 3y + 100 = 0. Determinați m ∈ ℝ astfel încât dreptele să fie perpen-
diculare.
5π
5p 6. Știind că a + b = _ 2 , arătați că cos 2a + cos 2b = 0.

2 1 −m
(1 −4 )
1. Se consideră matricea A(m) = 4 1 − m și sistemul de ecuații
m
2x + y − mz = 4
{ x + my − 4z = m
4x + y − mz = 8
5p a) Arătați că det (A(m)) = 2(2 − m)(2 + m).

5p b) Determinați numerele reale m pentru care sistemul este incompatibil.
5p c) Dacă m = 2, aflați soluția (x0 , y0 , z0) pentru care
(x0 − 1) 2 + (y0 − 1) 2 + (z0 − 1) 2 = 2.
2. Pe mulțimea G = (3, + ∞) se definește legea de compoziție
__________________
x ∘ y = √x y − 9 x 2 − 9 y 2 + 90
2 2
5p a) Demonstrați că legea de compoziție este bine definită pe G.

5p b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție.
_
5p c) Fiind dată funcția f :(0, + ∞) → (3, + ∞), f(x) = √x + 9 , arătați că
f(xy) = f(x) ∘ f(y), ∀ x, y ∈ (0, + ∞).

1. Se consideră funcția f : ℝ − {− 2} → ℝ, f(x) = arctg _
x
x + 2.
5p a) Arătați că f ′(x) = _ 1
x 2 + 2x + 2
, x ∈ ℝ − {2}.
5p b) Determinați ecuația asimptotei la + ∞ la graficul funcției f.
5p c) Arătați că f ′ este o funcție strict descrescătoare pe intervalul (− 1, + ∞).
2. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul In = ∫1_ x
n
dx.
0 x 2 + 8x + 17
5p a) Arătați că I0 = arctg 5 − arctg 4.
5p b) Demonstrați că In+2 + 8 In+1 + 17 In = _ 1
n + 1 pentru orice număr natural n.
n→∞ n
I.
TEST 9

5p 1. Determinaţi modulul numărului complex z = (1 − i) 6 ⋅ (1 + i) 4.
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − 6x + 9. Determinaţi a ∈ ℝ ast-
fel încât f(a − x ) = f(a + x), oricare ar fi x ∈ ℝ.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 2x + 2 = 3 x+1.
3
4. Demonstraţi că _2 Cn−1 =_
n 1
5p n + 1 Cn+1 , oricare ar fi n ∈ ℕ, n ≥ 2.
n−2
⟶ ⟶
5p 5. Demonstraţi că, dacă AD = BC pentru oricare punct M, coplanar cu
⟶ ⟶ ⟶ ⟶
A, B, C şi D, este adevărată relaţia de egalitate MA − CM = MB − DM .
5p 6. Pentru x ∈ (0, π) , rezolvaţi ecuaţia sin x ⋅ cos x = _12 .

2c b )
∈ M2 (ℕ) şi I2 = (
0 1)
b 2a 1 0
∈ M2 (ℝ).
5p a) Pentru b = 4, determinaţi câte matrice de tip A nu sunt inversabile.
5p b) Determinaţi câte matrice de tip A au proprietatea că A ⋅ A = 4 I2.
5p c) Dacă a, b şi c sunt coeficienţii ecuaţiei de gradul al doilea a x 2 − bx + c = 0
pentru care ştim că soluţiile sunt b şi c, determinaţi mulţimea valorilor
determinanţilor matricelor de tip A în condiţiile date.
2. Se consideră polinomul p = X 3 − X + m, unde m ∈ ℝ. Notăm cu
x1 , x2 , x3 ∈ ℂ rădăcinile polinomului p.
5p a) Determinaţi rădăcinile polinomului p în cazul m = − 6.
5p b) Determinaţi valoarea reală a lui m pentru care x13 + x23 + x33 = x12 + x22 + x32.
5p c) Determinaţi intervalul maxim de valori reale ale lui m pentru care poli-
nomul admite 3 rădăcini reale distincte.

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = _
x3
3 x 2 + 3x + 1
.
_ 7f(x ) − 1
5p a) Calculaţi lim
x→1 7x − 7
.
5p b) Determinaţi mulţimea de valori reale pentru care f ’(x ) < 0.
5p c) Demonstraţi că oricare are fi k ∈ ℝ, ecuaţia f(x ) = k admite soluţie unică.
x
2. Se consideră funcţiile f, F : ℝ → ℝ, f(x ) = sin x 2 şi F(x ) = ∫ f(t ) dt.
1
5p a) Demonstraţi că funcţia F este o primitivă a funcţiei f cu proprietatea că
F(1 ) = 0.
1
5p b) Calculaţi ∫ x ⋅ f(x ) dx .
0
1
5p c) Calculaţi ∫ F(x ) dx
0
TEST 10

_
017π
1. Verificați că valorile 4 log 5, √125 și sin 2_
3
5p 2
2 sunt valorile corespunză-
toare la trei termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − x + 1. Determinaţi valorile
reale corespunzătoare lui a pentru care f(a ) = a. _
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √x − 1 = x − 1.
5p 4. Se consideră mulțimea A = {x ∈ ℕ| 3 x < 243}. Determinați numărul de
submulțimi ale mulțimii A.
⟶ ⟶
5p 5. Se consideră paralelogramul ABCD și E un punct astfel încât EA = 3CE .
⟶ ⟶
⟶ BA + 3BC
Demonstrați că BE = _ 4 .
5p 6. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC, cu m(∢ BAC ) = 90 ∘ și BC = 10.
Determinați lungimea segmentului care are drept capete ortocentrul și,
respectiv, centrul cercului circumscris triunghiului ABC.

1. Fie funcția f : ℝ → M2 (ℝ), f(x) = (
0 2x)
2x 0
.
5p a) Calculaţi f(_12 ) + f(− _12 ). _
b) Rezolvați ecuația în mulțimea numerelor reale f(_ 2 a) = I2.

√5
5p
5p c) Determinaţi suma S = f 1 + (f 1 ) + . . . (f 1 ) .
( ) ( ) 2 ( ) 2018
2. Se consideră inelul ( ℤ 6 , + , ⋅ ).
5p a) Arătați că mulțimea G = {0̂,2̂ ,4̂} ⊂ ℤ 6 este parte stabilă în raport cu adu-
narea din ℤ 6.
5p b) Calculați suma soluțiilor ecuației 3̂ x + 4̂ = 1̂, în ℤ 6.
c) Fiind dată matricea A = (
3̂ 4̂)
2̂ 1̂
5p , calculați suma
A + A 2 + A 3 + A 4 + . . . + A 2019.

x + 2019
1. Se consideră funcţia f : ℝ\{2019} → ℝ, f(x) = _
x − 2019 .
5p a) Calculaţi f ′(x), oricare ar fi x ∈ ℝ\{2019}.
_ f(x ) − f(0)
5p b) Calculaţi lim
x→0 x .
5p c) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei în punctul A(0, − 1).
ln x
2. Se consideră funcția f : (0, 3 ) → ℝ, f(x ) = _
3 − x.
e
5p a) Calculați ∫ (3 − x ) f(x ) dx.
1
e
11 − e 2
5p b) Verificați că ∫ ( x 2 − 6x + 9 ) f(x ) dx = _ 4 .
1
5p c) Determinați intervalele de monotonie ale unei primitive F : (0, 3 ) → ℝ

a funcției f.
TEST 11

_ _
5p 1. Calculaţi log 7(3 + √2 ) + log 7(3 − √2 ).
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + ax + b. Determinaţi numerele
reale a şi b pentru care graficul funcţiei f conţine punctele A(2, 3) şi
B(− 1, 0)
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x + 3 x+1 = 36.
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr de 2 cifre,
acesta să fie divizibil cu 4.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(2, − 1) şi N(− 1, 3) . De-
⟶ ⟶
terminaţi coordonatele vectorului OM + ON .
5p 6. Determinaţi lungimea laturii unui triunghi echilateral, care are aria egală
_
cu 4 √3 .

m −1 1
(1 1)
1. Se consideră matricea A(m) = 1 m − 1 şi sistemul de ecuaţii
−2
mx − y + z = 0
{x – 2y + z = 0
x + my − z = 0, unde m este parametru real.
5p a) Calculaţi determinantul matricei A(m).

5p b) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care tripletul (− 1, 2, 5) este o
soluţie a sistemului.
5p c) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care sistemul admite doar so-
luţia (0, 0, 0).
2. Pe mulţimea ℝ se defineşte legea de compoziţie x * y = xy + x + y.
5p a) Arătaţi că legea „∗” este asociativă.
5p b) Determinaţi elementul neutru al legii „∗”.
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 * 2 = x * 4.

_
1. Se consideră funcţia f :(0, ∞) → ℝ, f(x) = √x − 2lnx .
f (x) − f (16)
_
5p a) Arătaţi că lim
x→16 x − 16 = 0.
5p b) Demonstraţi că funcţia f este crescătoare pe intervalul (16, ∞).
5p c) Determinaţi ecuaţia asimptotei verticale la graficul funcţiei f.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x e x.
5p a) Arătaţi că funcţia F : ℝ → ℝ, F(x) =xe x − e x + 2020 este o primitivă a
funcţiei f.
5p b) Calculaţi ∫ f(lnx)dx.
5p c) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a gra-
ficului funcţiei g :[1, 2] → ℝ, g(x ) = (_

x ) .
3
f(x)
TEST 12

_ _
5p 1. Ordonaţi crescător numerele √12 , 2 √2 şi 3.
2. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii {

x+y=5
5p .
xy = 6
5p 3. Se consideră funcţiile f :(− 1, ∞) → ℝ, f(x) = log 2(x + 1) şi
g :(− 1, ∞) → ℝ, g(x) = 2 x − 1. Calculaţi f(g(1)).
5p 4. Numărul submulţimilor cu două elemente ale unei mulţimi este egal cu
10. Determinaţi numărul elementelor mulţimii.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O (0, 0), A (5, 1), B (3, 5).
Calculaţi lungimea medianei din vârful O în triunghiul OAB.
3
6. Se consideră triunghiul MNP cu MP = 6, sinN = _5 şi sinP = _5 . Calculaţi
4
5p
MN.

mx − 2y + z = 1
{x – y + 2z = 4
1. Se consideră sistemul de ecuaţii 2x – my − 3z = 3, unde m ∈ ℝ.
5p a) Arătaţi că suma elementelor de pe diagonala principală a matricei siste-

mului este egală cu 2.
5p b) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care matricea sistemului are
determinantul diferit de zero.
5p c) Pentru m = 1 arătaţi că y12 = x1 ⋅ z1, unde (x1 , y1 , z1) este soluţia sistemului.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + m X 2 + mX + 1, unde m ∈ ℝ.
5p a) Pentru m = 0, calculaţi restul împărţirii polinomului f la X − 1.
5p b) Arătaţi că polinomul f este divizibil cu X + 1, pentru orice număr real m.
5p c) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul f are trei rădă-
cini reale.

2 x2 − 1
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = _
x2 + 2
.
10x
5p a) Arătaţi că f ’(x) = _
(x 2 + 2) 2 , pentru orice x ∈ ℝ.
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre ∞ la graficul funcţiei f.
5p −1
c) Demonstraţi că _ 1
_
2 ≤ f(x) ≤ 3 , pentru orice x ∈ [0, 1].
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul In = ∫ _

xn
x + 1 dx.
5p a) Calculaţi I1.
5p b) Arătaţi că In + In+1 = _ 1
n + 1 , pentru orice număr natural nenul n.
5p c) Demonstraţi că 0 ≤ I2020 ≤ 1.
TEST 13

5p 1. Calculaţi log 6 3 + log 6 12.
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcţiei f : ℝ → ℝ,
f(x) = 2 x 2 − x + 3.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 7 x + 7 x+1 = 392.
5p 4. Determinaţi n ∈ ℕ, n ≥ 2, pentru care Cn2 = 4 An1.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, − 2) şi B(4, m), unde
m ∈ ℝ. Determinaţi valorile lui m pentru care AB = 5.
2π 7π
5p 6. Calculaţi cos _ _
9 + cos 9 .

x + y – 2z = 0
{x + y + az = 2
1. Se consideră sistemul de ecuaţii x – y + z = 1 , unde a ∈ ℝ.
5p a) Arătați că determinantul matricei asociate sistemului este − 2(a + 2).

5p b) Determinaţi valorile reale ale lui a pentru care matricea asociată sistemu-
lui este inversabilă.
5p c) Determinați valorile reale ale lui a în cazul în care sistemul de ecuaţii are
soluția (1, 1, 1).
2. Fie legea de compoziţie asociativă x * y = x + y − 1, ∀ x, y ∈ ℝ.
5p a) Arătaţi că x * 1 = x, pentru orice x ∈ ℝ.
5p b) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x * x * x = 4.
5p c) Determinaţi numărul natural n, n ≥ 2, pentru care Cn1 ∗ Cn2 = 14.

x2 − x + 1
x .
5p a) Arătați că x→+∞
lim f(x) = ∞.
5p b) Arătați că dreapta de ecuație y = x − 1 este asimptotă oblică.
5p c) Arătați că f’(x) > 0, ∀ x > 1.
_
2. Se consideră funcția f :[0, ∞) → ℝ, f(x) = e √x .
1
5p a) Arătați că ∫ f(x 2)dx = e − 1.
0
5p b) Arătați că orice primitivă a funcției f este strict crescătoare.
1
5p c) Arătați că 1 ≤ ∫ f(x)dx ≤ e.
0
TEST 14

5p 1. Determinați rația progresiei geometrice (an) , știind că a3 = 15, a5 = 135.
n≥1
5p 2. Fie funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 4x − 3. Calculați (f ∘ f)(0).
_
5p 3. Rezolvați ecuația √x − 1 = 3 − x.
5p 4. Calculați câte echipe de două fete și trei băieți se pot forma, știind că
avem 6 fete și 7 băieți.
5p 5. Se considera vectorii →v1 = 3 i ⃗ + 9 j⃗ și →

v2 = ai + 3 j,⃗ a ∈ ℝ. Determinați nu-
mărul real a astfel încât →
v ⊥→
1
v.
2
1 + cosx + cos2x _ 2cosx + 1
5p 6. Arătați că ______________
1 − cosx + cos2x = 2cosx − 1 .

1. Se consideră permutarea σ = (
3 1 2)
1 2 3
, unde σ ∈ S3.
5p a) Arătați că permutarea σ este permutare pară.
5p b) Rezolvați ecuația σx = σ −1.
c) Arătați că ecuația x 2 σ = (
2 1 3)
1 2 3
5p nu are soluție.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + aX + a ∈ ℝ[X] cu rădăcinile x1 , x2 , x3.

5p a) Arătați că f = (X + 1)(X 2 + a).
5p b) Calculați x12 + x22 + x32 .
5p c) Pentru a = − 1, arătați că (X + 1) 2 / f.

1. Se consideră funcţia f : D → ℝ, f(x) = ln(4 − x 2) , unde D este domeniul
maxim de definiție al funcției f.
5p a) Determinați mulțimea D .
− 2x
5p b) Arătați că f ’(x) = _
(4 − x 2) .
5p c) Determinați asimptotele graficului funcției f .
2. Se consideră funcţia fn : ℝ → ℝ, fn(x) = e x , n ∈ ℕ.
n
1
5p a) Calculaţi ∫ f1(x)dx.
0
1
5p b) Calculați ∫ 2x f2(x)dx
0
g : [0, 1] → ℝ, g(x) = f1(x), ∀ x ∈ [0, 1] în jurul axei Ox.
TEST 15

5p 1. Rezolvați în mulțimea numerelor complexe ecuația 4 z 2 − 3z + 1 = 0.
5p 2. Determinaţi soluţiile reale ale ecuaţiei log 2(x + 2) + log 2 x = 3.
5p 3. Determinaţi numărul real m ştiind că reprezentarea grafică a funcţiei
f :(1, ∞) → ℝ, f(x) = − x − m nu intersectează axa Ox.
5p 4. Calculaţi C42 + C52 .
→
5p 5. Se considera vectorii →
v1 = i ⃗ + 3j și v2 = (a + 3) i ⃗ + 2 j.⃗ Determinaţi numă-
rul real pozitiv a pentru care vectorii sunt coliniari.
5p 6. Fie triunghiul ascuţitunghic ABC . Determinaţi cosA, ştiind că BC = 6,
AC = 5, AB = 4.
1. Se consideră matricele A(x, y) = (y x ), unde x, y ∈ ℝ.

x 2y
5p a) Arătați că există cel puțin o pereche de numere reale (x, y) astfel încât
detA(x, y) = − 1.
5p b) Arătați că A(x, y)A(0, 1) = A(0, 1)A(x, y), ∀ x, y, a, b ∈ ℝ.
5p c) Arătații că A 2(0, 1) = I2.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 − 2X − 2 ∈ ℝ[X].

_
5p a) Calculați f (√ 2 ).
5p b) Arătați că (X 2 − 2) divide polinomul f.
5p c) Descompuneți polinomul f în produs de polinoame ireductibile cu coefi-
cienți reali.

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x − ln(e x + 1).
5p a) Arătați că dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre ∞.
5p b) Calculați f ’(x).
5p c) Arătați că funcția f este strict crescătoare.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = _ 1
2 + sinx .
1
5p a) Calculaţi ∫ f(x)cos x dx ≥ 0.
0
5p b) Arătați că orice primitivă a funcției f este o funcție strict crescătoare.
5p c) Calculaţi ∫ f(x)cosxdx .
TEST 16
5p 1. Calculați modulul numărului complex z = (2 − 4i) 2.
5p 2. Fie funcția f: ℝ→ℝ, f(x) = x 2 − 7mx + 12. Aflați parametrul real m știind
că vârful parabolei asociate funcției f este situat pe axa Ox.
5p 3. Rezolvați în ℝ ecuația _ 1
49 x = 7 .
−4
5p 4. Fie mulțimea A = {x, y, z, t}. Determinați probabilitatea ca, alegând o sub-

mulțime a mulțimii A, aceasta să conțină 3 elemente.
5p 5. Scrieți ecuația unei drepte d care trece prin punctul A(− 1; − 1) și este pa-
ralelă cu dreapta de ecuație y = 3x − 4.
6. Calculați tg2x știind că x ∈ (_2 , π) și cos x = − _5 .
π 3
5p
1. Pentru fiecare t ∈ ℝ se consideră matricea M(t) = (

sin t cos t )
cos t − sin t
.
5p a) Demonstrați că matricea M(t) este inversabilă pentru orice t ∈ ℝ.
5p b) Arătați că [M(t)] 2 = M(2t)pentru orice t ∈ ℝ.
c) Calculați [M(_2 )] .
π 8
5p
2. Pe mulţimea ℤ se consideră legile de compoziţie x ∗ y = 2x + 2y − 4 şi

x ∘ y = mx + ny + 4, cu m, n ∈ ℤ ∗.
5p a) Rezolvați ecuaţia (3x ) ∗ (4x ) = 10.
5p b) Determinați m, n ∈ ℤ * pentru care legea de compoziţie „∘” este asocia-
tivă.
c) Dacă m = n = 1, rezolvați sistemul de ecuații:{
x ∗ (− y ) = 2
5p .
x ∘ y = 11

ln x
1. Se consideră funcția f :(0; ∞) → ℝ, f(x) = __.
√x
2 − ln x
5p a) Arătați că f‚(x) = _
2x √x .
_
5p b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f.

_
5p c) Arătați că ln x e ≤ 2 √x , ∀ x ∈ (0; ∞).
2. Fie funcția f: [0, 1]→ℝ, f(x ) = _ 1

x 2 + 5x + 6
.
5p a) Determinați primitivele funcției g: [0, 1]→ℝ, g(x) = (x + 3 ) · f(x).
a
5p b) Aflați a ∈ (0; ∞) astfel încât: ∫ (2x + 5) ⋅ f(x)dx = ln 2.
0
5p c) Determinați volumul corpului de rotație obținut prin rotirea graficului

funcției g: [0, 1]→ℝ, g(x) = (x + 3 ) · f(x) în jurul axei Ox.
TEST 17

5p 1. Într-o progresie aritmetică (an) se cunosc a5 = 30 şi r = 5. Determinaţi
n≥1
al doilea termen al progresiei.
5p 2. Determinaţi numărul real m pentru care ecuaţia x 2 − 2x + m = 0 nu are so-
luţii reale.
5p 3. Rezolvați ecuația 3 x+1 − 2 ⋅ 3 x = 9.
3 _ _ 6
5p 4. Determinaţi termenul din dezvoltarea (√x + √x ) care nu-l conține pe x.
5p 5. Calculați modulul vectorului → v1 = 3 i ⃗ + 4 j.⃗
5p 6. Aria unui triunghi ABC este 12, iar semiperimetrul 16. Calculați raza cer-
cului înscris în triunghiul ABC.

0 0)
0 1
şi X(a) = I2 + aA, unde a ∈ ℝ.
5p a) Calculaţi A 3.
5p b) Arătați că X(a) ⋅ X(b) = X(a + b), oricare ar fi a, b ∈ ℝ.
5p c) Calculați X(1)X(2). . . X(10).
2. Polinomul f = X 3 − X + m, cu m ∈ ℝ are rădăcinile x1 , x2 şi x3 .
5p a) Calculaţi f(1) în cazul în care m = 0.
5p b) Determinaţi m ∈ ℝ pentru care x1 + x2 + x3 = x1 x2 x3.
5p c) Arătaţi că dacă a este număr natural și rădăcină a polinomului, atunci m
este multiplu de 3.

1. Se consideră funcţia f :(0, ∞) → ℝ, f(x) = xlnx.
‚
a) Arătaţi că (_ x ) = x , pentru orice x ∈ (0, ∞).

f(x) 1
_
5p
5p b) Arătaţi că funcţia f este descrescătoare pe (0, _1e ).
5p c) Arătați că graficul funcției f nu admite nicio asimptotă .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, fn(x) = sin n x.
a) Arătați că funcția F2 : ℝ → ℝ, F2(x) = _21 (x − _

2 ) este o primitivă a
sin2x
5p
funcției f2. _π _
π
2 2
5p b) Arătați că ∫ fn(x)dx > ∫ fn+1(x)dx.
0 0
_
π
3
n→∞
∫ fn(x)dx.
0
Teste BAC de tip C
TEST 1

5 − 3i
5p 1. Determinați numerele reale a și b știind că _ 1 + i = a + bi.
5p 2. Determinați coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției
f : ℝ → ℝ, f(x) = 2 x+3 − 16 cu axele de coordonate.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg 2 x 3 − 10 lg x + 1 = 0.
5p 4. Calculați probabilitatea ca, extrăgând aleatoriu un număr din mulțimea
numerelor naturale de 3 cifre, acesta să aibă toate cifrele pare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 3), B(4, 7), C(− 2, 5).
Determinați ecuația dreptei paralele cu BC, dusă prin mijlocul segmen-
tului AC.
7
5p 6. Determinați x ∈ (0, π) pentru care cos 2 x + 2 sin x = _4 .

1 1 −a
(− a 1)
1. Se consideră matricea A(a) = 1 −a 1 cu a ∈ ℝ.
1
5p a) Arătați că det(A(a)) = (a − 2) (a + 1) 2. x 2
(z) (2)
5p b) Determinați elementele matricei X = y știind că A(1) ⋅ X = 2 .
5p c) Determinați numerele întregi a și b pentru care suma elementelor matri-

cei A(a) ⋅ A(b) este 3.
2. Fie m, n ∈ ℝ și polinomul f = x 3 − 5 x 2 + mx + n, cu rădăcinile x1 , x2 , x3.
5p a) Determinați m și n astfel încât x1 = 1 + i.
5p b) Determinați m și n astfel încât polinomul f să fie divizibil cu (x − 1) 2.
5p c) Pentru m = 12 și n ∈ ℝ, arătați că polinomul admite cel mult o rădăcină
întreagă.
Teste BAC de tip C 73

2x +1
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = __ .
2
√x + 2
_ _
f(x) − √ 3
_ √3
_
5p a) Arătați că lim
x→1 x−1 = 3 .
5p b) Determinați imaginea funcției.
n→∞
n 2(f(n + 1) − f(n)).
2. Se consideră funcția f :[0, + ∞) → ℝ, f(x) = _ 1
x 2 + 5x + 6
.
5p a) Arătați că orice primitivă a funcției f este concavă.
5p b) Calculați ∫1 f(x) dx.
0
n→∞
(2n + 1) 2 ∫n+1 f(x) dx.
n
TEST 2

5p 1. Arătați că 1 + i este o soluție a ecuației x 2 − 2x + 2 = 0.
5p 2. Determinați numărul real a astfel încât funcția f : ℝ → ℝ,
f(x) = (a 2 − 9)x + 2019 să fie constantă.
−5x+7
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația (_2 ) < (_25 )
5 3x−1
5p .
_
4. Determinați numărul termenilor raționali din dezvoltarea (1 + √2 ) .
3 100
5p
5p 5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 3), B(4, 5),
C(3, 11) și D(α, β). Determinați coordonatele punctului D astfel încât pa-
trulaterul ABCD să fie un paralelogram. _
5p 6. Fie △ ABC cu AB = 2, AC = 4, BC = 2 √6 . Calculați sin A.

1
1. Se consideră determinantul D(a, b) = a
reale. a3
| 1 1
|
b 1 , cu a, b numere
b3 1
74 Teste BAC de tip C
5p a) Arătați că D(3, 4) = 48.

5p b) Arătați că D(a, b) = (a − 1)(b − 1)(b − a)(a + b + 1).
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația D(log 2 x, 3) = 0
2. Se consideră polinomul f = X 3 + a X 2 + bX + c, cu a, b, c ∈ ℚ și rădăcinile
x1 , x2 , x3.
5p a) Aflați a, b, c astfel încât x1 = x2 = 2 și x3 = − 1. _
5p b) Arătați că, dacă polinomul admite rădăcina 2 + √ 3 , atunci polinomul f
admite o rădăcină rațională.
5p c) Arătați că, dacă a, b, c ∈ ℤ, f(1) = 2017 și f(2) = 2019, atunci f nu are ră-
dăcini întregi.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = e 3x − 2x + 1
5p a) Determinați ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f la − ∞.
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul cu abscisa
x0 = 0, situat pe graficul funcției f.
5p c) Calculați lim [f(− 1) + f(− 2) + . . . + f(− n) − n 2 − 2n].
n→∞
1
2. Fie funcția f :(− 3, 3) → ℝ, f(x) = _
_ .
2
√9 − x
_
5p a) Arătați că ∫1 x ⋅ f(x) dx = 3 − 2 √2 .
0
b) Calculați ∫1 f(x) ⋅ arcsin _3 dx.

x
5p
0
5p c) Calculați ∫1 e x[f(x) + f ′(x)] dx.

0
TEST 3
5p 1. Calculați rația progresiei geometrice cu termeni pozitivi (bn) știind că
n≥1
b1 + b2 = 8 și b3 + b4 = 72
5p 2. Determinați numărul real a astfel încât axa Ox să fie tangentă la graficul
funcției f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + 2x − a.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4 x + 2 x+2 = 12.

5p 4. Calculați probabilitatea ca, extrăgând aleatoriu un număr din mulțimea
numerelor naturale de 3 cifre, acesta să aibă suma cifrelor egală cu 3.
→ →
5p 5. Determinați numărul real aastfel încât vectorii u→ = 3i + 7j și
→ →
v→ = (a + 1)i + 14j să fie coliniari.
6. Calculați sin x − cos x știind că x ∈ (0, _4 ) și sin x cos x = _13 .
π
5p

6 9)
și B = (
6 7)
2 3 0 3
.
5p a) Arătați că A = 11A.
2
5p b) Calculați rangul matricei A 100.

5p c) Dacă matricea X ∈ M 2(ℝ) are proprietatea AX = XA, arătați că există
a, b ∈ ℝ pentru care X = a I2 + bB.
x ∘ y = − 3xy + 6x + 6y − 10.
5p a) Arătați că x ∘ y = − 3(x − 2)(y − 2) + 2.
5p b) Determinați_ numerele
_
naturale
_
m și n astfel încât m ∘ n = 11
4 4 4
5p c) Calculați √1 ∘ √2 ∘ . . . ∘ √100

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x − arctg x.
5p a) Determinați ecuația asimptotei la graficul funcției f spre − ∞.
5p b) Arătați că f este o funcție bijectivă.
_ x sin 2 3x
x→0 f(x) − x
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = e −2x

e2 − 1
5p a) Arătați că ∫1 f(x) dx = _
2 e2
.
0
5p b) Calculați ∫1 x 4 f(x 5) dx.

0
5p c) Demonstrați că șirul In = ∫n f(x 5) dx este convergent.

0
TEST 4

5p 1. Trei termeni consecutivi ai unei progresii geometrice sunt 2, 6 și 5x + 3,
x ∈ ℝ. Determinați valoarea numărului real x.
5p 2. Arătați că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + mx + m 2 + 5,
m ∈ ℝ nu intersectează axa Ox.
5p
_
x+1
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4 2 + 2 x+3 = 80.
_ 100
4. Determinați termenul liber obținut prin dezvoltarea (√x + _
√x )
3 5
5p _ .
_ ⟶ ⟶
ˆ) = 45 ∘ . Calculați lungimea
5p 5. Aria unui triunghiului echilateral_ABC este 9 √3 . Calculați AB ⋅ AC .
5p 6. Fie △ ABC cu AB = 4, AC = 2 √2 și m(BAC
medianei din A.

1. Se consideră matricea A(x) = (
2x − 2 2x − 1)
2−x 1−x
, în care x este un număr
real nenul.
5p a) Arătați că det(A(x)) = x.
5p b) Arătați că A(x) ⋅ A(y) = A(xy).
c) Determinați numărul real x astfel încât (A(x)) 4 = (
31 )
− 14 − 15
5p .
30
2. Fie numerele reale a, b, c și polinomul f = X 4 + a X 3 + b X 2 + cX + 12,
f ∈ ℝ[X] cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 .
5p a) Dacă restul împărțirii polinomului f la X − 1 este 5, arătați că
a + b + c = − 8.
1 _ 1 _ 1 _ 1 2
5p b) Determinați c ∈ ℝ astfel încât _ _
x1 + x2 + x3 + x4 = 3 .
5p c) Pentru a = b = c = 1 calculați valoarea sumei
_ 1 _ 1 _1 _ 1
1−x + 1−x + 1−x + 1−x .
1 2 3 4

ln x
1. Se consideră funcția f :(0, + ∞) → ℝ, f(x) = _ x
1 − ln x
5p a) Arătați că f ′(x) = _ x 2 , x > 0 .
5p b) Arătați că funcția f admite un singur punct de extrem.
ln 3
5p ln_2 _
c) Arătați că _ + _ < _4e .
√2 √3
2x + 5
2. Fie funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = _
x2 + 4
.
5
a) Arătați că F : ℝ → ℝ, F(x) = ln(x 2 + 4) + _2 arctg _2 este o primitivă a
x
5p
funcției f.
5p b) Calculați ∫2 f(x) dx.
0 n
2k + 5n
5p c) Arătați că șirul (an) cu termenul general an = ∑_ 2 este conver-
k=1 k + 4 n
2
n∈ℕ*
gent.
TEST 5

5p 1. Determinaţi modulul numărului complex z = (1 − i) 2018 + (1 + i) 2018 .
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 − 6x + 9. Determinaţi mulţimea
soluţiilor reale ale ecuaţiei f 3 (x ) − 3 f 2 (x ) = 1 − 3f(x).
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x + log 3 x + 3 log x = 31.
3
(2n)!
5p 4. Demonstraţi că _ (n !) 2 ∈ ℕ.
⟶ ⟶ ⟶
AB − 3 ⋅ CA
5p 5. Demonstraţi că dacă AD = _ 4 , atunci B, C şi D sunt puncte co-
liniare.
6. Demonstraţi că oricare ar fi x ∈ ℝ , sin 2(x − _2 ) + cos 2(x + _2 ) = 1 .
π π
5p

1 1 1
(1 1)
1. Se consideră matricele A = 1 1 1 ∈ M3 (ℝ) şi
1
1 0 0
(0 1)
I3 = 0 1 0 ∈ M3 (ℝ).
0
5p a) Daţi exemplu de o matrice B ∈ M3 (ℝ) , B ≠ A, astfel încât

rang(B ) ≤ rang(A).
5p b) Rezolvaţi ecuaţia det ( I3 + x A 2 ) = 0 , unde x ∈ ℝ.
5p c) Determinaţi o matrice B ∈ M3 (ℝ) cu proprietatea că B 3 = A.
2. Se consideră grupul multiplicativ ( ℝ *+ , ⋅ ) şi mulţimea H = (0, 1) în
raport cu care se defineşte legea de compoziţie internă, asociativă, „ ∘ „:
xy
x ∘ y = _____________
xy + (1 − x ) (1 − y) , oricare ar fi x, y ∈ H.
5p a) Determinaţi mulţimea soluţiilor ecuaţiei x ∘ (1 − x ) = _21, unde x ∈ H.

y
5p b) Verificaţi că funcţia bijectivă f : H → ℝ *+, f(x ) = _ 1 − y îndeplineşte
condiţia f(x ∘ y ) = f(x ) ⋅ f(y), oricare ar fi x, y ∈ H.
5p c) Rezolvaţi în mulţimea H ecuaţia x ∘ x ∘ x = _12 , unde „ ∘ „ este opera-
ţia definită de problemă.

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = {
x 2 + 2x + a, x ≤ 0
,
b ⋅ ln (x + 1 ) , x > 0
unde a, b ∈ ℝ.
5p a) Determinaţi valorile reale corespunzătoare lui a şi lui b astfel încât func-
ţia f să fie derivabilă pe ℝ.
5p b) Pentru a = 0 şi b = 2 determinaţi valoarea minimă a funcţiei f.
1 3 1
5p c) Demonstraţi că _3 < ln _2 < _2 .
2. Se consideră funcţiile f, F : ℝ → ℝ, f(x ) = e −x şi F(x ) = ∫x∫ f(t ) dt.

2
5p a) Determinaţi punctele de inflexiune ale graficului funcţiei F.

1
5p b) Calculaţi ∫ x ⋅ f(x ) dx.
0
1
5p c) Calculaţi ∫ F(x ) dx.
0
TEST 6

5p 1. Determinați rația progresiei geometrice ( bn ) știind că b1 − b2 = 3 și
n≥1
b4 = 4 ⋅ b2.
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2 + x − 6. Determinaţi mulţimea
soluţiilor întregi ale inecuaţiei f(x ) < 0.
_
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 16 2 x = √x − 1.
5p 4. Determinați probabilitatea ca, alegând două vârfuri distincte ale unui oc-
togon, acestea să reprezinte capetele unei diagonale a octogonului res-
pectiv.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 1) și C(1, 3). Determi-
nați punctul B(4, b), unde b ∈ ℝ, pentru care unghiul BCA este drept.
1
_
5p 6. Determinați valoarea numerică pentru tg2x știind că sin x = 3 și
x ∈ (_2 , π).
π

x + 2y − z + t = 0
{ 2x − y + az = 0
1. Se consideră sistemul x + y + z − 2t = 0 , unde a ∈ ℝ.
5p a) Verificați faptul că matricea sistemului are rangul 3, oricare ar fi a ∈ ℝ.

5p b) Determinați soluția sistemului în cazul a = 0 și pentru care suma compo-
nentelor soluției este egală cu 24.
5p c) Determinați domeniul de valori ale lui a pentru care o soluție cu cel puțin
o componentă nenulă a sistemului dat, de forma ( x0 , y0 , z0 , t0 ), verifică și
relația x0 − y0 + z0 − t0 = 0.
2. Se consideră polinomul f = x 4 + 4 x 3 + 5 x 2 + 2x − 2 cu coeficienți reali.

5p a) Determinaţi câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul
g = x 2 + 2x.
5p b) Calculați suma inverselor rădăcinilor polinomului f .
5p c) Determinați polinomul g de grad 4 care admite ca rădăcini inversele ră-

dăcinilor polinomului f, având și proprietatea că g( − 1 ) = 2 .

_
√x 2 + 1
1. Se consideră funcţia f : ℝ\ { 0} → ℝ, f(x ) = _ x .
5p a) Studiați asimptotele funcției f.
5p b) Determinați f '(x), oricare x ∈ ℝ\ { 0} .
5p c) Determinați imaginea funcției f.
1
2. Se consideră șirul ( In ) pentru care legea de formare este In = ∫ _x n
2n dx,
n≥1 a 1+x
oricare n ∈ ℕ\ { 0} și a ∈ ℝ.
5p a) Pentru a = − 1 calculați I1 .
5p b) Pentru a = 0 verificați că 0 < In < 1, oricare n ∈ ℕ\ { 0}.
5p c) Pentru a = − 1, demonstrați că lim I = 0.
n→∞ n
TEST 7

5p 1. Fie z1și z2 soluțiile complexe ale ecuației z 2 + 3z + 9 = 0.
Calculați |z1| + |z2|.
5p 2. Considerăm dreapta de ecuație y = 5x + 1 și parabola de ecuație
y = x 2 + 9x + 5. Demonstrați că dreapta este tangentă parabolei.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 23 x + log 3 27x = 9.
5p 4. Fie mulțimea M = {1, 2, 3, 4, 5}. Determinați probabilitatea ca, alegând
aleatoriu o submulțime a mulțimii M, aceasta să aibă cel mult două ele-
mente.
5p 5. Fie punctele A(2, 8), B(4, 6), C(− 8, 4). Determinați coordonatele punctu-
lui simetric lui A față de mijlocul segmentului [BC].
5p 6. Calculați tg2x știind că ctg x = 4.

1. Se consideră matricea A ∈ M 2(ℝ), A = (
1 1)
3 3
.
5p a) Determinați α ∈ ℝastfel încât A = αA.
2
5p b) Calculați (A t − A) 1000.
5p c) Pentru X ∈ M 2(ℝ), rezolvați ecuația X 3 = A.
2. Polinomul f = X 3 – 3X 2 + 5X – m, cu m ∈ ℝ are rădăcinile x1, x2 şi x3 .

5p a) Calculaţi în funcție de m x12 + x22 + x32 + x1x2x3.
5p 1 _
b) Determinaţi m ∈ ℝ ∗ pentru care x1 + x2 + x3 = _ 1 _ 1
x1 + x2 + x3 – 2x1x2x3.
| |
x1 x2 x3
5p c) Arătaţi că, valoarea determinantului Δ = x2 x3 x1 nu depinde de va-
x3 x1 x2
loarea parametrului real m.

x+1
1. Se consideră funcţia f :(0, + ∞) → ℝ, f(x ) = _
ex .
f’(x)
a) Arătaţi că _ _ x
5p f(x) = − x + 1 pentru orice x ∈ (0, + ∞).
5p b) Arătaţi că funcţia f este descrescătoare pe (0, + ∞)
5p c) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice la graficul funcţiei g :(0, + ∞) → ℝ,
e 2x ⋅ f 2(x)
g(x) = _
x .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f(x) = x 2020 + x 2019 + x 2 + x.

5p a) Determinaţi primitiva F : ℝ → ℝ a funcţiei f, care verifică relaţia
F(0) = 1.
1 f(x)
5p b) Calculaţi ∫ _
x+1
dx.
0
5p c) Calculaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a grafi-
cului funcţiei g :[1, 2] → ℝ, g(x) = f(x) − x 2020 − x 2019
TEST 8

5p 1. Arătați că numărul log 2 5 − log 8 125 este întreg.
5p 2. Determinați imaginea intervalului [2, 5] prin funcția f : ℝ → ℝ,
f(x) = x 2 − 6x + 10. _
3 _ 3
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √x + 5 √x 2 = 6.
5p 4. Se consideră mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5}. Dacă din produsul cartezian
A × A se alege aleatoriu o pereche (a, b), calculați probabilitatea ca pro-
dusul a ⋅ b să fie divizibil cu 3.
5p 5. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 2), B(4, 6), C(3, 2).
Calculați lungimea înălțimii dusă în △ ABCdin vârful C.
ˆ) = 60 ∘ , calculați perimetrul △ ABC.

5p 6. Se consideră △ ABC, cu lungimile laturilor AB = 2, AC = 4. Dacă
m(BAC

1. Se consideră mulțimea M = {(z t ), x, y, z, t ∈ ℕ} și matricea
x y
A=(
3 3)
1 0
∈ M.
5p a) Câte matrice din mulțimea M au suma elementelor egală cu 1?
5p b) Arătați că A −1 ∉ M.
5p c) Determinați matricele B ∈ M care au proprietatea că B −1 ∉ M.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + m X 2 + 1, unde m ∈ ℝ.

5p a) Pentru m = 0, calculaţi restul împărţirii polinomului f la X + 1.
5p b) Arătați că polinomul g = X 3 + mX + 1 are rădăcinile egale cu inversele
rădăcinilor polinomului f.
5p c) Arătați că dacă m > 0, atunci polinomul f nu are toate rădăcinile reale.

1. Se consideră funcția f :(0, ∞) → ℝ, f(x) = _12 ln 2 x.
5p a) Determinați asimptotele graficului funcției f.

5p b) Arătați că funcția f este concavă pe intervalul (e, ∞).
ln(x + 1) lnx
5p c) Arătați că pentru orice număr real x ≥ e, _ _
x + 1 < f x + 1 − f(x) < x .
( )
−π π
2. Se consideră funcția f :[_ _
2, 2 ] → ℝ, f(x) = sinx.
5p a) Calculați aria cuprinsă între graficul funcției f și axa Ox .
5p b) Calculați volumul corpului obținut prin rotirea graficului funcției f în
jurul axei Ox.
c) Calculați lim f(_n )(f(_n ) + f(_n ) + . . . + f(_n )).
1 1 2 n
5p
TEST 9

5p 1. Determinaţi m ∈_ ℝ dacă 2m, m + 3, 5m + 1 sunt în progresie aritmetică.
√
2. Calculati log 2 _18 + _12 ⋅ [− 1,3], unde notaţia [x] reprezintă partea întreagă
3
5p
a numărului real x.
5p 3. Determinaţi valoarea maximă a funcţiei f : ℝ → ℝ, f(x) = − x 2 − 3x + 8.
5p 4. Determinaţi câte numere naturale de patru cifre distincte se pot scrie în
baza 10.
5p 5. Fie A(5, 2) , B(0, 3) şi C ∈ Ox. Determinaţi coordonatele punctului C
dacă CA ⊥ CB.
5p 6. Dacă tgx = 2, calculaţi sin2x.

1. Fie τ = (
2)
∈ S5 şi σ = (
2)
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
∈ S5 .
1 5 3 4 4 5 1 3
5p a) Rezolvaţi ecuaţia σx = τ , în S5.
5p b) Determinaţi numărul de elemente ale mulţimii G = {σ k , k ∈ ℕ}.
5p c) Rezolvaţi ecuaţia x 4 = σ .
2. Fie f = X 21 + 4̂ X 2 + 3̂ X + 3̂ ∈ ℤ 5[X]
5p a) Justificaţi că p 4 = ˆ 1, ∀ p ∈ ℤ ∖{0̂}.
5
5p b) Demonstraţi că polinomul f nu admite rădăcini în ℤ 5[X].

5p c) Determinaţi restul împărţirii polinomului f la polinomul g = X 2 + 4̂X.

1. Se consideră funcţia f : ℝ + → ℝ + , f(x) = x − ln(x + 1).
5p a) Studiaţi monotonia functiei f.
5p b) Demonstraţi că funcţia f este inversabilă.
5p c) Calculaţi (f −1)’(e − 2).
1
2. Fie an = ∫ _
xn
e x dx, ∀ n ≥ 1.
0
5p a) Calculaţi I1.
5p b) Verificaţi dacă (n + 1) In = _1e + In+1 , ∀ n ≥ 1.
n→∞
n In.
TEST 10

1 + i√3
5p 1. Dat fiind numărul complex z = _ 2 , calculați z 2020 + _ 1
z 2020
.
5p 2. Fiind dată funcția f :(1, ∞) → R, f(x) = − x + 3x − 2, determinați imagi-
2
nea acestei funcții.

1
_
5p 3. Rezolvați ecuația 2 x−1 = 2x − 2 pe (1, ∞).
5p 4. La un examen oral, un elev are de extras nouă subiecte de pe o masă pe
care se află 26 de subiecte scrise fiecare pe câte un bilet. Dintre subiecte,
17 au fost rezolvate în timpul lecțiilor, iar 9 sunt la prima vedere. Elevul
nu este însă capabil să efectueze exerciții la prima vedere. Determinați
probabilitatea ca elevul să obțină la acel examen nota 10, știind că fiecare
subiect este notat cu 1 punct și că se acordă din oficiu 1 punct.
5p 5. Determinați ecuația dreptei care trece prin punctul A(2, 1) și este perpen-
diculară pe dreapta determinată de punctul A și originea axelor de coor-
donate.
5p 6. Calculați arcsin(sin2).

1. Se consideră funcția f : S3 → S3 , f(x) = x 2.
a) Rezolvați în mulțimea S3 ecuația x 2 = (
3)
1 2 3
5p .
2 1
5p b) Arătați că funcția f nu este surjectivă.
5p c) Arătați că funcția f nu este injectivă.
2. Pe mulțimea M = [8, 10] se defineşte legea de compoziţie
x * y = xy − 9x − 9y + 90.
5p a) Arătați că legea „ * ” este asociativă.
5p b) Determinați elementul neutru al legii definite mai sus și elementele si-
metrizabile ale mulțimii M, în raport cu acestă lege.
5p c) Rezolvați ecuația x * x * …* x = 10.
2020 ori

1. Se consideră funcţia :f :(0, ∞) → R, f(x) = lnx.
_ f(1 + e −x)
x→∞ x −1
.
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul A(e, 1).
c) Arătați că lnx ≤ _e , oricare x > 0.
x
5p
1
_
2
2. Se consideră șirul (In) 1
, In = ∫ _
_ dx.
n≥1 0
2n
√1 − x
5p a) Calculați I1.
b) Arătați că 0 < In < _6 .
π
5p
n
5p c) Calculați lim 2
∑_
_ .
n→∞ 2 2
k=1 √4 n − k
TEST 11

5p 1. Fie șirul (bn) definit prin bn = 5 ⋅ 3 n + a, a ∈ ℝ, n ≥ 1. Determinați va-
n∈ℕ
∗
loarea lui a pentru care acest șir este o progresie geometrică.

5p 2. Determinați funcția f: ℝ→ℝ, f(x) = x 2 + mx + n știind că punctul A(0; 3)
aparține graficului funcției și că axa de simetrie a parabolei asociate
funcției este dreapta de ecuație x = 1.
5
5p 3. Rezolvați în ℝ ecuația: log 7 x + log x 7 = _2 .
_ _
5p 4. Determinați termenul din mijloc al dezvoltării (√x − √y ) 6 cu x, y ∈ (0; ∞).
5. Determinați perimetrul triunghiului MNP, știind că MN = 8, m(∢N) = _6 ,
π
5p
_
π
m(∢P) = 4 .
sin 36° _ cos 36°
5p 6. Calculați valoarea expresiei E = _ sin 48° + cos 48° .

ax + y + z = 112
{x + y + az = 112
1. Se consideră sistemul de ecuaţii x + ay + z = 112 unde a ∈ ℝ.
5p a) Determinați valorile lui a pentru care matricea asociată sistemului are

determinantul nenul.
5p b) Rezolvați sistemul de ecuații pentru a = 2.
5p c) Determinaţi valorile lui a ∈ ℕ \ { 1} astfel încât soluţiile sistemului să fie
formate din triplete de numere naturale.
2. Se consideră polinoamele f = X 3 + 4̂ ∈ ℤ 6 [X] şi g = X 2 + 3̂ ∈ ℤ 6 [X ] .

5p a) Calculați f(2̂ ) .
5p b) Calculați câtul şi restul împărţirii polinomului f la polinomul g.
5p c) Rezolvați în mulţimea Z6 ecuaţia f(x)g(x) = 0̂.

1. Se consideră funcția f : ℝ → (− _2 ; _2 ), f(x) = arctgx.
π π
_ f(3x ) + f(5x))
x→0 x .
f(x) − _
π
_ 4
x→1 x − 1
.
5p c) Demonstrați că arctg(n + 1) − arctgn > 0 pentru orice număr natural
nenul n.
2(e x − x)
2. Fie funcțiaf : ℝ → ℝ, f(x) = _
−x2 + 2 ex + 3
.
5p a) Determinați o primitivă F : ℝ → ℝ a funcției f cu proprietatea că
F(0) = ln3.
1
5p b) Calculați:∫ xf ’(x)dx .
0
_ F(x) − F(0)
x→0 x .
TEST 12
2a 2b
5p 1. Calculați modulul numărului complex z1 = _ _
1 + i + 1 − i știind că modulul
numărului complex z2 = a + bi este egal cu 1, unde a, b ∈ ℝ ∗.
5p 2. Se consideră funcția f: ℝ→ℝ, f(x) = x 2 − 4mx + 9. Aflați valorile parame-
trului real m pentru care axa Ox este tangentă la parabola asociată func-
ției f.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
log 7(x 2 − 8) = log 7(5x − 14).
5p 4. Fie 100 de puncte în plan, oricare trei necoliniare. Câte drepte distincte
determină aceste puncte?
5p 5. Triunghiul ABC are centrul de greutate G(6, − 2), iar vârfurile B(4, 0) și
C(2, 2). Determinați ecuația medianei dusă din vârful A al triunghiului.
5p 6. Aflați raza cercului circumscris unui triunghi cu laturile de lungimi 9,
10, 11.
⎜ ⎟
⎛_ √2 ⎞
_ _
√2 _
2 0 2
1. Se consideră matricea A = 0_ 2 0_ .
⎝− 2 2⎠
√2
_ √2
0 _
⎜ ⎟
⎛ 1 − 2 sin 2 _π 0 2 sin _8 cos _8 ⎞
π π
8
5p a) Arătați că A = 0 2 0 .
⎝ 1 − 2 sin 2 _8 ⎠
_
π _
π π
− 2 sin 8 cos 8 0
5p b) Calculați inversa matricei A.
5p c) Determinați A n, n ≥ 2.
2. Se consideră polinomul f = X 4 + a X 3 + b X 2 + 12X − 4 ∈ ℝ[X], unde a

și b sunt parametri reali.
5p a) Aflaţi a şi b ştiind că polinomul f este divizibil cu X − 1 şi are o rădăcină
egală cu 2.
5p b) Pentru a = 0 și b = − 9 determinați rădăcinile polinomului f.
5p c) Pentru a = 0 și b = − 9 rezolvați în mulțimea numerelor întregi ecuația
log 42 x − 9 log 22 x + 12 log 2 x − 4 = 0.

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x + 2 sin x.
f(x ) − f(_3 )
π
5p a) Calculați lim_π __
π .
x→ 3 x−3
5p b) Demonstrați că funcția f este bijectivă.
5p c) Calculați (f −1) ‚(2π) .
e 2x + 2 e 2x − 2
2. Fie funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = _ _
2 e x și g : ℝ → ℝ, g(x) = 2 e x .
5p a) Calculați ∫ (f(x) + g(x)) dx.
5p b) Arătați că funcția f este o primitivă a funcției g.
5p c) Calculați aria suprafeței plane delimitată de graficul funcției f, axa absci-
selor și dreptele de ecuații x = 0 și x = 1.
TEST 13

3 999
5p 1. Calculați: lg_12 + lg_23 + lg_4 + … + lg_
1000 .
5p 2. Determinați numerele reale a și b care au media aritmetică egală cu 6,5
și media geometrică egală cu 6.
_ _ _ _
5p 3. Dacă √26 − x 2 − √10 − x 2 = 2, aflați √ 26 − x 2 + √10 − x 2 .
5p 4. Determinați soluția inecuației 6(x − 5)! ⋅ Ax−2
5
≤ x!
⟶ ⎯⇀
5p 5. Se consideră punctele A, B, C, D astfel încât AB = CD.
⟶ ⇀
Calculați AC + ⎯DB .
5p 6. Aflați lungimea înălțimii din A a triunghiului ABC, cu AB = 4, AC = 6,
m(A) = _3 .
π

1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea
1 x 3 x 2 + 3x
(0 0 1 )
A(x) = 0 1 6x .
5p a) Determinați numărul real x pentru care suma elementelor de pe diagonala

secundară a matricei B(x) = A(x) + t A(x) este egală cu 7.
5p b) Arătați că A(x) ⋅ A(y) = A(x + y), ∀ x, y ∈ ℝ.
5p c) Determinați [A(1)] n, n ≥ 2.
5p 2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = x 2 y 2 − 4 x 2 − 4 y 2 + 20 .
5p a) Arătați că 2 ∗ x = x ∗ (− 2), ∀ x ∈ ℝ.
5p b) Arătați că legea de compoziție se poate scrie
x ∗ y = (x − 2)(x + 2)(y − 2)(y + 2) + 4, ∀ x, y ∈ ℝ.
5p c) Demonstrați că − 200 ∗ (− 199) ∗ . . . ∗ (− 2) = 2 ∗ 3 ∗ . . . ∗ 200.

( x + 3 ) (x − 1 ) 2
1. Se consideră funcția f : ℝ ∗ → ℝ, f(x) = _
x2
.
(x − 1 ) (x 2 + x + 6 )
5p a) Arătați că f ′(x) = _____________
x3
.
5p b) Determinați asimptota oblică spre ∞ la graficul funcției f.
5p c) Determinați punctele de extrem local ale funcției f.
2x + 3
2. Fie funcția f :(0, ∞) → ℝ, f(x) = _
x+1
f(x)
5p a) Calculați ∫ _
x+2
dx
5p b) Arătați că orice primitivă a funcției f este strict crescătoare pe (0, ∞) .
2x
∫ f(t)dt
_
5p c) Calculați lim .
x
x→∞ x
TEST 14

_ __
5p 1. Arătați că numărul N = √7 − √11 − 4 √7 este număr întreg.
5p 2. Determinați parametrul real a astfel încât funcțiile f, g : ℝ → ℝ,
f(x) = ax + 4, g(x) = x + 4a − 2 să verifice relația _
_
f ∘ g = g ∘ f.
3
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația :√√x 2 − 17 = 2.
5p 4. Arătați că An3 este divizibil cu 3 oricare ar fi n ∈ ℕ, n ≥ 3.
5p 5. Fie punctele A(1, − 1), B(2, 1), C(− 2, − 2). Determinați coordonatele
punctului D astfel încât ABCD să fie paralelogram.
5p 6. Fie x și y două numere reale astfel încât tgx = 3 și tgy = 5.
Calculați tg(x + y).

0 1 1
(x 2 + 1 1 )
1. Se consideră matricea A(x) = 1 x x + 1 , unde x este număr
2 2
natural. x2
5p a) Calculați det(A(1)).
5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care matricea este inversabilă.
5p c) Rezolvați ecuația A(n 2) + A(n) = 2 ⋅ A(1) unde n este număr natural.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + aX + b, a, b ∈ ℚ
5p a) Determinați numerele raționale a și b știind că polinomul f admite ca ră-
dăcină pe 1 − i.
5p b) Determinați_numerele raționale a și b știind că polinomul f admite ca ră-
dăcină pe √2 + 1;
5p c) Determinați numerele raționale a și b știind că polinomul f admite o ră-
dăcină triplă.
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = sin x − x + _

x2
2 + 1.
5p a) Arătați că f ′(x) ≥ 0, ∀ x ∈ ℝ.
5p b) Arătați că ecuația f ′(x) = 0 are o soluție unică în mulțimea numerelor
reale.
5p c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f.
_
2. Fie funcția f :[0, 1] → ℝ, f(x) = e −x √x
1
5p a) Calculați ∫ e x ⋅ f(x) dx
1
_
4
5p b) Arătați că orice primitivă a funcției f este strict crescătoare pe (0, 1) .

a+1
a→∞
∫ f(x)dx .
a
EXAMENUL DE
BACALAUREAT
Rezolvări
și bareme de corectare
Matematica este
o limbă şi o ştiinţă.
Lucian Blaga
pentru clasa a XI-a
TEST 1
3+i (3 + i ) 2 8 + 6i 8 6i 3
1. z=_ _ _ _ _ _ 4 _
3 − i = (3 + i)(3 − i) = 10 = 10 + 10 = 5 + 5 i ⇒ partea reală a lui
z este _45 .
2. Din relațiile lui Viète: x1 + x2 = 2m + 1 și x1 x2 = 3m + 5
3(2m + 1) − 2(3m + 5) + 7 = 6m + 3 − 6m − 10 + 7 = 0.
3. Condiția de existență: x > 0 ⇒ x ∈ (0, + ∞), log 2 4 + log 2 x + log 2 x = 4
⇒ 2 log 2 x = 2 ⇒ log 2 x = 1 ⇒ x = 2.
4. Numerele de trei cifre de forma abc ‾ sunt pare doar dacă c ∈ {2, 4} ⇒
pentru cifra c există două variante de alegere. Pentru cifra a, dar și pentru b,
există 5 variante de alegere din mulțimea A = {1, 2, 3, 4 , 5}. Deci numărul
total al variantelor de alegere posibile este 5 2 ⋅ 2 = 50 ⇒ din mulțimea
A = {1, 2, 3, 4 . 5} se pot forma 50 de numere pare de trei cifre.
⟶ → → → →
5. 3AB = 6i + 15j = (m + 2)i + 4(m − 1)j ⇒ m + 2 = 6 și 4m − 1 = 15 ⇒
m=4
6. 3 sin a + cos a _
_ 3⋅_
sin a
cos a + 1 3tg a + 1 _
_ 3 _23 + 1 _
3
= = = = =3
3 sin a − cos a 3 ⋅ _ − 1 3tg a − 1 3 − 1 1
sin a _ 2
cos a 3
1.a) |
1
D(0, 1) = 0
0
1
1
1
1
3 =
27
|
1
1 | 3
27 |
= 27 − 3 = 24
| || |
1 1 1 1 0 0
1.b) D(x, y) = x y 3 = x y−x 3−x =
x3 y 3 27 x 3 y 3 − x 3 27 − x 3
| 1 1
|
= (y − x)(3 − x) y 2 + xy + x 2 9 + 3x + x 2 = (y − x)(3 − x)(9 + 3x − y 2 − xy) =
= (y − x)(3 − x)[(3 − y)(3 + y) + x(3 − y)] = (y − x)(3 − x)(3 − y)(x + y + 3)

96 Rezolvări și bareme de corectare
1.c) Se demonstrează că produsul (y − x)(3 − x)(3 − y)(x + y + 3) este multiplu

de 6.
Variante posibile:
Dacă x și y au aceiași paritate ⇒ (x − y) ⋮ 2, iar dacă sunt de parități
diferite ⇒ (3 − x) ⋮ 2 sau (3 − y) ⋮ 2 pentru că sau x sau y este impar.
x ⋮ 3 sau y ⋮ 3 ⇒ (3 − x) ⋮ 3 sau (3 − y) ⋮ 3
x și y nu sunt multipli de 3, fiind de forma 3k + 1 sau 3k + 2
x și y au aceeași formă (3k + 1 sau 3k + 2) ⇒ (x − y) ⋮ 3
x și y au forme diferite ⇒ (x + y + 3) ⋮ 3
În orice variantă, un factor al produsului (y − x)(3 − x)(3 − y)(x + y + 3)
este divizibil cu 2 și altul este divizibil cu 3, deci D(x, y) este divizibil cu
6 pentru orice numere întregi x,y.
1 0 1
(1 0 1)
2.a) A(2) − A(1) = 0 0 0
a+1 0 a b+1 0 b
( a a + 1)( b b + 1)
2.b) A(a) ⋅ A(b) = 0 1 0 0 1 0 =
0 0
(a + 1)(b + 1) + ab
0 b(a + 1) + a(b + 1)
(a(b + 1) + b(a + 1) 0 ab + (a + 1)(b + 1))
= 0 1 0 =
2ab + a + b + 1 1 2ab + a + b
( 2ab + a + b )
= 0 1 0 = A(a + b + 2ab).
0 2ab + a + b + 1
2.c) A(a) ⋅ A(a + 5) = A(a + a + 5 + 2a(a + 5)) = A(2a + 5 + 2 a 2 + 10a) =
= A(2 a 2 + 12a + 5)
A(a)A(a + 5) = A(18a + 1) ⇒ A(2 a 2 + 12a + 5) = A(18a + 1) ⇒
2 a 2 + 12a + 5 = 18a + 1
2 a 2 − 6a + 4 = 0 cu soluțiile a1 = 1, a2 = 2

1.a) lim
x→∞
f(x) = 2 ⇒ ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ la graficul funcției
f este y = 2
Rezolvări și bareme de corectare 97
2n + 1 2( n + 1 ) + 1 2n + 3 2n + 3 _2n + 1
1.b) xn = _ _ _ _
n + 3 , xn+1 = n + 1 + 3 = n + 4 , xn+1 − xn = n + 4 − n + 3 =
2 n 2 + 9n + 9 − 2 n 2 − 9n − 4 5
= ___________________
(n + 4 )(n − 4 ) =_
(n + 4)(n − 4) > 0, deci șirul xn este crescător.
2n + 1
_
xn 2 n 2 + 9n + 4
lim (n 2 + 1)ln _ lim (n 2 + 1)ln _ lim (n 2 + 1)ln _
n+3
1.c) n→+∞ xn+1 = n→+∞ 2n + 3 = n→+∞
_ 2 n 2 + 9n + 9
=
n+4
lim (n 2 + 1)ln(1 − _ )
5 (n 2 + 1 )(− 5 )
_ 5
= n→+∞ 2 n + 9n + 9
2 = lim
n→+∞ 2 n 2 + 9n + 5
= − _2
ln(1 + x)
_
Observație: s-a aplicat limita remarcabilă lim x→0 x = 1.
2.a) Funcția f este continuă în x = 2 dacă lim f(x) = f(2) = lim f(x) ⇒
x→2 x→2
x<2 x>2
⇒ 4 + a = 4 + a = 4 + (a 2 − a) ⋅ 2 ⇒ 2 a 2 − 2a = a ⇒ 2 a 2 − 3a = 0, cu
soluțiile a1 = 0, a2 = _2 . Deci pentru a ∈ {0, _2 } funcția f este continuă
3 3
în x =_2.
_ _
_
2.b) lim
x→∞
√f(x)
_
x = limx→∞
_
√
x 2 + ( a 2 − a )x
x 2 = lim
x→∞√1 +
x
a2 − a
_
x = √ 1+0 =1
x
(x) = f(x) − ( ) = 2x + 2 − ( ) ;
1
_ 1
_
2.c) Fie g :[− 1, 0] → ℝ, g 2 2
g(0) = f(0) − (_12 ) = 2 − 1 = 1 și g(− 1) = − 2 + 2 − 2 = − 2.
0
Deoarece funcția g este continuă pe intervalul [–1, 0] și g(0) > 0,

g(− 1) < 0 ⇒ ecuația g(x) = 0 are cel puțin o soluție în intervalul (− 1, 0).
TEST 2

_ _
1. | 3 4
| | 5
_
3 | |5
|
6 log 3 √243 − √16 = 6 log 3 3 − 2 = 6 ⋅ _3 − 2 = 8
2. Se rezolvă ecuația f(x) = g(x),
x 2 − 7x + 3 = − 2x − 3 ⇒ x 2 − 5x + 6 = 0 cu soluțiile x1 = 2, x2 = 3.
f(2) = 4 − 14 + 3 = − 7, f(3) = 9 − 21 + 3 = − 9
Graficele celor două funcții se intersectează în punctele A(2, − 7) și
B(3, − 9).
{ 2 x = _12 ⇒ 2 x = 2 −1 ⇒ sau x = − 1
5x = 5 ⇒ x = 1
(5 x − 5)(2 x − _
2)
1
3. = 0 ⇒
Mulțimea soluțiilor este S = {− 1, 1}.

4. Cazuri totale: există 90 de numere naturale de două cifre în intervalul

10-99.
Calculăm câte numere de două cifre de forma ab ‾, cu a și b ambele cifre
pare există.
• Pentru b sunt cinci variante de alegere b ∈ {0, 2, 4, 6, 8} }

• Pentru a sunt patru variante de alegere a ∈ {2, 4, 6, 8}
⇒ 4 ⋅ 5 = 20
variante
Cazuri favorabile: 90 − 20 = 70.
Probabilitatea de a alege un număr de două cifre cu cel puțin o cifră
70 7
impară din totalul numerelor naturale de două cifre este p = _ _
90 = 9 .
5. Se calculează coordonatele punctului M situat la mijlocul segmentului BC.
y−3
M(_ 2 , 2 ) ⇒ M(2, 1). Ecuația medianei AM este 2 − 4 = 1 − 3 ⇒
6 − 2 −3 + 5
_ x−4 _ _
⇒y=x−1
cos(x + _4 )cos(x − _4 ) + sin(x + _4 )sin(x − _4 ) = cos(x + _4 − x + _4 ) =
π π π π π π
6.
2π
= cos _ _π
4 = cos 2 = 0

1.a) σ −1 = (
4 3 1 2)
1 2 3 4
1.b) 1 < 2 dar σ(1) > σ(3).

Analog σ(1) > σ(4), σ(2) > σ(3), σ(2) > σ(4), σ(3) > σ(4).
Permutarea σ are cinci inversiuni ⇒ ε(σ) = (− 1) 5 = − 1 deci este impară.
1.c) σx = ω ⇒ x = σ −1 ω,
x=(
4 3 1 2)(3 1 2 4) (1 4 3 2)
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
=
2.a) A ⋅ A = A ⋅ A = A 2 ⇒ A ∈ M
și I2 ⋅ A = A ⋅ I2 ⇒ I2 ∈ M
∈ M și X = (
c d)
2.b) A = (
0 1)
1 3 a b
∈M
0 1)(c d) ( c d )
AX = ( și XA = (b d)(
0 1)
1 3 a b a + 3c b + 3d a c 1 3
= =
=(
c 3c + d)
a 3a + b
Se egalează elementele matricelor AX și XA:
3a + b = b + 3d ⇒ a = d}
⇒ X este de forma (
0 a)
a + 3c = a ⇒ c = 0 a b
2.c) X, Y ∈ M ⇒ XA = AX și YA = AY
(XY)A = X(YA) ⇒ X(AY) = (XA)Y = (AX)Y = A(XY) ⇒ XY ∈ M
Variantă alternativă:
, Y=(
0 c)
⇒ XY = (
ac )
Dacă X = (
0 a)
a b c d ac ad + bc
⇒ XY ∈ M
0

x (1 + _
3
x 2 x 3)
1 _
___________− 2
1.a) lim f(x) = lim = −∞
x 2(1 + _x 2)
x→−∞ x→−∞ 3
x→∞ ( x 2 + 3
⋅ 1x ) = lim
f(x)
1.b) m = lim _ x3 + x − 2 _
_ x3 + x − 2
_
x→∞ x
= lim x→∞ x 3 + 3 x 2
=1
x→∞ ( x 2 + 3
– x) = lim
_ x3 + x − 2 _ − 2x − 2
x→∞ [
n = lim f(x) − mx] = lim x→∞ x 2 + 3
=0
Deci ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției este y = x.
_ f(x) _ x3 + x − 2 (x 3 − 1 ) + (x − 1 )
____________ _____________ ( x − 1 )( x 2 + x + 2 )
1.c) lim = lim = lim = lim =
x→1 x − 1 x→1 (x − 1)(x 2 + 3) x→1 (x − 1)(x 2 + 3) x→1 (x − 1 ) (x 2 + 3 )
x2 + x + 2
_ _
= lim
x→1 x2 + 3
= 44 = 1
_ sin a
2.a) Se folosește formula lim
a→0 a
=1
x→0 ( 2x
⋅ 4x ) = lim
x→0 ( 4x ) = 2 ⋅ 1 = 2
_ sin 4x
_ _ 4x sin 4x sin 4x
lim
x→0
f(x) = lim
x→0 2x
= lim 2⋅_
x>0 x>0 x>0 x>0
2.b) Condiția de continuitate în x = 0 este:
_ sin 4x
lim
x→0
f(x) = lim
x→0 2x
= lim
x→0
f(x) = f(0) = lim
x→0
f(x)
x>0 x>0 x<0 x>0
lim f(x) = 2 0 + 3 ⋅ 0 + m = 1 + m⎫
⎪
x→0
x>0
f(0) = 1 + m ⎬⇒1+m=2⇒m=1
lim f(x) = 2 ⎪
x→0
x>0 ⎭
2.c) Pentru m = 1 ⇒ f(0) = 2
3
f(− 1) = 2 −1 + 3(− 1) + 1 = _12 − 2 = − _2
Cum funcția este continuă și f(− 1)f(0) < 0, funcția admite o rădăcină
x0 ∈ (− 1, 0); x0 < 0, x0 ∉ ℤ
TEST 3
1. existență: din x + 3 ≥ 0, x ≥ 0 și 2x + 2 ≥ 0 ⇒ x ∈ [0, + ∞).
Condiții de_
Dacă x, √ x + 3 și 2x + 2 sunt termenii unei progresii geometrice,
_
3
atunci (√x + 3 ) = x(2x + 2) ⇒ 2 x 2 + x − 3 = 0 cu soluțiile x1 = 1, x2 = − _2
2
∉ [0, + ∞). Soluția acceptată este x = 1.

2. Condiția de tangență cu axa Ox a graficului f(x) = x 2 + 4x − 2m este Δ = 0,
deci 16 + 8m = 0 ⇒ m = − 2
_ 3
_ _
3 3
3. Se notează √x = t și ecuația √x 2 − 5 √x + 4 = 0 devine t 2 − 5t + 4 = 0, cu
soluțiile
3 _
t1 = 1 ⇒ √x = 1 ⇒ x = 1
t2 = 4 ⇒ √x = 4 ⇒ x = 64}
3 _ ⇒ mulțimea soluțiilor ecuației este {1, 64}
4. Numerele de 3 cifre au forma abc ‾. Pentru a, ca și pentru b, sunt 5

variante de alegere din mulțimea M = {3, 4, 5, 6, 7}, iar pentru c doar
trei variante de alegere din mulțimea {3, 5, 7}. În total sunt 5 ⋅ 5 ⋅ 3 =
= 75 numere impare de 3 cifre ce se pot forma cu elementele mulțimii
M = {3, 4, 5, 6, 7}.
x−5 y − 17
5. Ecuația dreptei BC se obține din _ _
− 2 − 5 = − 4 − 17 ⇒ y = 3x + 2
A ∈ BC ⇒ a = 3(− 1) + 2 ⇒ a = − 1
_
2 √2
6. Se înlocuiește cos A = _
3 în relația sin A + cos A = 1, deci
2 2
8 6
sin 2 A = 1 − _9 = _19 ⇒ sin A = _13 . Așadar _ _
BC
sin A = 2R ⇒ R = 1 =9
_
2⋅3

1.a) Din calcul σ 2 = (1 2 3 4 5)(1 2 3 4 5) = (1 2 3 4 5)
5 2 1 3 4 5 2 1 3 4 4 2 5 1 3
σ3 = σ 2 ⋅ σ = (
3 2 4 5 1)
și σ 4 = σ 3 ⋅ σ = (
5)
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
.
1 2 3 4
Deci σ k = e pentru k = 4.
1.b) σ 3 x = θ ⇒ σ ⋅ σ 3 x = σθ și cum σ 3 ⋅ σ = e ⇒ ex = σθ ⇒
⇒x=(
4)(4 3) (3 1)
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
=
5 2 1 3 5 1 2 4 5 2
1.c) Dacă x 2 = σ ⇒ ε(x 2) = ε(σ). Cum σ are 5 inversiuni ⇒ ε(σ) = (− 1) 5 = − 1,

ε(x 2) = [ε(x)] 2 = (± 1) 2 = 1. Pentru că se ajunge la contradicția 1 = − 1,
ecuația x 2 = σ nu are soluții în S5 .
| |
2.a) det(A(2)) = 3 − 2 = − 9 + 8 = − 1
4 −3
( 1 − 2y)
1+y −y
2.b) A(x) ⋅ A(y) = ( )
1+x −x
=
2x 1 − 2x 2y
(2x(1 + x) + 2y(1 − 2x) − 2xy + (1 − 2x)(1 − 2y))

(1 + x)(1 + y) − 2xy − y(1 + x) − x(1 + 2y)
= =
=(
1 − 2(x + y − xy))
1 + x + y − xy − x − y + xy
= A(x + y − xy)
2(x + y − xy)
2.c) A(x) ⋅ A(x 2 + 1) = A(x + x 2 + 1 − x 3 − x) = A(x 2 − x 3 + 1)
A (A(x)) 2 = A(x) ⋅ A(x) = A(x + x − x 2) = A(2x − x 2)
A(x 2 − x 3 + 1) = A(2x − x 2) ⇒ x 2 − x 3 + 1 = 2x − x 2 ⇒ x 3 − 2 x 2 + 2x − 1 = 0 ⇒
⇒ (x − 1)(x 2 − x + 1) = 0, cu o singură soluție reală x = 1

n( n + 1 )
_
1 + 2 + .. . + n
1.a) an = _ _ n(n + 1) 6 3
C3
= _
2
(n + 1)! =_
2 ⋅ ___________ _
(n − 1)n(n + 1) = n − 1 pentru n ≥ 2
n+1
3 ! (n − 2 )!
_ _ 3 3
1.b) an+1 = n + 1 − 1 = n
3 3 3
Din n > n − 1 ⇒ _1n < _ 1 _ _ _
n − 1 ⇒ n < n − 1 și cum an = n − 1 ⇒ an+1 < an pentru
n ≥ 2.
_ _
an+2
an+1 √ a
_ _
n
n→∞ ( n )
n − 1 √ n+1
n→∞ ( an )
an+1 _
_ n−1 an+2 _
_ n _ _
1.c) an = n ⇒ an+1 = n + 1 ⇒ lim = lim = 11 = 1
n+1
x2 + x + 1
2.a) lim _
x→−3 x + 3 = + ∞ deoarece x + 3 → 0 și x + 3 > 0, iar numărătorul
x>−3
x +x+1→3
2
2.b) Dacă y = x + 1 este asimptota oblică spre + ∞ ⇒ m = n = 1.

_ f(x)_ a x 2 + bx + 1
m = lim
x→∞ x
= lim
x→∞ x 2 + 3x
= a. Din m = 1 ⇒ a = 1
x→∞ ( x + 3 − x) = lim
_ x 2 + bx + 3
_ x(b − 3) + 3
x→∞ [
n = lim f(x) − mx] = lim x→∞ x+3 = b − 3 și din
a x 2 + bx+1
n = 1 ⇒ b − 3 = 1 ⇒ b = 4. Deci f :(− 3, + ∞) → ℝ, f(x) = _
x+3
admite asimptota oblică y = x + 1 pentru a = 1, b = 4.
x→∞ ( x + 1 )
x 2+2019
x→∞ [ (x + 1)(x + 3) ]
f(x) x 2+2019
_ _ x 2 + 4x + 1
2.c) lim = lim =
_ −2
x→∞ [( ]
x 2+4x+3
_ x 2+4x+3
⋅x 2+2019
x 2 + 4x + 3 )
1+_ −2 −2
= lim = e −2
TEST 4
}
1. log 2 8 < log 2 10 < log 2 16 ⇒ log 2 10 ∈ (3, 4) ⇒ [log 2 10] = 3 _
⇒ [log 2 10] + [√ 7 ] = 4
3
⏟
3 _ 3 _ 3 _ 3 _ 3 _
√ 1 < √ 7 < √ 8 ⇒ √ 7 ∈ (1, 2) ⇒ [√ 7 ] = 1
⏟ 3 1
3
2. Condiția Δ = 0 ⇒ (2m + 1) 2 − 16 = 0 ⇒ 2m + 1 = ± 4 cu soluțiile m1 = _2
5
și m2 = − _2 .
3. Condiția de existență x > 0
{3 x = 3 ⇒ x = 1
log 2 x = 3 ⇒ x = 2 3 = 8
( 2
log x − 3 ) ( 3 x
− 3 ) = 0 ⇒ .
Mulțimea soluțiilor este S ∈ {1, 8}
card{1, 2, 3, 4, 5} = 5}
4. card{a, b, c} = 3
⇒ numărul funcțiilor injective este
5!
A53 = _
2 ! = 3 ⋅ 4 ⋅ 5 = 60
5. Se calculează pantele celor două drepte
(a + 3)y = 2x − 7 ⇒ y = _ 2 _ 7 _ 2
a + 3 x − a + 3 ⇒ panta md = a + 3 1
y = 4x + 2019 ⇒ panta md = 4
2
Se impune condiția de perpendicularitate md ⋅ md = − 1, de unde

_ 2
1 2
a + 3 ⋅ 4 = − 1 ⇒ a + 3 = − 8 ⇒ a = − 11
25 25
6. sin 2 α + cos 2 α = 1 ⇒ _ _ _ 144
169 + cos α = 1 ⇒ cos α = 1 − 169 = 169 ⇒
2 2
⇒ cos α = ± _ 12
13
Cum α ∈ (π, _
2 ) ⇒ cos α < 0, deci se acceptă valoarea cos α = − 13 .
3π 12
_
13 ) ⋅ (− 13 ) = 169
sin 2α = 2 sin α cos α ⇒ sin 2α = 2 ⋅ (− _ 12
_ _ 5 120

1 9 27 1
|
1.a) D(3, 1) = 1 1 1 = 1
1 4 8 1
|| 8
0
3
26
|
0 =−
7
8
3 | 26
7|= − (56 − 78) = 22
| || |
1.b) 1 x2 x3 1 x2 x3
1 y2 y3 = 0 (y − x)(y + x) (y − x)(y + xy + x ) =
2 2
1 4 8 0 (2 − x)(2 + x) (2 − x)(4 + 2x + x 2)
= (y − x)(2 − x) | y + x y 2 + xy + x 2
2 + x 4 + 2x + x 2
= |
= (y − x )( 2 − x ) | y+x
2−y
y 2 + x 2 + xy
(2 − y ) (2 + y ) + x (2 − y )
= |
= (y − x )( 2 − x ) (2 − y ) | y+x
1
y 2 + x 2 + xy
2+x+y |=
= (y − x)(2 − x)(2 − y)(2x + 2y + xy)

1.c) D(4 x , 8 x) = 0 ⇒ (8 x − 4 x)(2 − 4 x)(2 − 8 x) (
4 x ⋅ 8 x + 2 ⋅ 4 x + 2 ⋅ 8 x) = 0 ⇒
≠0
⎧4 x = 8 x ⇒ x = 0
⎪ 1
_
⇒ ⎨4 = 2 ⇒ x = 2 deci mulțimea soluțiilor este S = {0, _13 , _12 }
x
⎪
⎩8 x = 2 ⇒ x = 3
1
_
1 1 1 3 7 7
(1 1) (7 27)
2.a) A(1) = 1 1 5 și (A(1)) 2 = 7 27 11
5 11
2.b)
|
1 1 1 1
det(A(a)) = 1 a 5 = 0 a − 1
1 5 a 0
1
4
|| 1
4 =
a−1
|
= (a − 1) 2 − 16 = (a − 1 + 4)(a − 1 − 4) = (a + 3)(a − 5)
1 1 1 1 1 1
(1 a) (1 3 − a)
2.c) A(a) = 1 a 5 și A(3 − a) = 1 3 − a 5
5 5
3 9−a 9−a
(6 + a 2)
A(a) ⋅ A(3 − a) = 6 + a 26 + 3a − a 2 16 =
26 26 + 3a − a
3 6+a 6+a
(9 − a 26 + 3a − a 2)
= A(3 − a) ⋅ A(a) = 9 − a 26 + 3a − a 2 16
16
3
A(a) ⋅ A(3 − a) = A(3 − a) ⋅ A(a) cu condiția 6 + a = 9 − a ⇒ a = _2

1.a) an+1 = an2 − 10 an + 30 = (an2 − 10 an + 25) + 5 = (an − 5) 2 + 5
a1 = (a0 − 5) 2 + 5 sau a1 = (5, 5 − 5) 2 + 5 = 5, 25 ⇒ ∀ n ∈ ℕ, an > 5
1.b) Se arată inductiv că an < 6.
Fie an < 6 ⇒ 0 < an − 5 < 1 ⇒ 0 < (a − 5) 2 < 1 ⇒ (an − 5) 2 + 5 < 6 ⇒
⇒ an+1 < 6 ⇒ an ∈ (5, 6) pentru oricare n ∈ ℕ, deci șirul este mărginit.
1.c) an+1 − an = an2 − 11 an + 30 = (an − 5)(an − 6) < 0, deci șirul este descrescător
și admite o limită finită ⇒ ∃ lim a = l care verifică relația de recurență
n→∞ n
l − 11l + 30 = 0.
2
Rădăcinile ecuației fiind l1 = 5, l2 = 6 și ținând cont de caracterul

descrescător al șirului, lim a =5
n→∞ n
f(x)[f(x) + e x ] = (x − 3) e x [(x − 3) e x + e x ] = e x (x − 3)(x − 2)

−2
_ −2
_ −2
_ −2
_ −4
_
2.a)
−4
_
Cum e x > 0 pentru oricare x ∈ ℝ * ⇒ (x − 2)(x − 3) ≤ 0, deci x ∈ [2, 3]\{0}
2b). Se calculează limitele laterale pentru x = 0
lim f(x) = − 3 e −∞ = 0 ⎫
x→0 ⎪
x>0
⎬ Cum lim f(x) ≠ lim f(x), f nu admite limită
lim f(x) = − 3 e +∞
= −∞ ⎪ x→0 x→0
x→0
x<0 ⎭ x>0 x<0
în x = 0.
2.c) Ecuația asimptotei oblice spre + ∞ la graficul funcției este y = mx + n. Se

calculează valorile m, respectiv n:
_ f(x) _ x−3
x→∞ [
f(x) − x] =
−2
_
m = lim
x→∞ x
= lim
x→∞ x
⋅ e x = 1 ⋅ 1 = 1; n = lim
[ ]
[x(e x − 1) − 3 e x ] = lim
−2
_
−2
_ −2
_ e −1
(− 2 ) _
−2
_ x
= lim
x→∞ x→∞ −2 − 3 e
_
x = −2 − 3 = −5
x
Deci ecuația asimptotei oblice spre + ∞ la graficul funcției f este y = x − 5.
TEST 5
1. 2 + i (2 + i)(3 + i) 5 + 5i
z = _ = _ = _ = _1 + _1 i
3−i (3 − i )( 3 + i ) 10 2 2
_
Din z = _12 + _21 i și z = a − bi⇒ a = _12 , b = − _21 .
2. Se calculează coordonatele vârfului parabolei conform formulei
V = (_ 2a , 4a ); V = ( 2 , 4 ) ⇒ V = (− 1, − 1 + m).
−b _ −Δ −2 _
_ − 4 − 4m
Cum prima bisectoare are ecuația y = x ⇒ − 1 = − 1 + m ⇒ m = 0,

deci V(− 1, − 1).
3. log 2(2 x + 16) = x + 1 ⇒ 2 x + 16 = 2 x+1 ⇒ 2 ⋅ 2 x − 2 x = 16 ⇒ 2 x(2 − 1) = 16
⇒ 2x = 24 ⇒ x = 4
4. Cazuri totale: 900 (numere de 3 cifre, între 100 și 999 inclusiv).
Multiplii lui 3 de 3 cifre: mulțimea A = {102, 105, . . . , 999}, cu 300 de
elemente.
Multiplii lui 9 de 3 cifre: mulțimea B = {108, 117, . . . , 999}, cu 100 de
elemente.
Cazuri favorabile: A − B = {102, 105, 111, 114, 120, . . . , 996}, cu
200 _
300 − 100 = 200 elemente; p = _ 2
900 = 9 .
5. Punctele A(2, 3), B(− 1, 5), C(8, 2), D(α, β) formează un paralelogram dacă
mijlocul diagonalei AC coincide cu mijlocul diagonalei BD. Se calculează:
mijlocul diagonalei BD = O(_
2 , 2 )
_ −1 + α 5 + β
mijlocul diagonalei AC = O(_

2 , 2 ) ⇒ O( 2 , 2 )
_ 8+2 2+3
_ _ 10 5
10 −1 + α 5 5+β
Din _ _ _ _
2 = 2 ⇒ α = 11 și din 2 = 2 ⇒ β = 0, deci D(11, 0).
6. ˆ) = π − _ − _ = _
m(B
π π 2π
4 12 3 _ _
_
6_ _ 6 √_3 _
6 √6
Din Teorema sinusurilor: _
BC _ AC _ _ ⇒ AC = _
AC
sin A = sin B ⇒ _
√2
=_
√3 √2
= 2 = 3 √6
2 2

1.a) det(A(x)) = |
x+5
1
1
x+5 |
= (x + 5 ) 2 − 1 = ( x + 5 − 1 ) (x + 5 + 1 ) =
= (x + 4 ) (x + 6 )
det(A(x)) = 0 ⇒ (x + 4)(x + 6) = 0 ⇒ x1 = − 4 și x2 = − 6
1.b) Conform Teoremei Cayley-Hamilton, orice matrice A = (

c d)
a b
2 ( )
are proprietatea A − a + d A + det A ⋅ I2 = O2.
( )
Pentru matricea A(x) = (

x + 5)
x+5 1
, proprietatea devine:
1
A 2 − (x + 5 + x + 5)A + (x + 4)(x + 6) ⋅ I2 = O2, deci
A 2 − (2x + 10)A + (x 2 + 10x + 24) ⋅ I2 = O2 ⇒
A 2 = (2x + 10)A − (x 2 + 10x + 24) ⋅ I2.
1.c) A 2 = 2A ⇒ A = 2 I2 dacă A este inversabilă, imposibil, deci det(A(x)) = 0
pentru x1 = − 4 și x2 = − 6. Se înlocuiesc pe rând aceste valori în relația:
A 2 = (2x + 10)A − (x 2 + 10x + 24) ⋅ I2
x = − 4 ⇒ A 2 = (− 8 + 10)A ⇒ A 2 = 2A
x = − 6 ⇒ A 2 = (− 12 + 10)A ⇒ A 2 = − 2A
Deci, ecuația A 2 = 2A are soluția pentru x = − 4, așadar A = (
1 1)
1 1
.
2.a)
|1 1 1
|| 1 0 1
|
D(1, m) = − 2 2 1 = − 2 4 1 = 4(m − 1), deci D(1, m) = 0 ⇒ m = 1
1 1 m 1 0 m
|
x2 x 1
2.b) D(x, m) = − 2 2 1 = − 2
x 1 m
||
x2 x2 + x 1
x
0
x+1 m
| x2
1 = (x + 1 ) − 2
x
| x
0
1
1
1 =
m
|
= (m + 1)(2mx − 2) = 2(m + 1)(mx − 1)
2.c) D(m + 1, m − 1) = 2(m + 1 + 1)_[(m − 1)(m + 1) − 1] = 2(m + 2)(m 2 − 2),
cu soluțiile m1 = − 2, m2,3 = ± √2
Variația semnelor:
_ _
m −∞ −2 − √2 √2 +∞
D -------- ------- 0 +++++ 0 -------- 0 +++++
_ _
D(m + 1, m − 1) ≤ 0 pentru m ∈ (− ∞ , − 2] ∪ [− √2 , √2 ]

1.a) x = f(n) ⇒ x = ln _
n+2 n+1+2
_ n+3
_
n + 1 , iar xn+1 = f n + 1 = ln n + 1 + 1 = ln n + 2
( )
n n
n+3 n+2 n+3 n+2
xn+1 < xn ⇔ ln _ _ _ _
n + 2 < ln n + 1 ⇔ n + 2 < n + 1 ⇔ n + 3 n + 1 < n + 2 ⇔
( )( ) ( )2
n 2 + 3n + n + 3 < n 2 + 4n + 4 ⇔ n 2 + 4n + 3 < n 2 + 4n + 4 ⇔
3 < 4. Adevărat
1.b) 3 n+1
a1 + a2 + . . . + an = ln _2 + ln _43 + . . . + ln _ _ n+2
n + ln n + 1 =
= ln(_2 ⋅ _43 ⋅ _4 ⋅ . . . ⋅ _n ⋅ n + 1 ) = ln 2 , deci

3 5 n+1 _n+2 n+2
_
n→∞ [ n + 3 )] =
lim (n + 100)(a + a + . . . + a + ln _ 2
1 2 n
n→∞ [ n + 3 )] =
= lim (n + 100)(ln _ + ln _
n+2 2
2
_−1 (
ln [(1 − _
n + 3) ]
)
_
n+3 n+3 ⋅ n+100
n→∞ [ n + 3 ] = lim
n+2
(n + 100)ln _ 1 −1
= lim n→∞
= ln e −1 = − 1
1.c) Fie funcția g :[0, + ∞) → ℝ, g(x) = f(x) − x, continuă pe intervalul [0, ∞).
3
g(1) = ln _2 − 1 < ln e − 1 < 0 și g(0) = ln _21 − 0 = ln 2 > ln 1 = 0, deci
g(1)g(0) < 0 ⇒g admite cel puțin o soluție în intervalul (0, 1)
2.a) Condiția de continuitate limx→0
f(x) = f(0) = lim
x→0
f(x)
x<0 x>0
arctg _
x
lim f(x) = lim(2x + m) = m, f(0) = m și lim f(x) =
x→0 x→0 x→0
lim
x→0 x+1 =
x<0 x<0 x>0 x>0
= arctg 0 = 0. Condiția de continuitate este realizată pentru m = 0.
arctg _ _
2.b) x π
lim
x→∞
f(x) = lim
x→∞ x + 1 = arctg 1 = 4
y = _4 este ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ la graficul funcției.
π
x 2(arctg _
x + 2 − arctg x + 1 ) =
x+1 _ x
2.c) lim
x→∞
x 2[f(x + 1) − f(x)] = lim
x→∞
x+1
_ _
x
x+2 − x+1
= lim
x→∞
x 2 ⋅ arctg _x+1 _
_ x = lim
x→∞
x 2 ⋅ arctg _ 1
2 x 2 + 4x + 2
=
1+ x+2 ⋅ x+1
_ _
= 12
x2
= lim
x→∞ 2 x 2 + 4x + 2
TEST 6
_
|3 + 4i|
_ √ 9 + 16 5p
1. z =
| |
|4 + 3i| =_
_ =1
√ 16 + 9
2. x1 + x2 = 1 2p
x1 x2 = − 1 2p
1 _
_ 1 _ x1 + x2 _ 1 1p
x1 + x2 = x1 x2 = − 1 = − 1
3. x − 1 > 0, deci domeniul maxim de definiție este (1, ∞) 2p

Ecuația dată este echivalentă cu x − 1 = 3 3 1p
cu soluția x = 28 ∈ (1, ∞). 2p
4. f(1) = 1, f(2) = 0, f(3) = 0 1p
f(1) = 0, f(2) = 1, f(3) = 0 1p
f(1) = 0, f(2) = 0, f(3) = 1 1p
3 funcții 2p
5. _ 3
a _
3=1 3p
a=9 2p
6. A B2 + A C2 − B C2
cosA = _____________ = 3p
2ABAC
=_
16 + 36 − 25
_ _ 27 9 2p
2 ⋅ 4 ⋅ 6 = 48 = 16

1.a) A 2 = A 2p
A3 = A2 ‧ A = A2 = A 3p
1.b) X(a)X(b) = (I2 + aA)(I2 + bA) = I2 + aA + bA + ab A 2 = 5p
= I2 + aA + bA + abA = X(a + b + ab)
1.c) X(a)X(b) = X(a + b + ab) = X((a + 1)(b + 1) − 1), 2p
X(− 1)X(a) = X(− 1) și X(a)X(− 1) = X(− 1) 2p
De aici X(− 1)X(0)X(1)X(2) = X(− 1). 1p
2.a) a = 1, b = 1, c = 3. 2p
d = 20 3p
a
2.b) d = c
b
| b c
|
a b . Prin adunarea coloanelor 2 si 3 la prima coloana
c a
1p
|
a+b+c b
se obține d = a + b + c a
a+b+c c
c
| |
1 b c
b = (a + b + c ) 1 a b =
a 1 c a
|
1
| b
= (a + b + c ) 0 a − b
0 c−b
c
b−c
a−c
| 2p
d = _12 (a + b + c)((a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a) 2) 2p
2.c) d = _12 (3 x + 5 x + 2 x)((3 x − 5 x) 2 + (5 x − 2 x) 2 + (2 x − 3 x) 2) 3p
3 x = 5 x = 2 x, deci x = 0 2p

1.a) x − 1 < x + sinx < x + 1, ∀ x ∈ ℝ
lim
x→∞
f(x) = ∞ , x→−∞
lim f(x) = − ∞
Nu există asimptote orizontale.
1p
f(x)
_ x + sinx
_
lim
x→∞ x
= lim
x→∞ x =1
lim
x→∞
f(x) − x = lim
x→∞
sinx, această limită nu există
Nu există asimptote oblice. 2p
Funcția este continuă și are domeniul mulțimea numerelor reale, 1p
deci graficul funcției nu admite asimptote verticale. 1p
1.b) f 2 = 2 + sinx > 0
( ) 2p
f − 2 = − 2 + sinx < 0
( ) 2p
f continuă, deci există c ∈ (− 2, 2) astfel încât f(c) = 0 1p
1.c) _ f(x) _ x + sinx 5p
lim
x→0 sinx
= lim
x→0 sinx = 2
2.a) lim f (x) = lim
x→0 0 x→0
lnx = − ∞ 5p
x>0 x>0
2.b) x ∈ (0, 1), atunci x n → 0, deci lim f (x) = 0

n→∞ n
5p
2.c) x , lnx sunt funcții pozitive, strict crescătoare și continue pe
n
intervalul (1, ∞)
2p
Produsul lor este o funcție strict crescătoare, continuă,
2p
iar lim f(x) = 0, lim f(x) = ∞.
x→1 x→∞
1p
Deci f((1, ∞)) = (0, ∞).
TEST 7
1. Prin înmulțirea cu z a relației date obținem z + z + 1 = 0, de unde
2
(z − 1)(z 2 + z + 1) = z – 1, adică z 3 = 1 3p
(z 3) 673 = 1 2p
2. 6
_ − x 3p
x−3 < 0
2p
x ∈ (− ∞ , 3) ∪ (3, ∞)
3. 3 x(3 2 + 1) = 90 1p
3 =3
x 2 2p
x=2 2p
1+n+_
n n−1
( )
=7 1p
4. 2
2n + n 2 − n = 12. 2p
n=3 2p
0+1+2 0+3+3
5. G este centru de greutate xG = _
3 = 1, yG = _
3 =2 5p
_
6. 3 sinx + 3cosx = 4cosx
√_ 2p
√ 3 sinx = cosx 2p
x = _6
π 1p

1.a) detA = 1 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 1 5p
0 1 2
( 0 0 0)
1.b) A − I3 = 0 0 3 2p
0 0 3
(A − I3) 2 = (0 0 0) 2p
0 0 0
( A − I3)
3
= O3 1p
1.c) Din b) A − 3 A + 3A − I3 = O3
3 2
A(A 2 − 3A + 3 I3) = I3 2p
A inversabilă și A −1 = A 2 − 3A + 3 I3 3p
2.a) D(1, 1, c) este un determinant cu două linii identice, deci va fi egal 5p

cu zero.
1 1 1
|
2.b) D(a, b, c) = a b c = a
1 0
b−a
|| 0
ca =
a 2 b2 c 2 a 2 b2 − a 2 c 2 − a 2
|
= (b − a ) (c − a ) |b +1 a 1
c+a |
= (b − a )( c − a ) (c − b ) 5p
2.c) (a + b + c)D(a, b, c) = (a + b + c)(b − a)(c − a)(c − b) 2p

Dacă a, b, c sunt numere naturale în care cel puțin două au același
rest la împărțirea cu 3, atunci cel puțin o diferență dintre două
numere va fi multiplu de 3, deci produsul va fi multiplu de 3.
Dacă a, b, c dau resturi diferite la împărțirea cu 3, atunci suma lor
este multiplu de 3. 2p
Între cele trei numere se pot găsi cel puțin două de aceeași paritate
a căror diferență este pară, deci produsul este par. 1p

1.a) lim
x→1
f(x) = 2 − 3a, f(1) = 2 − 3a, lim
x→1
f(x) = 1 + a 2 − 3 = a 2 − 2 3p
x<1 x>1
Condiția de continuitate în x = 1 este 2 − 3a = a 2 − 2 ⇒
a 2 + 3a − 4 = 0, cu soluțiile a1 = 1, a2 = − 4 2p
_______________ _ _
1.b) lim (√ x 2 + 4x − 3 + x + 7 − √ x 2 + 4x − 3 ) = lim (√ x 2 + 5x + 4 − 5p
x→∞ x→∞
_
x + 5x + 4 − x _
___________________ − 4x + 3
√ x 2 + 4x − 3 ) =lim = _12
2 2
_
x→∞ √ x 2 + 5x + 4 + √ x 2 + 4x − 3
1.c) Fie funcția g :[− 2, − 1] → ℝ, g(x) = f(x) + 5 x = 2x + 3 + 5 x.
Funcția g este continuă pe intervalul [− 2, − 1], deci admite
proprietatea valorilor intermediare (Darboux). 2p
= −1 + _ 1
= 1 + _15 > 0 }
g(− 2) = − 4 + 3 + 5 −2 25 < 0
⇒ ∃ c ∈ (− 2, − 1) 3p
g(− 1) = − 2 + 3 + 5 −1 pentru care g(c) = 0
2.a) an+1 − an = 3 −a > 0 n 3p
an este șir strict crescător 2p
2.b) Presupunând că șirul an este mărginit și ținând cont că șirul este
crescător va rezulta că este convergent, adică an are limită finită 2p
Trecând la limită în relația de recurență vom obține o contradicție. 3p
(33 − 1)
lim_
−an
2.c) lim(3a − 3a ) = n→∞

lim3a (3a −an
lim3a (33 − 1) = n→∞
− 1) = n→∞ = ln3 5p
−an
3−a
n+1 n n n+1 n
n→∞ n
TEST 8
1. z = (2 + i)(3 − i)(3 + i) = (2 + i)(9 + 1) = 10(2 + i) 3p
_ _
z = |20 + 10i| = √500 = 10 √5
| | 2p
V(− _ 2a , − 4a ) ∈ Ox ⇔ Δ = 0
Δ
_ 2p
2. b
Δ = (2m + 1) 2 − 4(m + 2)(m + 3) =

= 4 m 2 + 4m + 1 − 4(m 2 + 5m + 6) =
23
= − 16m − 23 − 16m − 23 = 0 ⇔ m = − _ 16 3p
3. lg(2 x + 4 x − 10) = 1 ⇔ 2 x + 4 x − 10 = 10 ⇔ 2 2x + 2 x − 20 = 0 ⇔ 2p
(2 x + 5)(2 x − 4) = 0 ⇔ 2 x = 4 ⇔ x = 2 3p
4.
_
k _
k
Tk+1 = C20k 3 10−2 ⋅ 2 4 , k ∈ {0, 1, 2 . . . 20} 2p
Tk+1 ∈ ℚ ⇔ k = 4m, m ∈ ℕ 2p
Numărul termenilor raționali este 6. 1p
⟶ ⟶ ⟶
5. AB + BC = AC ⇔ 2⇀i + 4⇀j + (m − 2)⇀i + (5n + 1)⇀j = 3⇀i + 10⇀j ⇔ 2p
⇔ m⇀i + (5n + 5)⇀j = 3⇀i + 10⇀j ⇔ m = 3, n = 1 3p
R=_
abc
6. 4⋅A
__________________
10 + 10 + 12
A = √p(p − a)(p − b)(p − c) , p = _
2 = 16
_
A = √16 ⋅ 6 ⋅ 6 ⋅ 4 = 48 3p
R=_
10 ⋅ 10 ⋅ 12
_ 25 2p
4 ⋅ 48 = 4

1 1 1
| |
1.a) D(− 1) = − 1 1 3 = 9 + 3 − 1 − 1 − 3 + 9 =
1 1 9
=16 5p
|
1 1 1
|
1.b) D(x) = x 1 3 = (3 − 1)(1 − x)(2 − x) = 2(x 2 − 3x + 2)
x2 1 9
D(x) = 2 x 2 − 6x + 4 5p
1.c)
1
D (x 2) = x 2
x4
| 1 1
|
1 3 = 2(3 − x 2)(1 − x 2)
1 9
_
3p
2(3 − x 2)(1 − x 2) = 0 ⇔ x1,2 = ± √3 , x3,4 = ± 1 2p

2.a) A 2 = A ⋅ A = (0 2019)(0 2019) = (2019
2020 )
− 2019 2p
1 −1 1 −1 −1
A + A2 = (
2019)
2019 0 3p
= 2019 I2
0
2.b) det A = − 2019 ≠ 0 deci matricea este inversabilă 1p
A* = (
0 )
− 1 − 2019
2p
−1
A −1 = _1
det A A
*
_ 1
( 2019 0)
2019 1 2p
A −1
= _ 1
2.c) Matricea A este inversabilă și putem înmulţi, la stânga, ambii

membri ai ecuaţiei cu A −1
X = 2019 4 A −1 I2 = 2019 4 A −1 3p
_ 1
( 2019 0)
1
=(
0 )
2019 2019 3 2019 4 2p
X = 2019 ⋅ _ 4
1 2019 3

1.a) lim f(x) = lim
x −1
_ 3
=1⇒ 2p
x→∞ x→∞ x 3 + 1
Ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ la graficul funcției f

3p
este y = 1
n −1
1.b) xn = _ , x =_
3 (n + 1 ) 3 − 1 2p
n 3 + 1 n+1 (n + 1) 3 + 1
xn < x n+1 deci șirul este monoton crescător 3p
n→+∞ ( 2
lim _ f(2)f(3). . . f(n))
n 2018
3
1.c)
( x − 1 ) (x 2 + x + 1 )
f(x) = _____________
(x + 1 )(x 2 − x + 1 )
,
3 ( )( )( )
_
2 f 2 f 3 f 4 . . . f n − 1 f(n) =
( )
3 7 2 ⋅ 13 _3 ⋅ 21 (n − 2)(n 2 − n + 1) _____________
(n − 1 )( n 2 + n + 1 )
= _2 ⋅ _ _ _____________
3 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 7 ⋅ 5 ⋅ 13 . . . n ⋅ (n 2 − 3n + 3) ⋅ (n + 1)(n 2 − n + 1) =
n 2+ n + 1
=_ n2 + n 3p
n→∞ ( n 2 + n )
2n
n→∞ ( n 2 + n)
2
2n 2
_ n2 + n + 1
lim = lim 1+_ 1
= e2 2p
2.a) Funcția f este continuă în x = 1 dacă lim f(x) = f(1) = lim f(x) ⇒
x→1 x→1
x<1 x>1
_
_ x 2 − 5x + 7
(√x 2 + 8x − 8 + m) = 1 + m 2p
⇒ lim
x→1
f(x) = lim
x→1 x + x + 1
2 = 1, lim
x→1
x<1 x<1 x>1
f(1) = 1 ⇒ 1 + m = 1 ⇒ m = 0 3p
x 2 − 5x + 7
2.b) x→−∞
lim _
lim f(x) = x→−∞ x2 + x + 1
= 2p
5 7
1 − _x + _
_
= lim
x2
=1 3p
x→−∞
1 + x + x12
_1 _
_
ln f(x)
_ ln(√x 2 + 8x − 8 )
____________ _ 1
2.c) lim = lim = lim ln (x 2 + 8x − 8) 2(x−1) = 2p
x→1 x − 1 x→1 x−1 x→1
x>1 x>1 x>1
x 2+8x−9
_
(x 2 + 8x − 8) 2(x−1) = ln lim [(1 + x 2 + 8x − 9) x +8x−9]
1
_ 1
_ 2(x−1)
= ln lim
x→1 x→1
2
=
x>1 x>1
= ln e 5 = 5 3p
TEST 1
__ __ ______________
_ _ _
1. log 2 √2 + √2 + log 2 √2 − √2 = log 2 √(2 + √2 )(2 − √ 2 ) = log 2 √ 4 − 2 =
_
= log 2 √2 = log 2 2 2 = _12 și _12 ∈ ℚ.
1
_
2. f(g(x)) = 0 ⇒ g 2(x) − 5g(x) + 4 = 0 cu soluțiile:
g(x) = 1 ⇒ 2x + 1 = 1 ⇒ 2x = 0 ⇒ x = 0 }
3
g(x) = 4 ⇒ 2x + 1 = 4 ⇒ 2x = 3 ⇒ x = _2
⇒ mulțimea soluțiilor este
S ∈ {0, _2 }
3
3. Se notează 3 x = t, cu condiția t > 0.

9 x+1 − 1 = 3 x − 3 x+2 ⇒ 9 t 2 − 1 = t − 9t ⇒ 9 t 2 + 8t − 1 = 0 cu soluțiile:
t1 = − 1, exclusă (contrazice conditia t > 0)
}
⇒soluție finală unică x = − 2
t2 = _19 ⇒ 3 x = 3 −2 ⇒ x = − 2
4. Funcția este impară dacă f(− x) = − f(x) și f(0) = 0.
Pentru f(− 2), dar și pentruf(− 1) sunt 5 variante de alegere. În rest, există
doar o variantă de alegere f(1) = − f(1) și f(2) = − f(− 2). Deci numărul
funcțiilor impare f :{− 2, − 1, 0, 1, 2} → {− 2, − 1, 0, 1, 2} este 5 2 = 25.
ˆ) = 60 ∘și m(ADB ˆ) = 30 ∘, ipotenuza AD

5. Dacă AB = 3cm, în triunghiul dreptunghic ABD
cu m(DAB
este 3 ⋅ 2 = 6 cm (Figura 1)
⟶ ⟶ ⟶ ⟶
AB ⋅ AD = |AB | ⋅ |AD | ⋅ cos 60 ∘
⟶ ⟶
AB ⋅ AD = 2 ⋅ 6 ⋅ cos 60 ∘ = 2 ⋅ 6 ⋅ _12 = 6 Figura 1
6. Fie a = 4, b = 3 și c = 2. Trebuie demonstrat că unghiul opus laturii cu cea
mai mare lungime este obtuz, deci m(A ˆ) > 90 ∘.
b2 + c 2 − a 2 9 + 4 − 16 −3
cos A = _ 2bc =_ _ _ −1 _−1
2 ⋅ 2 ⋅ 3 = 2 ⋅ 2 ⋅ 3 = 4 . Din cos A = 4 ⇒ △ ABC
obtuzunghic.

2 1
1.a) det(A(1)) = 1 2
1 1
| ||
1 4
1 = 1
2 1
4
2
1
| | | |
4 1
1 =41
2 1
1
2
1
1 1
1 =40
2 1
1 1
|
1 0 =4
1 2
1.b) det(A(m)) =
m+1
1
1
| m+1
1
1 m+1
1
| |
1 1
1 = (m + 3 ) 1 m + 1
1 1
1
1 =
m+1
|
|
(m + 3 ) 0
1
0
1 1
|
m 0 = m 2(m + 3 )
0 m
− 2x + y + z = − 1
{ x + y − 2z = 2
1.c) m = −3 ⇒ x − 2y + z = − 1
Fie mp = |−12 1
−2|
−2
= 3 ≠ 0 cu DC = 1
1
| 1
−2
1
−1
|
− 1 = 0 ⇒sistem compatibil
2
nedeterminat
Se notează z = α ⇒ { ⇒ {y = 1 + α deci
− 2x + y = − 1 − α x=1+α
x − 2y = − 1 − α
x0 y0 + z02 = 5 devine (1 + α) 2 + α 2 = 5 ⇒ 2 α 2 + 2α − 4 = 0 cu soluțiile
α = 1 ⇒ x0 = y0 = 2 și α = − 2 ⇒x0 = y0 = − 1. Condiția este îndeplinită
pentru tripletele (2, 2, 1) și (− 1, − 1, − 2).
2.a) x ∘ y = xy − 5x − 5y + 25 + 5 = x(y − 5) − 5(y − 5) + 5 = (x − 5)(y − 5) + 5
2.b) Se observă că ∀ x ∈ ℝ, x ∘ 5 = 5 ∘ x = 5 deci 5 este element absorbant.
_ _ _ _ _ _
Se notează A = √1 ∘ √2 ∘ . . . ∘ √ 24 și B_ = √26 ∘ √27 ∘ . . . ∘ √2020 și se
aplică_legea de compoziție pentru A, √25 și B, deci
A ∘ √25 ∘ B = A ∘ 5 ∘ B = 5 ∘ B = 5.
{(y − 5) + 5 = x rel.(* 2)
rel.(* 1)
(x − 5 ) 2 + 5 = y
2.c) Se formează sistemul 2 .
Din rel.(* 1) − rel.(* 2) se obține:

(x − 5) 2 − (y − 5) 2 = y − x ⇒ (x − y)(x + y − 10) + (x − y) = 0 ⇒
⇒ (x − y )(x + y − 9 ) = 0
⎧
{x2 − 5 = 1 ⇒ x2 = y2 = 6
x − 5 = 0 ⇒ x1 = y1 = 5
⎪
x = y ⇒ (x − 5) 2 = x − 5 ⇒ (x − 5)(x − 6) = 0 ⇒
⇒⎨
⎪
⎩x + y = 9 ⇒ (x − 5) 2 + 5 = 9 − x ⇒ x 2 − 9x + 21 = 0
neacceptat (solutiile ∉ ℝ)
Deci există două perechi (x, y) de soluții: (5, 5) și (6, 6).

(e x + 3 ) − e x (x + 3 ) ′
x) ′(
________________ e x + 3 − 1)
_ x(
e x + 2)
_x(
1.a) f ′(x) = = =
(x + 3 ) 2 (x + 3 ) 2 (x + 3 ) 2
_e0 1
_ f(x) − _13
_ f(x) − f(0)
_
1.b) f 0 = 0 + 3 = 3 deci lim
( )
x→0 x = lim
x→0 x − 0 = f′ 0
( )
e0 ⋅ 2 _
f ′(0) = _ 9 =9
2
1.c) f ′(x) = 0 ⇒ x = − 2
Tabelul de variație a funcției
x −3 −2 +∞
f′ ------ 0 +++++
1
_
f +∞ ↘ e2
↗ +∞
1
Se observă că punctul de minim al funcției este _
e2
1
, deci f(x) ≥ _
e2
∀ x ∈ (− 3, + ∞). Deci, f(_2019 ) + f( 2021 ) > e 2
–1 _ 1 _2
_ _ _
2.a) ∫1 _
_1 dx = ln(x + √x 2 + 3 ) | 10 = ln(1 + √4 ) − ln(0 + √3 ) =
02
√x + 3
_ _
= ln 3 − ln √3 = ln √3 = _12 ln 3
_ _ _ _ _
2.b) I1 = ∫1 _ x 1( ) ′
_ dx = ∫ √ x 2
+ 3 dx = √ x 2
+ 3 | 1
0
= √ 4 − √ 3 = 2 − √ 3
0 2
√x + 30
_ _
1_ x
dx = ∫1 _x
⋅ x n−1 dx = ∫1 (√x 2 + 3 ) x n−1 dx == √x 2 + 3 ⋅ x n−1
n ′
2.c) In = ∫ _ _
0 √x 2 + 3 0√x + 3
2 0
_ _ ( )
x +_
3 ⋅x
| − (n − 1) ∫ √ x + 3 ⋅ x n−2 dx = √4 − (n − 1) ∫1 _
2 n−2
1
0
1 2 dx
0 0 2
√x + 3
In = 2 − (n − 1) ∫1 (_
x
+ 3_
x
) dx
n n−2
_ _
2 2 0 √x + 3 √x + 3
In = 2 − (n − 1) In − 3(n − 1) In−2 ⇒ n In = 2 − 3(n − 1) In−2
TEST 2
{ a1 + 8r = 13
a1 + 4r = 5
1. a5 = a1 + 4r și a9 = a1 + 8r. Se formează sistemul ⇒ r = 2,
a1 = − 3.
a7 = a1 + 6r ⇒ a7 = − 3 + 12 = 9
−m + 4 m + 2
( )
− Δ ___________
Vmin = _
2
2. 4a = 4 = 3 ⇒ − m 2 + 4m + 8 = 12 ⇒ (m − 2) 2 = 0 ⇒
m=2
3. Condiția de existență: x > 0
−1
log 9 x + log 27 x + log _1 x = _ _−1
6 ⇒ log 3 x + log 3 x + log 3 x = 6 ⇒
2 3 −1
3
⇒ _12 log 3 x + _13 log 3 x − log 3 x = _

−1
6 ⇒
⇒ (log 3 x)(_12 + _13 − 1) = _
−1
6 ⇒
⇒_ −1 −1
_
6 log 3 x = 6 ⇒ log 3 x = 1 ⇒ x = 3
4. Cazuri totale: 900 (există 900 de numere naturale de 3 cifre, de la 100 la
999 inclusiv)
Cazuri favorabile:
Se stabilește mulțimea cifrelor pătrate perfecte M = {0, 1, 4, 9}.
Se impune observația că, la numerele de trei cifre de forma abc‾ compuse
din cifre aparținând mulțimii M, pentru a sunt trei variante de alegere
a ≠ 0 ⇒ a ∈ {1, 4, 9}, iar pentru b și c sunt câte patru variante de alegere
b, c ∈ {0, 1, 4, 9}.
Deci numărul cazurilor favorabile este 3 ⋅ 4 ⋅ 4 = 48.
48
p=_ _4
900 = 75
7−3 a−3
5. Condiția de paralelism: AB ∥ CD ⇒ mAB = mCD ⇒ _ _
−5 − 2 = 1 − 8 ⇒ a = 7
_
2b = _6 − a ⇒ sin 2b = sin(_6 − a) ⇒ 2 sin b cos b = _12 cos a − _

π π √3
6. 2 sin a ⇒
_
⇒ 4 sin b cos b = cos a − √3 sin a

1
m
| −1
m
1
||1
1.a) det(A(m)) = 1 m + 1 − m = 1 m + 2 − m − 1 =
−1 m
0
2m
0
−m − 1
|
= − (m + 1 ) |
m+2 1
2m 1 |
= − (m + 1)(m + 2 − 2m) = (m + 1)(m − 2)
1.b) m = 0 ⇒ det(A(0)) = − 2 deci matricea este inversabilă
1 −1 1 1 1 1
(0 0 − 1) ( 0 0 − 2)
A ( 0) = 1 1 0 și A −1 = _12 − 1 1 − 1
⎧x − y + z = 1 rel.(* 1)
1.c) Pentru m = − 1 ⇒ ⎨x + z = 2
⎪
rel.(* 2)
⎩− x − y − z = 0 rel.(* 3)
⎪
Din rel.(* 2) − rel.(* 1) ⇒ y = 1.
⏟
În rel. (* 3) ⇒ − (x + z) − y = 0 ⇒ − 3 = 0 contradicție ⇒sistem incompatibil
2 1⏟
x−y+z=1
{2x + 2y − z = 3
Pentru m = 2 ⇒ x + 3y − 2z = 2 Mp = |
1 −1
1 3
=4≠0|
|
1 −1 1
|
DC = 1 3 2 = 0 ⇒ sistemul este compatibil nedeterminat
2 2 3
Concluzie: sistemul este incompatibil pentru m = − 1.
_______________ __________________
2.a) x ∘ y = √x 2 y 2 − x 2 − y 2 + 2 = √x 2 y 2 − x 2 − y 2 + 1 + 1 =
___________________ ________________
= √x 2(y 2 − 1) − (y 2 − 1) + 1 = x ∘ y = √(y 2 − 1)(x 2 − 1) + 1 și
{y ∈ G ⇒ y 2 − 1 > 0 ⇒ x − 1 (y − 1) > 0, deci.

x ∈ G ⇒ x2 − 1 > 0
( 2 ) 2
(x 2 − 1 ) (y 2 − 1 ) + 1 > 1 ⇒ x ∘ y > 1 ⇒ x ∘ y ∈ G
_
2.b) x ∘ x = √(x 2 −_1) 2 + 1 _
x ∘ x ∘ x = √(x 2 − 1) 3 + 1 și x ∘ x ∘ x = x ⇒ √(x 2 − 1) 3 + 1 = x ⇒
⇒ (x 2 − 1)3 + 1 = x 2 ⇒ (x 2 − 1)3 − (x 2 − 1) = 0 ⇒ (x 2 − 1)[(x 2 − 1)2 − 1] = 0 ⇒
⇒ (x 2 − 1)(x 2 − 1 − 1)_(x 2 − 1 + 1) = 0 ⇒ x 2(_x 2 − 1)(x 2 − 2) = 0 cu soluțiile
x = 0,_x = ± 1, x = ± √2 , din care doar x = √2 ∈ G. Deci soluția unică este
x = √2 .
_ _ _
2.c) f(x) = √x + a , f(y) = √y + a , f(xy) = √xy + a
_ _
f(x) ∘ f(y) = √x + a ∘ √y + a =
_____________________________________
_ _ _ _
= √ (√ x + a ) 2 ( √ y + a ) 2 − ( √ x + a ) 2 − (√ y + a ) 2 + 2 =
______________________________
= √__________________________
xy + x(a − 1) + y(a − 1) + a 2 − 2a + 2 =
= √xy + (a − 1)(x + y) + a 2 − 2a + 2
_ __________________________
f(xy) = f(x) ∘ f(y) ⇒ √xy + a = √xy + (a − 1)(x + y) + a 2 − 2a + 2
Se impun condițiile:
a−1=0⇒a=1
a 2 − 2a + 2 = a ⇒ a 3 − 3a + 2 = 0 ⇒ (a − 1)(a − 2) = 0 ⇒ a = 1 sau a = 2
Se admite varianta a = 1 (egalitatea fiind asigurată pentru ambele condiții).

(2x + 4) e − (x − 4x + 4) e
___________________ _
x 2 x
− x + 6x − 8
2
1.a) f′(x) = e 2x
= ex , x∈ℝ
1.b) f′(x) = 0 ⇒ x 2 + 6x − 8 = 0 cu soluțiile x1 = 2, x2 = 4

Tabelul de variație al funcției f
x −∞ 2 4 +∞
f′ ---- 0 +++++ 0 ------
4
_
f +∞ ↘ 0 ↗ e4
↘ 0
f strict descrescătoare dacă x ∈ (− ∞ , 2) ∪ (4, 8)
f strict crescătoare dacă x ∈ [2, 4]
1.c) 4
Din tabelul de variație: x ≥ 2 ⇒ f(x) ≤ _
e4
4 − x + 1 ≤ e ⇒ (2) − x + 1 ≤ e
x 2 − 4x + 4 _
_ x 2 – 4x + 4 _
≤ e44 ⇒ _ ≤ e4 ⇒ _ _
ex x2 x−4 x 2 x−4
ex 4
2.a) f(x) − e2 e 2( e 2 − 1 )
dx = _
e 2x 2 e_
|1 = 2 = _
4
∫2 _ x dx = ∫ 2 x_e 2x
x 2 2
1 1
F(x) = ∫ x e 2x dx = ∫ ( ) x dx = x − ∫ 2 dx = _ x−_
2.b) _
e 2x ′
_
e 2x _
e 2x e 2x e 2x
2 2 2 4 +C
3 3 _
F ( 0) = − _ ( ) _ _ 1
e 0
4 + C și F 0 = 4 ⇒ C = 4 + 4 = 1, deci primitiva F a funcției f

3
pentru care F(0) = 4 este F : ℝ → ℝ, F(x) = 2 − _
_ _
x e 2x
e 2x
4 +1
In = ∫1 x n x e 2x dx = ∫1 x n+1 e 2x dx = ∫1 (_ 2 ) x dx =
2x ′
2.c) e n+1
0 0 0
_ n + 1 1 n 2x
n + 1) x n dx = _
e 2x e2 _ n+1
= 2 x n+1 | 10 − ∫01 _ _
e 2x ( e2 _
2 2 − 2 ∫0 x e dx = 2 − 2 In−1
n+1
Amplificând cu 2 relația In = _
e2 _
2 − 2 In−1, se obține 2 In = e − n + 1 In−1.
2 ( )
TEST 3
1. Prin înmulțire cu z a relației date obținem z − z + 1 = 0, de unde
2
departe (z + 1)(z 2 − z + 1) = 0, adică z 3 = − 1; 3p

z 2019
= (z ) = − 1
3 673 2p
2. x(x − 3) < 0 3p
x ∈ (− ∞ , 0) ∪ (3, ∞) 2p
3. 3 =t
x
1p
t + t = 2 cu soluțiile t = 1 și t = −2
2
2p
3 = 1 cu x = 0
x
2p
4. Cn + Cn + . . . + Cn = 2
0 1 n n 1p
2 n = 64. 2p
n=6 2p
5.
_
| 0 0 1
1 3 1
| _
3
SABC = _12 2 3 1 = _12 |0 + 6 − 0 − 3 − 0 − 0| = _2 5p
6. √ 3 sinx + 3cosx = 6cosx; ⇒√ 3 sinx = 3cosx 2p

x = _3
π
3p

1.a) detA = 1 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 1 ≠ 0, deci rangA = 3. 5p
0 1 2
(0 0 0)
1.b) A − I3 = 0 0 3 2p
0 0 3
(A − I3) 2 = (0 0 0) 2p
0 0 0
(A − I3) 3 = O3, deci (A − I3) 3 X = X (A − I3) 3 , ∀ X ∈ M3(ℝ) 1p
1.c) Din b) A − 3 A + 3A − I3 = O3
3 2
A(A 2 − 3A + 3 I3) = I3 2p
A inversabilă și A = A − 3A + 3 I3
−1 2 3p
2.a) Fie x, y ∈ [8, 10], x ∘ y = x(y − 9) − 9(y − 9) + 9 = (x − 9)(y − 9) + 9 5p

2.b) Vom căuta un număr din intervalul [8, 10] cu
x ∘ e = (x − 9)(e − 9) + 9 = x, ∀ x ∈ [8, 10];
obținem e = 10 ∈ [8, 10]
10 ∘ x = x, ∀ x ∈ [8, 10]
Căutăm x ∈ [8, 10] astfel încât x ∘ x’ = x’ ∘ x = 10, adică 3p
(x − 9)(x’ − 9) + 9 = 10
și obținem că 8 și 10 sunt singurele elemente simetrizabile 2p

3
1.a) a1 = 2 + _
a0 > 2 2p
3
Presupunând că an > 2, atunci an+1 = 2 + _
an > 2.
3p
1.b) |an+1 − 3| = |2 an + 3
_
| | | 3 − an
_
an − 3 = an < 2 |an − 3|
1
_
5p
1.c) Din b) |an − 3| < _ 1

2 n |a1 − 3|, iar de aici lim a = 3.
n→∞ n
5p
x n+1 ≤ x n , ∀ x ∈ [0, 1], ∫ 1 _ dx < ∫ 1 _

x n+1 xn
2.a) dx 3p
0 4 x2 + 3 0 4x + 3
2
In este șir strict descrescător 2p

2.b) In > 0, ∀ n ≥ 1 2p
In descrecător, deci va rezulta, din ambele, că In este mărginit 3p
2.c) 0 < In < ∫ 1 _ xn
dx < ∫ 1 x n dx = _1
n+1
3p
0 4 x2 + 3 0
Din criteriul “cleștelui” va rezulta ca limita șirului In este 0. 2p
Teste BAC de tip A
(teste de iniþiere)
TEST 1
_ _
1. ( ) ( ) _ _
_ _2 _2 3 √ 2 + 4_
= ______________ =
2 3 √2 + 4
_
= 3 √ 2 + 4 și cum 8 < 3 √ 2 + 4<9⇒
( )( )
3 √2 − 4_ 3 √ 2 − 4 3 √ 2 + 418 − 16
⇒ [3 √ 2 + 4 ] = 8
2. f(1) = 3 + 2 = 5, f(2) = 6 + 2 = 8, f(3) = 9 + 2 = 11
Observație: Termenii sumei S formează o progresie aritmetică cu rația 3.
[f(1) + f(20)] ⋅ 20
S = ____________
2 = (5 + 62) ⋅ 10 = 670
3. Condiția de existență este x ∈ (0, + ∞) și cum log a x = _1n log a x ⇒
n
3
⇒ log2 x + _22 log2 x + _3 log2 x = 12 ⇒ 3 log 2 x = 12 ⇒ log 2 x = 4 ⇒ x = 24 = 16
4. Petru f(0) sunt trei variante de alegere f(0) ∈ {2, 4, 6}.
Pentru f(1), f(2), f(3) sunt câte cinci variante de alegere.
Numărul funcțiilor care respectă proprietatea cerută este
3 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 5 = 3 ⋅ 5 3 = 375.
5. A D 2 = A C 2 − D C 2 = 169 − 25 = 144 ⇒ AD = 12
ˆ = 12 ⋅ 13 ⋅ _
⟶ ⟶ ⟶ ⟶
AD ⋅ AC = |AD | ⋅ |AC | ⋅ cosCAD 12
13 = 144
6. sin 15 ∘ = cos 75 ∘ ⇒ cos 105 ∘ + sin 15 ∘ = cos 105 ∘ + cos 75 ∘ =
105 ∘ + 75 ∘ 105 ∘ − 75 ∘
= 2 cos _
2 cos _
2 = 2 cos 90 ∘ cos 15 ∘ = 0

2+4−3=3
{6 + 2 − 2 = b
1.a) x0 = 2, y0 = 2, z0 = 1 ⇒ 4 − 2a + 1 = 1 ⇒ a = 2, b = 6
|
1 2 −3
1.b) Δ = 2 − a 1 = 7 − 7a .
3 1 −2
|
Sistemul este compatibil determinat pentru Δ ≠ 0.
Δ ≠ 0 ⇒ 7 − 7a ≠ 0 ⇒ a ≠ 1
1.c) Δ = 0 ⇒ 7 − 7a = 0 ⇒ a = 1. Pentru a = 1 sistemul este nedeterminat sau
incompatibil.
Se alege un minor nenul M =
1 2
2 −1
= − 5. | |
Se impune condiția de compatibilitate, determinantul caracteristic să fie nul:
1 2 3
| |
ΔC = 0 ⇒ ΔC = 2 − 1 1 = 0 ⇒ − b + 20 = 0 ⇒ b = 4.
3 1 b
Sistemul este compatibil nedeterminat pentru a = 1, b = 4.
2.a) f = X 4 − 4 X 3 + 12 X 2 − 16X + 15 = (X 2 − 2X + 3)(X 2 − 2X + 5)
câtul x 2 − 2x + 5 și restul 0. _ _
{x − 2x + 5 = 0 ⇒ x3 = 1 + 2i, x4 = 1 − 2i
x 2 − 2x + 3 = 0 ⇒ x1 = 1 + i √2 , x2 = 1 − i √2
2.b) f(x) = 0 ⇒ 2
⇒toate rădăcinile sunt complexe

_ _ _
2.c) |x1| = |x2| = √1 + 2 = √3 ; |x1| + |x2| = 2 √3
|x3| = |x4| = √ 1 + 4 = √ 5 ; |x3| + |x4| = 2 √ 5 }

_ _ _ ⇒
_ _
⇒|x1| + |x2| + |x3| + |x4| = 2(√3 + √5 )

(e x) ′(
x − 1) − e x − 1
x( )′ e x − 1 − 1)
x(
e x − 2)
x(
1.a) f ′(x) = ________________
(x − 1 ) 2 =_
(x − 1 ) 2 =_
(x − 1 ) 2
1.b) lim f(x) = lim _
= +∞
ex
x→1 x→1 x − 1
x>1 x>1
1.c) Tabelul de variație

x 1 2 +∞
f′(x) - --- 0 +++ +
f(x) +∞ ↘ e 2
↗ +∞
_
ex
Valoarea minimă a funcției f x = x − 1 este e ⇒ f x ≥ e 2 ∀ x > 1 ⇒
( ) 2
( )
⇒ f( x 2) ≥ e 2.
Deci _
ex
2
≥ e 2 sau e x −2 ≥ x 2 − 1.
2
x −1
2
( )′
I1 = ∫4 _ x
dx = _12 ∫4 _ 2x
dx = _12 ∫4 _
x + 16
dx = _12 ln(x 2 + 16) | 43 =
1 2
2.a)
3 x + 16
2
3 x + 16
2
_
2
3 x + 16
1
_ 1
_ 1 _
_ 32 4 √2
_
= 2 ln 32 − 2 ln 25 = 2 ln 25 = ln 5
16
dx = x | 43 − _ _
x 2 + 16 x 4
2.b) I2 = ∫4 _ x2
dx = ∫4 _ dx − 16 ∫4 _ 1
4 arctg 4 | 3 =
3 2
x + 16 x + 16
2
3 3 x + 16
2
= 1 − 4(arctg 1 − arctg 4 ) = 1 − 4 4 + 4 ⋅ arctg _4 = 1 − π + 4 ⋅ arctg _4

3
_ _
π 3 3
n( 2 ) 4 n+1 − 3 n+1
dx = _ _
x + 16 x x x + 16 x n+1
In+2 + 16 In = ∫4 _ dx = ∫4 _
n+2 n
2.c) n + 1 |3 = n + 1
4
3 2
x + 16 2
3 x + 16
TEST 2
a9 = a1 + 8r ⇒ a9 = a1 + 24}
1. a5 = a1 + 4r ⇒ a5 = a1 + 12
⇒ 2 a1 + 36 = 38 ⇒ 2 a1 = 2 ⇒ a1 = 1
2. Condiția ca funcția să fie impară este f(− x) = − f(x), ∀ x ∈ ℝ.
f(− x) = (− x) 3 + (− x) + 2 sin(− x) = − x 3 − x − 2 sin x = − (x 3 + x + 2 sin x) =
= − f(x)
Deci f(− x) = − f(x) și funcția este impară.
3. Condițiile de existență sunt x + 3 ≥ 0 și x ≥ 0 ⇒ x ∈ [0, ∞)
_ _ _ _
√x + 3 + √x = 3 ⇒ √x + 3 = 3 − √x
_ _ _
Prin ridicare la pătrat x + 3 = 9 + x − 6 √x ⇒ 6 √x = 6 ⇒ √x = 1 ⇒ x = 1.
4. Pentru f(2) + f(3) = 7 cazurile: f(2) = 3 și f(3) = 4 sau f(2) = 4 și f(3) = 3;
f(5) și f(6) pot fi alese în câte patru moduri, f(2), f(4) ∈ {3, 4, 5, 6}.
Deci numărul total al funcțiilor cu proprietatea
f(2) + f(3) = 7 este 2 ⋅ 4 ⋅ 4 = 32.
⟶ → → → →
5.
}
MA = (2 − 3)i + (7 − 5)j = − i + 2j ⟶ ⟶ → ⟶ ⟶
⟶ → → → → ⇒ MA + MB = i ⇒ |MA + MB | = 1
MB = (5 − 3)i + (3 − 5)j = 2i − 2j
sin(x + _4 )sin(x − _4 ) = _12 [cos(x + _4 − x + _4 ) − cos(x + _4 + x − _4 )] =

π π π π π π
6.
= _12 (cos _2 − cos 2x) = _12 (2 sin 2 x − 1) = sin 2 x − _12
π
| |
2 0 1
1.a) det(A(1)) = 0 _13 0 = _13
2 1 _1 (
| | 3
= 4 − 1) = _3 = 1
1 2 3
1 0 2
⎛3(1 − x) − 1 ⎞ ⎛2 − 3x 1−x⎞
⎜ ⎟=⎜ ⎟
0 1−x 0
1.b) A(1 − x) = 1
_ 1
_
0 3 0 0 3 0
⎝ 1−x 0 3 (1 − x ) − 1 ⎠ ⎝1−x 0 2 − 3x⎠
⎜ ⎟
⎛_1 1⎞
_
⎛1 0⎞ 0
⎜ ⎟
0 2 2
0 , A( 2 ) = 0
2
_ 1
_ 1
_
A(x) + A(1 − x) = 0 3 3 0 ⇒
⎝1 0 1⎠
⎝2 2⎠
1
_ 1
_
0
⇒ A(x) + A(1 − x) = 2A(_21 )

1.c) Condiția ca matricea A(x) să fie inversabilă este det(A(x)) ≠ 0.
det(A(x)) = _13 |3xx− 1 x

|
= _1 [(3x − 1) 2 − x 2] =
3x − 1 3
= _13 (3x − 1 + x)(3x − 1 − x) ⇒ det(A(x)) = _13 (4x − 1)(2x − 1)
Se impune condiția _13 (4x − 1)(2x − 1) ≠ 0 ⇒
⇒ x ≠ _12 și x ≠ _14 , deci x ∈ ℝ\{_12 , _14 }

2.a) f = X 3 − 3 X 2 + 3X + a, pentru a = 4 ⇒ f = X 3 − 3 X 2 + 3X + 4
Restul împărțirii polinomului f la X − 2 este f(2) = 8 − 12 + 6 + 4 = 6.
2.b) (x1 − x2) 2 + (x1 − x3) 2 + (x2 − x3) 2 = 2(x12 + x22 + x32) − 2(x1 x2 + x1 x3 + x2 x3) =
= 2[(x1 + x2 + x3) 2 − 2(x1 x2 + x1 x3 + x2 x3)] − 6
Din relațiile lui Viète x1 + x2 + x3 = 3 și x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 3, deci
(x1 − x2) + (x1 − x3) + (x2 − x3) = 2(9 − 2 ⋅ 3) − 6 = 6 − 6 − 0.
2 2 2
2.c) Din x1 , x2 , x3 ∈ ℝ și (x1 − x2) 2 + (x1 − x3) 2 + (x2 − x3) 2 = 0 ⇒ x1 = x2 = x3.

Din x1 + x2 + x3 = 3 și x1 = x2 = x3 ⇒ x1 = x2 = x3 = 1 ⇒ x1 x2 x3 = 1, și din
relațiile lui Viète x1 x2 x3 = − a ⇒ a = − 1.

_
2x + 2 x+1 √ x + 2x − x − 1
f ′(x) = 1 − _
_ =1−_
_ = ____________
2
1.a) _ , ∀ x ∈ (0, ∞)
2
2 √ x + 2x
2 2
√ x + 2x √ x + 2x
_ f(x) − f(1)
1.b) lim x − 1 = f′ 1 – definiția derivatei
( )
x→1
_ _ _ _
√ x 2 +_2x − x − 1 √1 + _
2 −1−1 _ √3 − 2 3 − 2 √3
f′(x) = ____________ ⇒ f′(1) = _ = _ =_ 3
√ x 2 + 2x √1 + 2 √3
_
1.c) lim (x − √x 2 + 2x ) = lim x − x_
_ 2 2
− 2x
= lim
− 2x
___________
_ = −_ 2
2 = − 1, deci
x(1 + 1 + _2 )
x→∞ x + √ x 2 + 2x
√
x→∞ x→∞
x
funcția admite asimptota orizontală de ecuație y = − 1
2.a) F′(x) = (x + 5) ′ e x + (x + 5) (e x) ′ = e x + (x + 5) e x = e x(x + 6) = f(x), ∀ x ∈ ℝ
deci funcția F este o primitivă a funcției f
3
e +2
dx = − ln(e x + 2) | 10 = − ln(e + 2) + ln 3 = ln _
−e ( )′
∫1 _ dx = – ∫1 _
x x
2.b) 0 ex + 2 ex + 2
0 e+2
2.c) ∫ f(ln x) − 6x] dx = ∫e [(ln x + 6) e lnx − 6x] dx = ∫e x ln x dx =
e
[
1 1 1
e2 + 1
=_ _
x2 e_
x2 ( _
e2 e_
x e2 _x2 e _ e2 _e2 _1 _
2 ln x | 1 − ∫1 2 ln x dx = 2 − ∫1 2 dx = 2 − 4 | 1 = 2 − 4 + 4 = 4
e )′
TEST 3
1. Se observă că termenii sumei formează o progresie aritmetică cu a1 = 3,
an = 248 și rația r = 5. Conform formulei an = a1 + (n − 1)r ⇒
⇒248 = 3 + (n − 1) ⋅ 5 ⇒ n = 50.
(a1 + an) ⋅ n _(3 + 248) ⋅ 50
S=_ 2 = 2 = 251 ⋅ 25 = 6275
2. Din relațiile lui Viète x1 + x2 = 2m + 1 și x1 x2 = 3m + 2
5(x1 + x2) = 3 x1 x2 ⇒ 5(2m + 1) = 3(3m + 2) ⇒ 10m + 5 = 9m + 6 ⇒ m = 1
3. Condiții de existență: x + 2 > 0 și log 3(x + 1) > 0 ⇒ x + 1 > 3 0 ⇒ x > 0
log 3(x + 2) < 2 ⇒ x + 2 < 3 2 ⇒ x + 2 < 9 ⇒ x < 7
Din x > 0 și x < 7 ⇒ x ∈ (0, 7).
2 0 = 1, 0 ! = 0 ⎫ 2 0 ≥ 0 ! Adevărat ⎫
⎪
4.
2 1 = 2, 1 ! = 1 21 ≥ 1 ! Adevăr at⎪
2 = 4, 2 ! = 2 ⎬ ⇒ 2 2 ≥ 2 ! Adevărat ⎬⇒ p = ____________
cazuri favorabile _
4
⎪
cazuri totale = 5
Adevărat ⎪
2
2 3 = 8, 3 ! = 6 23 ≥ 3 !
2 4 = 16, 4 ! = 24⎭ 2 4 ≥ 4 ! Fals ⎭
5. În △ ABC, coordonatele centrului de greutate sunt
G(_ ).
xA + xB + xC yA + yB + yC
3 ,_
3
Considerând C(α, β) ⇒ G(_ ) ⇒ G( 3 , 3 )

2−1+α 3+5+β 1+α 8+β
3 ,_
3
_ _
α+1
_ ⎫
3 =4⇒α=11
⎬ ⇒ C(11, − 2)
⎪
β+8
_
⎭
⎪
3 = 2 ⇒ β = − 2
25
6. Din sin 2 A + cos 2 A = 1 ⇒ sin 2 A = 1 − _ 144
_ 12
_
169 = 169 ⇒ sin A = 13 > 0
_BC 24 ⋅ 13
_
sin A = 2R,unde R este raza cercului circumscris ⇒ 12 = 2 ⋅ 13 = 3R ⇒
⇒ R = 13

1 1
1.a) D(2, − 2) = 2 − 2
9 9
| 1
||
1
3 = 2
14 9
0
−4
0
1
|
3 = − 4(14 − 9) = − 20
14
| || |
1 1 1 1 0 0
1.b) D(x, y) = x y 3 = x y−x 3−x =
x2 + 5 y 2 + 5 14 x 2 + 5 y 2 − x 2 9 − x 2
| 1 1
|
= (y − x)(3 − x) y + x 3 + x = (y − x)(3 − x)(3 − y)
1.c) D(3 x , 9 x) = (9 x − 3 x)(3 − 3 x)(3 − 9 x). Soluțiile ecuației D(3 x , 9 x) = 0 sunt:
3x = 9x ⇒ x = 0
3 = 3x ⇒ x = 1
3 = 9 x ⇒ 3 = 3 2x ⇒ 2x = 1 ⇒ x = _12
2.a) 2 ∘ 3 = 2 ⋅ 3 − 6 ⋅ 2 − 6 ⋅ 3 + 42 = 18
2.b) x ∘ y = xy − 6x − 6y + 36 + 6 = x(y − 6) − 6(y − 6) + 6 = (x − 6)(y − 6) + 6
x ∘ x = (x − 6) 2 + 6, x ∘ x ∘ x = (x − 6) 2(x − 6) + 6 = (x − 6) 3 + 6
2.c) ( x − 6 ) 3 + 6 = x ⇒ (x − 6 ) 3 − (x − 6 ) = 0 ⇒ (x − 6 )[(x − 6 ) 2 − 1 ] = 0 ⇒
⇒(x − 6)(x − 5)(x − 7) = 0 cu soluțiile x1 = 6, x2 = 5, x3 = 7

1.a) f(x) = 5x + e , f′(x) = 5 + e
x x
1.b) f(x) − 1
_ f(x) − f(0)
_
lim
x→0 x = lim
x→0 x = f′(0) și f′(0) = 5 + e 0 = 5 + 1 = 6
1.c) Fie g : ℝ → ℝ, g(x) = f(x) − 6x − 1 = e x − x − 1
g′(x) = e x − 1 și g′(x) = 0 ⇒ x = 0
Tabelul de variație al funcției g
x −∞ 0 +∞
g′ ---- ---- 0 ++++ ++++
g +∞ ↘ 0 ↗ +∞
Din tabelul de variație se observă că valoarea minimă a funcției g este 0,
deci g(x) ≥ 0 (∀)x ∈ ℝ.
5 x2 5
2.a) ∫1 (x + 4) f(x) dx = ∫1 (5x + 18) dx = _ _ _41
2 | 0 + 18x | 0 = 2 + 18 = 2
1 1
0 0
2.b) Fie F :[0 , + ∞) → ℝ o primitivă a funcției f ⇒ F′(x) = f(x), ∀ x ∈ [0, ∞)
F″(x) = f′(x)
Se demonstrează că F″(x) > 0 adică f′(x) > 0, ∀ x ∈ [0, ∞)
5(x − 4) − (5x + 18) _
f′(x) = ______________
(x + 4 ) 2 = (x +2 4) 2 > 0, deci orice primitivă a funcției f este
convexă.
f(x) 5x + 18
2.c) ∫1 _
x+3
dx = ∫1 _ dx
0 (0 x+3 x+4
)( )
5x + 18
Se descompune _ (x + 3)(x + 4) în fracții simple
_ 5x + 18 _ A _ B
(x + 3)(x + 4) = x + 3 + x + 4 ⇒ 5x + 18 = A x + 4 + B x + 3
( ) ( )
Se formează sistemul {
A+B=5
⇒ A = 3, B = 2
4A + 3B = 18
∫1 (_
x + 3 + x + 4)
5
3 _ 2 dx = 3 ln(x + 3) | 10 + 2 ln(x + 4) | 01 = 3 ln _43 + 2 ln _4
0
TEST 4
1. 3+i _
_
+ =
(3 + i ) 2 + (3 − i ) 2
3 − i ____________ 18 + 2 i 2 16 8
=_=_=_
3−i 3+i 32 − i2 10 10 5
2. (f ∘ g)(1) = f(g(1))
Din g(1) = 1 − 1 + 1 = 1 și ⇒ f(g(1)) = f(1) = 1.
3. Condiții de existență 2 x+1 > 32 ⇒ x + 1 > 5 ⇒ x > 4
2 x+1 − 32 = 2 5 ⇒ 2 x+1 = 2 5 + 2 5 ⇒ 2 x+1 = 2 6 ⇒ x + 1 = 6 ⇒ x = 5
4. Cazuri totale: C63 = _
6!
Cazuri favorabile: 1, adică submultimea {2, 4, 6}}

3 ! 3 ! = 20 1
⇒p=_
20
5. Fie M(a, b) mijlocul segmentului [AB]. Se calculează coordonatele lui M

xA + xB _ ⎫
a=_ 2−4
2 = 2 = − 1⎪
yA + yB _
⎬ ⇒ M(− 1, 3)
b=_ 4+2
⎭
⎪
2 = 2 = 3
y = 5x + 4 ⇒ panta dreptei d este m =5 ⇒ o dreaptă paralelă cu d are panta

m=5
Ecuația unei paralele la d prin M este y − yM = 5(x − xM)
y − 3 = 5(x + 1), deci y = 5x + 8
x + _4 + x − _4 x + _4 − x + _4
π π π π
sin(x + 4 ) + sin(x − 4 ) = 2 sin
_ _ _ _
6. π π
2 cos 2 =
_
_
√2
= 2 sin x cos _4 = 2 _
π
2 sin x = √ 2 sin x

2 2 2
1.a) Matricea A(3) are două coloane egale, deci det(A(3)) = 2 3 3 = 0 .
2 3 3
| |
2
| 0
1.b) det(A(2)) = 2 a − 2
2 1
0
|
1 = 2[(a − 2) 2 − 1]
a−2
det(A(a)) ≥ 6 ⇒ 2[(a − 2) 2 − 1] ≥ 6 ⇒ (a − 2) 2 − 1 ≥ 3
⇒ (a − 2 + 2)(a − 2 − 2) ≥ 0 ⇒
⇒ a(a − 4) ≥ 0 ⇒ a ∈ (− ∞ , 0] ∪ [4, ∞)
1.c)
|
2 2 2
|
det(A(2)) = 2 2 3 = − 2 deci matricea este inversabilă
2 3 2
⎛ _5 − 1 − 1⎞
A ( 2) = − 1 0
−1
⎜
2
1 ⎟
⎝− 1 1 0⎠
2.a) x ∘ y = 3xy − 6x − 6y + 12 + 2 = 3x(y − 2) − 6(y − 2) + 2 = 3(x − 2)
(y − 2 ) + 2
2.b) Observații: 2 este element absorbant (∀)x ∈ ℝ, x ∘ 2 = 2 ∘ x = 2 și
1000
_
500 = 2.
999 1001 _ 1002 2000
Se notează A = _ 1 _ 2 _ _ _
500 ∘ 500 ∘ . . . ∘ 500 , B = 500 ∘ 500 ∘ . . . ∘ 500 și
3 2000
rezultă: _1 _ 2 _ _
500 ∘ 500 ∘ 500 ∘ . . . ∘ 500 = A ∘ 2 ∘ B = 2 ∘ B = 2.
2.c) x ∘ y ∘ z = [3(x − 2)(y − 2) + 2] ∘ z = 3 ⋅ 3(x − 2)(y − 2)(z − 2) + 2 =
= 9(x − 2)(y − 2)(z − 2) + 2
x ∘ y ∘ z = 65 ⇒ 9(x − 2)(y − 2)(z − 2) + 2 = 65 ⇒ (x − 2)(y − 2)(z − 2) = 7
Produsul (x − 2)(y − 2)(z − 2) are valoarea 7 dacă o paranteză are valoarea
±7 și celelalte două ∓ 1. Ecuația are 6 soluții (x, y, z): (3, 3, 9), (3, 9, 3),
(9, 3, 3) și (1, 1, 9), (1, 9, 1), (9, 1, 1).

(2x + 1)(x − 3) − (x + x − 11) x − 6x + 8
f′(x) = ____________________ =_
2 2
1.a) (x − 3 ) 2 (x − 3 ) 2
f(x)
_ _ x 2 + x − 11
1.b) m = lim
x→∞ x
= lim
x→∞ x 2 − 3x
=1
x→∞ ( x − 3 − x) = lim
_ x 2 + x − 11 _ 4x − 11
x→∞ [
n = lim f(x) − x] = lim x→∞ x − 3
=4
Ecuația asimptotei oblice la graficul funcției este y = x + 4.
1.c) f′(x) = 0 ⇒ x 2 − 6x + 8 = 0 ⇒ x1 = 2, x2 = 4, dar cum x1 = 2 ∉ (3, ∞), se
exclude
Tabelul de variație
x 3 4 +∞
f′ --- --- 0 +++ +++
f ↘ ↘ 25 ↗ ↗
Valoarea minimă a funcției este 25 pentru orice x ∈ (3, ∞).
Cum π > 3 ⇒ π ∈ (3, + ∞), deci f(π) > 25.
F(x) = − cos x + _
x2
2.a) 2 + 3x + C
F(0) = − 1 + C și F(0) = 1 ⇒ − 1 + C = 1 ⇒ C = 2
Primitiva funcției f pentru care F(0) = 1 este F : ℝ → ℝ,
F(x) = − cos x + _
x2
2 + 3x + 2
9
∫1 f(x) dx = − cos x | 10 + _ | + 3x | 10 = − cos 1 + _12 + 3 + cos 0 = _2 − cos 1
x 1 2
2.b)
0 2 0
dx = _2 (x − 2 ) | 02 = 2 ⋅ 2 = 4
1 − cos 2x _ sin 2x _ _ _
π π π2
V = π ∫ 2 sin 2 x dx = π ∫ 2 _ π
_
π _
π _
π
2.c) 0 0 2
TEST 5
_
1. Cu z = a + bi și z = a − bi, ecuația devine 2(a + bi) − 3(a − bi) = − 3 + 25i ⇒
⇒ 2a + 2bi − 3a + 3bi = − 3 + 25i
− a + 5bi = − 3 + 25i ⇒ a = 3, b = 5, deci z = 3 + 5i
2. Din relațiile lui Viète x1 + x2 = 5, x1 x2 = 3
x12 + x22 = (x1 + x2) 2 − 2 x1 x2 ⇒ x12 + x22 = 25 − 6 ⇒ x12 + x22 = 19 și 19 ∈ ℕ.
3. 4
_
x+3
2
_
x+3
+ 2 x+2 = 24 ⇒ 2 2⋅ 2 + 2 x+2 = 24 ⇒ 2 x+3 + 2 x+2 = 24⇒ 2 x(2 3 + 2 2) = 24 ⇒
24
2x = _
12 = 2 ⇒ x = 1
1
4. Cazuri totale: Numărul total de submulțimi ale mulțimii A

C70 + C71 + C72 + . . . + C77 = 2 7 = 128
Cazuri favorabile: mulțimi cu cel puțin 5 elemente
C75 + C76 + C77 = 21 + 7 + 1 = 29
29
p=_
128
x−3 y−2 7
5. Ecuația dreptei BC : _ _ _1 _
1 − 3 = 3 − 2 ⇒ y = − 2 x + 2 , deci panta dreptei este
mBC = − _12 .
Panta oricărei drepte perpendiculare pe BC : m = 2.
Ecuația perpendicularei pe BC care trece prin A este y − 0 = 2(x − 2) ⇒
⇒ y = 2x − 4.
cos 2x = 2 cos 2 x − 1. Fie cos x = t, t < 0 deoarece x ∈ [_2 , π].
π
6.
Ecuația devine 2 t 2 − t − 1 = 0 cu soluțiile t1 = − _12 , t2 = 1.
2π
Nu convine t = 1 (contrazice relația t < 0), deci cos x = − _12 ⇒ x = _ 3

1 2
1.a) det(A(− 2)) = 1 1
1 3
| 1
||1
−2 = 0
2 0
2
−1
1
1
|
3 = −1 + 3 = 2
1
1.b) Sistemul are soluție unică dacă det(A(m)) ≠ 0.
det(A(m)) = 1 1 |
1 2
1 3 m+4
1
m | | 1 2
0 1 m+3
1
|
= 0 −1 m − 1 = −m − 3 − m + 1 =
= −2 m + 1
( )
det(A(m)) ≠ 0 ⇒ m ≠ − 1 ⇒ m ∈ ℝ\{− 1}
1.c) Variante:
m ≠ − 1, soluția unică este x = 0, y = 0, z = 0, însă tripletul (0, 0, 0) nu
verifică condiția x02 + y02 + z02 = 14
m = − 1, mp = | |
1 2
1 1
≠ 0. Se notează z = α ⇒ {
x + 2y = − α
x+y=α
⇒ y = − 2α,
x = 3α și soluția este tripletul (3α, − 2α, α)
Condiția x02 + y02 + z02 = 14 devine 9 α 2 + 4 α 2 + α 2 = 14 ⇒ α = ± 1.
Deci pentru m = − 1, sistemul admite soluțiile (3, − 2, 1) și (− 3, 2, − 1),
soluții care îndeplinesc condiția x02 + y02 + z02 = 14.
2.a) a = 2 ⇒ f = X 2 − 4 X 2 − 4X + 1 și f(2) = 2 3 − 4 ⋅ 2 2 − 4 ⋅ 2 + 1 = − 15
2.b) feste divizibil cu X − 1 dacă f(− 1) = 0
f(− 1) = − 1 − (a + 2) + (a − 2) + 1 = 0, deci polinomul f este divizibil cu
X−1
2.c) f(x) = (x 3 + 1) − x(a + 2)(x + 1) = (x + 1)(x 2 − x + 1) − x(a + 2)(x + 1) =
= (x + 1)(x 2 − x + 1 − ax − 2x) = (x + 1)[x 2 − x(a + 3) + 1]
Polinomul f are toate rădăcinile reale dacă ecuația x 2 − x(a + 3) + 1 = 0
are Δ ≥ 0. Se impune condiția:(a + 3) 2 − 4 ≥ 0 ⇒ (a + 1)(a + 5) ≥ 0 ⇒
⇒ a ∈ (− ∞ , – 5] ∪ [− 1, + ∞).

1.a) Se aplică formula (a ) = n a deci f(x) = x + 5x + 3 ⇒ f′(x) =
n ′ n−1 100
= 100 x 99 + 5.
1.b) Ecuația tangentei la grafic în punctul de abscisa x = 0 este y − f(0) =

= f′(0)(x − 0).
Se înlocuiesc valorile f(0) = 3 și f′(0) = 3⇒ y − 3 = 5x ⇒ y = 5x + 3.
Cum A(a, 8) aparține tangentei la grafic având ecuația y = 5x + 3, se
înlocuiesc coordonatele punctului A în ecuație: 8 = 5a + 3 ⇒ 5a = 5 ⇒
a = 1.
1.c) f″(x) = 100 ⋅ 99 x 98
_xf″(x) x ⋅ 100 ⋅ 99 ⋅ x 98
___________ _ _ 100 ⋅ 99 100 ⋅ 99
lim
x→∞ f′(x)
= lim
x→∞ 100 ⋅ x 99 + 5
= lim
x→∞ 5 = 100 = 99
_
100 + x 99
2.a) ∫1 _
0 (x + 2 x + 1 ) dx = ln x + 1 0
3 3
1
−_ 1 x+2 1
_ | = ln _2 − ln _21 = ln _4
2.b) ∫1 f(x 2) = ∫1 _
( 2 ) dx =
1_
_
arctg _
1 x_ 1
0 0
−_
x +2 x +1
2
1
√2 √2
| 0 − arctg x | 10 =
_1_ _1_ _1_ _1_ _π
= arctg − arctg 1 = arctg −
√2 √2 √2 √2 4
2.c) | = ln _
x+2 a
∫a f(x) dx = ln _
a+2 _ 3 _ 2(a + 2)
1 x+1 1 a + 1 − ln 2 = ln 3(a + 1)
8
3 ln 2 − 2 ln 3 = ln 2 3 − ln 3 2 = ln 8 − ln 9 = ln _9
2(a + 2) 8 2(a + 2) 8
Deci ∫a f(x) dx = 3 ln 2 − 2 ln 3 ⇒ ln _
3(a + 1)
= ln _9 ⇒ _ = _ ⇒ a = 2.
3(a + 1) 9
0
TEST 6
_
1. z = 4 + 3i ⇒ z = 4 − 3i
_
z 2 + 2z = (4 + 3i) 2 + 2(4 − 3i) = 16 + 24i + 9 i 2 + 8 − 6i = 15 + 18i
4 − 4m
2. f(x) = x 2 + 2x + m. Se aplică formula vmin = _−Δ _
4a ⇒ vmin = − 4 = − 1 + m
fmin = 5 ⇒ − 1 + m = 5 ⇒ m = 6
3. Se notează 3 x = t, cu restricția t > 0.
Ecuația 9 x + 2 ⋅ 3 x − 15 = 0 devine t 2 + 2t − 15 = 0, cu soluțiile t1 = 3,
t2 = − 5;
deoarece t > 0 este admisă doar valoarea t = 3 ⇒ 3 x = 3 ⇒ x = 1.
4. Cazuri totale: 900 (numerele de 3 cifre, între 100 și 999).

Cazuri favorabile: 5 (5 3 , 6 3 , 7 3 , 8 3 , 9 3 respectiv 125, 216, 343, 512, 729).
5
p=_ _1
900 = 180
5. x−x y−y x−1 y−7
Se află ecuația dreptei AB: _ _ _ _
xB − xA = yB − yA ⇒ − 2 − 1 = 1 − 7 ⇒ y = 2x + 5.
A A
Pentru ca punctele A, B, C să fie coliniare trebuie ca C(3, m) să aparțină

dreptei determinate de punctele A, B,y = 2x + 5, deci m = 2 ⋅ 3 + 5 ⇒
⇒ m = 11.
x + y = _6 ⇒ x = _6 − y⇒ cos x = cos(_6 − y)
6. π π π
cos x = cos _6 cos y + sin _6 sin y

π π
_
_
√3
cos x = _ 1
_
2 cos y + 2 sin y ⇒ 2 cos x = √ 3 cos y + sin y

1 2
| 9
1.a) D(2) = 2 0 12 = 0
1 −3 4
|
1
| x 9 1
||
x
1.b) D(x) = 2 x − 2 16 − x = 0 − x − 2 − x − 2 =
1 −3 x2
9
0 −3 − x x2 − 9
|
= − (x + 2 ) (
1
| 1
− x + 3 ) (x + 3 ) (x − 3 )
= |
= − (x + 2 )(x + 3 ) |−11 1
x−3 |
= − (x + 2 )(x + 3 )(x − 2 ) =
= ( x + 2 )( x + 3 )(2 − x )
1.c) D(4 x) = 0 ⇒ (4 x + 2)(4 x + 3)(2 − 4 x) = 0
Cum 4 x > 0, singura soluție se obține din 2 − 4 x = 0 ⇒ 2 2x = 2 ⇒ 2x = 1
⇒ x = _12 .
2.a) x ∘ y = xy − 7x − 7y + 49 + 7 = x(y − 7) − 7(y − 7) + 7 = (x − 7)(y − 7) + 7
Relația x ∘ y = (x − 7)(y − 7) + 7 este adevărată.
7!
2.b) C71 = _
1! ⋅ 6! = 7
Se observă că ∀ x ∈ ℝ {
x ∘ 7 = (x − 7)(7 − 7) + 7 = 7
⇒ C71 ∘ C2019
1
= 7.
7 ∘ x = ( 7 − 7 ) (x − 7 ) + 7 = 7
2.c) x ∘ x = (x − 7) 2 + 7 și x ∘ x ∘ x = (x − 7) 3 + 7
x ∘ x ∘ x = x ⇒ (x − 7 ) 3 + 7 = x ⇒ (x − 7 ) 3 − ( x − 7 ) = 0 ⇒
⇒ (x − 6)(x − 7)(x − 8) = 0 cu soluțiile x1 = 6, x2 = 7, x3 = 8

1.a) f′(x) = _1 + 3 e 3x și xf′(x) = _x + 3x e 3x ⇒ xf′(x) = 1 + 3x e 3x
x x
1.b) Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisa x = 1 este
y − f(1) = f′(1)(x − 1), unde f(1) = e 3 și f′(1) = 1 + 3 e 3
y = (x − 1)(1 + 3 e 3) + e 3 ⇒ y = (1 + 3 e 3)x − 1 − 3 e 3 + e 3 =
= (1 + 3 e 3x)x − 2 e 3x − 1
1
_
x + 3e
3x
1.c) f′(x) = _1x + 3 e 3x și f″(x) = − _
1
x2
+ 9 e 3x deci lim _ _
1
x→∞ _
= 13
− x2 + 9 e
3x
_ f (x)
_ln x 1
_
2.a) ∫ee ln x dx = ∫ee x 1 ln x dx = ∫ee x dx = ln x | ee = ln e 2 − ln e = 2 − 1 = 1
1 2 2 2 2
ln x
_ 1
_
2.b) ∫1e x f1(x) dx = ∫1e x x dx = ∫1e ln x dx = ∫1e x ln x′ dx = x ln x | e1 − ∫1e x x dx =
= e − x | e1 = e − e + 1 = 1
2.c) ln x
∫e fn(x) dx = ∫e _ n dx și cum x ≤ e ⇒ ln x ≤ ln e, unde ln e = 1⇒
1 1 x
1
⇒ ∫e fn(x) dx ≤ ∫e _
x n dx
1 1
e e
dx _ e _ x −n+11 _ 1 _ 1 _ 1 _ 1
∫_
x n = − n + 1 | 1 = (1 − n) e n−1 − 1 − n = n − 1 − (n − 1) e n−1 deci ∫ fn(x)dx < n − 1
1 1
TEST 7
SUBIECTUL_I _ (30 de puncte)
1. 3 < 2 √3 = √_12 < 4 _
2p
− 3 < 1 − 2 √3 < − 2, deci [1 − 2 √3 ] = − 3 3p
1
_
2. Cum f(x ) = 0 admite soluțiile 0 și 1, putem alege a = 2 . 2p
f(_12 ) = − _14 < 0 , f(_2 ) = _4 > 0 implică f( _12 ) ⋅ f(2 − _12 ) < 0
3 3
3p
x
3 x − 2 x = 0 este echivalentă cu 3 x = 2 x ≠ 0 și cu (_2 ) = 1
3
3. 3p
Cum funcțiile exponențiale sunt injective, rezultă soluția unică 2p
x = 0.
4. Numărul cazurilor posibile este 90. 2p
Numărul cazurilor favorabile sunt generate de sumele 1 + 9,
2 + 8, 3 + 7, 4 + 6, fiecare cu câte două posibilități și 5 + 5 cu o
posibilitate, deci în total 9 cazuri. 2p
9
P=_ _
90 = 10
1
1p
_______________ _ _
5. AB = √(a − b) 2 + (b − a) 2 = |a − b| √2 = √2 3p
În mod necesar |a − b| = 1, deci o alegere poate fi a = 1, b = 0. 2p
6. Notând cu M piciorul înălțimii din A, se formează triunghiul _
2p
dreptunghic AMB cu m( ∢ ABC ) = 30 ∘, deci AB = 2 și BM = √3 .
Precum_și triunghiul dreptunghic și isoscel AMC, deci MC = 1, 2p
AC = √2 . _ _
Rezultă că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 3 + √2 + √3 . 1p

1.a) det A ≠ 0
− 3a + 1 + 4 + 2 − 2a − 3 ≠ 0 3p
− 5a + 4 ≠ 0 ⇒ a ≠ _45 , a ∈ R \{_45 } 2p
1.b) 2A + X = B ⇒ X = B − 2A 2p
− 3 − 2a −1 3
( 1 2)
X= 0 0 −1 3p
5
1 1 1
(3 − 2)
1.c) A(1 ) = 1 −1 2 , det A(1 ) = − 1 2p
1
5 2 −3
(− 3 2)
(A(1 ) ) −1 = −1 −1 1 3p
−1
2.a) (x − 1)(y − 1) − 1 = xy − x − y oricare x, y ∈ ℝ 3p
Rezultă x ∘ y + (x − 1)(y − 1) − 1 = 0, oricare x, y ∈ ℝ. 2p
2.b) x ∘ y = − (x − 1)(y − 1) + 1 1p
(x ∘ y) ∘ z = (x − 1)(y − 1)(z − 1) + 1 oricare ar fi numerele reale x, 2p
y şi z.
x ∘ (y ∘ z) = (x − 1)(y − 1)(z − 1) + 1 oricare ar fi numerele reale x, 2p
y şi z.
2.c) 3 x − 1)(5 x − 1)(7 x − 1) = 0
( 2p
3x = 30 ⇒ x = 0
{7 x = 7 0 ⇒ x = 0
Finalizare: 5 x = 5 0 ⇒ x = 0 , deci x = 0 unica soluție. 3p

1.a) lim f(x) = lim f(x) = f(1) = 0 ⇒ 4p
x→1 x→1
x<1 x>1
⇒ f este continuă în punctul x0 = 1 1p

1.b) Ecuația tangentei: y − f(4) = f′(4)(x − 4). 1p
f′(x) = _ 1_
2 √x , oricare x ∈ ℝ
1p
f(4) = 1, f′(4) = _14 2p

Ecuația tangentei în punctul x0 = 4 este y − 1 = _14 (x − 4) ⇔ y = _14 x. 1p
1.c) Pentru x ∈ (1, + ∞), f″(x) = − _ 1_
4x √x .
3p
f″(x) < 0 ⇒ f este concavă 2p
2.a) ls ( − 1 ) = x→
lim
–1
f(x) = x→
lim
–1
(1 − 3x ) = 4; 2p
x <–1 x <–1
ld ( − 1 ) = x→
lim
–1
f(x) = x→
lim
–1
( x2 + 3 ) = 4
x >–1 x >–1
ls ( − 1 ) = ld ( − 1 ) = f( − 1 ) = 4 ⇒ f este continuă în x = − 1 2p
f este funcţie elementară pe ℝ\{− 1} ⇒ funcţia f este continuă pe ℝ
⇒ funcţia f admite primitive pe ℝ. 1p
0 −1 0
2.b) ∫ f(x) dx = ∫ (1 − 3x) dx + ∫ ( x 2 + 3) dx = 2p
−2 −2 −1
= (x − _
2 ) | + (_
3 + 3x) |
−1 0
3 x2 x3
= 2p
−2 −1
= − 1 − _2 + 8 − (− _13 − 3) = _
3 53
6.
1p
∫ f(x) ⋅ ln xdx = ∫ (x 2 + 3) ⋅ ln xdx = ∫ (_
3 + 3x) ′ ⋅ ln xdx
e e e
2.c) x 3
2p
=
1 1 1
|
e
= (_
3 + 3x) ⋅ ln x − ∫ (_
3 + 3x) ⋅ x dx 3
= _ + 3e − ∫ (_
3 + 3)dx
e e
x3 x 3
1
_ x e3 2
= 2p
1 1 1
|
e
3 + 3e − ( 9 + 3x)
2 e 3 + 28
=_ _
=_
e3 x3
9
1p
1
TEST 8
1. Ne putem gândi la o ecuație de gradul al doilea cu coeficienți 2p
întregi și cu Δ număr
_
irațional.
_
Soluțiile vor fi conjugate iraționale,
de exemplu 1 − √ 2 și 1 + √2 .
_ _
Verificarea condițiilor 1 − √2 + 1 + √2 = 2 ∈ ℤ, respectiv 3p
_ _
(1 − √2 )(1 + √2 ) = 1 − 2 = − 1 ∈ ℤ.
2. f( − x ) = 3 x 2 + 2x − 1 = 3 x 2 − 2x − 1 = f(x) 3p
Rezultă 4x = 0 ce admite soluția unică reală x = 0. 2p
3. (x − 1) 3 = x 3 − 3 x 2 + 3x − 1și (x + 1) 3 = x 3 + 3 x 2 + 3x + 1 2p
Ecuația inițială este echivalentă cu x 2 = − _13 = _13 i 2, de unde rezultă
_ _
√3 √3
soluțiile complex conjugate x = − _ _
3 i și x = 3 i.
3p
4. Submulțimile cerute de problemă sunt de forma M = {a, b} unde,
fără a diminua generalitatea, putem considera a ∈ {1, 3, 5},
b ∈ {2, 4}. 3p
Rezultă că, aplicând regula produsului, obținem 3 × 2 = 6 cazuri
corespunzătoare la 6 submulțimi. 2p
5. Din condiția de perpendicularitate rezultă 3 ⋅ 2 + ( − 2 ) ⋅ ( − a ) = 0. 3p
Se obține a = − 3. 2p
6. Notând cu M piciorul înălțimii din A, se formează _
triunghiul 3p
_ 5 √3
dreptunghic AMB cu m(∢ ABC ) = 30 ∘, deci BM = _ 2 .
M este și mijlocul laturii BC, deci BC = 2BM = 5 √3 . 2p
|
1 1 1
1.a) D(5) = 2 5 3
4 25 9
| 2p
D(5) = −6 3p
1.b) D(x) determinant de tip Vandermonde 2 x 3

1 1 1
|
22 x 2 32
| 2p
Finalizare : D(x) = (2 − x ) (x − 3 ) (3 − 2). 3p

1.c) (2 − x ) (x − 3 ) = 0
x1 = 2, x2 = 3 3p
S = 5, P = 6, S + P = 11 2p
2.a) (x ∗ y) ∗ z = x + y + z − 4 2p
x ∗ (y ∗ z ) = x + y + z − 4 2p
(x ∗ y) ∗ z = x ∗ (y ∗ z) oricare ar fi numerele reale x, y, z. 1p
2.b) Verificăm că pentru oricare x ∈ ℝ
x∗2=2∗x=x
x∗2=x+2−2=x
2∗x=2+x−2=x 1p
deci egalitatea este verificată pentru orice x real. 4p
2.c) x 2 + (2x + 1 ) + (x − 3 ) − 2 = 0 2p
x 2 + 3x − 4 = 0 1p
Rezultă x1 = 1, x2 = −4 2p

1.a) f este derivabilă în x = 0 1p
f′(x) = 3 x ln 3 + 2019 x ln 2019, pentru orice x ∈ ℝ 2p
_ f(x ) − f(0)
lim x = f′(0 ) = ln 6057 2p
x→0
_ f(x ) − f(0)
_____________ 3 x − 1 + 2019 x − 1
(sau calcul direct: lim
x→0 x = lim
x→0 x =
= ln 3 + ln 2019 = ln 6057).
1.b) Pentru a > 1 ⇒ x→−∞ lim a x = 0 . 2p
lim ( 3 x + 2019 x ) = 0
x→−∞
2p
Rezultă d : y = 0 (axa Ox) este asimptotă orizontală la graficul 1p
funcţiei spre − ∞.
1.c) f″(x) = 3 x (ln 3) 2 + 2019 x (ln 2019) 2 ; a x > 0 ⇒ f″(x ) > 0 pentru 3p
orice x ∈ ℝ
⇒f este convexă pentru orice x ∈ ℝ. 2p
2.a) ∫ f 2(x) dx = ∫ (x 2 + 9) dx = 2p
=_
x3
3 + 9x + C _
3p
2.b) x ∈ [0, 4] ⇒ x 2 ∈ [0, 16] ⇒ √x 2 + 9 ∈ [3, 5] ⇒ 3p
4 4
⇒ ∫ f(x) dx ≤ ∫ 5 dx = 5x| 40 = 20 2p
0 0
2.c)
−4
4
∫ f(x) ⋅ f′(x) dx = _12 f 2(x) |−44 = 3p
=0 2p
TEST 9
1. 1 + 2 −1 + 2 −2 = 1+ _1 + _1 = 1, 75 5p
2 4
2. _3 3p
x−5 < 0 ⇔ x−5 < 0
x ∈ (− ∞, 5) 2p
3. Condiţie: x + 2 ≥ 0 adică x ∈ [− 2, ∞) 2p
x + 2 = 1, de unde x = − 1 3p
4. Dobânda obţinută este D = 2016 − 1800 = 2016 1p
_p
100 ⋅ 1800 = 216. 2p
p = 12 2p
5. A este mijlocul segmentului [OB]; va rezulta xB = 2 xA − xO = 4, 3p
yB = 2 yA − yO = 6 2p
6. sinx + 4cosx = 5cosxsinx 2p
sinx = cosx 2p
x = _4
π 1p

1.a) detH(x) = 1 + 0 − 0 5p
1 0 0
(0 0 )
1.b) H(x) ⋅ H(a) = 0 1 lna + lnx 2p
1
ln a = 0 duce la a = 1 3p
2020 0 0
( 0 2020 )
1.c) H(1) + H(2) + . . . + H(2020) = 0 2020 ln2020 ! 5p
0
2.a) f(1) = 1 3 + 3 ⋅ 1 2 − 3 ⋅ 1 − 1 3p
f(1) = 0 2p
2.b) x1 ‧ x2 ‧ x3 = 1 (Viète) 5p
2.c) f = X 3 + 3 X 2 − 3X − 1 = (X − x1)(X − x2)(X − x3) 2p
f(2) = (2 − x1)(2 − x2)(2 − x3) 2p
f(2) = 13 1p

(x + 1)’ ⋅ e x − (x + 1) ⋅ (e x)’
___________________
1.a) f’(x) = 3p
e 2x
−x
f’(x) = _
ex 2p
1.b) lim
x→∞
f(x) = 0 3p
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală la graficul 2p
funcției
1.c) Din a) f’(x) < 0 ∀ x ∈ (0, ∞). 3p
Din consecință a teoremei Lagrange va rezulta că f este strict 2p
descrescătoare.
2.a) F(x) = _x3 _ x2
3 + 2 + c, c ∈ ℝ
2p
Din F(0) = c şi F(0) = 1 va rezulta c = 1. 2p
F :(0, ∞) → ℝ, F(x) = _
x3 _ x2
3 + 2 +1 1p
1 f(x) 1
2.b) ∫ _
x + 1 dx = 0∫ xdx =
2p
0
x2 1 _
_ 1
2 0=2 3p
1
2.c) V = π ∫ f 2(x)dx = 1p
0
= π ∫ (x 4 + 2 x 3 + x 2)dx = π (_
5 +2 4 + 3) =
1 1
_ _ x5 x4 x3
3p
0 0
= 481 _
π
30 1p
TEST 10
1. i(a + bi) = ia − b 1p
ia − b = 3 + 4i 1p
a = 4, b = − 3 1p
z = 4 − 3i 2p
2. f(0) = − 4 2p
f(1) = − 1 2p
f(0)
_
=4 1p
f(1)
3. x − 1 ≥ 0, deci domeniul maxim de definiție este [1, ∞) 2p

Prin ridicare la pătrat obținem x – 1 = 9 1p
cu soluția x = 10 ∈ [1, ∞). 2p
4. Numerele sunt de forma ab ‾. 1p
a ∈ {1, 3, 5, 7} , iar b ∈ {0, 1, 3, 5, 7} cu a ≠ b 1p
Numărul căutat este 4 ⋅ 4 = 16. 3p
5. 3a i ⃗ + 9 j⃗ = 3 i ⃗ + 9 j⃗ 3p
a=1 2p
6. Ipotenuza BC este diametrul cercului circumscris 3p
BC = 2R = 6 2p

1.a) A(1) + A(3) = A(4) 2p
A(a − 5) = A(4) 3p
a − 5 = 4, deci a = 9.
1.b) A(3) = (
3 0 3)
3 3 0 2p
minorul |33 30| = − 9 1p
rangA = 2 2p
3 3
1)(
0 3)
A(1)A (3) t = ( 3 0 =(
6)
1.c) 1 10 6 3
1 0 3 2p
detA(1)A (3) t = 36 − 9 = 27. 2p

A inversabilă 1p
2.a) f(0) = a 1p
f(1) = 2 + a 1p
a(2 + a) > 0 cu a ∈ (− ∞ , − 2) ∪ (0, ∞) 3p
2.b) f = (X − x1)(X − x2)(X − x3) 2p
f(1) = (1 − x1)(1 − x2)(1 − x3) 2p
f(1) = 2 + a 1p
2.c) f(1) = 0 1p
x − 1/f 4p

1.a) lim f(x) = lim 2 _
x
=0 3p
x 2(1 + _
x 2)
1
x→∞ x→∞
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă spre ∞. Analog y = 0 este 2p

asimptotă spre − ∞.
(x 2 + 1) − 2x ⋅ 2x
2____________ 3p
1.b) f’(x) = (x 2 + 1 ) 2
2(1 − x 2)
f’(x) = _
(x 2 + 1 ) 2
2p
1.c) f’(x) < 0, oricare x > 1 2p
Din consecința teoremei Lagrange f este strict descrescătoare 3p
1 1
∫ f0(x)dx = ∫ _ 1
dx = arctg 10 = _
π
2.a) x2 + 1 4. 5p
0 0
p p
tg _
x
2.b) ∫ 2 f1(tg _2x )dx = ∫ 2 _
2 2
2
x dx
2_ 2p
0 0
1 + tg 2
p
2 _
π
=∫ sinxdx = − cos x 2
0
2p
0
=1 1p
1 1
2.c) V = π ∫ g 2(x)dx = π ∫ x 2 dx = 2p
0 0
x3 1
= π  ‧ _
p_
3 0 = 3 3p
TEST 11
1. 1 + (4x + 1)
_
=4 2p
2
4x = 6 2p
3
x = _2 1p
2. |4x + 1| ≤ 7 echivalent cu 2p
− 7 ≤ 4x + 1 ≤ 7 2p
3
− 2 ≤ x ≤ _2 1p
3. x − 1 > 0, adică x ∈ (0, ∞) 2p

log 3(x − 1) = 3 echivalent cu (x − 1) = 27 1p
x = 28 2p
4. A53 3p
5!
=_
2 ! = 60
2p
5. x +x −1 + 3 3p
x=_
A _
2 = 2 =1
B
y +y
y=_ _ 3−1 2p
2 = 2 =1
A B
6. 2⋅1 _
cos2x = 1 − 2 sin 2 x = 1 − _
7 5p
9 =9

1.a) A(1) = (1 1); A(− 1) = (− 1 1)
2p
1 2 −1 0
A(1) ⋅ A(− 1) = (
− 3 1)
−2 1 3p
1.b) detA = a(a + 1) − a = a 2 ≥ 0, ∀ a ∈ ℝ 5p
A(0) = (
0 1)
1.c) 0 1
2p
detA = 0, A ∈ M2(ℝ), A ≠ O2 2p
rangA = 1 1p
2.a) x ∘ y = x(y − 4) − 4x + 16 + 4 = x(y − 4) − 4(y − 4) + 4 = 5p
= ( x − 4 )( y − 4 ) + 4
2.b) x ∘ x = (x − 4) 2 + 4 2p
x ∘ x = 20 echivalent cu (x − 4) 2 + 4 = 20, adică (x − 4)2 = 16, 2p
x − 4 = ± 4 cu x = 8 sau x = 0 1p
2.c) x ∘ 5 = x
(x ∘ 5 ) 3 = x 3 1p
x 3 = 8 conduce la x = 2, soluție unică 3p
(2 − _ x )=2−1=1
f(x)
_ sinx
1.a) lim = lim 5p
x→0 x x→0
f(x) − f(0) 2p
1.b) f’(0) = lim _
x−0 =
x→0
_ f(x) 3p
lim
x→0 x
= 1 (din a))
1.c) Cum f’(x) = 2 − cosx 2p
f’(x) > 0, oricare x ∈ ℝ 2p
Din consecința teoremei Lagrange f este strict crescătoare 1p
2.a) ∫ sinxdx = − cos x + C 5p
2.b) F’(x) = (sinx − xcosx)’ = cosx − cosx + xsinx 2p
Cum F este derivabilă și F’(x) = f(x), ∀ x ∈ ℝ. 3p
3
2.c) V = π ∫ g 2(x)dx = 2p
1
3 3
π ∫ x 2 dx = π _
x3 2p
1
3 1
26
= π_
3
1
TEST 12
1. z = 8 − 6i
2 2p
_ _2
z = 3 + i ⇒ z = 8 + 6i 2p
_2
z + z = 16, 16 = 4
2 2 1p
2. Axa de simetrie a parabolei este dreapta de ecuație x = xV = − _
b 2p
2a
5 3p
x = _4
3. |(x − 4) 2| = 16 ⇔ (x − 4) 2 = 16 2p
x − 4 = ± 4 ⇔ x1 = 0, x2 = 8 3p
4. Mulțimea numerelor naturale prime mai mici decât 100 are 25 de 2p
elemente. 3p
Numărul de submulțimi cu k elemente ale unei mulțimi cu
_ n!
n elemente (k ≤ n) este dat de Cnk = k ! ⋅ (n − k)! . Numărul de
submulțimi cu 3 elemente ale unei mulțimi cu 25 de elemente este:
25 !
C253 = _
3 ! ⋅ 22 ! = 2300.
5. Vectorii sunt coliniari dacă _
m+1
_ 8 2p
3 = 4.
m+1=6⇒m=5 3p
6. sin 2α = 2 sin α cos α 2p

_
sin 2 α + cos 2 α = 1 ⇒ cos 2 α = 1 − (_31 ) = _9 ⇒ cos α = ± _

2
8 2 √2
3
2p
α ∈ (_2 ; π) ⇒ cos α < 0
π
_
4 √2
sin 2α = − _
9
1p

1 0 1 0 0 1
(1 0 1) (1 0)
1.a) A(1) = 0 0 0 , A(1) − I3 = 0 −1 0 2p
0
3p
det(A(1) − I3) = 1
2 0 2 3 0 3
( 2 0 2) (3 3)
1.b) A(2) = 0 0 0 ; A(3) = 0 0 0 2p
0
2 0 2 3 0 3 12 0 12
(2 2)(3 0 3) (12 12)
A(2) ⋅ A(3) = 0 0 0 0 0 0 = 0 0 0
0 0
1 0
1
(1 1)
3p
A(2) ⋅ A(3) = 12 ⋅ 0 0 = 12 ⋅ A(1).
0
0
2 x2 0 2 x2
(2 x 2 0 2 x 2)
1.c) Se calculează A(x) ⋅ A(x) = 0 0 0 , ∀ x ∈ ℝ. 2p
(A(1)) 2 + (A(2)) 2 + . . . + (A(11)) 2 =

2 ⋅ (1 2 + 2 2 + . . . + 11 2) 0 2 ⋅ (1 2 + 2 2 + . . . + 11 2)
(2 ⋅ (1 2 + 2 2 + . . . + 11 2) 0 2 ⋅ (1 2 + 2 2 + . . . + 11 2))
= 0 0 0
2p
22_ ⋅ 23 = n_(n + 1_) ⇒ n_= 22_ 1p
_
2.a) √7 ⊥ (− √ 7 ) = √7 − √7 − √7 ⋅ (− √7 ) = 3p
=7 2p
2.b) Legea este asociativă dacă pentru orice numere reale x, y, z ∈ ℝ

are loc:
(x ⊥ y) ⊥ z = x ⊥ (y ⊥ z) 2p
(x ⊥ y) ⊥ z = x + y + z − xy − xz − yz + xyz, (∀)x, y, z ∈ ℝ
x ⊥ (y ⊥ z) = x + y + z − xy − xz − yz + xyz,(∀)x, y, z ∈ ℝ 2p
Finalizare 1p
2.c) (x − 5) ⊥ (5 − x) = x − 5 + 5 − x − (x − 5)(5 − x) = (x − 5) 2 2p
(x − 5) 2 = 25 ⇔ x = 0, x = 10.
1 2
3p

1.a) f’(x) = (5 e x − x 5) ′ = (5 e x) ′ − (x 5) ′ = 2p
5 ex − 5 x4 . 3p
1.b) lim f(x) = lim(5 e x − x 5) = 2p
x→0 x→0
5 ⋅ e 0 − 05 = 5 3p
1.c) Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x = 0
este: y = f(0) + f’(0) ⋅ x 2p
f(0) = 5, f’(0) = 5 2p
y = 5x + 5 1p
2.a) Dacă Feste o primitivă oarecare a funcției f, atunci Feste derivabilă
cu F’(x) = f(x), ∀ x ∈ (0; ∞). 2p
2 ln x
F’(x) = (ln 2 x + 2) ‚ = _ x = f(x) , deci F este o primitivă a lui f. 3p
e e
2.b) ∫ xf(x) dx = 2 ∫ ln xdx = 2p
1 1
= 2x ln x| e1 − 2x| e1 = 2 3p
2.c)
e
2 ln x
∫_
e
2p
x dx = 2 ∫ ln x ⋅ (ln x) ′ dx =
1 1 3p
= ln 2 x| e1 = 1
TEST 13
1. a3 = 8 ⇒ r = 3 ⇒ a1 = 2 2p
a100 = 299, S100 = _
2 + 299
⋅ 100 ⇒ S100 = 15050 3p
2
2. a = 1 > 0. Deoarece vârful parabolei este situat deasupra axei Ox
deducem că parabola nu taie axa Ox și ecuația nu are soluții reale,
deciΔ < 0 2p
Δ = (2m) 2 − 4(m 2 + 1) = − 4 < 0, pentru orice număr real m. 3p
3. Numărul de cazuri favorabile este egal cu numărul de numere
iraționale din mulțimea M, adică 1001 − 31 = 970 2p
Numărul de cazuri total posibile este egal cu cardinalul mulțimii
M, adică 1001 2p
nr. cazuri favorabile 970
P = ________________ _
nr. cazuri total posibile = 1001
1p
4. _2018 ! 2018 !
= ________________ = 3p
(1009 !) 2 1009 ! ⋅ (2018 − 1009)!
2p
= C2018
1009
∈ℕ
xB + xC
5. Mijlocul M al lui BC are coordonatele: xM = _ 2 = − 5, 2p
yB + yC
_
yM = 2 = 5.
x − xA y − yA 13 15
Ecuația dreptei AM este:_ _ _ _
xA − xM = yA − yM ⇔ y = − 10 x − 10 . 3p
sin x
6. tgx = _
cos x
_
sin x = ± √1 − cos 2 x = ± _45 3p
x ∈ (0, _2 ) ⇒ sin x = _45 ⇒ tgx = _43

π
2p

1.a) M + 2 I2 = (− 2 2 ) + (2
2) (− 1 1)
0 0 2 2p
=
−1 −1 0 3p
det (M + 2 I2 ) = − 1 ⋅ 0 − 2 ⋅ (− 1) = 2
− 1) (3 − 1)
1.b) M ⋅ M = (
− 1)(− 1
, 3 ⋅ M = 3(
− 1)
−2 2 −2 2 2 −6 −2 2
=
−1 −1
=(
− 3 − 3)
−6 6
3p
4 ⋅ I2 = 4 ⋅ (
1) (0 4)
1 0 4 0
= 1p
0
M ⋅ M + 3 ⋅ M + 4 ⋅ I2 = (
0 0)
0 0
= O2 2p
(− 1 1)(c d) = (− a + c − b + d)
1.c) 0 2 a b 2c 2d 2p
(− a + c − b + d)=(0 0) ⇒ a = b = 0, c = d = 1
2c 2d 2 2 3p
2.a) x ∗ 4 = 2x − 2 3p
2x – 2 = 0, x = 1 2p
2.b) x ∗ y = xy − 2x − 2y + 4 + 2 = x(y − 2) + 2(y − 2) + 2 = 2p
= (y − 2)(x − 2) + 2 = (x − 2)(y − 2) + 2 3p
2.c) x ∗ x = (x − 2) 2 + 2
x ∗ x ∗ x = (x − 2 ) 3 + 2 2p
(x − 2) 3 + 2 = x ⇒ x = 1, x = 2, x = 3
1 2 3
3p

1.a)
f(x) − f(1)
_ 2p
lim x − 1 = f’ 1
( )
x→1
2p
f’(x) = (x 17 + 17 x + 18) ‚ = 17 x 16 + 17 x ln 17
1p
f’(1) = 17 + 17 ln 17 = 17 ln(17e)
1.b) lim
x→∞
f(x ) = lim
x→∞
(x 17 + 17 x + 18) =
= ∞ +∞ = ∞ 3p
Funcția nu admite asimptotă orizontală la ∞, deoarece limita nu
este finită. 2p
1.c) f’(x) = (x 17 + 17 x + 18) ‚ = 17 x 16 + 17 x ln 17 > 0 pentru orice număr
real x, deoarece 17 x 16 ≥ 0, 17 x > 0, ln 17 > ln 1 = 0 2p
Deoarece f’(x) > 0 pentru orice număr real x, deducem că funcția f
este crescătoare pe mulțimea numerelor reale. 3p
2.a) Dacă F este o primitivă oarecare a funcției f, atunci F este derivabilă

2p
și F’(x) = (x 2 + 2018x − 2009) ‚ = (x 2) ′ + (2018x) ′ − 2009 ′ =
2x + 2018 = f(x) 3p
2.b) f(x 2) = 2 x 2 + 2018 1p
1 1
∫ f ( x 2 ) dx = ∫ (2 x 2 + 2018) dx = 2p
0 0
( 3 + 2018x) = 3 |
1
2 x3
_ 6056
_ 2p
0
G(x ) − G(0)
_
2.c) lim
x→0 x = G’(0) 2p
G’(x) = f(x) ⇒ G’(0) = f(0) = 2018 3p
TEST 14
SUBIECTUL I 30 de puncte
1. i + i 2 + i 3 + i 4 = 0. Rescriem suma: 2p
(i + i 2 + i 3 + i 4) + . . .(i 97 + i 98 + i 99 + i 100) + i 101 + i 102 =
= i 101 + i 102 = i − 1 3p
2. x1 + x2 = − _a = 5
b 1p
2p
x12 − x22 = (x1 − x2) ⋅ (x1 + x2) ⇒ x1 − x2 = 3
2p
x1 = 4, x2 = 1, x1 x2 = _a = m ⇒ m = 4
c
3. Se ridică ambii mebri la puterea a treia: 3x − 1 = (x − 1) 3 2p

3x − 1 = x 3 − 3 x 2 + 3x − 1 ⇔ x 3 − 3 x 2 = 0 ⇔ x = 0 sau x = 3 3p
4. Numărul de submulțimi cu 3 elemente ale unei mulțimi cu n 2p
elemente este Cn3
Cn3 = 20 ⇔ _
n!
= 20 ⇒ n = 6 3p
3 ! ( n − 3 )!
5. u→ ⊥ v→ ⇔ 3(m + 4) − 6 = 0 ⇔ 2p
⇔ 3m + 6 = 0 ⇔ m = − 2 3p
6. sin 2 x + 2 sin x cos x + cos 2 x + sin 2 x − 2 sin x cos x + cos 2 x = 3p
= 2(sin 2 x + cos 2 x) = 2 2p

1 1 1 1 1 1 −1 −1 −1
(− 5 − 5 − 5)(− 5 − 5 − 5) ( 5 5)
1.a) A 2 = A ⋅ A = 3 3 3 3 3 3 = −3 −3 −3 2p
5
−1 −1 −1 1 1 1 0 0 0
(5 5 ) (− 5 − 5 − 5) (0 0 0)
A2 + A = − 3 − 3 − 3 + 3 3 3 = 0 0 0 = O3 3p
5
1 3 −5
(1 3 − 5)
1.b) A t = 1 3 − 5 1p
1 1 1 1 3 −5 2 4 −4
(− 5 − 5 − 5) (1 − 5) (− 4 − 10)
A + At = 3 3 3 + 1 3 −5 = 4 6 −2 1p
3 −2
|
2
det(A + A t) = 4
inversabilă. − 4
4
6
−2
−4
|
− 2 = 0, deci matricea A + A t nu este
− 10
3p
1 1 1 x 0 0 x+1 1 1
(− 5 − 5 − 5) (0 0 x) ( − 5 − 5 x − 5)
1.c) A + x I3 = 3 3 3 + 0 x 0 = 3 x+3 3 2p
det (A + x I3 ) = 0 ⇔ x 2(x − 1) = 0 ⇔ x = 0 sau x = 1. Convine x = 0 3p

2.a) Suma coeficienților polinomului f este egală cu f(0) 2p
f(0) = (0 2 − 2 ⋅ 0 + 1) 49 = 1 3p
2.b) f(x) = (X − 2X + 1) = [(x − 1) ] = (x − 1)
2 49 2 49 98 2p
f(1) = 0 1p
f( − 203 ) ⋅ f( − 202 ) ⋅ . . . ⋅ f(202 ) ⋅ f(203)=
f( − 203 ) ⋅ f( − 202 ) ⋅ . . . ⋅ f(1 ) ⋅ . . . ⋅ f(202 ) ⋅ f(203 ) = 0 2p
2.c) Restul împărțirii lui f la polinomul g = X + 1 este egal cu f(− 1) 2p
f(− 1) = 4 49 = (2 49) 2 deci, restul este pătratul lui 2 49 3p

1.a) ′ 2 e x) ′ ⋅ x 2 − 2 e x ⋅ (x 2) ′ 2p
f (x ) = (_x2 )
2 e x ′ (________________
= x4
=
2x e x(x − 2) 2 e x(x − 2)
=_
x4
=_
x3 3p
_2 ex
1.b) lim
x→0
f(x) = lim 2 = ∞
x→0 x
2p
x<0 x<0
_ 2 ex 2p
lim
x→0
f(x) = lim
x→0 x
2 = ∞
x<0 x<0
Dreapta de ecuație x = 0 este asimptotă verticală la graficul lui f 1p

1.c) y = f(1) + f ′(1)(x − 1) 2p
f(1) = 2e, f ′(1) = − 2e
y = − 2ex + 4e 3p
2.a) 5 5 2p
∫ (x 2 + 9) ⋅ f(x) dx = ∫ (x 2 + 9) ⋅ _ 1
(x 2 + 9) dx
3 3
5
= ∫ dx = x| 53 = 2 3p
3
2.b) 1 1
+9−9
1 2 2p
∫ x 2 f(x ) dx = ∫ x 2 ⋅ _ 1
dx = ∫ _ dx =
x
0
2
0
2
x +9 0 x +9
|
1 1 1
= ∫ dx − 9 ⋅ ∫ _ 1
1 dx = x − 9 ⋅ _ _ 1
_ x
3p
0
2 3 arctg 3 = 1 − 3arctg 3
x +9 0
0
2.c) ∫_ x
dx = _12 ⋅ ∫ _2x
dx = 2p
2
x +9 2
x +9
x +9 ′( )
= _12 ⋅ ∫ _ dx = _12 ln(x 2 + 9) + C
2
3p
2
x +9
TEST 15
_ 3 _
1. (3 + √3 ) = 54 + 30 √3 1p
_ _
3
(3 − √3 ) = 54 − 30 √3 1p
_ 3 _ 3 _
(3 + √3 ) − (3 − √3 ) = 60 √3 3p
2. f este o funcție pară atunci:f(x) = f(− x), ∀ x ∈ ℝ 2p
f(− 3) = f(3) = 8 1p
f(3) + f(− 3) = 16 2p
3. Condiții de existență: x ∈ (3; ∞) 2p
log 3(x − 3)(x + 3) = 3 ⇔ x 2 − 9 = 27 ⇔ 1p
⇔ x 2 = 36 ⇔ x = ± 6 1p
convine x = 6 care verifică condiția de existență 1p
4. x = 2 și x = 4 sunt soluții ale ecuației date, deci numărul de cazuri

favorabile este 6; 2p
numărul de cazuri total posibile este egal cu cardinalul mulțimii 2p
date, deci 8;
nr. cazuri favorabile
________________ 3
_ 1p
P = nr. cazuri total posibile = 4
_ _
5. |u→| = √(m + 4) 2 + 1 , |v→| = √10 2p
|⇀
u| = |⇀v| ⇔ (m + 4) 2 = 9 ⇔ m = − 1 sau m = − 7 3p
6. cos 2x = 1 − 2 sin 2 x = 3p
7
= 1 − _29 = _9 2p
|
1.a) 2 − 1 − 1
|
1 1 −1 = −2 + 3 + 1 + 3 − 2 − 1 =
3 −1 −1
3p
=2 2p
1.b)
|
2 −1 −1
1 1
3 −1 −1
|
m = 0 ⇔ − 2 − 3m + 1 + 3 + 2m − 1 = 0 ⇔ 3p
2p
⇔ −m + 1 = 0 ⇔ m = 1
1.c) 2x − y − z = 0 3x + z = 4
{3x − y − z = 1 {3x − y − z = 1
3p
x + y + 2z = 4 ⇔ 4x + z = 5 ⇔
x=1
{z = 1
y=1 2p
( 5)
2.a) x ∗ − _1 = − _x + _x − _
1 _
4 3p
5 5 25 − 25 =
5
= −_ 1
_
25 = − 5 , ∀ x ∈ ℝ
2p
x y
25 − 5 = x(y + 5 ) + 5 (y + 5 ) − 5 =
2.b) x ∗ y = xy + _5 + _5 + _1 _ 1 1
_ 1
_ 1
_ _1 2p
(y + 5 )(x + 5 ) − 5 = (x + 5 )(y + 5 ) − 5 , ∀ x, y ∈ ℝ
1
_ 1
_ _1 1
_ 1
_ _1
3p
2.c) Din punctul a) x ∗ (− _15 ) = − _15 , dar și (− _15 ) ∗ x = − _51 ∀ x ∈ ℝ
2p
(− 15 ) ∗ (− 15 ) ∗ . . . ∗ (− 15 ) ∗ (− 15 ) ∗ (− 15 ) ∗ (− 15 ) =
_8 7
_ _4 _3 _2 1
_
x ∗ (− _15 ) ∗ y = − _15 , x = (− _
15 ) ∗ (− 15 ) ∗ . . . ∗ (− 15 ),
8 7
_ _4
3p
y = (− _
15 ) ∗ (− 15 )
2 1
_

1.a) f ′(x ) = (3 − 2x + ln x) ′ = 3p
1 − 2x
= − 2 + _1x = _
x , ∀ x ∈ (0; ∞) 2p
1
_ 1p
1.b) f ′(x ) = 0 ⇒ x = 2
f ′(x ) ≥ 0, pentru orice x ∈ (0 ; _12 ] deci f este crescătoare, 2p
f ′(x ) ≤ 0, pentru orice x ∈ [_12 ; ∞) deci f este descrescătoare 2p
1.c) f ′′(x ) = ( f ′(x )) ′ = ( x ) =

1 − 2x ′
_
3p
(1 − 2x) ′ ⋅ x − (1 − 2x) ⋅ x ‚
= __________________
x2
1
= −_
x2
f ′′ < 0, ∀ x ∈ (0; ∞), deci f este concavă pe intervalul (0; ∞). 2p
2.a) ∫ (f(x) − x + 3 ) dx = ∫ ( x + 3 + x + 4 − x + 3 ) dx = ∫ x + 4 dx = 2p
_ 1 _ 1 _ 1 _ 1 _ 1
3p
= ln|x + 4| + C
2.b) ∫ ( x + 3 + x + 4 ) dx = ∫ x + 3 dx + ∫ _ 2p
_ 1 _ 1 _ 1 1
x + 4 dx
= ln|x + 3| + ln|x + 4| + C
3p
= ln|x 2 + 7x + 12| + C
2 2p
2.c) A = ∫ |f(x)| dx =
1
| |
2
=∫ _
x
1
+ 3 +_
x
1 dx = ln|x 2 + 7x + 12|| 2 =
+ 4 1
3p
1
3
= ln _2 .
TEST 16
b7
1. b7 = b1 ⋅ q 6 , b4 = b1 ⋅ q 3 ⇒ _
b = q ⇔ q = 27 ⇔ q = 3
3 3
3p
4
b
b1 = _4
q3
= 135 : 27 = 5 2p
V(− _
2a ; − 4a )
Δ
_ 2p
b
2.
1p
−_
b
2a = 0 2p
Δ = − 16, − _Δ
4a = 4 ⇒ V(0; 4)
3. Ecuația se rescrie: (3 x) 2 − 5 ⋅ 3 x + 6 = 0 ⇔ (3 x − 2)(3 x − 3) = 0. 3p
3 x = 2 ⇒ x = log 3 2 , 3 x = 3 ⇒ x = 1 2p
4. x 2 − 8x + 15 ≤ 0 ⇔ x ∈ [3; 5]
Numărul de cazuri favorabile este egal cu 3. 2p
Numărul de cazuri posibile este 8. 2p
P = ________________ _ 3 1p
nr. cazuri total posibile = 8 ____________
_
√
_
u| = √(a − 6) 2 + 1 , |⇀v| = (_12 ) + (_2) =1
2 2
|⇀ √3
5. 3p
|⇀
u| = |⇀v| ⇔ (a − 6) 2 = 0 ⇔ a = 6 2p
6. Din teorema sinusurilor aplicată în triunghiul ABC se obține: 3p

_ b 2p
sin B = 2R
sin B = _12 , R = 6

1.a) 2 1 3 1 1 3 3p
(1 0 − 2 ) (1 − 3)
A(1) = 3 1 1 , A(1) − I3 = 3 0 1
0
|
1 1 3
3 0 1 = 10
1 0 −3
| 2p
1.b) − 2x 1 3
( 1 2x)
A(− x) = 3 1 1 , 1p
0
2x 1 3 − 2x 1 3
( 1 0 − 2x)( 1 2x)
B = A(x) ⋅ A(− x) = 3 1 1 3 1 1 = 2p
0
−4 x2 + 6 2x + 1 12x + 1
( − 4x − 4 x 2 + 3)
2p
− 6x + 4 4 2x + 10
1
3
− 8 x 2 + 6x + 30 = 30 ⇔ x = 0 sau x = _4 3p
⎜ ⎟
1.c) ⎛2 ⋅ 1 + 2 ⋅ 2 + . . . + 2 ⋅ n 1
+ 1 + .. . + 1 3
+ 3 + 3. . . + 3 ⎞ 2p
A(1) + A(2) + . . . + A(n) = n ori n ori
3
+ 3 + 3. . . + 3 1 + 1 + .. . + 1
 1 + 1 + .. . + 1

n ori n ori n ori

1
+ 1 + .. . + 1 0 − (2 ⋅ 1 + 2 ⋅ 2 + . . . + 2 ⋅ n)
⎝ n ori ⎠
n(n + 1) n 3n
( n )
A(1) + A(2) + . . . + A(n) = 3n n n 3p
0 − n n + 1)
(
2.a) f(0) = (0 − 4 ⋅ 0 + 4) 101 = 3p
=4 101
= (2 101) 2 2p
2.b) f(x) = [(x − 2) 2] 101 = (x − 2) 202 2p

f(x)
_ 3p
g(x) = x − 2 , restul este 0
( ) 201
2p
2.c) h(x) = [− (x − 2)] 202 = (x − 2) 202
f(x) 3p
Câtul împărțirii este _
g(x) = 1.

1.a) f ′(x) = (_
x 2 + 2x + 2 )
x − 2x + 2 ′ 2
(x 2 − 2x + 2) ′(x 2 + 2x + 2) − (x 2 − 2x + 2) (x 2 + 2x + 2) ′
= _____________________________________
(x 2 + 2x + 2) 2 = 2p
(2x − 2)(x 2 + 2x + 2) − (x 2 − 2x + 2)(2x + 2) 4 x2 − 8

= ______________________________
(x 2 + 2x + 2) 2 =_
(x 2 + 2x + 2) 2
3p
4(x 2 − 2)
=_
(x 2 + 2x + 2) 2
_ x 2 + 2x + 2
1.b) f(− x) = x 2 − 2x + 2 2p
x 2(1 + _2x + _
x 2)
2
lim f(− x) = lim ___________
=1 3p
x (1 − _2x + _x 2)
2
x→∞ x→∞ 2
_
1.c) f ′(x) = 0 ⇔ x1,2 = ± √2 2p
_
f ′(x) ≥ 0,_∀ x _∈ (− ∞; − √2 ] deci f este crescătoare, f _ ′(x) ≤ 0,
∀ x _∈ [−_√2 ; √2 ] deci f descrescătoare, f ′(x) ≥ 0, ∀ x ∈ [√2 ; ∞);
− √2 ; √2 sunt punctele de extrem ale lui f. 3p
1 _ 1 _ 2p
2.a) ∫ (3 √x + 2 − 2)dx = 3 ∫ √x dx =
0 0
_
= 2x √x | 10 = 2 3p
2 _ 2p
2.b) V = π ∫ h 2(x) dx , h(x) = √x
0
2
|
2
V = π ∫ xdx = π ⋅ _
x 2
2
= 2π 3p
0 0
2.c) Dacă Feste o primitivă oarecare a funcției f, atunci F este derivabilă

cu F′(x) = f(x). 2p
_
(
F′(x) = 2x √x + 2x − _1 ′ = 3)
_ 3p
= 3 √x + 2 = f(x), ∀ x ∈ [0; ∞ )
F este o primitivă a funcției f.
TEST 17
1. (x − 2 ) ( − x + 8)(x − 4) = 0 ⇔ x1 = 2, x2 = 8, x3 = 4 2p
_ _
3 3
mg = √2 ⋅ 8 ⋅ 4 = √64 = 4 3p
2. f(f(x)) = a(ax + b) + b = a 2 x + ab + b
a 2 x + ab + b − 2ax − 2b − 1 = 0 ⇔ (a 2 − 2a)x − b = 1 ⇔ 2p
⇔ a = 2, b = 1 ⇒ f(x) = 2x + 1 3p
3. Ridicăm ambii membri la cub:
x 3 + x 2 + 3x + 2 = x 3 ⇔ x 2 + 3x + 2 = 0 2p
x1 = − 1, x2 = − 2 3p
4. 5!
A51 = _ _ 10 ! 3p
4 ! = 5, C10 = 2 ! ⋅ 8 ! = 45, P3 = 6
2
A51 + C102 + 4 P3 = 74, 74 ⋮ 37 2p

5. xA + xB
_ xA + xC
_ xB + xC
_ 2p
2 = − 2, 2 = 4, 2 = 0 ⇒
xA = 2, xB = − 6, xC = 6
yA + yB
_ yA + yC
_ yB + yC
_
2p
2 = 4, 2 = − 2, 2 = 4 ⇒
yA = − 2, yB = 10, yC = − 2
A(2; − 2), B(− 6; 10), C(6; − 2) 1p
→ → → →
6. u ⋅ ⇀v = (3i − 5j )(4i + 6j ) =
⇀ 3p
= 12 − 30 = − 18 2p
1.a) A0(2; 3), A2(4; 5) 2p
| |
x
A0 A2 : 2
4
y
3
5
1
1 =0⇔y=x+1
1
3p
_
1.b) O A = √3 2 + 4 2 = 5 3p
1
_ _
O A2 = √4 2 + 5 2 = √41
_ _
A1 A2 = √1 + 1 = √2
_ _
POA A = √41 + √2 + 5 2p
| |
1 2
0 0 1
1.c) Δ= 3 4 1 = −1 2p
4 5 1
AOA A = _12 ⋅ |Δ| = _12 3p
1 2
2.a) x ∗ y = xy + 5x + 5y + 25 − 5 = x(y + 5) + 5(y + 5) − 5 = 2p

(y + 5)(x + 5) − 5 = (x + 5)(y + 5) − 5, (∀)x, y ∈ ℝ 3p
2.b) (x − 12)*(x + 13) = (x − 12 + 5)(x + 13 + 5) − 5 = 2p
= (x − 7)(x + 18) − 5 3p
(x − 7)(x + 18) − 5 = − 5 ⇔ (x − 7)(x + 18) = 0 ⇔ x = 7 sau x = − 18
2.c) − 5 ∗ x = (− 5 + 5)(x + 5) − 5 = − 5, (∀)x ∈ ℝ
(− 5) ∗ (− 4) ∗ … ∗ 0 ∗ … ∗ 1005 = − 5 ∗ x = − 5 unde 3p
x = (− 4) ∗ … ∗ 0 ∗ … ∗ 1005 2p

1.a) f(x) − f(1)
_
lim x−1 = f 1
‚( )
x→1
2p
f‚(x) = [(x 2 − 2x + 2) e x] ‚ = x 2 e x 2p
_ f(x) − f(1) 1p
f‚(1) = e deci lim
x→1 x−1 = e
b) f(− x) = (x 2 + 2x + 2) e −x =
x 2 + 2x + 2
_ 2p
ex
_ ∞ x 2 + 2x + 2 [_∞]
lim
x→∞
f(− x) = lim
x→∞ ex =
= lim _ 2x + 2
2
_ 3p
x→∞ e x = lim
x→∞ e x
=0
c) x ≥ 0, e > 0, (∀)x ∈ ℝ ⇒ f‚(x) = x 2 e x ≥ 0, (∀)x ∈ ℝ
2 x
3p
Deci f este o funcție crescătoare pe mulțimea numerelor reale. 2p
2.a) 2 2 2
∫ (2 e x + 4)f(x) dx = ∫ 2(e x + 2) ⋅ _ 2
e x + 2 dx = ∫ 4dx = 3p
1 1 1
2p
= 4x| 21 = 8 − 4 = 4
b) ∫_ x x e +2
dx = ∫ _
( x
dx = _12 ∫ x e x dx + ∫ xdx =
) 2p
f(x) 2
x ex − ex + x2
_
2 +C 3p
_ _ _
c) 1
√
h(x) = _
ex
2 f(x) =
_
√
ex _
⋅ 2
2 ex + 2 = _
√
ex _ ex
e x + 2 ⇒ V = π 0∫ e x + 2 dx =
2p
e+2
= π ln|e x + 2|| 10 = π ln _ 3p
3
Teste BAC de tip B
TEST 1
1. _ 2p
z = a + bi, z = a − bi ⇒ 4(a + bi) + 3(a − bi) = 28 + 3i
7a = 28, b = 3 ⇒ z = 4_ + 3i 2p
Finalizare. |4 + 3i| = √4 2 + 3 2 = 5 1p
2. Ecuația 3x + 2 = x 2 + 7x + 5 ⇒ x1 = − 1, x2 = − 3 3p
Finalizare. Punctele de intersecție sunt A(− 1, − 1)și B(− 3, − 7) 2p
3.
2
_ 3
2 x ⋅ 2 3 + = 20 și substituția 2 x = t 2p
2x
2 x = 2 ⇒ x = 1, 2 x = _12 ⇒ x = − 1 3p
4. card{2, 4, 6, . . . , 1000} = 500, card{3, 6, 9, . . . , 999} = 333,

card{6, 12, 18, . . . , 996} = 166 3p
500 + 333 − 166 667
p = ____________
1000 =_
1000 2p
Scrierea dreptelor y = − _
m _ 1
_ 5 _ 13 2p
5. 4 x + 4; y = 8 x + 8
3p
Condiția de paralelism − _ 1
_ 1
_
m
4 = 8 ⇒ m = −2
6. ctg a = 4 ⇒ tg a = _41 și ctg b = 5 ⇒ tg b = _15 2p
1
_
tg a + tg b + _15 9
tg(a + b) = _
1 − tg a ⋅ tg b =
_
4 _
1 = 19
_ 3p
1 − 20
|
1 −1 m
1.a) det (A(m)) = m 1 − m
|
| |
2 m 1 m+1 0 0
Prin adunarea primelor două linii det(A(m)) = m 1 −m 3p
Finalizare. Δ = (m + 1)(1 + m 2) 2 m 1 2p
1.b) Pentru m ≠ − 1 ⇒ rang A = 3
1 −1 −1
( 2 −1 1 )
Pentru m = − 1 ⇒ A(− 1) = − 1 1 1 ⇒ mp =
−1 1
−2 −1
= 3,| |
deci rang A = 2 2p
Pentru ambele variante, ∀ m ∈ ℝ rang A ≥ 2. 3p
x−y−z=1
{ 2x − y + z = 5
1.c) m = −1 ⇒ −x + y + z = 2 2p
Prin adunarea primelor două relații se obține contradicția 0 = 3,

deci pentru m = − 1, sistemul este incompatibil. 3p
2.a) f ⋮ (x − 1) ⇒ f(1) = 0 2p
1−m+2=0⇒m=3 3p
2.b) Din relația Viète x1 x2 x3 = − 2 și dacă x1 x2 = 2 ⇒ x3 = − 1 3p
(− 1 ) 3 + m + 2 = 0 ⇒ m = − 1 2p
2.c) ⎧x13 = m x1 − 2
⎪
⎨x23 = m x2 − 2 ⇒ x13 + x23 + x33 = m(x1 + x2 + x3) − 6 = − 6 3p
⎪
⎩x33 = m x3 − 2
Cum x1 x2 x3 = − 2, x13 + x23 + x33 + 3 x1 x2 x3 = − 6 + 3(− 2) = − 12. 2p

1.a) 2p
(x − 3)
x+2 ′
_
_
f′(x) = _ x+2
_
√
2 x−3
f′(x) = _5
___________
, x ∈ (− ∞ , − 2) ∪ (3, ∞) 2p
2 _ √
x+2(
x−3 x−3
)2
1.b) Ecuația y − f(x0) = f′(x0)(x − x0) 1p

3
f(7) = _2 , f′(7) = − _
5 2p
48
3 5
y − _2 = − _
48 x − 7 ⇒ 48y + 5x − 107 = 0
( ) 2p
x→∞ ( x − 3 )
2x+100
_ x+2
x→∞ [
1.c) lim
x→∞
f (x) 4x+200 = lim f (x) 2] 2x+100 = lim . Cazul 1 ∞ 3p
_5 (
x→∞ [( x − 3) ]
x−3 2x+100
)
_
x−3
5
1+_ 2p
5
Finalizare lim = e 10
I1 = ∫e (x + 1) ln x dx = ∫e [_ 2 ]
(x + 1 ) 2 ′
2.a) ln x dx =
1 1
(x + 1) 2
= _ 2 ln x | e1 − _12 ∫e _
x 2 + 2x + 1
x dx 3p
1
e2 + 5
Finalizare I1 = _
4
2p
2.b) x ∈ [1, e] ⇒ ln x ∈ [0, 1] ⇒ (ln x) n ≥ (ln x) n+1 3p

Integrând se obține inegalitatea In ≥ In+1, deci șirul (In) este
descrescător. 2p
(x + 1 ) 2
_ e + 2e − 3
| 1e = _
2
2.c) I0 = ∫e (x + 1) dx = 2 2
1
(In) descrescător ⇒ In ≤ I0, ∀ n ∈ ℕ

ln x ≥ 0, x + 1 > 0 ⇒ (x + 1) ln n x ≥ 0 ⇒ In ≥ 0, ∀ n ∈ ℕ, 3p
deci In ∈ [0, I0], ∀ n ∈ ℕ
⇒ șirul este mărginit 2p
TEST 2
_ _ _ _
1. 4 4 4
√ 2 = √ 4 , √ 4 > √ 3 > 1, log 5 4 < 1
4
_ _
Deci ordinea crescătoare a numerelor este log 5 4, √3 , √2 .
2. Condiția de tangență Δ = 0 ⇒ (2m + 1) 2 = 36 ⇒ 2m + 1 = ± 6 ⇒ m1 = _2 ,
5
7
m2 = − _2
Condiția de existență x > 2 și 5 − 2x > 0 ⇒ x < _2 , deci x ∈ (− 2, _2 )
5 5
3.
lg(x + 2)(5 − 2x) = 1 ⇒ (x + 2)(5 − 2x) = 10, cu soluțiile x1 = 0 și x2 = _12
care verifică condiția de existență.
4. Numărul cazurilor totale este 5 2 = 25, iar cazurile favorabile sunt
perechile ordonate (1, 1) (1, 2) (1, 3) (2, 1) (2, 2) (3, 1) deci probabilitatea
6
este p = _25 .
x+1 y−3
5. Pentru B(− 1, 3) și C(2, − 1), ecuația dreptei BC este _ _
2 + 1 = −1 − 3 ⇒
4x + 3y − 5 = 0.
|4 ⋅ 4 + 3 ⋅ 2 − 5| _17
Distanța de la A(4, 2) la dreapta BC este d = ____________
_ = 5.
√ 9 + 16
a+b+c
6. a, p = _
Cu notațiile: AB = c, AC = b, BC =__________________
2 , R = raza cercului
circumscris, S = aria △ ABC, S = √p(p − a)(p − b)(p − c) = _
abc
4R = 84 =
13 ⋅ 14 ⋅ 15
_ 65
_
= 4R ⇒R= 8 .
1.a) Mp =
1 1|
y y+2
|
= − 2 ≠ 0 ⇒ ∀ x, y ∈ ℝ rang A ≥ 2
|
x x+2 x+4 x 2
1.b) det A = y y + 2 y + 4 = y 2
1 1 x 1 0 x−1
4
||
4 = y−x 0
x
1
2
0 x−1
||
4
0 =
|
= − (y − x )
2
0 x−1
4
| |
= − (y − x) ⋅ 2(x − 1) = 2(x − y)(x − 1)
1.c) det A = 2(− 2 − 2)(− 2 − 1) = 24 ≠ 0 deci matricea este inversabilă
−7 1 −4
12 ( 5
− 1 1 − 4)
A −1 = _1
det A ⋅ A *
⇒ A −1
= _1
1 8
2.a) (x − 1) | f ⇒ f(1) = 0 ⇒ m = 5
2.b) Polinomul se descompune f(x) = (X − x1)(X − x2)(X − x3).
f(2) = (2 − x1)(2 − x2)(2 − x3)
f(2) = 8 − 4m + 4 = 12 − 4m
2.c) f are rădăcină dublă dacă ∃ α pentru care f(α) = 0 și f′(α) = 0. Formez
sistemul
{ 3 α 2 − 2mα = 0 .
α3 − m α2 + 4 = 0
3α
α ≠ 0 ⇒ 3α − 2m = 0 ⇒ m = _
2
Înlocuind se obține α 3 = 8 ⇒ α = 2și m = 3.

f(x) x2 − x + 1
1.a) Ecuația asimptotei y = mx + n unde m = x→−∞ lim _ lim _
x = x→−∞ x 2 + 2x
= 1 și
lim (_ x + 2 − x) = x→−∞
x −x+1 − 3x + 1
lim _
2
lim (f(x) − mx) = x→−∞
n = x→−∞ x + 2 = − 3 deci y = x − 3.
2x − 1 x + 2 − x − x + 1
( )( ) (
x + 4x − 3 )
1.b) f′(x) = ____________________ =_
2 2
(x + 2 ) 2 , ∀ x ∈ ℝ − − 2
{ }
(x + 2 ) 2
1.c) f″(x) = _ 14
(x + 2) 3 , deci pentru x > − 2, f″(x) > 0 și funcția este convexă
2.a) In = ∫nn+1 (3 + _1x ) dx = 3x | n+1

n
+ ln|x| | n+1
n
n+1
= 3 + ln _n
_ n+2 _ n+1 _ n 2 + 2n
2.b) In+1 − In = 3 + ln n + 1 − 3 − ln n = ln n 2 + 2n + 1 < ln 1 = 0 deci In este
descrescător
ln (1 + _1n )
n+2
2.c) (n + 2)(I − 3) = lim(n + 2)ln _n+1
lim
x→∞ n x→∞ n = lim
x→∞
= ln e = 1
TEST 3
1. Considerând r = rația progresiei aritmetice, din a5 = a1 + 4r, a11 = a1 + 10r
și a5 + a11 = 20 ⇒ 2 a1 + 14r = 20 și după simplificare a1 + 7r = 10. Cum
a1 + 7r = a8 rezultă că a8 = 10.
2. (f ∘ g)(x) = 0 ⇒ (3x + 5) 2 − 4 = 0 ⇒ (3x + 5) 2 = 4 ⇒ 3x + 5 = ± 2 ⇒
7
⇒ x1 = − _3 , x2 = − 1
_
3. 3
√ x − 5 = x − 5 ⇒ x − 5 = (x − 5) 3 sau (x − 5)[(x − 5) 2 − 1] = 0 ⇒
⇒ (x − 5)(x − 5 + 1)(x − 5 − 1) = 0 ⇒ (x − 4)(x − 5)(x − 6) = 0 cu soluțiile
x1 = 4, x2 = 5 și x3 = 6
4. |A| = 3, |B| = 4. Numărul funcțiilor strict crescătoare f : A → B este
7!
C73 = _3 !4 ! = 35.
5. ⟶ → → → → ⟶ → → → →
AB = (3 − 1)i + (2 − 1)j = 2i + j , AC = (2 − 1)i + (3 − 1)j = i + 2j
_
AB ⋅ AC = |AB | ⋅ |AC |cos(AB ,AC ) ⇒ 2 ⋅ 1 + 1 ⋅ 2 = √2 2 + 1 2 ⋅
⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶⟶
_
√ 2 2 + 1 2 cos(AB ,AC ), deci cos(AB ,AC ) = 5
⟶⟶ ⟶ ⟶ _4
6. B C 2 = A C 2 + A B 2 ⇒ △ ABC este dreptunghic. Calculez semiperimetrul

AB + AC + BC
triunghiului p = ___________ = 12 și aria S = _
AB ⋅ AC
2 2 = 24. Raza cercului
24
înscris r se obține din formula S = rp ⇒ r = _
12 = 2.

1.a) A ⋅ A = A ⋅ A ⇒ A ∈ C(A). Se verifică dacă AB = BA.
Cum AB = BA = (
0 15)
15 25
, rezultă că B ∈ C(A).
(c
1.b) Fie X = a
d)
b
. Se egalează AX cu XA:
(c d)(0 3) = (2 3)(c d) ⇒ (3c 2c + 3d) = ( 3c 3d )

a b 3 2 3 2 a b 3a 2a + 3b 3a + 2c 3b + 2d
.
Se egalează elementele celor două matrice:
3a = 3a + 2c ⇒ c = 0 și 2a + 3b = 3b + 2d ⇒ a = d, deci A este de
forma (
0 a)
a b
1.c) Fie X ∈ C(A) ⇒ ∃ a, b ∈ ℝ astfel ca X = (a b) și Y ∈ C(A) ⇒ ∃ c, d ∈ ℝ

0 a
astfel ca Y = (
0 c)
. Din XY = YX = (
ac )
c d ac ad + bc
⇒ XY ∈ C(A)
0
2.a) f(2ˆ) = ˆ
1+ˆ3⋅ˆ2+ˆ 3=ˆ
0 și f(ˆ
3) = ˆ
1+ˆ3⋅ˆ3 + ˆ3 = ˆ
3 ⇒ f(ˆ
2) + f(ˆ
3) = ˆ3
2.b) f(0ˆ) = ˆ
3, f(1ˆ) = ˆ
2, f(ˆ
4) = ˆ
1, deci Im f = {ˆ
0,ˆ
1,ˆ
2,ˆ
3}. Deoarece codomeniul
este ℤ 5 și Im f ≠ ℤ 5 ⇒ f nu este surjectivă.
2.c) f(2ˆ) = 0 ⇒ X − ˆ
2|f
f(x) = (x − ˆ
2)(x 3 + ˆ
2 x2 + ˆ
4x + ˆ 2) (x 2 + 4ˆx + 2ˆ). Ultimul factor
1) = (x − ˆ
2
ˆ ˆ
este ireductibil deoarece x + 4x + 2 nu admite soluții din ℤ 5 .
2

_
(2x + a) √ x 2 + 4 − (x 2 + ax + 4) __ x
__________________________ x 3 + 4x + 4a
=_
√x 2 + 4
1.a) f ′(x) = x2 + 4
_
( 2 )3
√ x +4
1.b) x0 = abscisa unui punct de minim ⇒ f ′(x0) = 0 (teorema lui Fermat)
Deci se impune relația f ′(2) = 0 ⇒ 8 + 8 + 4a = 0 ⇒ a = − 4.
_
x2 + 4
1.c) a = 0 ⇒ f(x) = _
_ = √ x 2 + 4 . Calculăm:
2
√x + 4
f(x) _
_ (√x 2 + 4 − x) = lim _ x2 + 4 − x2
x→∞ [
m = lim
x→∞ x
= 1 și n = lim f(x) − x] = lim _ =0
x→∞ x→∞ 2
√x + 4 − x
Deci pentru a = 0, ecuația asimptotei oblice la + ∞ este y = x.
2.a) ∫2 f(x) dx = ∫2 _ 1 dx = _12 ∫2 (_1x − _
x + 2 ) dx = 2
1 1 [ln x − ln(x + 2)] | 2 =
_
1 1 x x+2
( ) 1 1
3
= 2 ln 2 − ln 4 − ln 1 + ln 3) = _12 ln _2
1(
_
dx = − _
π 3 _ π
2.b) V = π ∫3 g 2(x) dx = π ∫2 _ 1
x + 2 | 2 = 20
2 3 (x + 2 ) 2
1 dx = ln(x + 2) | n+2 = ln _ n+4
2.c) ∫nn+2 g(x) dx = ∫nn+2 _
x+2 n n+2
(2n + 3)ln(1 +
n + 2 ) = lim
_
n + 4 _ 2 (2n + 3) ⋅ 2
_
lim
n→∞
(2n + 3)ln
n + 2 = lim
n→∞ n→∞ n+2 =4
TEST 4
1. log 2 4 < log 2 7 < log 2 8 ⇒ log 2 7 ∈ [2, 3] ⇒ [log 2 7] = 2
{− 1, 6} = 0, 4}
[log 2 7] = 2
⇒ [log 2 7] + {− 1, 6} = 2 + 0, 4 = 2, 4
2. x1 + x2 = − 4
x1 x2 = 3
x12 + x22 = (x1 + x2) 2 − 2 x1 x2 = 16 − 6 = 10
x13 + x23 = (x1 + x2)(x12 − x1 x2 + x22) = − 4(10 − 3) = − 28
3. Se impune condiția x − 3 ≥ 0.
_____________ ________________ ___________
_ _ _ _
1 + 4 √ x − 3 = √ x − 3 + 4 √ x − 3 + 4 = √ (√ x − 3 + 2 ) = | √ x − 3 + 2 | =
2
√x +_
= √x − 3 + 2
_ _
√x − 3 + 2 = 3 ⇒ √x − 3 = 1 ⇒ x = 4
4. Posibilități pentru alegerea fetei C141 și pentru alegerea băieților C162
16 ⋅ 15
C141 ⋅ C162 = 14 ⋅ _
2 = 1680
5. M =mijlocul laturii BC, AM = mediana din A
Se calculează coordonatele punctului M: M(_
2 , 2 ) ⇒ M(− 1, 7).
_ −3 + 1 5 + 9
x−4 y−8 x−4 y−8

Se calculează ecuația medianei _ _ _ _
−1 − 4 = 7 − 8 ⇒ −5 = −1 ⇒
⇒ 5y − x − 36 = 0.
6. sin x − cos x = _13 ⇒ sin 2 x + cos 2 x − 2 sin x cos x = _19 ⇒ 1 − sin 2x = _19 ⇒
8
⇒ sin 2x = _9
x 6)(x 6) ( 8x 4x + 36)
și 8A = (
48)
1.a) A 2 = (
2 4 2 4 4 + 4x 32 16 32
=
8x
A 2 = 8A ⇒ (
4x + 36) (8x 48)
4 + 4x 32 16 32
= 12
⇒ 4 + 4x = 16 ⇒ x = _4 =3
8x
, At = (
4 6)
⇒ A − At = (
0 )
1.b) A = (
x 6)
2 4 2 x 0 4−x
x−4
x = 4 ⇒ A − A t = O2 ⇒ rang (A − A t) = rang O2 = 0}
x ≠ 4 ⇒ rang (A − A ) = 1
t
⇒
⇒ rang (A − A t) = 1 pentru x ∈ ℝ − {4}

1.c) La punctul a) s-a arătat că pentru x = 3 ⇒ A 2 = 8A.
Inductiv, dacă A k = 8 k−1 A ⇒ A k+1 = A k ⋅ A = 8 k−1 ⋅ A ⋅ A = 8 k−1 ⋅ A 2 =
= 8 k−1 ⋅ 8A = 8 k ⋅ A.
2.a) Se studiază dacă ∃ e ∈ ℝcu proprietatea x ∘ e = e ∘ x = x, ∀ x ∈ ℝ.
x ∘ e = xe − 5x − 5e + 30
x ∘ e = x ⇒ xe − 5x − 5e + 30 = x
x(e − 5) − 5e + 30 = x
e − 5 = 1 ⇒ e = 6 , deci legea de compoziție admite elementul neutru 6
2.b) Se caută x′ ∈ ℝ cu proprietatea x ∘ x′ = 6.
5x + 24
x ∘ x′ = x′(x − 5) − 5x + 30 = 6 ⇒ x′ = _
x−5 , ∀ x ≠ 5
5x − 25
x′ = _ _1 _1
x−5 + x−5 = 5+ x−5
x′ ∈ ℤ ⇒ x − 5 ∈ {± 1} ⇒ x = 6 sau x = 4
2.c) f(x ∘ y) = x ∘ y − 5 = xy − 5x − 5y − 5 + 30 = xy − 5x − 5y + 25
f(x ∘ y) = x(y − 5) − 5(y − 5) = (y − 5)(x − 5) și (y − 5)(x − 5) = f(x)f(y),
deci relația f(x ∘ y) = f(x)f(y) este adevărată.

1.a) f′(x) = − _
2x
+ sin x = sin x − x
2
1.b) Ecuația tangentei la grafic în punctul x = 2 este y − f( 2 ) = f′( 2 )(x − 2 )

_ π _ π _π _π
f(_2 ) = 1 − _
π π2
f′( 2 ) = 1 − 2 }
8 = (1 − 2 )(x − 2 )
8
⇒ecuația tangentei devine y − 1 + _ _ _
π2 π π
_π _
π
_ f(x) _ f ′(x)
_ 0
1.c) lim
x→0 x
4 = lim
x→0 4 x
3 . Cazul 0 se aplică succesiv – regula lui l’Hôpital
_ f ′(x) _ f ″(x)
_ cos x − 1
_ − sin x
lim
x→0 4 x
3 = lim
x→0 12 x
2 = lim
x→0 12 x
2 = lim
x→0 24x
= −_1
24
2.a) Pentru a arăta că F este crescătoare vom demonstra că F′ > 0, F′(x) = f(x).
ln x
f :(0, ∞) → ℝ, f(x) = _
3 _ > 0, ∀ x ∈ [1, + ∞)
√x
√x > 0}
ln x ≥ 0
Pentru x ≥ 1, 3 _ ⇒ f(x) ≥ 0.
( _23 )
x3 ′
2
_
3 _2 3
ln x
2.b) ∫ _ _ ln x dx = _2 x 3 ln x − _2 ∫ x 3 ⋅ _1x dx =
2
_
3 _ dx = ∫
√x
_
33 3
= _2 √x 2 ln x − _2 ∫ x −3 dx =
1
_
_ 2
_ _ _
33 3 x3 33 93
= _2 √x 2 ln x − _2 ⋅ _ _ 2 _ 2
2 + C = 2 √ x ln x − 4 √ x + C
_
3
Deci F este o primitivă a funcției f.
Observație: Se poate arăta că F′(x) = f(x), ∀ x ∈ (0, ∞).
A = ∫_11 |f(x)| dx = − ∫_11 f(x) dx = − F(1) + F(_31 ) = _4 − _
9 3
2.c) 3
_
e e 2
4 √e
TEST 5
1. r = rația progresiei aritmetice
a3 = a1 + 2r = 10}
a1 = 6 10 − 6
⇒r=_ 2 = 2, a10 = a1 + 9r = 6 + 9 ⋅ 2 = 24
Suma primilor 10 termeni ai progresiei aritmetice:
(a1 + a10) ⋅ 10 _(6 + 24) ⋅ 10
S10 = _ 2 = 2 = 150
3m + 1
2. Ecuația axei de simetrie a parabolei x = _ 2 =5⇒m=3
3. Se impune condiția de existență x > 0.
Se rezolvă ecuația (2 x − 8)(log 2 x − 4) = 0.
2x = 8 ⇒ 2x = 23 ⇒ x = 3
log 2 x = 4 ⇒ x = 2 4 ⇔ x = 16
4. Cazuri totale: totalul numerelor naturale din intervalul [100, 999] = 900
de numere.
Cazuri favorabile: numărul de 3 cifre extras va conține doar cifre din
mulțimea {4, 5, 6} într-un număr de 3 ⋅ 3 ⋅ 3 = 27 de cazuri.
27 3
p=_ _
900 = 100
5. u→ ⊥ v→ ⇒ u→ ⋅ v→ = 0
→ →
u→ = (m + 2)i + 3j
}
→ → ⇒ u→ ⋅ v→ = 4(m + 2) + 3(− 8) = 4m − 16 u→ ⋅ v→ = 0 ⇒
→
v = 4i − 8j
⇒ 4m − 16 = 0 ⇒ m = 4
cos(a − b) = cos a cos b + sin a sin b. Cu a = x + _3 și b = x + _6 se obține:
6. π π
cos(x + _3 − x − _6 ) = cos(x + _3 )cos(x + _6 ) + sin(x + _3 )sin(x + _6 )

π π π π π π
_ _
Cum cos(_3 ) = _2 ⇒ cos(x + 3 )cos(x + 6 ) + sin(x + 3 )sin(x + 6 ) = 2 ,

π √3 _
π _
π _
π _
π _√3
pentru orice x ∈ ℝ
|
1 1 1 1
1.a) det A(a) = 1 a 4 = 1 a − 1
1 4 a 1
||
0
3
0
|
3 = (a − 1 ) 2 − 9 = ( a − 4 ) (a + 2 )
a−1
1.b) Considerăm că soluția sistemului este x = 2, y = y0 , z = z0.
Din prima ecuație a sistemului x + y + z = 1 ⇒ 2 + y0 + z0 = 1 ⇒
⇒ y0 + z0 = − 1
{ 2 + 4 y0 + a z0 = 3
2 + a y0 + 4 z0 = 3
Din ultimele două ecuații ale sistemului prin
însumare obținem 4 + y0(a + 4) + z0(a + 4) = 6 ⇒ 4 + (y0 + z0)(a + 4) = 6

⏟ −1
⇒ 4 − a + 4 = 6 ⇒⇒ a = − 6
( )
1.c) det A(a) = 0 ⇒a = − 2 sau a = 4
| |
x+y+z=1 1 1 1
{x + y − 2z = 3
a = − 2 ⇒ x − 2y + z = 3 Mp =
1 1
1 −2 | |
≠ 0 DC = 1 − 2 3 = − 6
1 1 3
Pentru a = − 2, determinantul caracteristic DC ≠ 0, deci sistemul este
incompatibil
| |
x+y+z=1 1 1 1
{ x + 4y + 4z = 3
a=4⇒ x + 4y + 4z = 3 Mp =
1 1
1 4 | |
≠ 0 DC = 1 4 3 = 0
1 4 3
Pentru a = 4, DC = 0, deci sistemul este compatibil nedeterminat
2.a) x ∘ y = 3xy + 6x + 6y + 12 − 2 = 3x(y + 2) + 6(y + 2) − 2 =
= (y + 2)(3x + 6) − 2 = 3(y + 2)(x + 2) − 2, ∀ x, y ∈ ℝ
2.b) x ∘ x = x ⇒ 3(x + 2)(x + 2) − 2 = x

3(x + 2)(x + 2) = x + 2 sau (x + 2)(3x + 6 − 1) = 0 cu soluțiile x = − 2 și
5
x = − _3
2.c) Se observă că ∀ x ∈ ℝ, x ∘ (− 2) = (− 2) ∘ x = − 2 ⇒ − 2 este un element
absorbant. _ 3_ _
{
3 3
A = √− 100 ∘ √− 99 ∘ . . . ∘ √− 9
Dacă se notează 3
_ 3_ 3
_ și ținând cont că
_ B = √ − 7 ∘ √ − 6 ∘ . . . ∘ √ 100
3
√ − 8 = − 2 ⇒ A ∘ (− 2 ) ∘ B = (− 2 ) ∘ B = − 2

(2x + 7) ′(x − 3) − (2x + 7) (x − 3) ′
_______________________ 2x − 6 − 2x − 7 13
1.a) f ′(x) = (x − 3 ) 2 = ___________
(x − 3 ) 2 = −_
(x − 3 ) 2
_ 26
1.b) Se studiază semnul derivatei a doua f ″(x) = (x − 3) 3 .
Pentru x > 3, f ″(x) > 0 deci funcția este convexă.
1.c) Ecuația tangentei la grafic în punctul x0 este y − f(x0) = f ′(x0)(x − x0).
13
Condiția de paralelism f ′(x0) = − 13 ⇒ − _(x − 3) 2 = − 13 ⇒ (x0 − 3) = 1, cu
2
soluția x0 = 4 sau x0 = 2.
x0 = 2 neacceptat (contravine relației stabilite anterior x > 3)
x0 = 4 acceptat și f(4) = 15, deci punctul de pe graficul funcției prin care
trece tangenta paralelă cu dreapta y = − 13 + 2019 este A(4, 15).
1_ f(x) x+1 e
1_ ( ) 2x
_e 1 _ 2x e2 − 1
2.a) ∫0 x + 1 dx = ∫0 (x + 1) dx = ∫0 e 2x dx = 2 | 0 = 2
1
2.b) F(x) = ∫ (x + 1) e 2x dx = ∫ (_ ) x + 1 dx = 2 x + 1 − ∫ 2 dx =
e ( )
2x_( ′
) _
e e 2x 2x
2
=_ ) _
e 2x e 2x
2 x+1 − 4 +C
(
F(0) = 0 ⇒ _12 − _14 + C = 0 ⇒ C = − _14 ⇒ primitiva care trece prin punctul

e 2x(x + 1) e 2x(2x + 1) − 1
O(0, 0) este F(x) = _ −_ 1 _
_ e 2x
2 4 −4= 4
2.c) x ∈ [0, 1] ⇒ (x + 1) e 2x ∈ [1, 2 e 2]
1 ≤ (x + 1) e 2x ≤ 2 e 2 și prin înmulțire cu x n ⇒ x n ≤ x n(x + 1) e 2x ≤ x n 2 e 2
2 e2
Se integrează inegalitatea pe intervalul [0, 1] ⇒ _ 1 _
n + 1 ≤ ∫0 x f(x) dx ≤ n + 1 .
1 n
Din teorema cleștelui, lim I =0

n→∞ n
TEST 6
1. log 64 18 = log 2 2 ⋅ 9 = _16 (log 2 2 + log 2 9), unde log 2 2 = 1
6
log 64 18 = _16 (1 + log 2 3 2)

}
Din relațiile ⇒ log 64 18 = _16 (1 + 2a).
log 2 3 = a
Se calculează coordonatele vârfului parabolei V = (_ 2a , 4a ) ⇒ V(4, − 1).
Δ
_ −b
2.
În ecuația dreptei x + y = 3 se înlocuiesc coordonatele vârfului x = 4,
y = − 1.
Cum 4 − 1 = 3, rezultă că punctul V(4, − 1) aparține dreptei x + y = 3.
3. Se notează 5 x = t și se impune condiția t > 0.
6 6
Ecuația devine t 2 + t = _ 1
_ _
25 cu soluțiile t = 5 și t = − 5 ; se acceptă doar
6
varianta t = _15 deoarece t = − _5 contrazice condiția t > 0.
Din 5 x = _15 ⇒ soluție unică x = − 1.
4. card A = 5
Funcția impară ⇒ f(− x) = − f(x), ∀ x ∈ ℝ și f(0) = 0. Deci f(− 2) și f(− 1)
se pot alege în 5 moduri, din care va rezulta și valoarea pentru f(1) și f(2).
Numărul total de funcții este 5 2 = 25.
⟶ → → → →
5. MN = (4 − 2)i + (5 − 3)j = 2i + 2j
⟶ → → → →
MP = (8 − 2)i + (m − 3)j = 6i + (m − 3)j
⟶ ⟶
MN ⋅ MP = 6 ⋅ 2 + 2(m − 3) = 12 + 2m − 6 = 6 + 2m
⟶ ⟶
MN ⋅ MP = 10 ⇒ 6 + 2m = 10 ⇒ m = 5 − 3 = 2
α ∈ (0, _2 ) ⇒ cos α > 0
π
6.
sin 2 α + cos 2 α = 1 ⇒ (_5 ) + cos 2 α = 1 ⇒ 9 + 25 cos 2 α = 25, cu soluțiile
2
3
cos α = ± _45 . Se elimină varianta cos α = − _45 (deoarece contravine relației

cos α > 0).
3 3 2tg α 7
sin α = _5 , cos α = _45 ⇒ tg α = _4 ; tg 2α = _
1 − tg 2 α
24
=_ _
7 , deci ctg 2α = 24 .
1.a)
|
1 a+1
det A(a) = 1 2a + 1
1 a+1
2
3 = 0
a−2 0
||
1 a+1
a
0
2
|
1 = a(a − 4)
a−4
| |
x + y + 2z = 1
{x + y − 2z = 1
1 2 1
1.b) a=0⇒ x + y + 3z = 1 Mp = | |
1
1
2
3
≠ 0 Dc = 1
1
3
−2
1 =0
1
a = 0 ⇒sistemul este compatibil nedeterminat.

x + 5y + 2z = 1
{ x + 5y + 2z = 9
a=4⇒ x + 9y + 3z = 1 Ecuația unu contrazice ecuația trei.
a = 4 ⇒ sistemul este incompatibil

1.c) Se notează x0 = α și se calculează valorile y0 , z0 în funcție de α.
Din primele două ecuații, cu a = 0, se obține:
{y0 + 3 z0 = 1 − α
y0 + 2 z0 = 1 − α
a=0⇒ ⇒ z0 = 0, y0 = 1 − α
Deci soluțiile întregi ale sistemului sunt de forma (α, 1 − α, 0)

2 x02 + 3 y02 + 4 z02 = 2 devine 2 α 2 + 3 (1 − α) 2 = 2 ⇒ α = 1 sau
α = _15
Se ignoră soluția α = _15 (număr fracționar), se reține α = 1
Soluțiile întregi care verifică relația 2 x02 + 3 y02 + 4 z02 = 2 sunt (α, 1 − α, 0),
deci pentru α = 1 ⇒ (1, 0, 0)
2.a) Restul împărțirii polinomului la X + 1 este nul f(− 1) = − 1 − a + a + 1 = 0,
deci nu depinde de a.
2.b) f(i) = 0 ⇒ i 3 − a i 2 − ai + 1 = 0 ⇒ a + 1 − i(a + 1) = 0 ⇒ (a + 1)(1 − i) = 0
⇒ a = −1
2.c) f(− 1) = 0 ⇒ f(x) = (x + 1)[x 2 − (a + 1)x + 1]
x 2 − (a + 1)x + 1 = 0 admite rădăcini reale pentru Δ ≥ 0
(a + 1) 2 − 4 ≥ 0 ⇒ (a − 1)(a + 3) ≥ 0 ⇒ a ∈ (− ∞ , − 3] ∪ [1, + ∞)

3−x ′
(3 + x)
_ −6
_
−6 6
f ′(x) = _ _ _ _
(3 + x) 2
1.a) 3−x = _
_ 3 − x = (3 + x ) (3 − x ) = x 2 − 9
3+x 3+x
( 3 + _1x )
3 − _1x
1.b) lim (2x + 7)ln _ . Nedeterminare de tip ∞ ⋅ 0
x→∞
(2x + 7)ln(_) = lim(2x + 7)ln(1 − _

3x + 1 ) = lim
3x − 1 2 _ _ (2x + 7)(− 2)
lim
x→∞ 3x + 1 x→∞ x→∞ 3x + 1 = −34
− 12x
1.c) f″(x) = _
(x 2 − 9) 2 ; f″ 0 = 0
( )
x < 0 ⇒ f″(x) > 0}

x > 0 ⇒ f″(x) < 0
⇒ x = 0 este punctul de inflexiune al graficului
funcției
dx = ∫1 (_ − 2 ) dx = x − _ arctg _ | 01 =
x +5 _ 5 _ _ 5 x
I2 = ∫1 _x 2 2
2.a) 0 2
x +5 2
0 x +5 x +5 √5 √5
_
_ _
√5
= 1 − √5 arctg _1_
= 1 − √5 arctg _
5
√5
n( 2 )
x + 5x
In+2 + 5 In = ∫1 _ x x +5
dx = ∫1 _ 1
x |1 = _
dx = ∫1 x n dx = _
n+2 n
2.b)
n+1
0 x2 + 5 0 x2 + 5 0 n+1 0 n+1
In+1 > 0}
2.c) In > 0
⇒ In < _ 1 _ 1
n + 1 ⇒ 0 < In < n + 1 .
Aplicând teorema cleștelui, lim I =0

n→∞ n
TEST 7
1. Se egalează partea reală și partea imaginară din ecuația dată:
2x + 5y + i(3y + 4x) = 12 + 10i ⇒ {

3y + 4x = 10 {y = 2
2x + 5y = 12 x=1
⇒
2. Se caută punctul de intersecție dintre dreapta y = x + 6 și parabola
y = x 2 − 5x + 15
x 2 − 5x + 15 = x + 6 ⇒ x 2 − 6x + 9 = 0 ⇒ (x − 3) 2 = 0 ⇒ x = 3
Pentru x = 3, y = 9, deci punctul A(3, 9) este singurul punct de
intersecție al dreptei cu parabola ⇒ dreapta de ecuație y = x + 6 este
tangenta parabolei.
Condiții de existență: {
x−3≥0
3. ⇒ x ∈ [3, + ∞). Se ridică ecuația
_ x≥2
_ _ _ _
√ x − 3 + √ x = 3 la pătrat: x − 3 = (3 − √ x ) 2 ⇒ 6 √ x = 12 ⇒ √ x = 2 ⇒
⇒x=4
4. Cazuri totale: 2000.
Cazuri favorabile: 5, adică 1 4 , 2 4 , 3 4 , 4 4 , 5 4 , 6 4 (pentru că 2401 > 2000,
7 4 ∉ A)
5
p=_ _1
2000 = 400
⟶ AB ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶
+ AC ⟶ _ BA + BC CA + CB
5. AN = _2 ; BP = 2 ; CM = _ 2
⟶ ⟶ ⟶ AB ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶
+ BA + AC + CA + CB + BC →
AN + BP + CM = _______________________
2 =0
x ∈ (_2 , π) ⇒ sin x > 0, cos x < 0
π
6.
cos 2 x = 1 − sin 2 x deci cos 2 x = 1 − (_13 ) = 169 = 169 ⇒ cos x = ± 13
5 2 _ 169 − 25 _
144 12
_
Este admisă valoarea cos x = − _ 12

13 ( cos x < 0).
13 ⋅ (− 13 ) = 169
5 − 120
sin 2x = 2 sin x cos x ⇒ sin 2x = 2 ⋅ _ 12
_ _
1.a) A2 = (
5 3)
3 5
, det A2 = 9 − 25 = − 16
det(4 A2) = 4 det A2 = 4 ⋅ (− 16) = − 64
3−x
1.b) det(A3 − x I3) = 5
5
| 3−x
5
5
||
5
5 = 5
3−x
13 − x
5
13 − x
3−x
5
13 − x
5 =
3−x
|
1
| 1
= (13 − x) 5 3 − x
5 5
1
| | 1 0
5 = (13 − x) 5 − 2 − x
3−x 5 0
0
0 =
−2 − x
|
=(13 − x) (2 + x) 2
det(A3 − x I3) = 0 ⇒ (13 − x) (2 + x) 2 = 0 cu soluțiile x1 = 13, x2 = x3 = − 2
3 5 5
(5 5 3)
1.c) A3 = 5 3 5 , det A3 = 52, det A3 ≠ 0 ⇒ A3 este inversabilă;
− 16 10 10
52 (
10 − 16)
1 * _
A3−1 = _
52 A = 1
10 − 16 10
10
2.a) a = 4 ⇒ x 3 − x 2 + 4x − 4 = 0 ⇒ x 2(x − 1) + 4(x − 1) = 0 ⇒

⇒ (x − 1)(x 2 + 4) = 0
Deci soluțiile sunt x1 = 1, x1,2 = ± 2i.
2.b) În x12 + x22 + x32 = (x1 + x2 + x3) 2 − 2(x1 x2 + x1 x3 + x2 x3) se fac următoarele
înlocuiri x1 + x2 + x3 = − 1 și x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 4  (relațiile lui Viète) și
se obține x12 + x22 + x32 = 1 − 8 = − 7; pentru că x12 + x22 + x32 < 0 ⇒ nu toate
rădăcinile sunt reale.
Într-o ecuație de gradul 3 (și în orice ecuație cu grad impar), cel puțin
o rădăcină este reală. Deci ∀ a ∈ ℝ, ecuația x 3 − x 2 + 4x − a = 0 are o
rădăcină reală și două rădăcini complexe.
2.c) Relațiile lui Viète:  x1 + x2 + x3 = 1, x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 4 și x1 x2 x3 = a.
4 − x3 _ 4 − x2 _ 4 − x1 4(x1 x2 + x1 x3 + x2 x3)
E=_ x3 + x2 + x1 = 4( x1 + x2 + x3 ) − 3 =
_1 _ 1 _ 1 ______________
x1 x2 x3 −3=
16 − 3a
4⋅4
=_a −3=
_
a

−x − 1
1.a) f ′(x) = _ 1 _
x + 2 − 1 = x + 2 , cu x > − 2
1.b) Se verifică dacă funcția admite asimptotă orizontală:
x→∞ (
− 1 − _1x ) = − ∞
ln(x + 2)
lim
x→∞
f(x) = lim x _
x
Deci f nu admite asimptotă orizontală.
Se verifică dacă f admite asimptotă oblică:
_ f(x)
_ _ _ ln(x + 2)
− x − 1x = − 1
x
m = lim
x→∞ x
= lim
x→∞ x
x→∞ [
n = lim f(x) − mx] = lim
x→∞
ln(x + 2) − 1 = ∞
Deci f nu admite asimptotă oblică
1.c) x –2 –1 ₊∞
f ′(x) ₊ ₊ 0 ₋ ₋
f(x) ₋∞ ↑ 0 ↓ ₋∞
f(− 1) = ln 1 + 1 − 1 = 0
Din tabelul de variație al funcției f(x) ⇒ f(x) ≤ 0, ∀ x ∈ (− 2, + ∞).
Deci f(1998) < 0 ⇒ ln(2000) − 1998 − 1 < 0 ⇒ ln(2000) < 1999 ⇒
ln(2000)
_
1999 < 1.
_ _
2.a) f (e x ) = √ln e x = √x 4 = x 2 și ∫1 x 2 dx = _
x 1 _ 1 3
3 |0 = 3
4 4
2.b) V = π ∫ e f 2(x) dx = π ∫ e ln x dx = π ∫ e (x) ′ ln x dx = π(x ln x | e1 − ∫ e x _1x dx) =

2 2 2 2 2
1 1 1 1
= π(2 e 2 − ∫ e 1 dx) = π(2 e 2 − e 2 + 1) = π(e 2 + 1)

2
1 _ _
2.c) x ∈ [1, e 2] ⇒ ln_x ∈ [0, 2] ⇒ f(x) ∈ [0, √2 ], deci 0 ≤ f(x) ≤ √2 ⇒
0 f(x) √2
⇒_ _ _
xn ≤ x2 ≤ xn
Se integrează inegalitatea pe domeniul [1, e 2] și se obține:
_ _
_ −n+1
√2 √2
0 ≤ In ≤ √ 2 _ _ _
x
− n + 1 | 1 ⇒ 0 ≤ In ≤ (1 − n) e 2n−2 − 1 − n
e 2
Din teorema cleștelui: lim I = 0.

n→∞ n
TEST 8
1. (2 + i) 2 + (2 − i) 2 = 4 + 4i + i 2 + 4 − 4i + i 2 = 6 ∈ ℝ
2. Numerele f(1), f(2), . . . f(20) sunt termenii unei progresii aritmetice cu
[f(1) + f(20)] ⋅ 20
rația r = 2 ⇒ S = f(1) + f(2) + . . . + f(20) = ____________
2 =
= (5 + 43) ⋅ 10 = 480
3. Se impun condițiile: x + 1 > 0, x + 1 ≠ 1, x 2 + 5x − 5 > 0
log x−1(x 2 + 5x − 5) = 2 ⇒ x 2 + 5x − 5 = (x + 1) 2 ⇒ 3x = 6 ⇒ x = 2
4. =_
( n + 2 )!
_ (n + 1 )(n + 2 )
≤ 10 ⇒ _
( n + 1 )(n + 2 )
Cn+2 2 !n ! = ; Cn+2 ≤ 10 ⇒
2 2
2 2
⇒ n ∈ {0, 1, 2, 3}
5. Se calculează pantele celor două drepte și se aplică condiția de
perpendicularitate.
(2m + 1)x + 5y − 3 = 0 ⇒ m = − _2m + 1 5
_
1 5 ; 5x − 3y + 100 = 0 ⇒ m2 = 3
2m + 1
Condiția de perpendicularitate m1 ⋅ m2 = − 1 ⇒ _ 3 = 1 ⇒ m = 1.
5π
6. cos 2a + cos 2b = 2 cos(a + b)cos(a − b) = 2 cos _ ( )
2 cos a − b ,
5π
_
unde cos 2 = 0.
5π
Deci pentru a + b = _ 2 ⇒ cos 2a + cos 2b = 0
|
2 1 −m 2 1 −m
1.a) det A(m) = 4 1 − m = 2 0
1 m −4
||
1 m −4
|
0 = − 2(m 2 − 4) = 2(2 − m)(2 + m)
2x + y + 2z = 4
{x − 2y − 4z = 2
| |
1.b) m = − 2 ⇒ 4x + y + 2z = 8 cu minorul principal Mp = 2 1 = − 2 ≠ 0 și
4 1
2
ΔC = 4
1
1
1|
−2 −2
4
|
8 ≠ 0 ⇒ sistemul este incompatibil
2x + y − 2z = 4
{x + 2y − 4z = − 2
m = 2 ⇒ 4x + y − 2z = 8 cu minorul principal Mp =
2
4 | 11| = − 2 ≠ 0 și
|2 1 −2
1 2 −4
| | 2 1 1
|
ΔC = 4 1 − 2 = − 2 4 1 1 = 0 sistemul este compatibil nedeterminat.
1 2 2
Concluzie: sistemul este incompatibil pentru m = − 2.
2x + y − 2z = 4
{x + 2y − 4z = − 2
1.c) m = 2 ⇒ 4x + y − 2z = 8
Prin scăderea primelor două ecuații ale sistemului rezultă 2x = 4 ⇒ x = 2;

în prima ecuație, cu x = 2 și z = α ⇒ 4 + y − 2α = 4 ⇒ y = 2α
Deci pentru m = 2,soluția sistemului este de forma (2, 2α, α)
(x0 − 1) 2 + (y0 − 1) 2 + (z0 − 1) 2 = 2 ⇒ (2 − 1) 2 + (2α − 1) 2 + (α − 1) 2 = 2
sau 5 α 2 − 6α + 1 = 0, cu soluțiile α = 1 și α = _15
Deci pentru m = 2, sistemul admite soluțiile (2, 2, 1) și (2, _25 , _15 ).
_____________________ ________________
2.a) x ∘ y = √x 2 y 2 − 9 x 2 − 9 y 2 + 81 + 9 = √(x 2 − 9)(y 2 − 9) + 9
Pentru x, y ∈ G ⇒ x > 3 și y > 3 ⇒ x 2 > 9 și y 2 > 9 ⇒
⇒ ( x 2 − 9 ) (y 2 − 9 ) + 9 > 0 ⇒ x ∘ y > 3
2.b) Notând elementul neutru e ∈ G ⇒ x ∘ e = e ∘ x = x, ∀ x ∈ (3, + ∞)
x 2 e 2 − 9 x 2 − 9 e 2 + 90 = x 2 echivalent cu x 2(e 2 − 9) − 9 e 2 + 90 = x 2
Se identifică
_
e 2 − 9 = 1 și − 9 e 2 + 90 = 0 ⇒ e 2 = 10, cu soluția admisă
e = √10 .
_
2.c) f :(0, + ∞) → (3, + ∞), f(x) = √x + 9
_ _ ________________________________
∘ f(y) = √x + 9 ∘ √y + 9 = √(x + 9)(y + 9) − 9(x + 9) − 9(y + 9) + 90 =
f(x)_
= √xy + 9

(x + 2)′
_ x _ 2
_ _
=_ 1
(x + 2) 2
1.a) f ′(x) = =
1 + (_
x + 2)
x 2 + 2x + 2
x 2 2 x 2 + 4x + 4
_
(x + 2 ) 2
1.b) lim f(x) = arctg 1 = _π ⇒ y = _π

x→∞ 4 4
Funcția admite asimptota orizontală de ecuația y = _4 și nu admite
π
asimptotă oblică.
− 2x − 2
1.c) f″(x) = _
(x 2 + 2x + 2) 2
x ∈ (− 1, + ∞) ⇒ f″(x) < 0, deci f′ este strict descrescătoare.
_ dx _ dx
2.a) I0 = ∫01 x 2 + 8x + 17 = ∫01 (x + 4) 2 + 1 = arctg (x + 4) | 10 = arctg 5 − arctg 4
n( 2 )
x + 8 x + 17 x x x + 8x + 17
2.b) In+2 + 8 In+1 + 17 In = ∫1 _____________ dx = ∫01 ___________
n+2 n+1 n
0 x 2 + 8x + 17 x 2 + 8x + 17
dx =
=_ _ 1
x n+1
n + 1 |0 = n + 1
1
x ∈ [0, 1] ⇒ _
xn
2.c) x 2 + 8x + 17
≥ 0 ⇒ In ≥ 0, ∀ n ∈ ℕ
Conform 2b), In ≤ _ 1 _ 1
n + 1 ⇒ 0 ≤ In ≤ n + 1 ⇒ lim I =0
n→∞ n
TEST 9
1. (1 − i) = − 2i şi (1 + i) = 2i
2 2
2p
z = (1 − i) 6 ⋅ (1 + i) 4 = ( − 2i) 3 (2i) 2 = − 32 i 5 = − 32i 2p
|z | = 32 1p
2. f(x) = (x − 3) 2
1p
Relaţia din enunţ se rescrie (a − x − 3) = (a + x − 3) ,
2 2
ceea ce implică (a − x − 3) 2 − (a + x − 3) 2 = 0, echivalent cu

2x ⋅ (2a − 6 ) = 0. 2p
Cum relaţia trebuie verificată oricare x ∈ ℝ, este necesar ca
2a − 6 = 0, adică pentru a = 3 ∈ ℝ 2p
3. Ecuaţia se rescrie 3 − 3 ⋅ 3 + 2 = 0.
( x) 2 x 2p
Se obţine echivalent ( 3 − 1 ) ( 3 − 2 ) = 0, care generează
x x
cazurile 3 x = 1, cu soluţia x = 0 ∈ ℝ, respectiv 3 x = 2, cu soluţia

x = log 3 2 ∈ ℝ, singurele soluţii ale ecuaţiei iniţiale. 3p
_
n 1 _
n _ (n − 1 ) ! _ n!
4. 2 Cn−1 = 2 ⋅ 1 ! ⋅ (n − 2 ) ! = 2 ! ⋅ (n − 2 ) ! .
2p
_ 3 _ 3 _ 3 _ (n + 1 ) ! _ n!
n + 1 Cn+1 = n + 1 Cn+1 = n + 1 ⋅ 3 ! ⋅ (n − 2 ) ! = 2 ! ⋅ (n − 2 ) ! , de unde se
n−2 3
observă egalitatea celor doi membri, în condiţiile n ∈ ℕ, n ≥ 2. 3p

⟶ ⟶ ⟶ ⟶
5. Oricare ar fi M, MA − CM = MB − DM implică
⟶ ⟶ ⟶ ⟶
DM + MA = CM + MB 3p
⟶ ⟶ ⟶ ⟶
ceea ce conduce la DA = CB , echivalent cu AD = BC (2p) 2p
6. sin x ⋅ cos x = _12 implică 2 sin x ⋅ cos x = 1, echivalent cu sin 2x = 1 2p
Cum x ∈ (0, π), deci 2x ∈ (0, 2π), pentru acest interval, funcţia 3p
sinus ia valoarea 1 numai pentru argumentul 2x = _2 , deci singura
π
soluţie este x = _4 ∈ (0, π).

π

1.a) Cum b = 4, obţinem A = (
2c 4 )
4 2a (2p)
, unde det A = 16 − 4ac.
A nu e inversabilă dacă şi numai dacă det A = 0, de unde obţinem (3p)
restricţia ac = 4 şi, ţinând cont de domeniul de valori de tip numere
naturale, se obţin cazurile (1,4), (2,2) şi respectiv (4,1), deci sunt 3
matrice de tip A, care nu sunt inversabile.
=(
b 2 + 4ac) (0
1.b) A ⋅ A = ( b
b )(2c ) 4)
2a b 2a b 2 + 4ac 4ab 4 0 (2p)
=
2c b 4bc
b 2 + 4ac = 4
{ 4bc = 0
Se obţine sistemul de ecuaţii: 4ab = 0 . Dacă b ≠ 0 în mod
necesar a = c = 0 şi b 2 = 4 , deci b = 2, deci se obţine un singur

caz. Dacă b = 0 se obţine în mod necesar 4ac = 4, adică ac = 1,
pe mulţimea numrelor naturale convenind doar un caz, a = c = 1.
În concluzie sunt exact 2 matrice de tip A care îndeplinesc condiţiile (3p)
punctului b) al problemei
1.c) Ştiind că soluţiile sunt b şi c, rezultă din relaţiile lui Viète că (2p)
_
b _
c
b + c = a (1) şi bc = a (2)
Din (2) rezultă abc = c.
Dacă c ≠ 0 , atunci ab = 1, convenind pe mulţimea numerelor (1p)
naturale doar soluţia a = b = 1, ceea ce din (1) conduce la c = 0,
care nu convine cazului.
Dacă c = 0, din (1) se obţine ab = b. Dacă b = 0, a poate fi orice (1p)

număr natural nenul, deci matricele care îndeplinesc condiţiile
sunt de forma A = (
0 0)
0 2a
, toate având determinanutul egal cu 0.
Dacă b ≠ 0, rezultă a = 1 şi b poate fi orice valoare număr natural, (1p)
deci matricele sunt de forma A = (
0 b)
b 2
, având determinanţii
egali cu b , oricare b ∈ ℕ.
2
2.a) Pentru m = − 6 se obţine ecuaţia x 3 − x − 6 = 0, cu coeficienţi (2p)

întregi, deci putem căuta soluţii întregi printre divizorii termenului
liber, convenind de exemplu x = 2, care prin verificare produce
relaţia adevărată 2 3 − 2 − 6 = 0.
Efectuând împărţirea polinomului dat la X − 2 sau folosind metode (1p)
specifice de descompunere se obţine x 3 − 2 x 2 + 2 x 2 − 4x + 3x − 6 =
= (x − 2 ) ( x 2 + 2x + 3 ) = 0, deci celelalte două rădăcini vor fi
generate de x 2 + 2x + 3 = 0, unde _ Δ = 4 −_12 = − 8 = 8 i 2, ceea ce
− 2 ± 2 √2 i
_
conduce la rădăcinile 2 = − 1 ± i √2 . (2p)
2.b) Cum x1 , x2 , x3 ∈ ℂ sunt rădăcinile polinomului rezultă că (2p)
xi3 − xi − 6 = 0, oricare ar fi i ∈ {1, 2, 3}, deci
3 3
∑xi3 = ∑xi + 3m = 0 + 3m = 0, unde am ţinut cont din relaţiile
i=1 i=1
lui Viète că suma rădăcinilor este 0.
x12 + x22 + x32 = S 2 − 2P = 0 − 2 ⋅ ( − 1 ) = 2 (2p)
Obţinem egalitatea 3m = 2 , deci m = _23 ∈ ℝ. (1p)
2.c) Considerăm funcţia f : ℝ → ℝ, f(x ) = x 3 − x − 6, funcţie derivabilă, _ (2p)
√3
deci f’(x ) = 3 x 2 − 1, care admite ca zerouri _ale derivatei x_ = ± _ 3,
2 √3
_ 2 √3
_
care generează extremele locale egale cu 9 − m şi − 9 − m.
Pentru_ a fi îndeplinită condiţia
_ de 3 rădăcini reale distincte, trebuie (3p)
2 √3
_ _2 √3
ca 9 − m > 0 şi −_ 9 −_ m < 0, deci intervalul maxim de valori
pentru m este (− _ 9 , 9 ).
2 √3 _ 2 √3
_ 7f(x ) − 1
_ 7 f(x ) − _1
_ _7f(x ) − 1 f(x ) − f(1)
1.a) lim
x→1 7x − 7
= lim
x→1 x − 1
= lim
x→1 7x − 7
= lim
x→1 x − 1 = f’(1) (2p)
3 x 2 ⋅ (3 x 2 + 3x + 1 ) − x 3 (6x + 3) (2p)
f derivabilă pe ℝ şi f’(x ) = _______________________
(3 x 2 + 3x + 1) 2
=
3 x4 + 6 x3 + 3 x2
= ___________
(3 x 2 + 3x + 1) 2
, oricare x ∈ ℝ
_ 7f(x ) − 1
Rezultă lim
x→1 7x − 7
12
= f’(1 ) = _
49 . (1p)
= [_
3 x 2 + 3x + 1 ]
2
3x + 6x + 3x x 2 (x + 1) 2 x(x + 1)
1.b) f’(x ) = ___________ = ___________
4 3 2
(3 x 2 + 3x + 1) 2 (3 x 2 + 3x + 1) 2
, oricare (3p)
x∈ℝ
Rezultă că mulţimea de valori reale pentru care f’(x ) < 0 este (2p)
mulţimea vidă.
1.c) f pe tot domeniul de definiţie, ℝ , ca funcţie elementară (raţională) (1p)
lim f(x ) = − ∞, lim
x→−∞ x→∞
f(x ) = ∞ (2p)
Rezultă că Im f = ℝ, deci ecuaţia f(x ) = k admite cel puţin o soluţie,
oricare k ∈ ℝ (*). (1p)
Cum f’(x ) = [_ 3 x 2 + 3x + 1 ]
2
x(x + 1)
≥ 0, dar nu se anulează decât pentru
x = 0 şi x = − 1 (deci pe o mulţime discretă) rezultă că funcţia f este
strict crescătoare, deci injectivă, ceea ce, coroborat cu (*) implică
faptul că ecuaţia f(x ) = k admite soluţie unică, oricare ar fi k ∈ ℝ. (1p)
2.a) f continuă, deci f admite primitive. (1p)
Dacă G este o primitivă a funcţiei f, deci G’ = f, atunci din F(x ) (2p)
x x
= ∫ f(t ) dt rezultă F(x ) = ∫ f(t ) dt = G(t)| x = G(x ) − G(1).
1 1 1
Rezultă că F este derivabilă, pentru că G este derivabilă şi cum
F’(x ) = G’(x ) = f(x) rezultă că F este primitiva lui f cu proprietatea
1
că F(1 ) = ∫ f(t ) dt = 0, cee ace încheie demonstraţia. (2p)
1 1 1 1
2.b) ∫ x ⋅ f(x ) dx = ∫ x ⋅ sin x 2 dx = _12 ∫ (2x ) ⋅ sin x 2 dx = (3p)
0 0 0
sin 1
= _12 (sin x 2)| 10 = _12 (sin 1 − sin 0) = _
2 (2p)
1 1 1
2.c) ∫ F(x ) dx = ∫ x’ ⋅ F(x ) dx = [x ⋅ F(x)]| 1 − ∫ x ⋅ F’(x ) dx = (3p)
0 0 0 0
1
sin 1
= 0 ⋅ F(0) − 1 ⋅ F(1) − ∫ x ⋅ f(x ) dx = − _
[⏟ 0 ] 
2
(2p)
0 ⏟ 0
sin 1
_
2
TEST 10
SUBIECTUL I _
(30 de puncte)
3 2017π
_
1. 4 log 5
2 = 25, √125 = 5, sin 2 = 1 (3p)
Cum 5 = 25 ⋅ 1 rezultă că valorile pot corespunde la trei termeni
2 (2p)
consecutivi ai unei progresii geometrice.
2. f(a) = a 2 − a + 1 și f(a ) = a implică a 2 − a + 1 = a (3p)
Rezultă a − 2a + 1 = (a − 1) = 0, deci a = 1.
2 2
(2p)
3. Din impunerea condițiilor de existență convin doar valori care (2p)
verifică x − 1 ≥ 0.
În aceste condiții ecuația este echivalentă cu x − 1 = (x − 1) 2, deci (3p)
(x − 1 ) (x − 2 ) = 0 cu soluțiile x = 1 ≥ 0 și x = 2 ≥ 0.
4. 3 x < 243 = 3 5 implică x < 5, x număr natural, deci A = {0, 1, 2, 3, 4} (3p)
Deoarece numărul de elemente ale mulțimii A este 5, rezultă că (2p)
numărul tuturor submulțimilor acesteia este 2 5 = 32.
⟶ ⟶
⟶ BA + 3BC ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶
5. BE = _ 4 echivalent cu 4BE = BA + 3BC , adică 3BE − 3BC (2p)
⟶ ⟶
= BA − BE
⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶
Cum 3BE + 3CB = BA + EB , de unde 3CE = EA . (3p)
6. Triunghiul fiind dreptunghic rezultă că A este ortocentru și mijlocul (2p)
ipotenuzei BC este și centrul cercului circumscris triunghiului, fie
acesta notat M.
În aceste condiții AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei, (3p)
deci AM = _
BC
2 = 5.
1.a) f(_12 ) = (1
1)
0 (2p)
0
f(− _12 ) = (
− 1)
−1 0 (2p)
0
f(_12 ) + f(− _12 ) = (

0)
0 0 (1p)
= O2
0
_ _
2 a) = ( 0 √ 5 a)
1.b) f(_
√5 √5 a 0
_ (2p)
_
( 0 √ 5 a) (0 1)
√5 a 0 1 0
_ = (2p)
_
√5
Finalizare: a = _
5 (1p)
(f(a)) 2 = ( (2a) 2)
⇒ (f(a)) n = ( (2a) n)
(2a )2 0 (2a )n 0
1.c) (2p)
0 0
(2p)
f(1) + (f(1)) 2 + . . . (f(1)) 2018 =
2) ( 0 2 2) ( 0 2 2018)
=(
2 0 22 0 2 2018 0
+ + . . . +
0
Finalizare: S = (
2 2019 − 2)
2 2019 − 2 0 (1p)
0
̂
2.a) + 0 2 4 ̂ ̂ (3p)
0̂ 0̂ 2̂ 4̂
2̂ 2̂ 4̂ 0̂
4̂ 4̂ 0̂ 2̂
Deci oricare ar fi x̂,ŷ ∈ G implică x̂ + ŷ ∈ G. (2p)
2.b) 3̂ x + 4̂ = 1̂
Este echivalentă cu ecuația obținută prin adunarea lui 2̂ în ambii (1p)
membri, deci 3̂ x = 3̂
Așadar x ∈ {1̂,3̂ ,5̂ } (3p)
Suma soluțiilor este S = 3̂ . (1p)
2.c) A 2 = A 4 = . . . = A 2n = I2, A 3 = A 5 = . . . = A 2n+1 = A (2p)
A + A 2 + A 3 + A 4 + . . . + A 2019 = (A + I2 ) + . . . + (A + I2 ) + A (1p)

A + I2 = (
5̂)
3̂ 1̂ 1009 grupe
(1p)
3̂
Finalizare: A + A 2 + A 3 + A 4 + . . . + A 2019 = (
3̂ )
5̂ 2̂ (1p)
0̂

x − 2019 − (x + 2019)
f ′(x) = (_
x − 2019 ) =
x + 2019 ′ _______________
1.a) (x − 2019) 2 = (3p)
− 2 ⋅ 2019
=_
(x − 2019) 2 , pentru orice x ∈ ℝ\ 2019
{ } (2p)
1.b) f este derivabilă în x = 0 (2p)

_ f(x ) − f(0)
lim x = f′(0 ) = (2p)
x→0
− 2 ⋅ 2019
=_ _−2
(− 2019) 2 = 2019
(1p)
_ _f(x ) − f(0) f(x ) + 1
(sau calcul direct: lim
x→0 x = lim
x→0 x =
_ 2x
= lim
x→0 x(x − 2019)
= −_ 2
2019 ).
1.c) Ecuaţia tangentei la graficul funcţiei în punctul A(0, − 1): (2p)
y − yA = f′( xA ) ⋅ (x − xA )
y + 1 = f′(0 ) ⋅ (x − 0 ) ⇔ y + 1 = − _ 2
2019 ⋅ x
(2p)
Finalizare: 2x + 2019y + 2019 = 0. (1p)
e e
2.a) ∫ (3 − x ) f(x ) dx = ∫ ln xdx = (2p)
1 e 1
= x ln x| e1 − ∫ dx = e − (e − 1 ) = 1 (3p)
e 1 e
2.b) ∫ ( x 2 − 6x + 9 ) f(x ) dx = ∫ (x − 3) 2 f(x ) dx = (1p)
1 1
e (x − 3) 2 e (x − 3) 2
= − ∫ (3 − x ) ln xdx = − _ 1 _
_
2 ln x| 1 + 2 ∫
e
x dx = (2p)
1 1
|
e
+ _12 (_
2 − 6x + 9 ln x) = 4
(e − 3) 2 11 − e 2
= −_ _
x2
2
(2p)
1
2.c) Există F primitivă a lui f deoarece f este continuă, deci (2p)
_ln x
F’(x ) = f(x ) = 3 − x , oricare x ∈ (0, 3).
Cum 3 − x > 0 oricare x ∈ (0, 3) și ln x ≤ 0 , oricare x ∈ (0, 1], (3p)
respectiv ln x ≤ 0 , oricare x ∈ [1, 3) rezultă F’(x ) < 0, oricare
x ∈ (0, 1), deci F este strict descrescătoare pe intervalul (0, 1],
respectiv F’(x ) > 0, oricare x ∈ (1, 3), deci F este strict crescătoare
pe intervalul [1, 3).
TEST 11
_ _ _ _
1. log 7(3 + √2 ) + log 7(3 − √2 ) = log 7(3 + √2 )(3 − √2 ) = 3p
= log 7 7 = 1. 2p
2. A(2, 3) ∈ Gf ⇔ f(2) = 3 ⇔ 4 + 2a + b = 3 2p
B(− 1, 0) ∈ Gf ⇔ f(− 1) = 0 ⇔ 1 − a + b = 0 2p
a = 0, b = − 1 1p
3. 3 x + 3 ⋅ 3 x = 36 1p
3x = 9 2p
x=2 2p
nr . cazuri favorabile
4. p = ______________
nr . cazuri posibile
1p
Numerele divizibile cu 4: 12, 16, …, 96, adică 22 cazuri favorabile. 2p
Numerele de 2 cifre: 90 cazuri posibile. 1p
p=_22 _ 11 1p
90 = 45 .
5. ⟶ ⟶ 3p
OM + ON = 2 i ⃗ − j⃗ − i ⃗ + 3 j⃗ = i ⃗ + 2 j⃗
Coordonatele sunt (1, 2). 2p
_
_
6. l 2 √3
_ 3p
4 = 4 √ 3 , unde l este lungimea laturii triunghiului echilateral
l=4 2p
SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte
|
m −1 1
|
1.a) detA = 1 m − 1 = m 2 − 2 + 1 − m − 2m + 1
1 −2 1
3p
= m 2 − 3m. 2p
1.b) − m − 2 + 5 = 0 5p
− 1 + 2m − 5 = 0
−1 − 4 + 5 = 0
m=3
1.c) det A ≠ 0 2p
m 2 − 3m ≠ 0 1p
m ∈ ℝ\ { 0, 3} 2p
2.a) x * y = (x + 1)(y + 1) − 1 1p
x * (y * z) = (x + 1)(y * z + 1) – 1 = (x + 1)(y + 1)(z + 1) – 1 2p
(x * y)* z = x *(y * z), pentru orice x, y, z ∈ ℝ , deci legea * 2p
este asociativă
2.b) Există e ∈ ℝ astfel încât x * e = e * x = x, oricare ar fi x ∈ ℝ. 1p
x * e = x ⇒ xe + e = 0; e * x = x ⇒ ex + x = 0 2p
e=0∈ℝ 2p
2.c) x2 *2 = 3 x2 + 2 1p
x * 4 = 5x + 4 1p
3 x 2 − 5x − 2 = 0 1p
x=_ −1
3 sau x = 2
2p

1.a) f derivabilă în x = 16 va rezulta 3p
_ f(x) − f(16)
lim = f’(16). 2p
x→16 x − 16
f’(16) = 0
f este derivabilă pe (0, ∞) şi f’(x) = _ 1_ _ 2
2 √x − x
1.b) f’(x) = 0 ⇒ x = 16 3p
f’(x) > 0 pentru orice x ∈ (16, ∞) ⇒ funcţia f crescătoare pe
intervalul (16, ∞). 2p
_
1.c) lim f(x) = lim (√x − 2lnx) = ∞ 3p
x→0 x→0
x>0 x>0
x = 0 este ecuaţia asimptotei verticale la graficul funcţiei f 2p
2.a) F este derivabilă şi F’(x) = x e x + e x − e x, pentru orice x ∈ ℝ 3p
F’(x) = f(x) 2p
e e
2.b) ∫ f (lnx)dx = ∫ xlnxdx = 2p
1 1
1p
|
e 2e
_
x2 _
x _1
2 lnx − ∫ 2 x dx =
1 1
|
e
_
e2 _x2 e2 + 1
_ 2p
2 − 4 1= 4
2
2.c) V = π∫ g 2(x)dx = 1p
1
|
e 6x 2
2
π ∫ e 6x dx = π _
6 =
2p
1 1
6( 6
πe
_ e − 1) 2p
6
TEST 12
_ _
1. √ 12 > 32 √ 2 < 3 5p
_ _
2 √2 < 3 < √12
2. x şi y sunt soluţiile ecuaţiei t 2 − 5t + 6 = 0. 2p
t1 = 2, t2 = 3S = {(2, 3),(3, 2)} 3p
3. g(1) = 1′f(g(1)) = f(1) = 1 5p
4. Cn2 = 10 2p
n=5 3p
5. Fie M mijlocul segmentului [AB], atunci M(4, 3). 2p
OM = 5 3p
6. _
MN _ MP 5p
sinP = sinN , MN = 8

1.a) Suma elementelor de pe diagonala principală a matricei este egală 3p
cu m + (− m) + 2. 2p
S=2
1.b) detA = − 2 m 2 − 2m + 12 2p
m ∈ ℝ∖{− 3, 2} 3p
1.c) Pentru m = 1 vom obține x = 4, y = 2, z = 1 4p
y12 = 4, x1 ⋅ y1 = 4 ⋅ 1 1p
2.a) Pentru m = 0, atunci f = X 3 + 1 2p
Restul este f(1) = 2. 3p
2.b) f(− 1) = − 1 + m − m + 1 = 0 3p
X+1 | f 2p
2.c) f = (X + 1)(X 2 + (m − 1)X + 1), deci o rădăcină este x = − 1. 2p
f are trei rădăcini reale dacă X 2 + (m − 1)X + 1 are două rădăcini 2p
reale, adică m 2 − 2m − 3 > 0, m ∈ [1, 3] 1p

4x(x 2 + 2) − 2x(2 x 2 − 1)
_________________ 3p
1.a) f’(x) = (x 2 + 2 ) 2
2p
10x
f’ = _________________
(x 2 + 2 ) 2
1.b) lim f(x) = lim _ = 2.
2 x2 − 1 3p
x→∞ x2 + 2
Ecuaţia asimptotei orizontale la graficul funcţiei f spre ∞ 2p
este y = 2.
1.c) f’(x) ≥ 0 pentru orice x ∈ [0, ∞), deci f este crescătoare pe 2p
intervalul [0, ∞), oricare ar fi x ∈ [0, 1]
0 ≤ x ≤ 1 și f crescătoare ne conduce la f(0) ≤ f(x) ≤ f(1),
adică _ −1
2 ≤ f(x) ≤ _13 3p
1
2.a) I = ∫ _ x 2p
1 x+1 dx
0
1
In = ∫ 1 − _
x
1
+
( ( )) | 1
1 dx = x − ln x + 1 0 = 1 − ln2.
3p
0
1
2.b) In + In+1 = ∫ (_
x + 1 + x + 1 )dx
x _ x n n
2p
0
1
x n( x + 1 )
∫_ x + 1 dx = _
n
1
+ 1 3p
0
2.c) Cum f(x) ≥ 0 va rezulta I2020 ≥ 0. 2p

f(x) ≤ 1 ne conduce la I2020 ≤ 1 3p
TEST 13
1. log 6 3 + log 6 12 = log 6 36 3p
log 6 36 = log 6 6 = 2 2 2p
2. xv = _
−b1
_ 2p
2a = 4
1p
Δ = − 23
23
2p
yv = _−Δ _
4a = 8
3. 7 + 7 x ⋅ 7 = 392
x 2p
7 x ⋅ 8 = 392 1p
7 x = 49 1p
x=2 1p
_ n!
= 4_
n! 2p
4. 2 ! (n − 2 )! (n − 1 ) !
2p
n−1
_
2 =4 1p
n=9
_______________
5. √(4 − 0) 2 + (m + 2) 2 = 5 1p
m 2 + 4m − 5 = 0 2p
m = − 5, m = 1 2p
9 = cos(π − 9 ) = − cos 9
6. cos _
7π _ 2π _ 2π
3p
2π 7π 2p
cos _ _
9 + cos 9 = 0

1.a) detA = − a − 2 + 1 − 2 − 1 − a 3p
− 2a − 4 2p
1.b) Matricea asociată sistemului este inversabilă dacă și numai dacă 3p
− 2a − 4 ≠ 0
a ∈ ℝ\{− 2} 2p
1.c) Prin înlocuire se verifică primele două ecuații 2p
Din ecuația a treia obținem 1 + 1 + a = 2 și de aici a = 0. 3p
2.a) x * 1 = x + 1 − 1 = x, ∀ x ∈ ℝ 5p
2.b) x * x = 2x − 1 2p
x * x * x = (x * x)* x = 3x − 2 2p
x=2 1p
n(n − 1)
_ 2p
2.c) Cn1 = n, Cn2 = 2
n 2 + n − 30 = 0 2p
n = 5 1p
x→∞ (
1.a) lim
x→∞
f(x) = lim x − 1 + _1x ) = 2p
_1 2p
lim
x→∞ x
=0
lim
x→∞
x−1=∞ 1p
1.b) _ f(x) x2 − x + 1 2p
m = lim
x→∞ x
= lim _
x2
=1
−x + 1
n = lim
x→∞
f(x) − mx = lim _ x = −1 2p
Dreapta de ecuație y = x − 1 este asimptotă oblică la graficul
funcției f 1p
x −1
_ 2
1.c) f’(x) = x 2 2p
3p
Cum x > 1 vom avea x 2 > 1. Mai departe f’(x) > 0, ∀ x > 1.
1 1
2.a) ∫ f(x 2)dx = ∫ e x dx = e x 10 = e − 1. 5p
0 0
2.b) Dacă F este o primitivă oarecare a funcției f, atunci Feste derivabilă
cu F’(x) = f(x), ∀ x ∈ [0, ∞). 2p
f(x) > 0, ∀ x ∈ [0, ∞) 2p
Cum F’(x) > 0, ∀ x ∈ [0, ∞)va rezulta că F este strict crescătoare. 1p
_ _
2.c) Din 0 ≤ √x ≤ 1 va rezulta 1 ≤ e √x ≤ e, ∀ x ∈ [0, 1]. 2p
1
1 ≤ ∫ f(x)dx ≤ e 3p
0
TEST 14
1. a5 = a3 ⋅ q 2 1p
135 = 45 ⋅ q 2
1p
q2 = 9 1p
q ∈ {3, − 3} 2p
2. f(0) = − 3 2p
f(− 3) = − 15 2p
f(f(0)) = f(− 3) = − 15. 1p
3. x − 1 ≥ 0, 3 − x ≥ 0, deci domeniul maxim de definiție este [1, 3] 2p
Prin ridicare la pătrat obținem x − 1 = 9 − 6x + x 2
cu soluția x = 2 ∈ [1, 3] și x = 5 ∉ [1, 3]. 3p
4. C numărul fetelor = 15
2
6
1p
C73 numărul băieților = 35 1p
15 ‧ 35 = 525 3p
5. (3 i ⃗ + 9 j)⃗ ⋅ (a i ⃗ + 3 j)⃗ = 3a + 27 = 0 3p
a = −9 2p
6. 2 cos 2 x + cosx _
_
=
2cosx + 1 5p
2 cos 2 x − cosx 2cosx − 1

1.a) m(σ) = 1 + 1 = 2 2p
ϵ(σ) = (− 1) 2 = 1 3p
ϵ pară
1.b) Prin înmulțire la stânga cu σ −1 se obține 2p
x = σ −2 1p
x=(
3 1 2)
1 2 3 2p
1.c) Membrul stâng este o permutare pară. 2p

Membrul drept este o permutare impară. 2p
Ecuația nu are soluție. 1p
2.a) f = X 2(X + 1) + a(X + 1) 2p
(X + 1 )( X 2 + a ) 3p
2.b) x12 + x22 + x32 = (x1 + x2 + x3) 2 − 2(x1 x2 + x2 x3 + x1) = 1 − 2a 5p
2.c) f = (X + 1) 2(X − 1) 4p
(x + 1 ) 2 / f 1p

1.a) 4 − x 2 > 0 3p
x ∈ (− 2, 2) 2p
_ _ (4 − x 2 )′ − 2x
1.b) f’(x) = (4 − x 2) = (4 − x 2) 5p
1.c) ± ∞ nu sunt puncte de acumulare ale domeniului de definitie, deci 2p

nu există asimptote oblice sau orizontale
lim
x→2
f(x) = − ∞ , lim
x→2
f(x) = − ∞, deci dreptele de ecuație x = 2, x = − 2 3p
x<2 x<2
sunt asimptote verticale ale graficului funcției f
1 1 1
2.a) ∫ f1(x)dx = ∫ e x dx = e = e − 1 5p
0 0 0
1 1
2.b) ∫ 2x f1(x)dx =∫ 2x e x dx = 2
2p
0 0
1
=∫ e t = e − 1 3p
0
1 1
2.c) V = π ∫ f1 2(x)dx = π ∫ e 2 x dx = π e0 = 2p
0 0
1
e2 − 1
= π_ _ e 2x 3p
2 = 2 0
TEST 15
1. Δ = 9 − 16 = − 7 2p
_
3 ± √7 3p
x1,2 = _ 8
x + 2 > 0
2. Condiţii de existenţă :  x > 0 ⇔ x ∈ (0, ∞ ) 1p

log 2(x 2 + 2x) = 3 ne conduce la x 2 + 2x − 8 = 0 2p
x1 = 2 ∈ (0, ∞) și x2 = − 4 ∉ (0, ∞), deci S = {2} 2p
3. Reprezentarea Gf nu intersectează axa Ox dacă și numai dacă 2p
ecuația f(x) = 0 nu are soluții.
−m ≤ 1 1p
m ∈ [− 1, ∞) 2p
4. C42 = 6 2p
C52 = 10 2p
C42 + C52 = 16 1p
5. Vectorii sunt coliniari dacă și numai dacă _ 1 _ 3 3p

a + 3 = 2 , adică dacă și
numai dacă 2 = 3a + 9. 2p
−7
a=_ 3
6. BC 2 = A B 2 + A C 2 − 2AB ⋅ AC ⋅ cosA 2p
36 = 16 + 25 − 2 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ cosA, de unde cosA = _18 3p

1.a) detA(1, 1) = |11 21| = − 1 5p
A(x, y)A(0, 1) = (y x) 1 0 ( x 2y)

2y 2x
( )
x 2y 0 2
1.b) =
A(0, 1)A(x, y)= (y x )(1 0) = ( x 2y).

x 2y 0 2 2y 2x
5p
A 2(0, 1) = (
0)(1 0) (0 2)
1.c) 0 2 0 2 2 0 5p
= = 2 I2
1
_
2.a) f(√2 ) = 0 5p
_ _ _
2.b) Din a) va rezulta că f(− √ 2 ) = 0, adică (X − √2 )(X + √2 ) divide 5p
polinomul f
_ _
2.c) f = (X − √2 )(X + √2 )(X + 1) 5p

1.a) lim ln _ex
= ln1 = 0 5p
x→∞ x
e +1
1.b) f’(x) = _ 1 5p
ex + 1
1.c) Cum f’(x) > 0, ∀ x ∈ ℝ, va rezulta că f este strict crescătoare. 5p
2.a) f(x) > 0, ∀ x ∈ ℝ 3p

1
Va rezulta că ∫ f(x)dx > 0 2p
0
2.b) Fie F o primitivă a funcției f ; atunci F este derivabilă cu
F’(x) = f(x), ∀ x ∈ ℝ. 3p
Cum f(x) > 0, ∀ x ∈ ℝ, va rezulta că F este strict crescătoare. 2p
2.c) ∫1 f(x)cosxdx = ∫1 _ cosx
dx = ∫ _
1
1 3
dt = ln (2 + t) 1 = ln _ 5p
0 0
2 + sinx 0
2+t 0 2
TEST 16
1. |z| = |(2 − 4i) 2| = |2 − 4i| 2 =
3p
_ 2p
= (√2 2 + (− 4) 2 ) = 20
2
2. 2p
V(− _
2a ; − 4a ) ∈ Ox ⇔ Δ = 0
Δ
_
b
_ 3p
4 √3
Δ = 49 m 2 − 48 ⇒ 49 m 2 − 48 = 0 ⇔ m = ± _ 7
3. 49 −x = 7 −4 ⇔ 7 −2x = 7 −4 3p
− 2x = − 4 ⇔ x = 2 2p
4. Numărul de cazuri total posibile este egal cu numărul de submulțimi
ale mulțimii A, adică 2 4 = 16. 2p
Numărul de cazuri favorabile este egal cu numărul de submulțimi
4!
cu 3 elemente ale mulțimii A, adică C43 = _ 3 ! (4 − 3 )!
= 4. 2p
P = ________________ _4 1
_ 1p
nr. cazuri total posibile = 16 = 4
5. Panta dreptei (d) este: md = 3 1p
y − yA = m(x − xA) ⇔ y + 1 = 3(x + 1) 2p
y = 3x + 2 2p
6. 2tgx sin x
tg2x = _
1 − tg 2 x
, tgx = _
cos x
_
sin 2 x = ± √1 − cos 2 x = ± _45 , x ∈ (_2 ; π) ⇒ sin x = _54
π
3p
tgx = − _43 ⇒ tg2x = _
24 2p
7

1.a) Matricea este inversabilă dacă și numai dacă det M t ≠ 0, pentru 2p
( )
orice t ∈ ℝ.
det M(t) = cos 2 t + sin 2 t ⇔ det M(t) = 1 ≠ 0, ∀ t ∈ ℝ 3p
1.b) [M(t)] 2 = M(t) ⋅ M(t) = (cos t − sin t)(cos t − sin t) = 3p
sin t cos t sin t cos t
( 2 sin t cos t cos 2 t − sin 2 t) =

cos 2 t − sin 2 t − 2 sin t cos t
( sin 2t cos 2t )
cos 2t − 2 sin 2t 2p
= M(2t), ∀ t ∈ ℝ
3p
(M( 2 )) = M(8 ⋅ 2 ) = M(4π)
_π _
π 8
1.c)
M(4π) = (
0 1)
1 0
2p
2.a) (3x ) ∗ (4x ) = 6x + 8x − 4 = 14x − 4 3p
14x − 4 = 10 ⇔ x = 1 2p
2.b) (x ∘ y) ∘ z = x ∘ (y ∘ z), ∀ x, y, z ∈ ℝ
(x ∘ y) ∘ z = m x + mny + nz + 4m + 4
2 5p
x ∘ (y ∘ z) = mx + mny + n 2 z + 4n + 4
m, n ≠ 0 ⇒ m = n = 1
2.c) { ⇔{ ⇔{
x ∗ (− y ) = 2 2x − 2y − 4 = 2 2x − 2y = 6
⇔ 3p
x ∘ y = 11 x + y + 4 = 11 x+y=7
⇔ {y = 2
x=5 2p

_ _
ln_x ′ ln x) ′ ⋅ √x − ln x ⋅ (√x ) ′ 2p
1.a) f ′(x) = ( √x ) = _ (________________
x =
2x − x ln x 2 − ln x
=_ _
x 2 √x
=_ _
x √x 3p
1.b) f (x) = 0 ⇔ x = e
′ 2 2p
Pe (0 ; e 2], f‚(x) ≥ 0 deci f este o funcție crescătoare, iar pe
[e 2 , ∞), f ′(x) ≤ 0 deci f este descrescătoare. 3p
1.c) f(e 2) = _2e 2p
_
e 2 este un punct de maxim f(x) ≤ _2e , (∀)x ∈ (0; ∞) ⇔ ln x e ≤ 2 √x 3p
_ 1 2p
2.a) x 2 + 5x + 6 = (x + 3)(x + 2) ⇒ g(x) = (x + 3)f(x) = x + 2 ,
∀ x ∈ [0; 1]
∫ g(x) dx = ∫ _1 dx = ln|x + 2| + C = ln(x + 2) + C, x ∈ [0; 1]
x+2
3p
2.b) a
∫ (2x + 5) ⋅ f(x)dx = ∫ _ 2x + 5
a
x + 5x + 6
dx = ∫ _ dx =
a
( 2 )‚
2p
0
2 2
0 x + 5x + 6 0 x + 5x + 6
ln|x 2 + 5x + 6|| a0 = ln|a 2 + 5a + 6| − ln 6 = ln _

6 |a + 5a + 6|
2
2p
|
a 2 + 5a + 6
ln _ 6 |
= ln 2 ⇔ a = 1 1p
1 1
2.c) V = π ∫ g 2(x) dx = π ∫ _ 1 dx =
5p
0 x+2
0
( )2
1
(x + 2 ) ′
x + 2|0 = 6
dx − _
_ π 1 _ π
π∫ (
0 x + 2) 2
TEST 17
1. a5 = a2 + 3r 3p
a2 = 30 − 3 ⋅ 5 = 15 2p
2. Δ = 4 − 4m < 0 1p
m > 1, m ∈ (1, ∞) 4p
3. 3 x(3 − 2) = 9
2p
3x = 32
3p
x=2
4.
Tk+1 = C6k (x 3)
1 6−k
⋅ (x 2) = C6k x
1 k
_ _ 6−k _
_ k
3 +2 = C6k x
12+k
_
6 2p
Nu există termen care să nu-l conțină pe x. 3p
_
5. |v|⃗ = √ 9 + 16 = 5 5p
6. SABC 3 5p
r=_ 12 _
_
p = 16 = 4

1. a) A 2 = O2 3p
A 3 = O2 2p
1.b) X(a) ⋅ X(b) = (I2 + aA)(I2 + bA) = I2 + aA + bA + ab A 2 = 5p
= I2 + (a + b)A = X(a + b)
1.c) X(1)X(2)...X(10) = X(1 + 2 + ... + 10) = X(45) 5p
2. a) f = X 3 − X 2p
f(1) = 1 − 1 = 0 3p
2.b) x1 + x2+ x3 = 0 2p
x1 x2 x3 = −m 2p
m=0 1p
2.c) f(a) = a 3 − a + m = 0
m = − ( a − 1 ) a( a + 1 ) 3p
m este multiplu de 3 2p

f(x)
1.a) _ x = lnx 3p
( x )′ = lnx′ = x
f(x)
_ 1
_
2p
1.b) f ′(x) = lnx + 1, f ′(_1e ) = 0 și f ′(x) < 0, oricare x ∈ (0, _1e ). 3p
Conform consecinței teoremei Lagrange, f este strict descrescătoare 2p
pe (0, _1e ).
1.c) lim
x→∞
f(x) = ∞ . Nu există asimptotă orizontală 2p
f(x)
_
lim
x→∞ x
= ∞ . Nu există asimptotă oblică. 2p
lim
x→0
f(x) = 0 . Nu există asimptotă verticală 1p
x>0
f este produs de funcții continue
2.a) F ’2(x) = _12 (1 − cos2x) = sin 2 x 5p
2.b) sinx ∈ [0, 1] deci sin n x ≥ sin n+1 x oricare x ∈ [0, _π2 ] 2p
p p
2 2
∫ fn(x)dx ≤ ∫ fn+1(x)dx 3p
0 0
2.c) Din teorema de medie rezultă existența unui număr cn în 2p

p
3
intervalul (0, _3 ) astfel încât lim ∫ fn (x)dx = _3 fn(cn)
π π
n→∞
0
Cum sin n cn → 0, va rezulta că limita căutată este 0. 3p
Teste BAC de tip C
TEST 1
1. (
_ 5 − 3i 1 − i
) ( ) 2 − 8i
= a + bi ⇒ _ = a + bi ⇒ 1 − 4i = a + bi ⇒
( 1 + i )( 1 − i ) 2
⇒ a = 1, b = − 4
2. Intersecția graficului funcției cu axa Ox
2 x+3 = 16 ⇒ 2 x+3 = 2 4 ⇒ x + 3 = 4 ⇒ x = 1. Punctul de intersecție este
A(1, 0).
Intersecția graficului funcției cu axa Oy
f(0) = 2 3 − 16 = − 8. Punctul de intersecție este B(0, − 8).
3. Se impune condiția x > 0.
(lg x 3) 2 − 10 lg x + 1 = 0 ⇒ 9 (lg x) 2 − 10 lg x + 1 = 0 Se notează lg x = t și
ecuația devine 9 t 2 − 10t + 1 = 0 cu soluțiile
t1 = 1 ⇒ lg x = 1 ⇒ x = 10
{t2 = _19 ⇒ lg x = _91 ⇒ x = 10 9 = √ 10
1
_ 9
_
4. Cazuri totale: există 900 de numere de trei cifre între 100 și 999.
Mulțimea cifrelor pare A = {0, 2, 4, 6, 8} are 5 elemente, |A| = 5.
Cazurile favorabile sunt numerele de forma abc‾, cu a ∈ A\{0} și b, c ∈ A.
Cazuri favorabile: 4 ⋅ 5 ⋅ 5 = 100;
100
p=_ 1
_
900 = 9
5. 4−2
Se notează M mijlocul segmentului AC, cu coordonatele x = _2 = 1 și
7+5 yC − yB
y=_ _12 _ _ −2 _ 1
2 = 2 = 6 ⇒ M(1, 6). Panta dreptei BC este mBC = xC − xB = − 6 = 3 .
Ecuația paralelei prin M la BC este y − 6 = _31(x − 1) ⇒ 3y − x − 17 = 0.
6. Se notează sin x = t, cu restricția 0 ≤ t ≤ 1.
Din cos 2 x = 1 − sin 2 x și sin x = t ⇒ cos 2 x = 1 − t 2 . Deci ecuația devine:
7 3
1 − t 2 + 2t = _4 ⇒ 4 t 2 − 8t + 3 − 0 cu soluțiile t1 = _21 și t2 = _2 (variantă
respinsă deoarece contrazice restricția). Deci sin x = _21 ⇒ x ∈ {_6 , _ 6 }.
π 5π

1
| 1 −a 2 − a
1.a) det(A(a)) = 1 − a 1 = 1
−a 1 1 −a
|| 2−a
−a
1
2−a
1
1
|
|
1 1 1
= (2 − a ) 1 − a 1 =
−a 1 1
|
|1
= (2 − a ) 1 − a
1
−a 1 1 + a
0
|
0 = (2 − a )( 1 + a )( − a − 1 ) = (a − 2 ) (a + 1 ) 2
1 1 −1 x+y−z 2
(− 1 1 ) ( ) ( 2)
1.b) A ( 1 ) = 1 − 1 1 , A ( 1 ) ⋅ X = x − y + z = 2
1 − x + y + z
x+y−z=2
{− x + y + z = 2
Se formează sistemul x−y+z=2 .
Adunând primele două ecuații ale sistemului se obține 2x = 4 ⇒ x = 2.

2
(2)
În mod similar se obține y = z = 2, deci X = 2 .
1 1 −a 1 1 −b
(− a 1 )(− b 1)
1.c) A(a) ⋅ A(b) = 1 −a 1 1 −b 1 =
1 1
2 + ab 1−a−b 1−a−b
(1 − a − b 1 − a − b 2 + ab )
1−a−b 2 + ab 1−a−b
Suma elementelor matricei A(a) ⋅ A(b) este 3(2 + ab) + 6(1 − a − b).
Pentru 3(2 + ab) + 6(1 − a − b) = 3 ⇒ (a − 2)(b − 2) = 1 cu soluțiile
{a − 2 = − 1, b − 2 = − 1 ⇒ a = 1, b = 1.
a − 2 = 1, b − 2 = 1 ⇒ a = 3, b = 3
Deci (1, 1) și (3, 3) sunt cele două perechi (a, b) pentru care suma
elementelor matricei A(a) ⋅ A(b) este 3.
2.a) Pentru f ∈ ℝ[X] și x1 = 1 + i ⇒ x2 = 1 − i. Se aplică relațiile lui Viète:

x1 + x2 + x3 = 5 ⇒ 1 + i + 1 − i + x3 = 5 ⇒ x3 = 3
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = m ⇒ (1 + i)(1 − i) + x3 ⋅ (1 + i) + x3 ⋅ (1 − i) = m ⇒
⇒m=8
x1 x2 x3 = − n ⇒ 3(1 + i)(1 − i) = 6 ⇒ n = − 6
Deci pentru m = 8, n = − 6 ⇒ x1 = 1 + i.
2.b) Dacă f este divizibil cu (X − 1) 2 ⇒ f(1) = 0 și f′(1) = 0 ⇒ 3 x 2 − 10x + m = 0.
Se formează sistemul { ⇒{
1−5+m+n=0 m+n=4
⇒
3 − 10 + m = 0 m=7
⇒{
m=7
.
n = −3
Deci pentru m = 7, n = − 3, f este divizibil cu (X − 1) 2.
2.c) m = 12 ⇒ f = x 3 − 5 x 2 + 12x + n
Se aplică relațiile lui Viète: x1 + x2 + x3 = 5 și x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 12;
x12 + x22 + x32 = (x1 + x2 + x3) 2 − 2(x1 x2 + x1 x3 + x2 x3) = 5 2 − 2 ⋅ 12 = 1.
Se presupune prin reducere la absurd că polinomul are două rădăcini
întregi și se obține: x1 , x2 ∈ ℤ ⇒ x3 = 5 − (x1 + x2) ⇒ x3 ∈ ℤ.
Deci, dacă două soluții ar fi întregi, și a treia ar fi tot număr întreg.
Dar din x12 + x22 + x32 = 1 rezultă că două rădăcini trebuie să fie nule, de
exemplu x1 = x2 = 0 ⇒ x3 = ± 1, fapt care contrazice relația x1 + x2 + x3 = 5.
Deci dacă m = 12, polinomul poate avea cel mult o rădăcină întreagă.

_
f(x) − √ 3 f(x) − f(1)
1.a) lim _ = lim
x−1_ x−1
_
= f′(1) (definiția derivatei)
x→1 x→1
2 √x 2 + 2 − (2x + 1) __ x
__________________ 4 − x_
= ___________
√x 2 + 2
f ′(x) = x2 + 2 (x 2 + 2 ) √ x 2 + 2
_
3 √3
f′(1) = __ =_
3
3 √3
_
9 3 √2
1.b) f′(x) = 0 ⇒ x = 4; f(4) = __ =_ 2
√ 18
lim
x→∞
f(x) = 2
x −∞ 4 +∞
f′(x) ++ +++ 0 --- –
_
3 √2
_
f(x) –2 ↗ 2 ↘ 2
_
Din tabelul de variație, Im f = (− 2, _

2 ].
3 √2
1.c) Din Teorema Lagrange, ∃ c ∈ (n, n + 1) cu proprietatea

f(n + 1) − f(n)
f ′(c) = _
n+1−n .
n+1
Din n < c < n + 1 ⇒ 1 < _n < _ _
c c
n , deci lim
n→∞ n
= 1.
4−c c 2 (4 − c )
n 2 ___________
_ = lim _ ___________ n2
lim n 2[f(n + 1) − f(n)] = lim ( 2 ) 2 n→∞ c 2 ( 2
_=
) 2
n→∞ n→∞ c + 2 √c + 2 c + 2 √c + 2
= 1(− 1) = − 1
2.a) F′(x) = f(x), ∀ x ≥ 0 și F″(x) = f′(x)
− 2x − 5
f′(x) = _
(x 2 + 5x + 6) 2
Pentru x ≥ 0 ⇒ f ′(x) < 0 ⇒ primitiva este concavă
2.b) ∫0 x 2 + 5x + 6 dx = ∫0 (x + 2)(x + 3) = ∫0 ( x + 2 − x + 3 ) dx = ln x + 3 | 10 =
1_ 1 1_ dx 1 _ 1 _ 1 x+2
_
3 3 9
= ln _4 − ln _2 = ln _8
n+3 x+2 n 2 + 6n + 9
2.c) ∫nn+1 f(x) dx = ln _
x+3 n
| = ln _
x + 2 n+1 _ _
n + 4 − ln x + 3 = ln n 2 + 6n + 8 =
= ln(1 + _
n 2 + 6n + 8 )
1
(2n + 1) 2 ln(1 + _
n 2 + 6n + 8 ) n→∞ n 2 + 6n + 8
1 (2n + 1) 2
lim
n→∞
= lim _ = 4
_ ln(1 + x)
Observație: s-a folosit limita remarcabilă lim
x→0 x = 1.
TEST 2
1. (1 + i) 2 − 2(1 + i) + 2 = 1 + 2i + i 2 − 2 − 2i + 2 = 1 + i 2 și cum i 2 = − 1 ⇒
⇒ 1 + i 2 = 1 − 1 = 0, deci 1 + i este o soluție a ecuației x 2 − 2x + 2 = 0.
2. Funcția este constantă pentru a 2 − 9 = 0 ⇒ a = ± 3.
−5x+7
< (_25 )
5x−7
(2) ⇔ (_2 ) < (_2 ) , deci 3x − 1 < 5x − 7 ⇒
3. 5 3x−1
_ 5 3x−1
5
⇒ − 2x < − 6 ⇒ x > 3 sau x ∈ (3, + ∞)

_
k
4. Termenul general Tk+1 = C100
k
2 3 , k ∈ {0, 1, 2, . . . 100}.
Pentru _3 ∈ ℤ ⇒ k ∈ {0, 3, 6, 9, . . . , 99}, o mulțime cu 34 de termeni.
k
_
Deci din dezvoltarea expresiei (1 + √2 ) se obțin 34 de termeni
3 100
raționali.
5. Dacă ABCD este un paralelogram, atunci mijlocul diagonalei AC
coincide cu mijlocul diagonalei BD ⇒ (_ ) ( 2 )⇒

xA + xC _yA + yC xB + xD _
_ yB + yD
2 , 2 = 2 ,
2 , 2 ) = ( 2 , 2 ) ⇒{ 3 + 11 = 5 + β ⇒ β = 9
5+β 2+3=4+α⇒α=1
⇒(_
2+3 _
3 + 11 4+α _
_
6. B C 2 = A B 2 + A C 2 − 2AB ⋅ AC ⋅ cos A; 24 = 4 + 16 − 16 cos A ⇒

⇒ cos A = − _14 _ _
√
15 15 _ √ 15
1
sin 2 A + cos 2 A = 1 ⇒ sin 2 A = 1 − _ = _
16 16 , deci sin A = _
16 = 4
1.a) D(3, 4) = 3
1
|
1
4
27 64
||
1 1
1 = 2
1 26
1
3
63
1
|
0 = 2 ⋅ 63 − 3 ⋅ 26 = 48
0
1.b)
| 1 1 1
|| 1
D(a, b) = a b 1 = a − 1 b − 1 0 =
1
a 3 b3 1 a 3 − 1 b3 − 1 0
1
|
|
= ( a − 1 ) (b − 1 ) 2
1 1
a + a + 1 b2 + b + 1
= |
= (a − 1 )(b − 1 )[( b − a ) + (b − a )( b + a ) ] =
= (a − 1)(b − 1)(b − a)(a + b + 1)
1.c) D(log 2 x, 3) = (log 2 x − 1)(3 − 1)(3 − log 2 x)(1 + 3 + log 2 x) =
= 2(log 2 x − 1)(3 − log 2 x)(4 + log 2 x)D(log 2 x, 3) = 0
⎧log 2 x − 1 = 0 ⇒ log 2 x = 1 ⇒ x = 2
⎪
⇒ ⎨ 3 − log 2 x = 0 ⇒ log 2 x = 3 ⇒ x = 2 = 8
3
⎪
⎩4 + log 2 x = 0 ⇒ log 2 x = − 4 ⇒ x = 2 −4 = 16
_1
2.a) Din relațiile lui Viète:

x1 + x2 + x3 = − a ⇒ 2 + 2 − 1 = − a ⇒ a = − 3
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = b ⇒ 4 − 2 − 2 = b ⇒ b = 0
x1 x2 x3 = − c ⇒ 2 ⋅ 2 ⋅ (− 1) = − c ⇒ c = 4 _ _
2.b) f ∈ ℚ[x]. Dacă fadmite rădăcina x = 2 + √ 3 , atunci 2 − √ 3 = x2.
_ 1_
Din x1 x2 x3 = − c ⇒ (2 + √3 )(2 − √3 ) x3 = − c, x3 = − c și − c ∈ ℚ
2.c) Dacă α ∈ ℤ este o rădăcină a polinomului f⇒ f(x) = (x − α) ⋅ q(x),
q(x) ∈ ℤ[X]
f(1) ⋅ f(2) = (1 − α)(2 − α) ⋅ q(1) ⋅ q(2)
Se verifică paritatea termenilor: f(1)f(2) = 2017 ⋅ 2019 număr impar;
(1 − α)(2 − α) ⋅ q(1) ⋅ q(2) număr par deoarece (1 − α)(2 − α) este
produsul a două numere consecutive.
Paritate diferită ⇒ CONTRADICȚIE ⇒ pentru a, b, c ∈ ℤ, f(1) = 2017
și f(2) = 2019, f nu admite rădăcini întregi

f(x) e 3x − 2x + 1 3 e 3x − 2
1.a) lim _
m = x→−∞ lim _
x = x→−∞ x lim _
= x→−∞ 1 = −2
lim [f(x) − mx] = x→−∞
n = x→−∞ lim (e 3x − 2x + 1 + 2x) = 1
Ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f la − ∞ este y = − 2x + 1.
1.b) Ecuația tangentei la grafic în punctul cu abscisa x0 = 0
⎧ f(0) = 1 + 1 = 2
y − f(0) = f′(0) ⋅ (x − 0) cu ⎨ f′(x) = 3 e 3x − 2 ⇒
⎪
⎩ f′(0) = 3 − 2 = 1
⎪
⇒y−2=x⇒y=x+2
1.c) f(− 1) + f(− 2) + . . . + f(− n) = (_
1 _
+ 1 +_
1
e 3 e 6 39 3 3n )
+ .. . + _1
+ n2 + n
n
1
_ 1 − (_
_ e 3)
1
f(− 1) + f(− 2) + . . . + f(− n) = e 3 ⋅ 1 + n + 2n
2
1−_e 3
1 _
_ 1 − (_
e 3)
1
n→∞ [
lim f( − 1 ) + f ( − 2 ) + . . . + f( − n ) − n 2
− 2n ] n→∞ e 3
= lim ⋅ =_ 1
−1
1−_ 1 e 3
_ _e 3
_ _
1_ x
2.a) ∫ x ⋅ f(x) _dx = ∫
1 _ dx = − ∫ (√9 − x
1 2 )′ dx = − √9 − x 2 | 10 = − √8 + √9
0 0 √9 − x 2 0
= 3 − 2 √2
1
_
Cum (arcsin _3 ) = _
x ′
_ =_ 1 3
2.b) _ , rezultă:
_
x2 √9 − x 2
√1 − 9
⋅ arcsin _3 dx =∫01 arcsin _3 ⋅ (arcsin _3 ) dx
′
1
∫1 _
_ x x x
0 2
√9 − x
∫1 arcsin _3x ⋅ (arcsin _3x ) dx = _21 (arcsin _3 ) | 10 = _12 (arcsin _13 )

2
′ x 2
2.c) ∫1 e x[f(x) + f ′(x)] dx = ∫1 [e x f(x) + e xf′(x)] dx =

0 0
∫ [(e f(x) + e f′(x)] dx =

1 x) ′ x
0 _
3e √ 2 − 4
= ∫1 (e x f(x)) ′ dx = e x f(x) | 10 = e ⋅ f(1) − f(0) = _ 1 _
_−_ 1 _
_−_e e
0 3= 3=
√8 12 2 √2
TEST 3
1. Se notează rația progresiei
{b3 + b4 = q 2 b1 + q 3 b1 = q 2 b1(1 + q) = 72
b1 + b2 = b1 + q b1 = b1(1 + q) = 8
q>0⇒ .
q 2 b1(1 + q) _
_ 72
b1(1 + q)
= 8 ⇒ q 2 = 9 ⇒ q = ± 3. Cum − 3 < 0, se acceptă soluția q = 3.
2. Condiția de tangență Δ = 0 ⇒ 4 + 4a = 0 ⇒ a = − 1.
3. (2 x) 2 + 4(2 x) = 12. Se notează 2 x = t, cu restricția t > 0⇒ t 2 + 4t − 12 = 0
cu soluțiile t1 = 2, t2 = − 6 < 0. Se admite varianta t = 2 ⇒ 2x = 2 ⇒ x = 1.
4. Cazuri totale: 900.
Cazuri favorabile: mulțimea A = {111, 102, 120, 201, 210}.
5
p=_ _
900 = 180
1
5. Condiția ca doi vectori să fie coliniari ; _

3 7
_
a + 1 = 14 ⇒ a = 5.
6. x ∈ (0, _4 ) ⇒ sin x < cos x; (sin x − cos x) 2 = sin 2 x + cos 2 x − 2 sin x cos x
π
{ sin x cos x = _13

sin 2 x + cos 2 x = 1
și cum ⇒ (sin x − cos x) 2 = 1 − _23 = _13 ⇒
_
sin x − cos x = ± _13 . √
Din sin x < cos x ⇒ sin x − cos x < 0 ⇒ se admite soluția
_
√3
sin x − cos x = − _1_
= −_3.
√3

1.a) A 2 = (22 33) = 11(2
9)
3
= 11A
66 99 6
1.b) Inductiv se arată că A n = 11 n−1 A.
A n+1 = A n ⋅ A = 11 n−1 ⋅ A ⋅ A = 11 n−1 ⋅ A 2 = 11 n−1 ⋅ 11A = 11 n ⋅ A
det A 100 = (det A) 100 = 0 și cum A 100 ≠ O2 ⇒ rang A 100 = 1
Fie X = (
c d)
a b
1.c) , cu proprietatea AX = XA
6 9)(c d) (6a + 9c 6b + 9d)

XA = (
c d)(6
AX = (
9)
2 3 a b 2a + 3c 2b + 3d a b 2 3
=
=(
2c + 6d 3c + 9d)
2a + 6b 3a + 9b
Se egalează elementele celor două matrice:
{2b + 3d = 3a + 9b ⇒ 3d = 3a + 7b.
2a + 3c = 2a + 6b ⇒ c = 2b
Se notează b = 3b′ ⇒ 3d = 3a + 21b′ ⇒ d = a + 7b′.

a c
Se scriu elementele matricei X=(b d) în funcție de b′ ⇒
⇒X=(
6b′ a + 7b′)
a 3b′
.
(6b′ a + 7b′) = (0 a) + (6b′ 7b ) = a I2 + b′(6 7) = a I2 + b′B

a 3b′ a 0 0 3b′ 0 3
2.a) x ∘ y = − 3xy + 6x + 6y − 12 + 2 = − 3x(y − 2) + 6(y − 2) + 2 = − 3(y − 2)

(x − 2 ) + 2
2.b) m ∘ n = 11 ⇒ − 3(m − 2)(n − 2) + 2 = 11 ⇒ − 3(m − 2)(n − 2) = 9 ⇒
⇒ ( m − 2 ) (n − 2 ) = − 3
Variante:
m − 2 = − 3 ⇒ m = − 1 ∉ ℕ , variantă exclusă
{n − 2 = − 1 ⇒ m = 5, n = 1
m−2=3
{n − 2 = 3 ⇒ m = 1, n = 5
m − 2 = −1
Deci soluțiile (m, n) sunt (5, 1) și (1, 5).

2.c) Se observă că ∀ x ∈ ℝ, x ∘ 2 = 2 ∘ x = 2 (2 este elementul absorbant,
4
_
2 = √16 ). _ 4_ _ _ 4_ _
4 4 4 4
Se notează A = √1 ∘ √2 ∘ . . . ∘ √15 și B = √17 ∘ √18 ∘ . . . ∘ √100 .
A∘2∘B=2∘B=2

1.a) x→−∞
lim f(x) = − ∞, deci funcția nu admite asimptotă orizontală.
Se determină ecuația asimptotei oblice:
lim [_
x − x ]=2
f(x) 2x arctg x
lim _ _
{ n = x→−∞
m = x→−∞ x = x→−∞
⇒ y = 2x + _2
π
lim (− arctg x) = − (− _2 ) = _2
π π
lim [f(x) − mx] = x→−∞
1.b) Funcția este continuă, deci are proprietatea Darboux
lim f(x) = − ∞ și x→+∞
x→−∞
lim f(x) = + ∞
Deci Im f = (− ∞ , + ∞) ⇒funcția f este surjectivă
1 + 2 x2
f′(x) = 2 − _ 1
1 + x2
=_
1 + x2
> 0 ⇒ f este strict crescătoare, deci injectivă
feste surjectivă și injectivă, deci este bijectivă.
_x sin 2 x _ x sin 2 x
1.c) lim
x→0 f(x) − x
= lim
x→0 x − arctg x
sin 2 x
0
_ _ x3_ x2 _ x3 _ 3 x2 _3 x 2(1 + x 2)
Cazul 0 = lim x→0 x − arctg x
= lim
x→0 x − arctg x
= lim
x→0 1 − _ 1 = lim x→0 x2
= 3.
1 + x2
|
−2x 1
e −1
∫1 f(x) dx = ∫1 e −2x dx = _ _ _1 _
e e −2 2
2.a) 0 0 −2 0 = −2 + 2 = 2 e2
2.b) ∫1 x 4 e −3x dx = − _ 1 1
15 ∫0 − 15 x ⋅ e
( 4) −3x
dx = − _ 1 1
15 ∫0 − 3 x e
( 5) ′ −3x
dx =
5 5 5
0
e −1
= −_ 1 −3x 1
|0 = − _ 1 ( −3 ) _
3
15 e 15 e − 1 = 15 e 3
5
2.c) In+1 = ∫n+1 e −2x dx = ∫n e −2x dx + ∫n+1 e −2x dx

5 5 5
0 0 n
In+1 = In + ∫nn+1 e −2x dx 5
Cum e −2x > 0, ∀ x ∈ ℝ ⇒ ∫nn+1 e −2x dx > 0 ⇒ In+1 − In > 0 ⇒ In este strict
5 5
1 n
crescător In = ∫ e −2x dx + ∫ e −2x dx.5 5
0 1
Se arată că ambii termeni sunt mărginiți.
Pentru x ∈ (0, 1) ⇒ 0 < e −2x < 1 ⇒ 0 < ∫1 e −2x dx < 1
5 5
0
Pentru x > 1 ⇒ − 2 x 5 < − 2x ⇒ ∫n e −2x dx < ∫n e −2x dx 5
1 1
∫n e −2x dx = _ _ 1 n _ 1 _1 _1
e −2x
− 2 | 1 = − 2 e 2x | 1 = − 2 e 2n + 2 e 2 < 2 e 2
n
1
Deci (In) este un șir strict crescător și mărginit, deci convergent.

n≥1
TEST 4
1. (an) = an−1 an+1 ⇒ 2(5x + 3) = 36 ⇒ x = 3
2
2. Δ = m 2 − 4(m 2 + 5) = − 3 m 2 − 20. Cum Δ = − 3 m 2 − 20 < 0, ∀ m ∈ ℝ ⇒

⇒ parabola asociată funcției nu intersectează axa Ox.
3. _
x+1
4 2 + 2 x+3 = 80 ⇒ 2 x+1 + 2 x+3 = 80
2 x ⋅ 2 + 2 x ⋅ 2 3 = 80 ⇒ 2 x(2 + 8) = 80 ⇒ 10 ⋅ 2 x = 80 ⇒ 2 x = 2 3 ⇒ x = 3
_
⋅ (_
√x )
k
k (
100−k 5
4. √x )
3 100−k _
_ k
Termenul general Tk+1 = C100 _ = C100
k
x 3 −2 ⋅ 5 k.
100 − k
Pentru aflarea termenului liber se impune condiția _ _ k
3 − 2 = 0 ⇒ k = 40.
Deci termenul liber este T41 = C100
40
⋅ 5 40.
_
a 2 √3
5. Dacă lungimea
_
_
unei laturi este a, aria triunghiului este σ(ABC) = _
4 .
a √3
_2
Din 4 = 9 √3 ⇒ a 2 = 36 ⇒ a = 6.
⟶ ⟶ ⟶ ⟶
AB ⋅ AC = |AB | ⋅ |AC | ⋅ cos 60 ∘ = 6 ⋅ 6 ⋅ _12 = 18
_
_
6. √2
+ A C − 2AB ⋅ AC ⋅ cos A = 16 + 8 − 2 ⋅ 4 ⋅ 2 √ 2 ⋅ _
BC = AB _
2 2 2
2 =8⇒
⇒ BC = 2 √2
2A B2 + 2A C2 − B C2 2 ⋅ 16 + 16 − 8
mediana din A ⇒ mA2 = _______________
Dacă mA este_ 4 =_
4 = 10.
Deci mA = √10 .

1.a) A(x) = ( 2 − x
2x − 2 2x − 1)
1−x
⇒
det(A(x)) = (2 − x)(2x − 1) − (2x − 2)(1 − x) = x
2x − 1 (2y − 2 2y − 1)
2−y 1−y
1.b) A(x) ⋅ A(y) = ( )
2−x 1−x
=
2x − 2
=(
2xy − 1)
2 − xy 1 − xy
= A(xy)
2xy − 2
(A(x)) 2 = (A(x)) 2 ⋅ (A(x)) 2 = A(x 2) ⋅ A(x 2) = (
2 x − 2 2 x 4 − 1)
1.c) 2 − x4 1 − x4
4
Din egalitatea 1 − x = − 15 ⇒ x = 16 ⇒ x = ± 2 sau, se face de la

4 4
început observația:
A(16) = (
31 )
− 14 − 15
, deci A(x 4) = A(16) ⇒ x = ± 2.
30
2.a) Restul împărțirii polinomului f la x − 1 este f(1).

f(1) = 1 4 + a ⋅ 1 3 + b ⋅ 1 2 + c ⋅ 1 + 12 ⇒ f(1) = a + b + c + 13
f(1) = 5 ⇒ a + b + c + 13 = 5 ⇒ a + b + c = − 8
2.b) Din relațiile lui Viète:  x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4 = − c și
x1 x2 x3 x4 = 12;
1 _
_ 1 _ 1 _ x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4
1 ______________________
= −_
c
x1 + x2 + x3 + x4 = x1 x2 x3 x4 12
Din _23 = − _ 24
_
c
12 ⇒ − c = 3 ⇒ c = − 8.
2.c) Se descompune polinomul după rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4
f(x) = (x − x1)(x − x2)(x − x3)(x − x4)
f′(x) = (x − x1)(x − x2)(x − x3) + (x − x1)(x − x3)(x − x4) + (x − x1)(x − x2)
(x − x4)+ (x − x2)(x − x3)(x − x4)
f′(x) _
_ 1 _ 1 _ 1 _ 1 f′(1) _
_ 1 _ 1 _ 1 _ 1
f(x) = x − x1 + x − x2 + x − x3 + x − x4 și f(1) = 1 − x1 + 1 − x2 + 1 − x3 + 1 − x4
f(x) = x 4 + x 3 + x 2 + x + 12 ⇒ f(1) = 16
f′(x) = 4 x 3 + 3 x 2 + 2x + 1 ⇒ f′(1) = 10
f′(1) _
_ 16 8
= = _, deci pentru a = b = c = 1 ⇒
f(1) 10 5
8
⇒ _ 1 _ 1 _ 1 _ 1 _
1 − x1 + 1 − x2 + 1 − x3 + 1 − x4 = 5

1
_
(ln x) ′ ⋅ x − ln x ⋅ (x) ′ x ⋅ x − ln x 1 − ln x
1.a) f ′(x) = ______________
x2
= _
x2
=_
x2
1.b) f ′(x) = 0 ⇒ 1 − ln x = 0 ⇒ ln x = 1 și x = e
x 0 e +∞
f′ + + 0 - -
1
_
f −∞ ↗ e ↘ 0
Din tabelul de variație se observă că funcția admite un singur punct de
extrem, A(e, _1e ), care este punct de maxim.
_ _
1.c) A(e, _1e ) = punct de maxim ⇒ f(√2 ) < _1e și f(√3 ) < _1e
⎫
_
ln √_2 _
_
<1⇒_ln 2_ _
<1
√ 2_ e 2 √2 e ⎪
⎬⇒_ ln 3
ln 2_ _
+ _ < _2 , deci _
ln 3
ln_2 _
+ _ < _4e
ln √_3 _
_ 1 ln 3_ _
_ 1⎪ 2 √2 3 √3 e √2 √3
3 √3 e ⎭
<e⇒ <
√3
1
_
2x 5 2 2x 5 2x + 5
2.a) F′(x) = _
x2 + 4
+ _2 _ _
x2 = 2 +_ =_ = f(x), ∀ x ∈ ℝ
1+_ x +4 x +4 x +4
2 2
4
5 5
2.b) ∫ f(x) dx = F(2) − F(0) = ln 8 + _2 arctg 1 − ln 4 − _2 arctg 0 =
2
0
5 π 5π
= ln 2 + _2 ⋅ _4 = ln 2 + _8
2_ + 5
n n n k
2k + 5n 1 _
_ 1 _
_
∑_ ∑ 2nk + 5n 2
n
2.c) lim a = lim 2 = lim
n→∞ n 2 = lim
n→∞ n
∑_ =
n→∞ n n→∞
k=1 k
2
+ 4n 2
k=1 k + 4n k2 k=1 +4
n2
5 5
=∫1 f(x) dx = ln _4 + _2 arctg _12
0
Cum lim a este finită ⇒ (an)

n→∞ n
este un șir convergent.
n∈ℕ *
TEST 5
1. (1 − i) 2 = − 2i şi (1 + i) 2 = 2i (2p)
z = (1 − i) + (1 + i) = ( − 2i) + (2i) = 0
2018 2018 1009 1009
(2p)
|z | = 0 (1p)
2. f(x) = (x − 3) 2
(1p)
f (x ) − 3 f (x ) = 1 − 3f(x) implică f (x ) − 3 f (x ) + 3f(x ) − 1 = 0, (2p)
3 2 3 2
adică [f(x ) − 1] 3 = 0 , deci f(x ) = (x − 3) 2 = 1

Se obţin cazurile x − 3 = 1 cu soluţia x = 4, respectiv x − 3 = − 1 cu (2p)
soluţia x = 2, deci mulţimea soluţiilor este S = {2; 4}.
3. Se observă uşor că x = 3 > 0 este soluţie a ecuaţiei date, (3p)
3 + log 3 3 + 3
3 log 3
= 27 + 1 + 3 = 31.
3
Membrul stâng reprezintă o sumă de expresii corespunzătoare (2p)

unor legi de funcţii strict crescătoare, ceea ce implică existenţa cel
mult a unei soluţii reale. Cum x = 3 este soluţie, rezultă că aceasta
este unica soluţie a ecuaţiei.
_2n ! 2n !
_________________
4. 2 =
n ! ⋅ (2n − n ) ! = Cn
2n (4p)
(n !)
Cum, prin definiţie, combinările reprezintă număr de alegeri, orice (1p)

2n !
combinare reprezintă număr natural, deci _ (n!) 2
∈ ℕ.
⟶ _ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶
AB − 3 ⋅ CA →
5. AD = 4 implică 4 ⋅ AD − AB + 3 ⋅ CA = 0 (2p)
Utilizând proprietăţile vectorilor opuşi şi ale adunării vectorilor, (3p)
⟶ ⟶ ⟶ ⟶ →
relaţia se rescrie astfel: AD + BA +  3 ⋅ CA + 3 ⋅ AD = 0, echivalent
⟶ ⟶ ⏟
cu BD = 3 ⋅ DC , ceea ce implică B, C şi D coliniare.
sin 2(x − _2 ) = (− cos x) 2 = cos 2 x, oricare x ∈ ℝ
π
6. (2p)
cos 2(x + _2 ) = (− sin x) 2 = sin 2 x, oricare x ∈ ℝ
π
(2p)
sin 2(x − _2 ) + cos 2(x + _2 ) = cos 2 x + sin 2 x = 1, oricare x ∈ ℝ.
π π
(1p)

1.a) Cum toate elementele matricei A sunt egale, nenule, orice minor de (2p)
ordinul doi are determinantul nul, deci rang(A ) = 1.
Cum matricea nulă are rangul 0, cel mai simplu exemplu este (3p)
B = O3.
3 3 3
(3 3)
1.b) A2 = A ⋅ A = 3 3 3 (1p)
3
3x + 1 3x 3x
( 3x 3x + 1)
I3 + x A 2 = 3x 3x + 1 3x (2p)
3x
det ( I3 + x A 2 ) = |
3x + 1
3x
3x
3x
3x + 1
3x
3x
3x = (9x + 1)
3x + 1
|
| 1 1
3x 3x + 1
3x 3x
1
| 1 0 0
|
3x = (9x + 1) 3x 1 0 = 9x + 1
3x + 1 3x 0 1
|
Rezultă că singura soluţie a ecuaţiei este x = − _91 ∈ ℝ. (2p)
1.c) Cum A 2 = 3A , rezultă că A 3 = A 2 ⋅ A = 3A ⋅ A = 3 A 2 = 9A . (3p)
Se poate alege B = _ 1_
A. Prin verificare direct se obţine (2p)
3
√9
( 3√9 ) A = 9 ⋅ 9A = A.
3
B3 = _ 1_ 3 1
_
x(1 − x)
2.a) x ∘ (1 − x ) = _____________________ = (2p)
x(1 − x ) + (1 − x)[1 − (1 − x)]
x(1 − x)
=_ 1
_
2x(1 − x) = 2 , ceea implică faptul că mulţimea soluţiilor este H. (3p)
2.b) x∘y xy xy + (1 − x ) (1 − y) (2p)

f(x ∘ y ) = _ _____________ _____________
1 − x ∘ y = xy + (1 − x ) (1 − y) ⋅ (1 − x ) (1 − y)
xy
=_
(1 − x ) (1 − y) , oricare ar fi x, y ∈ H rel. (1)
y xy
f(x ) ⋅ f(y ) = _ _ _
x
1 − x ⋅ (1 − y) = (1 − x ) (1 − y) , oricare ar fi x, y ∈ H (2)
(2p)
Din rel. (1) şi rel. (2) rezultă f(x ∘ y ) = f(x ) ⋅ f(y), oricare ar fi x, y ∈ H. (1p)
2.c) Ţinând cont de punctul b) al problemei, cum funcţia este bijectivă (2p)
(din ipoteză) rezultă echivalenţa x ∘ x ∘ x = _12 dacă şi numai dacă
f(x ∘ x ∘ x ) = f( _12 ).
Ţinând cont de asociativitate şi de proprietatea f(x ∘ y ) = f(x ) ⋅ f(y),
oricare ar fi x, _1y ∈ H, rezultă că f(x ∘ x ∘ x ) = f 3 (x).
Cum f( _12 ) = _ 2
1 = 1, rezultă f (x ) = 1 care, pe domeniul de studiu
_
3
(3p)
1−2
dat, implică f(x ) = 1, adică _
x
1 − x = 1 , deci se admite o unică soluţie
a ecuaţiei iniţiale x ∘ x ∘ x = _12 , x = _21 ∈ H.

1.a) f continuă şi derivabilă pe ( − ∞ , 0), fiind definită printr-o lege (1p)
elementară (gradul al doilea); f continuă şi derivabilă pe (0, + ∞ ),
fiind definită printr-o lege ce reprezintă compunere de funcţii
elementare (logaritmică şi algebrică).
Impunem ca funcţia să fie continuă în x = 0, condiţie realizată (2p)
pentru cazul lim
x→0
f(x ) = f(0 ) = lim
x→0
f(x). Cum lim
x→0
f(x ) = f(0 ) = a şi
x<0 x>0 x<0
lim
x→0
f(x ) = 0, rezultă că numai în cazul a = 0 funcţia este continuă
x>0
pe ℝ.
Pentru a = 0 , f continuă pe ℝ şi derivabilă pe ℝ * , deci pentru a fi (2p)
derivabilă în x = 0 este suficient să impunem lim
x→0
f’(x ) = lim
x→0
f’(x),
x<0 x>0
ceea ce implică condiţia 2 = b, deci f derivabilă pe ℝ dacă şi numai
dacă a = 0 şi b = 2.
{2 ln (x + 1 ) ,
x 2 + 2x, x ≤ 0 (2p)
1.b) Pentru a = 0 şi b = 2, funcţia devine f(x ) = ,
x>0
{x +2 1 , x > 0
2x + 2, x ≤ 0
iar derivata sa este f’ : ℝ → ℝ, f’(x ) = _ . Singura
soluţie a ecuaţiei f’(x ) = 0 este x = − 1 (punct critic).

Cum f’(x ) < 0, oricare x ∈ ( − ∞ , − 1) şi f’(x ) > 0, oricare (3p)

x ∈ ( − 1, ∞ ), rezultă că avem o singură schimbare de semn a derivatei,
corespunzătoare cazului de minim, deci funcţia fiind definită pe ℝ,
derivabilă pe ℝ, nu admite decât un singur punct de extrem, în
cazul nostru minim, valoarea minimă fiind egală cu f( − 1 ) = − 1.
2.c) Dubla inegalitate se rescrie _13 < ln 3 − ln 2 < _12 , ceea ce sugerează (3p)
cazul teoremei lui Lagrange, aplicată restricţiei funcţiei f pe
intervalul [1, 2], deoarece pe acest interval funcţia îndeplineşte
condiţia de continuitate, de derivabilitate pe (1, 2) − indiferent de
valoarea nenulă a lui b, ceea ce implică faptul că există c ∈ (1, 2)
astfel încât f(2 ) − f(1 ) = f’(c).
_
, obţinem echivalent b ln 3 − b ln 2 = _, adică (2p)
b b
Cum f’(c ) = c+1 c+1
ln 3 − ln 2 = c + 1 şi cum c ∈ (1, 2), rezultă că 3 < c + 1 < _12 , deci
_ 1 1 _
_ 1
1
_ 1
_ 1
_ 3 _
_ 1
3 < ln 3 − ln 2 < 2 şi în final 3 < ln 2 < 2 .
2.a) f continuă, deci f admite primitive. (1p)
Dacă G este o primitivă a funcţiei f, deci G’ = f, atunci din (1p)
x x
F(x ) = ∫ f(t ) dt rezultă F(x ) = ∫ f(t ) dt = G(t)| x = G(x ) − G(1).
1 1 1
Cum F’(x ) = G’(x ) = f(x) (F este primitive care se anulează în (3p)

1), rezultă că F”(x ) = f’(x ) = − 2x ⋅ e −x , oricare x ∈ ℝ, de unde
2
F”(x ) = 0 admite ca unică soluţie reală x = 0, care este punct de

inflexiune datorită faptului că F”(x ) < 0 oricare x < 0 şi
F”(x ) > 0 oricare x > 0.
1 1 1
∫ x ⋅ f(x ) dx = ∫ x ⋅ e −x dx = − _2 ∫ ( − 2x ) ⋅ e −x dx =
1 (3p)
2.b) 2 2
0 0 0
e−1
= − _12 (e −x )| 10 = − _12 (e −1 − e 0) = _ (2p)
2
2e
1 1 1
2.c) ∫ F(x ) dx = ∫ x’ ⋅ F(x ) dx = [x ⋅ F(x)]| 1 − ∫ x ⋅ F’(x ) dx = (3p)
0 0 0 0
1
1−e
= 1 ⋅ F(1) – 0 ⋅ F(0) − ∫ x ⋅ f(x ) dx = _
[⏟ 0 ] 
2e
(2p)
0 ⏟ 0
e−1
_
2e
TEST 6
1. b5 = q ⋅ b3 = 4 ⋅ b3 implică fie b3 = 0, fie q = ± 2
2 (2p)
b3 = 0 implică fie q = 0, fie b1 = 0, ceea ce ar conduce la b2 = 0 și (1p)
astfel nu este îndeplinită condiția b2 − b3 = 3.
Pentru q = ± 2 se verifică toate condițiile problemei. (2p)
2. f(x) = (x − 2 ) (x + 3 ) = 0 de unde x = − 3 și x = 2, deci f(x ) < 0, (3p)
oricare x ∈ ( − 3, 2)
( − 3, 2 ) ∩ ℤ = {− 2, − 1, 0, 1} (2p)
1
_ _x
3. log 16 2 = 4 log 2 2 = 4
x x
(2p)
_
x _
Ecuația devine 4 = √x − 1, echivalentă cu y − 4y + 4 = 0, unde am (3p)
2
_ _
notat y = √x ≥ 0, deci y = √x = 2, de unde x = 4 ≥ 0 (condiție ce
asigură existența radicalului).
8⋅7
4. Alegerea a oricăror 2 vârfuri din cele 8 se poate face în C82 = _ 2 =
(3p)
= 28 de cazuri, ceea ce ne dă numărul de diagonale și de laturi ale
octogonului. Deci numărul de cazuri posibile este 28.
Rezultă că numărul de diagonale este C82 − 8 = 28 − 8 = 20, deci (2p)
numărul de cazuri favorabile este de 20.
5. Dreapta AC este verticală, deci pentru condiția de unghi drept (3p)
trebuie ca dreapta BC să fie orizontală, deci cu pantă nulă.
b−3
Rezultă că _4 − 1 = 0 , deci b = 3, ceea ce implică B(4, 3). (2p)
Cum x ∈ (_2 , π) rezultă că _cos x < 0.
π
6. (1p)
_ _
2 √2 √2
cos x = − √1 − sin 2 x = − _
3 , deci tgx = −
1_
_
= −_
4 (2p)
_
2 √2
2tgx 2 √2
Rezultă că tg2x = _
1 − 2t g 2 x
= −_
3 . (2p)

1 2 −1 1
(2 − 1 0)
1.a) Cum matricea sistemului este A = 1 1 1 − 2 ∈ M3,4 (ℝ) (2p)
rezultă că rangA ≤ 3. a
| 1 2 1
|
Deoarece există un minor de ordinul 3 nenul, 1 1 − 2 = − 13 ≠ 0, (3p)
2 −1 0
independent de a rezultă că rangA = 3, oricare a ∈ ℝ.
1.b) Fie ( x0 , y0 , z0 . t0 ) o soluție a sistemului (fiind sistem omogen, (1p)

compatibilitatea este asigurată). Soluția trebuie să verifice atât
ecuațiile sistemului cât și condiția x0 + y0 + z0 + t0 = 24 (*).
(1p)
| |
Cum există un minor nenul al matricei extinse a sistemului
1 2 1 0
1 1 −2 0
format prin adăugarea condiției (*), =
2 −1 0 0
1 1 1 24
1 2
| 1
|
= 24 ⋅ 1 1 − 2 = 24 ⋅ ( − 13 ) ≠ 0, rezultă că, pentru com-
2 −1 0
patibilitate, rangul matricei noului sistem trebuie să fie egal cu 4.
| || | | |
1 2 −1 1 1 2 −1 1 (1p)
1 2 −1
1 1 1 − 2 L4−L2 1 1 1 −2
= = 3⋅ 1 1 1 =
2 −1 0 0 2 −1 0 0
2 −1 0
1 1 1 1 0 0 0 3
3 ⋅ 8 = 24
Utilizând metoda Cramer, rezultă prin calcul soluția (1, 2, 13, 8). (2p)
Observație: având în vedere particularitatea sistemului, soluția se
poate genera și utilizând metodele reducerii și substituției.
1.c) Ținând cont de condiția x0 − y0 + z0 − t0 = 0 și de faptul că soluția (2p)
trebuie să aibă cel puțin o componentă nenulă, rezultă că se soluția
trebuie să verifice un sistem de 4 ecuații cu 4 necunoscute, omogen,
deci rangul matricei sistemului să fie mai mic sau egal cu 3.
Cum determinantul matriciei sistemului este
| || | | |
1 2 −1 1 2 1 0 1 (3p)
2 1 0
1 1 1 −2 −1 3 −1 −2
= = −1 ⋅ −1 3 −1 =
2 −1 a 0 2 −1 a 0
2 −1 a
1 −1 1 −1 0 0 0 −1
=4 − 7a = 0, deci a = _47 ceea ce asigură existența soluției în
condițiile date.
2.a) Efectuând algoritmul de împărțire a polinoamelor se obține (3p)
f = ( x 2 + 2x ) ( x 2 + 2x + 1 ) − 2
Deci câtul împărțirii este egal cu x 2 + 2x + 1 și restul este − 2. (2p)
2.b) Notând rădăcinile polinomului f cu xi , i = ‾1, 4, rezultă că:
1 _
_ 1 _ 1 _ x2 x3 x4 + x1 x3 x4 + x1 x2 x4 + x1 x2 x3
1 ______________________
x1 + x2 + x3 + x4 = x1 x2 x3 x4 . (2p)
Din relațiile lui Viète, obținem x2 x3 x4 + x1 x3 x4 + x1 x2 x4 + x1 x2 x3 = (3p)

= − _21 = − 2, respectiv x1 x2 x3 x4 = _
−2 1 _
_ 1 _ 1 _ 1
1 = − 2, deci x1 + x2 + x3 + x4 = 1.
Observație: o altă abordare ar fi fost utilizând substituția y = _1x și
aplicând relațiile lui Viète pentru cazul noului polinom obținut.
2.c) Utilizând substituția y = _1x se obține polinomul (2p)
h = − 2 y 4 + 2 y 3 + 5 y 2 + 4y + 1 care admite ca rădăcini inversele

rădăcinilor polinomului f.
Cu g = a ⋅ h este tot un polinom de grad 4, cu aceleași rădăcini ca (3p)
ale polinomului h , pentru oricare a ∈ ℝ *, rezultă că pentru a fi
îndeplinită condiția g( − 1 ) = 2 impunem
− 2a − 2a + 5a − 4a + a = 2, deci a = − 1.
SUBIECTUL al III-lea
_
(30 de puncte)
√x 2 + 1
_
1.a) lim
x→∞
f(x ) = lim
x→∞ x = 1, deci y _
= 1 asimptotă orizontală la + ∞ (1p)
√
_ _1
|x| 1 + 2
√x + 1
lim _ lim _
2
x
lim f(x ) = x→−∞
x→−∞ x = x→−∞ x = − 1, deci y = − 1 asimptotă (1p)
orizontală la − ∞
_ _
1
_ _1
√ x 2 + 1 −0
_ √ x 2 + 1 0+
_
lim
x→0
f(x ) = lim
x→0 x = − ∞ , iar lim
x→0
f(x ) = lim
x→0 x = + ∞, deci (3p)
x<0 x<0 x>0 x>0
funcția admite și o asimptotă verticală, dreapta de ecuație x = 0, la
stânga spre − ∞ și la dreapta spre + ∞_
.
_ ‚ _ 2x
_ ⋅ x − 1 ⋅ √x 2 + 1
f’(x ) = ( x ) =
√x 2 + 1
_ _________________
2 √x 2 + 1
1.b) = (3p)
x2
= −_ 1
_ , oricare x ∈ ℝ\ { 0} (2p)
2
x √x + 1
2
1.c) f este continuă pe ℝ\ { 0} ca raport și compunere de funcții (1p)

elementare.
Ținând cont de limitele calculate la punctul a) rezultă că (3p)

Im f| (−∞,0) = ( − ∞ , − 1) și, de asemenea, Im f| (0,+∞) = (1, + ∞ ).
Rezultă că Im f = ( − ∞ , − 1 ) ∪ (1, + ∞ ). (1p)

1
2.a) Pentru a = − 1 obținem I1 = ∫ _
x
2 dx.
(2p)
−1 1+x
Cum intervalul pe care se aplică integrala este simetric față de 0 și (3p)

integrantul reprezintă o funcție impară rezultă că I1 = 0.
1
_ x
2.b) Pentru a = 0, In = ∫ _
x n n
2n dx. Evident 0 ≤ 1 + x 2n , oricare x ∈ [0, 1]

(2p)
0 1+x
De asemenea, oricare ar fi x ∈ [0, 1] rezultă x n ∈ [0, 1] și obținem (2p)

0 ≤ x n ≤ 1 ≤ 1 + x 2n, deci _
xn
1 + x 2n
≤ 1, oricare x ∈ [0, 1] .
1 1
Rezultă că 0 ≤ In = ∫ _
x n
2n dx ≤ ∫ 1dx = 1, oricare n ∈ ℕ\ { 0}.
(1p)
0 1+x 0
2.c) Pentru oricare n = 2k + 1 (impar), k ∈ ℕ integrantul este o funcție (2p)

impară pe domeniu centrat în 0, deci I2k+1 = 0 , oricare k ∈ ℕ.
Pentru oricare n = 2k (par), k ∈ ℕ * integrantul este o funcție pară, deci (2p)
1 1 1 1 ( )
2 _
_ x
In = I2k = ∫ _
x _
x _
x
2k 2k 2k−1 2k ‚
4k dx = 2 ∫ 4k dx ≤ 2 ∫ 4k dx = 2k ∫ ( 2k) 2 dx
−1 1+x 1+x
0 1+x 0 0 1+ x
1 1
= k ⋅ arctg x | = k ⋅ [arctg1 − arctg0]| = _
_ _ _
π π
4k = 2n
2k 1
0
_
π
Rezultă că lim
n→∞ n
I = lim
n→∞ 2n
= 0.
n par n par
În concluzie, limita cerută este 0, cele două subșiruri care prin (1p)
reuniune dau șirul inițial având limitele egale cu 0.
TEST 7
_ _
1. − 3 + 3i √ 3 − 3 − 3i √ 3
z1 = _ 2 , z2 = _2 3p
_ _
_ _
|z| =
√9 _
_ 27 36
_
√
4 + 4 = 4 = 3, z2 = z1 ⇒ |z2| = |z1| = 3, deci |z1| + |z2| = 6 2p
2. Din 5x + 1 = x 2 + 9x + 5 ⇒ x 2 + 4x + 4 = 0 ⇒ (x + 2) 2 = 0 ⇒ x = − 2. 3p
Pentru x = − 2, y = 5(− 2) + 1 = − 9.
Deci singurul punct comun celor doua funcții este A(− 2, − 9) ⇒ 2p
dreapta este tangentă parabolei în A.
3. Se impune condiția x > 0. 3p
log 23 x + log 3 3 3 x − 9 = 0 ⇒ (log 3 x) 2 + 3 + (log 3 x) − 9 = 0
Se substituie log 3 x = t
t1 = 2 ⇒ log 3 x = 2 ⇒ x = 3 2 = 9
{ t2 = − 3 ⇒ log 3 x = − 3 ⇒ x = 3 −3 = _
t +t−6=0⇒
2
1 ⇒
27
2p
soluțiile x = 9 și x = _1
27
4. |M| = 5, deci M are 2 5 = 32 de submulțimi (cazuri totale)

Cazuri favorabile: submulțimile cu zero elemente, cu un element 2p
și cu două elemente.
Cazuri favorabile = C50 + C51 + C52 = 1 + 5 + 10 = 16. 2p
16 _
p=_ 1 1p
32 = 2
5. Fie M mijlocul segmentului [BC] șiA′(α, β) punctul simetric lui A
față de mijlocul lui [BC].
Se calculează coordonatele lui M ⇒ M(_ 2 , 2 ) ⇒ M(− 2, 5).
4−8 _6+4
2p
Se calculează coordonatele punctului A′
2+α
−2 = _
}
2 ⇒ 2 + α = −4 ⇒ α = −6
8+β ⇒ A′(− 6, 2) 3p
5=_
2 ⇒ 8 + β = 10 ⇒ β = 2
2
_
6. 2tg x 8
ctg x = 4 ⇒ tg x = _14 , tg 2x = _ =_ 4
1 − tg 2 x 1 − _
_
1 = 15 5p
16
A2 = (
1 1)(1 1) ( 4 4)
1.a) 3 3 3 3 12 12 3p
= = 3A.
Din { 2
A 2 = αA 2p
⇒α=3
A = 3A
1.b) A t = (3
1)
; At − A = (
−2 0 )
1 0 −2
;
3
(− 2 0 )(− 2 0 ) = (0 4)
(A t − A ) 2 =
0 −2 0 −2 4 0 2p
= 4 I2
(A t − A) 1000= [(A t − A) 2] 500 = (4 I ) 500 = 4 500 ⋅ I = 2 1000 ⋅ I 3p

2 2 2
Fie X = (
c d)
a b
1.c)
X 3 = A ⇒ det X 3 = det A. Cum det A = 0 ⇒ (det X) 3 = 0 ⇒ det X = 0
Conform teoremei Cayley-Hamilton X 2 − (a + d)X + det X I2 = O2
X 2 = (a + d)X ⇒ X 3 = (a + d) X 2 = (a + d) 2 X 3p
X 3 = A ⇒ (a + d ) 2(
c d) (1 1)
a b 3 3
=
_
} √ 4 (1 1)
3
(a + d ) 2 ⋅ a = 3 ⇒ (a + d ) 3 = 4 ⇒ a + d = √ 4 1_ 3 3
⇒X=_3 2p
(a + d ) 2 ⋅ d = 1
2.a) Din relaţiile lui Viète avem x1 + x2 + x3 = 3 şi 2p

x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x3 + x2 ⋅ x3 = 5 2p
x12 + x22 + x32 = (x1 + x2 + x3) 2 − 2(x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x3 + x2 ⋅ x3) = – 1 1p
1p
2.b) x1 x2 x3 = m
1 _
_ 1 _ x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x3 + x2 ⋅ x3 _
1 _______________ 5 2p
x1 + x2 + x3 = x1 ⋅ x2 ⋅ x3 =m
5
1 _
x1 + x2 + x3 = _ 1 _ 1 _
x1 + x2 + x3 – 2x1x2x3 ⇔ m1 = − 2 , m2 = 1
2p
2.c) Δ = (x1 + x2 + x3)(x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 − x12 − x22 − x32) = 3p

= 18 ∈ ℕ, deci valoarea determinantului nu depinde de parametrul 2p
real m

(x + 1)‚ ⋅ e x − (x + 1) ⋅ (e x)‚
1.a) f’(x) = ___________________ = −_
x
e x , ∀ x ∈ (0, + ∞) 3p
e 2x
Finalizare 2p
1.b) f’(x) = − _
x
e x ⇒f’(x) < 0, oricare ar fi x > 0 3p
Finalizare 2p
x 2 + 2x + 1
1.c) g(x) = _
x 1p
g(x)
lim _
m = x→+∞ x =1 1p
lim (g(x) − mx) = 2

n = x→+∞ 1p
y = x + 2 este ecuaţia asimptotei oblice la graficul funcţiei g. 2p
2.a) ∫ f(x)dx = _
x _
x _
x _
x
2021 2020 3 2
2021 + 2020 + 3 + 2 + C
2p
F(x) = _ _ _ _
x 2021 x 2020 x3 x2
2021 + 2020 + 3 + 2 + C şi F 0 = 1 ⇒c = 1
( ) 2p
F :(0, + ∞) → ℝ, F(x) = _ _ _ _ x 2021 x 2020 x3 x2

2021 + 2020 + 3 + 2 + C, 1p
1 f(x) 1
2.b) ∫ _ ( 2019 + x)dx =
x + 1 = 0∫ x
2p
0
= (_
2020 + 2 ) 0 = 2020 + 2 = 2020
1
_
x 2020 _1
x2 1 _
_ 1011
3p
2.c) g(x) = x 2 + x 1p
V = π ∫ g 2(x)dx = π ∫ (x 4 + 2 x 3 + x 2)dx = π(_

1
2
1
2
x5
5 + 2_ + 3) =
x4 _
4
x3 2
1 | 3p
481π
=_
30 1p
TEST 8
3
_
1. log 2 5 − log 8 125 = log 2 5 − log 2 5 = log 2 5 − 3 log 2 5 = 0
3
3
5p
2. Se calculează coordonatele punctului de minim pentru
f(x) = x 2 − 6x + 10 3p
−b
_ − (− 6 )
_ −Δ _
_ − 36 + 40
x = a ⇒ x = 3 = 3, y = 4a = 4 =1
f(2) = 4 − 12 + 10 = 2, f(5) = 25 − 30 + 10 = 5; Im[2, 5] = [1, 5] 2p
_
3.
3
Se notează √x = t⇒5 t 2 + t − 6 = 0 ⇒ 2p
3 _
t1 = 1 ⇒ √x = 1 ⇒ x1 = 1 3p
{ t2 = − _65 ⇒ 3√x = − _65 ⇒ x2 = − _
⇒ _ 216
125
4. card A × A = 25⇒ Cazuri totale= 25 5p
Cazurile favorabile sunt perechile din mulțimea
{(1, 3),(2, 3),(3, 3),(4, 3),(5, 3),(3, 1),(3, 2),(3, 4),(3, 5)}⇒
9
9 cazuri, deci p = _
25 .
x−x y−y x−1 y−2
5. Se calculează ecuația dreptei AB _ _ _ _
xB − xA = yB − yA ⇒ 4 − 1 = 6 − 2 ⇒
A A
3p
4x − 3y + 2 = 0.
|4 ⋅ 3 _
− 3 ⋅ 2 + 2| _8
Lungimea înălțimii din C pe AB este distanța d = ____________ = 5. 2p
√16 + 9
6. BC 2 = A B 2 +_A C 2 − 2AB ⋅ AC ⋅ cos 60 ∘ = 4 + 16 − 2 ⋅ 4 ⋅ 2 ⋅ _12 = 12 ⇒ 4p
⇒ BC = 2 √3
_ _ 1p
Perimetrul △ ABC= 2 + 4 + 2 √3 = 6 + 2 √3

1.a) x + y + z + t = 1, x, y, z, t ∈ ℕ, de unde x, y, z, t ≤ 1
Obținem A1 = (
0 0) 2 (0 0) 3 (1 0)
1 0 0 1 0 0 3p
,A = ,A = ,
2p
A4 = (
0 1)
0 0
.
1.b) Din A ⋅ A −1 = I2 ajungem la detA ⋅ det A −1 = 1. 2p
Va rezulta detA = 1 sau detA = − 1, în contradicție cu detA = 3. 3p
Dacă B = (z t ) ∈ M, iar B −1 = (
c d)
1.c) x y a b 1p
∈ M, din B ⋅ B −1 = I2
va rezulta ( ) =(
0 1)
xa + yc xb + yd 1 0 1p
az + ct bz + td
obținem B1 = (
0 1)
, respectiv B2 = (
1 0)
1 0 0 1
. 3p
2.a) Pentru m = 0, f = X 3 + 1. 2p
Restul este egal cu f(− 1) = 0. 3p
2.b) f(xk) = xk3 + m xk2 + 1 = 0, k ∈ ℕ 2p
1 + m xk2 + xk3
g(_
xk ) = ( xk ) + m( xk ) + 1 =
3
1 _1 _1 _ 2p
xk3
=0
1
_ 1p
xk rădăcină a polinomului g.
2.c) Dacă f ar avea toate rădăcinile reale, atunci ar fi nenule, iar 5p

polinomul g ar avea și el toate rădăcinile reale
( x1 ) + ( x2 ) + ( x3 ) = ( x1 + x2 + x3 ) − ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) =
2 2 2 2
_1 _1 _1 _1 _ 1 _ 1 _ 1 _1 _1
= 0 − 2m < 0
g nu are toate rădăcinile reale, deci f nu are rădăcinile reale

1.a) lim
x→∞
f(x) = ∞, ceea ce înseamnă că graficul funcției f nu admite
1p
asimptote orizontale
f(x)
_ 1p
lim
x→∞ x = 0, adică graficul funcției nu admite asimptote oblice
lim f(x) = ∞, va rezulta că graficul funcției admite asimptotă
x→∞ 3p
verticală dreapta x = 0
b) f’(x) = _
lnx 1p
x
1 − lnx 2p
f’’(x) = _ x2 1p
1 − lnx < 0, orice x ≥ e, f’’(x)<0, orice x ≥ e 1p
f concavă
1.c) Din teorema Lagrange va rezulta existența unui număr real 3p
cx ∈ (x, x + 1) astfel încât f(x + 1) − f(x) = f’(cx).
Cum f este concavă, va rezulta că f’ este descrecătoare
ln(x + 1) lnx
f’(x + 1) < f’(c ) < f’(x + 1), adică _ < f(x + 1) − f(x) < _
x x+1 x .
2p
π π
2 2
2.a) S = ∫ |sinx|dx = 2 ∫ sinxdx =
π π 2p
2 2
_
π
3p
2 (− cosx) 2
0
=2
π
2
2.b) V = π ∫ f 2(x)dx = 2p
π
π 2 π 2p
2 2
1 − cos2x
π ∫ sin xdx = π ∫ _ dx = _2
π2
2
2
1p
π π
2 2
sin(_1n )
limf(_1n )(f(_1n ) + f(_2n ) + . . . + f(_n )) = lim _ n (f( n ) + f( n ) + ...
1 _
_ 1 _2
n
2.c) 1
_
2p
n
. . . + f(_n )) =
n
lim _1n (f(_1n ) + f(_2n ) + . . . + f(_n )) = ∫ f(x)dx = 1 − cos1

n
2p
Funcția f este continuă, deci integrabilă. Șirul de diviziuni ale
1
intervalului [0,1] are Δ = _1n → 0. σ (f, ϵ) → ∫ f(x)dx
Δ
1p
0
TEST 9
1. 2m + 5m + 1
m + 3 = ___________ 3p
2
2p
m=1
_
2. 2p
√
log 2 _18 = log 2 _12 = − 1.
3
2p
1
_ 1( )
_
2 [− 1, 3] = 2 − 2 = − 1 1p
− 1 + (− 1 ) = − 2
3. max f(x) = yv = 4a
−Δ
_ 3p
2p
max f(x) = _ 41
4
4. A104 − A93 = 10∙9∙8∙7 − 9∙8∙7 = 4536 5p
5. 2tgx 5p
sin 2x = _ = _4
1 + tg 2 x 5
2p
6. C ∈ Ox ⇔ C(a, 0) 1p
⟶ ⟶ 1p
AC = (a − 5)i ̂ − 2 j,̂ BC = ai ̂ − 3 ĵ
⟶ ⟶ 2p
AC ⋅ BC = 0 ⇔ a(a − 5) + 6 = 0 ⇔ a1 = 2, a2 = 3
1p
C1(2, 0), C2(3, 0)

1.a) x=σ τ −1 2p
σ −1 = (
3 5 4 1 2)
1 2 3 4 5 2p
1p
x=(
3 2 4 1 5)
1 2 3 4 5
1.b) σ 6 = e și e ∉ {σ, σ 2, σ 3, σ 4, σ 5} ⇒ ordσ = 6 3p

CardG = 6 2p
1.c) ε( x 4 ) = 1 ⇒ x 4 ϵ(x 4) = 1 ⇒ x 4 permutare pară 2p
m(σ ) = 7 ⇒ ε(σ ) = − 1 ⇒ σ permutare impară 2p
S=∅ 1p
2.a) ℤ 5 , ⋅ grup cu patru elemente ⇒ 2p
ˆ ˆ ∀ p̂ ∈ ℤ *
p 4 = 1, 3p
f (0̂) = 3̂ ≠ ˆ
5
2.b) 0, f (1̂) = 1̂ ≠ 0̂ 1p
f (2̂ ) = 2̂ ≠ ˆ
0, f (3̂ ) = 1̂ ≠ 0̂ 2p
1p
f (4̂) = 3̂ ≠ 0̂
1p
f nu admite rădăcini în ℤ 5[X]
2.c) f = (X 2 + 4̂X)q + aX + b 1p
f (1̂) = a + b = 1̂ 1p
1p
f (0̂) = b = 3̂
2p
r = 3̂ X + 3̂

1.a) f’(x) = _
x
> 0, ∀ x ∈ ℝ 3p
x+1 +
f este strict crescătoare pe ℝ + 2p

1.b) Cum f este strict monotonă, va rezulta că f este injectivă. 1p
În plus, f(0) = 0 şi lim
x→∞
f(x) = ∞; cum f este continuă, vom obține 2p
Im f =ℝ +, adică f este surjectivă. 1p
Deci f este bijectivă, ceea ce înseamnă că f inversabilă. 1p
1.c) f(e − 1) = e − 2 şi f −1(e − 2) = e − 1 1p
f’(e − 1) = _
e−1 2p
e ≠0
(f −1)’(e − 2) = _e
e−1
2p
1 1
2.a) I1 = ∫ x e −x dx = − x e–x + ∫ e −x dx 3p
0 0 2p
I1 = e – _2e
1 1 1
2.b) (n + 1) I = ∫ (x n+1)’ e −x dx = x n+1 e–x + ∫ x n+1 e −x dx 3p
n
0 0 0
1
(n + 1 ) I = _
e + In+1 , ∀ n ≥ 1 2p
n
2.c) Din b) n In = _1e + In+1 − In 1p
(In) n≥1 descrescător, pozitiv, rezultă mărginit, deci convergent 2p
limn In = _1e 2p
TEST 10
1. Ecuația care are ca rădăcini numerele complexe z, z este 2p
x 2 − x + 1 = 0. Prin înmulțirea cu z + 1 a egalității z 2 − z + 1 = 0,
obținem z 3 + 1 = 0.
z 2020 + _1
= z2 + _1 _
= z +1 = _
4
−z + 1
= −1 3p
z 2020 z2 z2 z2
2. xv = 2 ∈ (1, ∞). Funcția este strict crescătoare pe (1, _2 ) și strict
3
_ 3
descrescătoare pe (_2 , ∞). 2p

3
Imaginea funcției este (− ∞ , _14 ). 3p

3. 1
_
Funcția f :(1, ∞) → R, f(x) = 2 x−1 este strict descrescătoare, iar 2p
g : (1, ∞) → R, g(x) = 2x − 2 este strict crescătoare.
Ecuația are cel mult o soluție. 1p
Unica soluție este x = 2. 2p
4. Exercițiile rezolvate la ore pot fi extrase în C179 moduri. 2p
Exercițiile pot fi extrase în C269 moduri. 2p

C
9
Probabilitate este _ . 1p
17
C 9
26
5. mOA = _12 .
md = − 2. 3p
Ecuația dreptei este y – 1 = –2(x – 2) 2p
6. sin2 = sin(π − 2). 2p
arcsin(sin2) = arcsin(sin(π − 2)) = π − 2. 3p

1.a) x 2 este o permutare pară 2p
(2 1 3) este permutare impară
1 2 3
2p
Ecuația nu are soluții. 1p
1.b) f((1, 2)) = f((2, 3)) = e 3p
f nu este injectivă 2p
Conform a) ecuația f(x) = (

3)
1.c) 1 2 3 2p
nu are soluții.
2 1 2p
Funcția f nu este surjectivă. 1p
2.a) Explicitarea expresiei (x * y)* z = (x − 9)(y − 9)(z − 9) + 9, , ∀ x,y ∈ ℝ+ 2p
Explicitarea expresiei x *(y * z) = (x − 9)(y − 9)(z − 9) + 9 și 2p
invocarea simetriei expresiei conduce la egalitatea din condiția ce 1p
trebuie îndeplinită pentru ca legea să fie asociativă
2.b) x * e = (x − 9)(e − 9) + 9 = x 2p
determinarea elementului neutru, e = 10 2p
invocarea comutativității legii 1p
2.c) Cum elementul neutru este e = 10, va rezulta că soluția ecuației
1p
este element simetrizabil.
2p
Mulțimea elementelor simetrizabile în raport cu legea dată este
2p
{8, 10}.

1.a) lim _
ln(1 + e −x)
, nedeterminare 0/0.
x→∞ x −1
_ ln(1 + e −x)
1p
Utilizarea lim
x→∞ e −x = 1. 2p
_ ln(1 + e −x)
__ ln(1 + e −x) x
lim
x→∞ x −1
= lim
x→∞ e −x ex = 0 2p
1.b) f’(e) = _e
1 2p
y − f(e) = f’(e)(x − e) 2p
1p
y = _e
x
1.c) f’’(x) = _ <0 −1 2p

x2
f concava
Graficul funcției se află sub tangenta la grafic în x = e. 3p
lnx ≤ _e , ∀ x > 0.
x
2.a) 1
_
2
1
I1 = ∫ _
_ dx 3p
2
0 √1 − x
= _6
1
_ π
I1 = arcsin x 2
0
2p
2.b) 0<__ 1
<__ 1
, oricare x ∈ [0, _21 ]. 2p
√ 1 − x 2n √ 1 − x 2
1
_ 1
_
2 2
3p
0<∫ __ 1
dx < ∫ __ 1
dx = I1 .
0 √1 − x 0 √1 − x
2n 2
2.c) n
2
∑_ = _1n ∑ _
1 1
= 2_ 1
_
→
n n
5p
2n ∑
_ _ _
√4 n − k
√ 1 − (_
2n ) √ 1 − (_
2n )
2 2 2 2
k=1 k=1 k k=1 k
1
_
2
2 ∫ arcsin xdx = 2 _6 = _3 .
π π
0
TEST 11
1. Șirul (bn) este progresie geometrică ⇒ bn = bn−1 ⋅ bn+1 , ∀ n ≥ 2
2
3p
n∈ℕ ∗
bn−1 = 5 ⋅ 3 n−1 + a,
bn+1 = 5 ⋅ 3 n+1 + a(5 ⋅ 3 n + a) 2 = (5 ⋅ 3 n−1 + a)(5 ⋅ 3 n+1 + a) ⇔
⇔ 10a ⋅ 3 n − 5a ⋅ 3 n−1 − 5a ⋅ 3 n+1 = 0 ⇔ a = 0 2p
2. f(0) = 3 ⇔ n = 3 2p
x = −_
b _m 2p
2a ⇒ − 2 = 1 ⇔ m = − 2
1p
f(x) = x 2 − 2x + 3
3. x > 0, x ≠ 1. log x 7 = _ 1
log x 2p
7
5
log x7 + _ 1 _
log x7 = 2 ⇔ 2 (log 7) − 5 log 7 + 2 = 0 ⇔
x 2 x
_
⇔ log x7 = 2 ⇔ x = 49, log x7 = _12 ⇔ x = √7 3p
4. Tk+1 = Cnk a n−k b k 1p
_ _
T3+1 = C63 √x 3 (− √y ) 3 = 2p
_
= − 20xy √xy , x, y ∈ [0; ∞) 2p
5. Din teorema sinusurilor aplicată în triunghiul MNP: 1p

_
_
MN _ MP _NP 8_ _
_
sin P = sin N = sin M ⇔ _
√2
= MP
1 ⇒ MP = 4 √ 2
_
2 2 _ _
7π √6 + √2
m(∢M) = _ _ _ _
π π 2p
12 = 3 + 4 ⇒ sin M =
_ 4
NP = 4(√3 + 1)
_ _ _ _
PΔMNP = 8 + 4 √ 3 + 4 + 4 √2 = 4(3 + √3 + √2 ) 2p
6. E=_
sin 36° cos 36° sin 36 cos 48 + sin 48 cos 36
_ _____________________ ∘ ∘ ∘ ∘
2p
sin 48° + cos 48° = sin 48 ∘ cos 48 ∘ =
sin(36 ∘ + 48 ∘) sin 84 ∘ sin(180 ∘ − 96 ∘)
=2⋅_ _
sin 2 ⋅ 48 ∘ = 2 ⋅ sin 96 ∘ = 2 ⋅
___________
sin 96 ∘ =2 3p

a 1 1
(1 1 a)
a 1 1
|
1.a) A = 1 a 1 ⇒ Δ = 1 a 1 = (a − 1) 2 (a + 2)
1 1 a
| 2p
(a − 1) 2 (a + 2 ) = 0 ⇔ a = 1sau a = − 2
Determinantul matricei asociate sistemului este nenul pentru m ∈ 3p
ℝ\ { − 2, 1}
2x + y + z = 112 2p
{ x + y + 2z = 112
1.b) x + 2y + z = 112 Determinantul matricei asociate sistemului de
ecuații este nenul deci sistemul este compatibil nedeterminat.

2x + y + z = 112 4x + 4y + 4z = 336 x = 28
{ x + y + 2z = 112 {x + y + 2z = 112 { z = 28
x + 2y + z = 112 ⇔ x + 2y + z = 112 ⇔ y = 28 3p
112 (a − 1) 2
1.c) Δx = Δy = Δz = 112 (a − 1) 2 ⇒ x = y = z = _ =_112
(a − 1) 2(a + 2) a + 2 2p
_112
a + 2 ∈ ℕ ⇔ a + 2 ∈ D112 = {1, 2, 4, 7, 8, 14, 16, 28, 56, 112} ⇒
3p
a ∈ {0, 2, 5, 6, 12, 14, 26, 54, 110}
2.a) f(2̂) = 2̂ 3 + 4̂ = 0̂ 5p
2.b) câtul X 2 + 3̂ X + 3̂ 3p
restul 1̂ 2p
2.c) f(x)g(x) = 0̂ ⇔ f(x) = 0̂ ; g(x) = 0̂ 1p
f(x) = 0̂ ⇔ x = 2̂ 2p
g(x) = 0̂ ⇔ x = 3̂ 2p

1.a) f(3x ) + f(5x)
_ arctg3x + arctg5x
_____________ 2p
lim
x→0 x = lim
x→∞ x =
_ arctg3x _ arctg5x
= 3 ⋅ lim
x→∞ 3x + 5 ⋅ lim
x→∞ 5x = 8 3p
f(x) − _4
π
1.b) 2p
f(1) = _4 ⇒ lim _
π
x→1 x − 1
= f‚(1)
f‚(x) = _ 1
x2 + 1
2p
1p
f‚(1) = _12
1.c) f‚(x) = _ 1
> 0, ∀ x ∈ ℝ deci f crescătoare pe ℝ
x2 + 1 2p
n < n + 1 , f crescătoare de unde: f(n) < f(n + 1) ⇔
3p
arctg(n + 1) − arctgn > 0, ∀ n ∈ ℕ ∗
2 e −x (− x + 2 e + 3 ) 2p
2.a) F(x) = ∫ _
( x )
dx = ∫ ___________
2 x ‚
dx =
2 x
−x + 2 e + 3
2 x
−x + 2 e + 3
= ln|− x 2 + 2 e x + 3| + C
} ⇒ C = 0 ⇒ F(x) = ln − x + 2 e + 3
F(0) = ln 3 + C | 2 x | 3p
F(0) = ln 3
1
2.b) ∫ xf’(x)dx = x f(x)| 1 − ∫ f(x) dx =
1
2p
0 0 0
|
1
2x(e x − x) e−1 2e + 2
=_
−x2 + 2 ex + 3
− ln|− x 2 + 2 e x + 3|| 10 = _ _
e + 1 − ln 5
3p
0
2.c) _ F(x) − F(0) 2p

lim
x→0 x = F ′ ( 0)
F ′(x) = f(x), ∀ x ∈ ℝ, F ′(0) = f(0);
3p
f(0) = _25
TEST 12
_ _
1. |z | = √ a + b ; √ a + b = 1 ⇔ a + b = 1
2 2 2 2 2 2
2 2p
2a 2b
z1 = _ _ (1 + i) = (a + b) + (b − a)i
1 + i + 1 − i = a 1 − i + b_
( )
_______________ _ 3p
|z1| = √ (a + b) + (b − a) = √ 2(a + b ) = √ 2
2 2 2 2
2. Δ = 0 ⇔ 16 m 2 − 36 = 0 ⇔ 2p
9 3 2p
m 2 = _4 ⇔ m = ± _2
1p
x = −_ _
b m
2a ⇒ − 2 = 1 ⇔ m = − 2
f(x) = x 2 − 2x + 3
3. x 2 − 8 = 5x − 14 ⇔ x 2 − 5x + 6 = 0 2p
x 1 = 2, x2 = 3
x1 = 2 nu convine, x2 = 3 verifică ecuația 3p
4. =_
100 ! 3p
C100 2 ! ⋅ 98 ! =
2
100 ⋅ 99 2p
=_
2 = 4950
xA + xB + xC
5. xG = _
3 ⇒ xA = 12 2p
yA + yB + yC
yG = _
| |
3 ⇒ yA = − 8
x y 1
Ecuația medianei din A: AG : 12 − 8 1 = 0 ⇔ y = − x + 4. 3p
6 −2 1
_
6. S =AABC = 30 √2 2p
_
9 ⋅ 10 ⋅ 11 33 √2
R=_ __ =_
abc
4A = 8
3p
120 √ 2

_ _
_ _ _π _
π √2_ _ _
π π π √2
1.a) 1 − 2 sin 2 8 = cos 4 = 2 , 2 sin 8 cos 8 = sin 4 = 2 2p
⎜ ⎟ ⎜
⎛ 1 − 2 sin 2 _π 2 sin _8 cos _8 ⎞
⎟
0
π π ⎛ cos _π 0 sin _4 ⎞
π
8 4
A= 0 2 0 = 0 2 0 =
⎝− 2 sin 8 cos 8 0
_ _
1 − 2 sin 8 ⎠ ⎝− sin 4 0
2_ _
cos _4 ⎠
π π π π π
⎜ ⎟
⎛_ √2 ⎞
_ _
√2 _
2 0 2 3p
= 0_ 2 0_
⎝− 2 2⎠
√2
_ √2
_
0
1.b) det A = 2 ≠ 0 ⇒ ∃ A −1 2p
⎜ ⎟
⎛_ √2 ⎞
_ _
√2 _ _
0 −_ √2 0 − √2
(√_ )
2 2
t
A = 0_ 2 0_ , A∗ = 0 1 0_
3p
⎜ ⎟
2 0 √2
⎝2 2 ⎠
√2
_ √2
_
0
⎛_ √2 ⎞
_ _
√2
_ _
2 0 −_2
√2 0 − √2
det A ⋅ A = 2 ⋅ ( 0_
A −1 = _
)
1 1
_ 1
_
∗
1 0_ = 0 2 0
_ _
√2 0 √2
⎝2 2 ⎠
√2
_ √2
_
0
⎜ ⎟
⎛ cos 2 ⋅ _π 0 sin 2 ⋅ _4 ⎞
π
4
1.c) A2 = A ⋅ A = 0 22 0
⎝− sin 2 ⋅ 4 cos 2 ⋅ _4 ⎠
_
π π 2p
0
Inductiv, după n, A n = A n−1 ⋅ A =
⎜ ⎟⎜
⎛ cos(n − 1) ⋅ _π sin(n − 1) ⋅ _ ⎞ ⎛ cos _π
⎟
sin _4 ⎞
π π
0 4 4 4 0
= 0 2 n−1 0 ⋅ 0 2 0 =
⎝− sin(n − 1) ⋅ 4 cos(n − 1) ⋅ 4 ⎠ ⎝− sin 4 0 cos _4 ⎠
_
π _
π _
π π
0
⎜ ⎟
⎛ cos _
nπ
0 sin _ ⎞ nπ
4 4
= 0 2n 0 , ∀ n ∈ ℕ, n ≥ 2 3p
⎝ 4⎠
_
cos _
nπ nπ
− sin 4 0
2.a) f(1 ) = 0, f(2) = 0 2p
a = 0, b = −9 3p
2.b) Din a) f ⋮ (X 2 − 3X + 2) 2p
f(X) = X 4 − 9 X 2 + 12X − 4 = (X 2 − 3X + 2)(X 2 + 3X − 2) 2p
_ _
− 3 − √17 − 3 + √ 17
x1 = 1. x2 = 2, x3 = _ 2 , x4 = _ 2 1p
2.c) Notăm log 2 x = y de unde: log x − 9 log x + 12 log 2 x − 4 = 0 ⇔4
2
2
2
3p
y 4 − 9 y 2 + 12y − 4 = 0
log 2 x = 1 ⇒ x = 2, log 2 x = 2 ⇒ x = 4 2p

f(x ) − f(_3 )
1.a) π 2p
lim_π _ = f‚(_3 )
π
_
π
x→ 3 x−3
f (x) = 2 + 2 cos x
‚
f‚(_3 ) = 3 3p
π
1.b) f‚(x) = 2 + 2 cos x ≥ 0, egalitatea nu este valabilă pe intervale, 2p

deducem că funcția este strict crescătoare, deci injectivă.
f este continuă și Im f = ℝ, deci f este surjectivă 2p
f este injectivă și bijectivă, deci bijectivă 1p
1.c) f continuă și bijectivă, derivabilă în x0 = 2π cu f(2π) = 4π 5p
(f −1) ‚(4π) = _ 1
= _1
f‚(2π) 4
2.a) F(x) = ∫ (f(x) + g(x)) dx = ∫ ___________
e 2x + 2 + e 2x − 2
dx = 2p
2 ex
2e
= ∫_
2x
dx = e x + C
2 ex 3p
2.b) f este o primitivă a funcției g; f derivabilă și f‚(x) = g(x), ∀ x ∈ ℝ 2p
‚
f‚(x) = (_
2 ex ) =
e 2x + 2 (e 2x + 2) ‚ ⋅ 2 e x − (e 2x + 2) ⋅ (2 e x) ‚
_______________________ 2p
4 e 2x
=
4 e 3x − 2 e 3x − 4 e x
= ____________ =_
e 2x − 2 1p
4 e 2x 2 e x = g(x), ∀ x ∈ ℝ
2.c) 1 1 2x 1 2x 1 2p
e +2
A = ∫ |f(x)| dx = ∫ _2 ex
dx = _21 ∫ _
e
e x dx + ∫ e dx =
−x
0 0 0 0
1 x1
_
|
2e 0 − e 0 =
−x| 1
( e + 2 )( e − 1 )
_
2e
3p
TEST 13
1000 =lg( 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ . . . ⋅ 999 ⋅ 1000 ) =

1. 3
lg_12 + lg_23 + lg_4 + … + lg_
999 _1 _ 2 _ 3 998 _
_ 999 3p
= lg _1
1000 = − 3 2p
{√ab = 6
2. a+b
_ 2p
{ab = 36
2 = 6, 5 ⇔
_
a + b = 13
⇔ 2p
a = 4, b = 9 1p
_ _
3. √ 26 − x 2 + √ 10 − x 2
_ 1 _ = ______________
______________ 2p
26 − x 2 − 10 + x 2
⇔
√ 26 − x − √ 10 − x
2 2
_ _
_ _
√ 26 − x 2 + √ 10 − x 2
1 ______________
_ 3p
2= 16 ⇔ √26 − x 2 + √10 − x 2 = 8
4. 6(x − 5)! ⋅ Ax−2 ≤ x ! ⇔ 6(x − 5)! ⋅ _
(x − 2 )! 2p
( x − 7 )! ≤ x ! ⇔ 6 x − 5 x − 6 ≤
5 ( )( )
x(x − 1) ⇔
2p
⇔ 6 x 2 − 66x + 180 ≤ x 2 − x ⇔ x 2 − 13x + 36 ≤ 0 ⇔ x ∈ [4; 9] ∩ ℕ
= {4, 5, 6, 7, 8, 9}
1p
Convin doar valorile 7, 8, 9.
5. ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ 2p
AC = AB + BC , DB = DC + CB
⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ ⟶ → 3p
AC + DB = AB + BC + DC + CB = AB − CD = 0
6. 2p
Din teorema cosinusului:B C 2 = A B 2 + A C 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC cos A ⇔
B C 2 = 16 + 36 − 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ _12 = 28
_
BC = 2 √7 3p
4 ⋅ 6 ⋅ sin _3
π _
_
A= 2 = 6 √ 3
_
hA ⋅ BC
_ 6 √ 21
_
A = 2 ⇔ hA = 7

1 0 0 2p
(3 x 2 + 3x 6x 1)
1.a) t A(x) = x 1 0
1 x 3 x 2 + 3x 1 0 0
(0 ) ( 6x 1)
A(x) + t A(x) = 0 1 6x + x 1 0 = 2p
0 1 3 x + 3x
2
2 x 3 x 2 + 3x
(3 x 2 + 3x 2 )
= x 2 6x
6x
3 x 2 + 3x + 2 + 3 x 2 + 3x = 14 ⇔ x 2 + x − 2 = 0 ⇔ x1 = − 2, x2 = 1 1p
1 x 3 x 2 + 3x 1 y 3 y 2 + 3y 2p
(0 1 )(0 )
1.b) A(x) ⋅ A(y) = 0 1 6x 0 1 6y =
0 0 1
1 x+y 3 y 2 + 3y + 6xy + 3 x 2 + 3x
(0 0 )
= 0 1 6x + 6y =
1
1 x + y 3 (x + y ) 2 + 3 (x + y )
(0 0 )
= 0 1 6 (x + y ) = A(x + y), ∀ x, y ∈ ℝ 3p
1
1.c) A (x) 2 = A(x) ⋅ A(x) = A(2x) 2p
Inductiv, după n, A n = A n−1 ⋅ A =

1 (n − 1)x 3 (n − 1) 2 x 2 + 3(n − 1)x 1 x 3 x 2 + 3x
(0 ) (0 1 )
= 0 1 6(n − 1)x 0 1 6x =
0 1 0
1 x + (n − 1)x 3 x 2 + 3x + 6(n − 1) x 2 + 3 (n − 1) 2 x 2 + 3(n − 1)x
(0 )
= 0 1 6x + 6(n − 1)x =
0 1
1 nx 3 n 2 x 2 + 3nx 3p
(0 0 )
= 0 1 6nx ∀ n ∈ ℕ, n ≥ 2, x ∈ ℝ
1
1 n 3 n 2 + 3n
(0 0 )
[A(1)] = 0 1
n
6n ∀ n ∈ ℕ, n ≥ 2
1
2.a) 2 ∗ x = 2 2 ⋅ x 2 − 4 ⋅ 2 2 − 4 x 2 + 20 = 4, ∀ x ∈ ℝ 2p
x ∗ (− 2) = x 2 ⋅ (− 2) 2 − 4 x 2 − 4 ⋅ (− 2) 2 + 20 = 4, ∀ x ∈ ℝ
2 ∗ x = x ∗ (− 2 ), ∀ x ∈ ℝ 3p
2.b) x ∗ y = x 2 y 2 − 4 x 2 − 4 y 2 + 20 = x 2(y 2 − 4) − 4(y 2 − 4) + 4 = 3p
= (x 2 − 4)(y 2 − 4) + 4 = (x − 2)(x + 2)(y − 2)(y + 2) + 4, ∀ x, y ∈ ℝ 2p
2.c) Notăm − 200 ∗ (− 199) ∗ . . . ∗ (− 3) = x, x ∗ (− 2) = 4 , ∀ x ∈ ℝ 3p
Notăm: 3 ∗ . . . ∗ 200 = y, 2 ∗ y = 4, ∀ y ∈ ℝ
Deci − 200 ∗ (− 199) ∗ . . . ∗ (− 2) = 2 ∗ 3 ∗ . . . ∗ 200=4 2p

‚
f (x) = (_ )
1. a) ‚ (x + 3 ) (x − 1 ) (x + x − 5x + 3) ⋅ x − (x + x − 5x + 3) (x 2) ‚
________________________________
= 2p
2 3 2 ‚ 2 3 2
x 2 = x4
x 3 + 5x − 6 (x − 1 ) ( x 2 + x + 6 )
=_
x3
= _____________
x3
3p
b) _ f(x)___________ x 3 + x 2 − 5x + 3 2p
m = lim
x→∞ x
= lim
x→∞ x3
=1
x→∞ (
− x) = 1
___________x 3 + x 2 − 5x + 3
x→∞ (
n = lim f(x) − x) = lim x2 2p
y=x+1 1p
c) f‚(x) = 0 ⇔ x = 1 2p
lim
x→0
f(x) = ∞. Pe (0; 1], f‚(x) ≤ 0, f descrescătoare, iar pe [1; ∞),
f‚(x) ≥ 0 deci f este crescătoare; x = 1 este un punct de minim.
x>0
3p
2.a) f(x)
∫_ dx = ∫ _ 2x + 3 x+1+x+2
dx = ∫ _ dx = 2p
x+2 ( x + 1 )( x + 2 ) (x + 1 )( x + 2 )
∫_1 dx + ∫ _
x+2 x+1
1 dx = ln|x + 2| + ln|x + 1| + C 3p
b) Fie F o primitivă a funcției: f, atunci F este o funcție derivabilă și 2p
F‚(x) = f(x), ∀ x ∈ (0, ∞)
2x + 3
F‚(x) = f(x) = _ x + 1 > 0, ∀ x ∈ 0 . ∞ deci F este o funcție strict
( ) 3p
crescătoare.
c) 2x 2x 2x 2x 2x
3p
2t + 3 2(t + 1) + 1
∫ f(t) dt = ∫ _ t+1
dt = ∫ _ t+1
dt = ∫ 2dt + ∫ _ 1 dt =
x x x x t+1
x
= (2t + ln|t + 1|)| 2x

x |
2x + 1
= 2x + ln _ |
x + 1 , ∀ x ∈ (0, ∞)
2x + ln _
_ |2x + 1|
x+1
2p
lim
x→∞ x =2
TEST 14
____________
_ ____________
_
1. _ _ 3p
√11 − 4 √7 =
_ _
2 √_
11 + √121 − 112
____________
−
11 − √121 − 112
____________
2 = √
= _ √
14 8
_
√
2 _− 2_= √ 7 − 2
N = √7 − √7 + 2 = 2 ∈ ℤ 2p
2. (f ∘ g)(x) = ax + 4 a 2 − 2a ; (g ∘ f)(x) = ax + 4a − 2 2p
ax + 4 a 2 − 2a = ax + 4a − 2 ⇔ 2 a 2 − 3a + 1 = 0 2p
1p
⇒ a1 = 1 ; a2 = _12 .
_
_ _
3. 3
3p
√√x 2 − 17 = 2 ⇔ √x 2 − 17 = 8 ⇔ x 2 − 17 = 64 ⇔
⇔ x 2 = 81 ⇔ x = ± 9 2p
4. An3 = _
n! 3p
(n − 3 )! = n n − 1 n − 2
( )( )
Fiind produsul a trei numere naturale consecutive este divizibil 2p

cu 3
⎯⇀ ⎯⇀
5. Fie D(x, y) atunci din regula paralelogramului: BA + BC = ⎯BD
⇀⇔ 3p
− ⇀i − 2⇀j − 4⇀i + ⇀j = (x − 2)⇀i + (y − 1)⇀j ⇔
x − 2 = − 5 ⇔ x = − 3, y − 1 = − 1 ⇔ y = 0 2p
tgx + tgy
6. tg(x + y) = _ 1 − tgxtgy
2p
tg(x + y) = _
3+5 4
_ 3p
1 − 15 = − 7
|
0 1 1
1.a) det(A(1)) = 1 1 2 =
2 1 1
| 2p
3p
=0+1+4−2−0−1=2
1.b) det A(x) = 1

| 0
x +1 x
2
1 1
|
x 2 x 2 + 1 = (x 2 + 1 ) 2 + x 2 − x 2(x 2 + 1 ) − 1 =
2
1
5p
= 2 x 2 , 2 x 2 ≠ 0 ⇔ x ∈ ℝ\{0}
0 1 1 2p
(n 4 + 1 n 4 1 )
1.c) A(n 2) = 1 n4 n4 + 1 ,
0 2 2
(n 4 + n 2 + 2 n 4 + n 2 )
A(n 2) + A(n) = 2 n4 + n2 n4 + n2 + 2
2
0 2 2 0 2 2 3p
(n 4 + n 2 + 2 n 4 + n 2 ) (4 2 2)
2 n + n n + n 2 + 2 = 2 2 4 ⇔ n4 + n2 = 2
4 2 4
2
⇔ n + n − 2 = 0 ⇔ n1 = 1, n2 = − 1
4 2
Convine n = 1
2. a) Polinomul f admite ca radăcină și pe 1 + i, deci se divide cu 2p

polinomul X 2 − 2X + 2
a = −4, b = 6 3p
_
2.b) Polinomul f admite ca rădăcină și pe √2 − 1 deci se divide cu 3p
polinomul X 2 − 2X − 1
a = −7, b = −3 2p
2.c) f = X 3 + X 2 + aX + b = (X − x0) 3 = X 3 − 3 x0 X 2 + 3 x02 X − x0 3 3p
a = _13 , b = − _1 2p
27

‚
1.a) ‚ 2p
f (x) = (sin x − x + _ ) = cos x − 1 + 2x
x2
2 + 1
f ‚’(x) = (cos x − 1 + 2x) ‚ = − sin x + 1
3p
− 1 ≤ sin x ≤ 1, ∀ x ∈ ℝ ⇒ f ‚’(x) ≥ 0, ∀ x ∈ ℝ
1.b) Deoarece f ‚’(x) ≥ 0, ∀ x ∈ ℝatunci f‚(x) este strict crescătoare și deci 3p
injectivă.
f‚(x) = 0 are o soluție unică în mulțimea numerelor reale pe x = 0. 2p
1.c) Din subpunctul b) f‚(x) = 0 ⇔ x = 0. 2p
Pe intervalul (− ∞ , 0), f‚(x) < 0 , deci f este strict descrescătoare pe
(− ∞ , 0). 3p
Pe intervalul (0, ∞), f‚(x) > 0 deci f este strict crescătoare pe (0, ∞).
2.a) 1 x
| 2p
1 _ _1
∫ e f(x) dx = ∫ e x e −x √x dx = _23 x √x _1 =
1
_ 1
_ 4
4 4
2 _
_ 1 7
_ 3p
3 − 12 = 12
2.b) Fie F o primitivă a funcției f ; atunci F este o funcție derivabilă și 2p
F‚(x) = f(x), ∀ x ∈ (0, ∞) 3p
_
F‚(x) = e −x √x > 0, ∀ x ∈ (0 . 1) deci F este o funcție strict crescătoare.
2.c) Din teorema de medie pentru integrale definite există c ∈ [a, a + 1] 2p
a+1 _
astfel încât lim
a→∞
∫ f(x) dx = f(c) = e −c √c
a _ _
a+1
√a e √a + 1
a≤c≤a+1⇒_ _
e a ≤ f(c) ≤ e a+1 ⇒ lim
a→∞
∫ f(x) = 0 3p
a
Cuprins
Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
PARTEA I
Teste de SIMULARE BAC pentru clasa a XI-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Test 1 – Test 8
Teste de SIMULARE BAC pentru clasa a XII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Test 1 – Test 3
PARTEA A II-A
Teste BAC de tip A (teste de inițiere) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Test 1 – Test 17
Teste BAC de tip B (teste de aprofundare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Test 1 – Test 17
Teste BAC de tip C (teste pentru nota 10) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Test 1 – Test 14
PARTEA A III-A
Rezolvări și bareme de corectare
Teste de SIMULARE BAC pentru clasa a XI-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Teste de SIMULARE BAC pentru clasa a XII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Teste BAC de tip A (teste de inițiere) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Teste BAC de tip B (teste de aprofundare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Teste BAC de tip C (teste pentru nota 10) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:
GRUPUL EDITORIAL CORINT
Departamentul de Vânzări
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti, cod poştal 010517
Tel./Fax: 021 319 47 97; 021 319 48 20
Depozit
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureşti, Cod poştal 060012
Tel.:021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.edituracorint.ro
ISBN: 978-606-793-405-2
Format: 16/70x100;
Coli tipo: 15
CYANMAGENTAYELLOWBLACK spine
12 mm

CORINT
Mihaela Berindeanu • Nicoleta Agenna Ionescu
BACALAUREAT 2019 – MATEMATICĂ

BAC
Mazilu Ovidiu Șontea • Gabriel Vrînceanu
2019
MATEMATICĂ
Aveți în față o colecție de exerciții care își propune să aducă o Conform
noutate pe piața auxiliarelor de matematică și anume prezentarea noilor modele
graduală ca dificultate și ca finalitate așteptată a unei suite de stabilite
de MEN
BAC
teste, utile pentru examenul de Bacalaureat și pentru pregătirea
treptată, de-a lungul claselor a XI-a și a XII-a.
În prima parte a cărții există două secțiuni cu teste pentru pre-
gătirea elevilor pe parcursul claselor XI-XII, acestea reprezentând
un material bun pentru evaluarea continuă de-a lungul anului
școlar. Partea a doua este dedicată strict testelor care urmăresc
Mihaela Berindeanu • Nicoleta Agenna Ionescu Mazilu

îndeaproape structura celor de la Bacalaureat, singura diferență
2019
fiind că acestea sunt clasificate în trei module. Testele din modu-
• Ovidiu Șontea • Gabriel Vrînceanu

lul A sunt concepute astfel încât înțelegerea lor ar trebui să asigure
nota minimă 6 la examen. Analog, modulul B se referă la nota
minimă 8, iar C la o notă între 9,50 și 10.
Autorii sunt profesori cu o bogată experiență de predare la
MATEMATICĂ M1
licee de excelență și, în plus, cu o îndelungată experiență ca autori
de teste și probleme pentru examene și concursuri.
Dragi elevi, dragi dascăli matematicieni, recomand cu căldură
acest minunat auxiliar.
Lucrarea poate fi utilizată pentru pregătirea Mihaela Berindeanu
examenului de bacalaureat, fiind alcătuită
ISBN: 978-606-793-405-2
în conformitate cu programa de examen.

CORINT
Ovidiu Șontea


CORINT www.edituracorint.ro Gabriel Vrînceanu

Mate Matic A

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mate Matic A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CYANMAGENTAYELLOWBLACK spine

BACALAUREAT 2019 – MATEMATICĂ

Mihaela Berindeanu • Nicoleta Agenna Ionescu Mazilu

• Ovidiu Șontea • Gabriel Vrînceanu

în conformitate cu programa de examen.

Descrierea CIP se află la Biblioteca Națională a României

Prof. Dr. Radu Gologan

Teste de simulare BAC

SUBIECTUL I (30 de puncte)

număr real. Arătați că 3(x1 + x2) − 2 x1 x2 + 7 = 0.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

2. Se consideră matricea A(x) = (

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

5p b) Determinați numerele reale a și b astfel încât funcția f să admită asimp-

totă oblică spre + ∞ dreapta de ecuație y = x + 1.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

5p 2. Determinați numărul real m pentru care ecuația x 2 − (2m + 3)x + 4 = 0 are

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

de recurență an+1 = an2 − 10 an + 30 și având termenul inițial a0 = 5, 5.

5p c) Demonstrați că șirul (an) este convergent și calculați limita șirului.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Fie matricea A(x) = (

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL II (30 de puncte)

SUBIECTUL III (30 de puncte)

2. Se consideră funcţiile fn : (0, ∞) → ℝ, fn(x) = x n lnx.

5p c) Determinați f((1, ∞)).

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x+2 + 3 x = 90 .

6. Determinaţi x ∈ (0, _2 ) ştiind că ____________

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

5p a) Arătați că șirul (an) este strict crescător.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

5p a) Calculați D(− 1).

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

lim (_2 f(2)f(3). . . f(n)) .

5p a) Determinați numărul real m pentru care funcția f este continuă în x = 1.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Fie A(m) = 1 m+1 1

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

2. Fie funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = _ _ 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Fie matricea A(m) = 1 m + 1 − m și sistemul x + (m + 1)y − mz = 2,

5p a) Arătați că dacă x, y ∈ G, atunci x ∘ y ∈ G.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

arătați că 2 In = e 2 − (n + 1) In−1 pentru orice număr natural n ≥ 2.

5p 2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia x 2 − 3x < 0.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

2. Se consideră șirul de numere reale (In) definit prin In = ∫1 _

Teste BAC de tip A

Lumea este condusă

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)