Ovidiu AVĂDANEI,clasa a IXa B

Colegiul Naţional “Emil Racoviţă”Iaşi

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

I. Introducere

Problemele de loc geometric au fost întotdeauna o adevărată provocare datorită

frumuseţii şi complexităţii lor. Îndemnându-ne să căutăm, să intuim, să păşim nesiguri, cu un
sentiment de îndoială, ne oferă în schimb satisfacţia reuşitei, amplificată de drumul oscilant, de
risipa de încercări şi întrebări.
Teama de anticipare, neputinţa de a palpa fac de multe ori ca problemele de loc
geometric să pară inaccesibile, fiind considerate cele mai grele probleme de geometrie.
Primele referiri asupra noţiunii de loc “geometric” aparţin lui Platon (427-347 î.Hr.) şi
Aristotel (383-322 î.Hr.),unii dintre cei mai mari gânditori ai Antichităţii.

II. Definiții

Prin loc geometric se înţelege figura formată din mulţimea L a tuturor punctelor din plan sau din
spaţiu care au aceeaşi proprietate P .
O problemă de loc geometric se distinge printr-un enunţ ce prezintă proprietatea P şi prin
determinarea mulţimii tuturor punctelor ce o satisfac.
Rezolvarea unei probleme de loc geometric presupune determinarea mulţimii de puncte L care
satisfac proprietatea geometrică P .
După modul în care este structurată problema, se întâlnesc două situaţii:
1. probleme în care locul geometric este precizat;
2. probleme în care enunţul cere şi stabilirea locului.

Indiferent de situaţie, problema fixează o mulţime F de elemente fixe (puncte, drepte, cercuri,
segmente, arce, unghiuri, etc.) şi o mulţime K de constante (direcţii, numere reale, etc.) cu ajutorul
cărora se formează o proprietate referitoare la punctele planului sau ale spaţiului.
Rezolvarea unei probleme de loc geometric este compusă din două părţi:
 în prima parte trebuie să se intuiască locul geometric, dacă nu este precizat;
 în partea a doua se arată că mulţimea intuită satisface condiţiile problemei.
Ca să avem certitudinea că figura propusă este locul geometric căutat, este necesar ca ambele
propoziţii să fie demonstrate. Dacă s-ar demonstra numai prima propoziţie se ajunge la concluzia că
toate punctele figurii presupuse fac parte din mulţimea punctelor care aparţin locului geometric căutat,
dar nu putem să ne dăm seama dacă nu cumva sunt puncte în afara figurii care să aparţină locului. Dacă
s-ar demonstra numai a doua propoziţie, atunci se ajunge la concluzia că toate punctele locului căutat
aparţin figurii, dar nu s-ar ști precis dacă pe figura presupusă nu se găsesc şi puncte care să nu aibă
proprietatea enunţată.
1
Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
 Ovidiu AVĂDANEI,clasa a IXa B
Colegiul Naţional “Emil Racoviţă”Iaşi
Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

III. Exemple de probleme de loc geometric tratate vectorial

Problema 1.

Enunț: În patrulaterul ABCD vârfurile A , B , C sunt fixe, iar vârful D descrie o dreaptă d . Să
se afle locul geometric al mijlocului segmentului MN , unde
M este mijlocul segmentului  AB  , iar N este mijlocul
segmentului CD .
Rezolvare:
Notăm cu P mijlocul segmentului MN . Din punctul A
ducem perpendiculara pe dreapta d şi notăm cu Q piciorul
acestei perpendiculare.
Vectorul AD se exprimă prin relaţia: AD  AQ   u , unde u este versorul dreptei d , iar  o
mărime variabilă.
În triunghiul ACD segmentul AN este mediană şi prin urmare AN 
1
2
 
AD  AC , sau încă

u
AN 
1
2

AQ  AC 
2

,  1 .

AB
Vectorii AM şi AB sunt coliniari, prin urmare AM  ,  2 .
2
În triunghiul AMN vectorul AP se exprimă prin formula: AP 
1
2
AM  AN . 
Substituind valorile vectorilor AM şi AN din (1) şi (2) în ultima relaţie obţinem:
AQ  AC  AB u
AP   ,  3 .
4 4
AQ  AC  AB
Cum A , B , C şi dreapta d sunt elemente fixe, rezultă că  a  constant.
4
u
Relaţia (3) devine: AP  a  , deci locul geometric căutat este o dreaptă paralelă cu dreapta d .
4

Problema 2

Enunț: Fie A , B , C trei puncte fixate. Să se determine locul geometric al punctelor din plan
pentru care MA2  MB2  MC 2  k .
Rezolvare:
Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC . Atunci
 
2
MA2  MA  MA  MG  GA 

 MG 2  GA2  2MG  GA .
Analog arătăm MB2  MG2  GB2  2MG  GB
că şi
MC 2  MG 2  GC  2MG  GC . Atunci relaţia din enunţ
2

devine:
MA2  MB 2  MC 2  3MG 2  GA2  GB 2  GC 2   

2MG  GA  GB  CG . 
2
Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
 Ovidiu AVĂDANEI,clasa a IXa B
Colegiul Naţional “Emil Racoviţă”Iaşi
Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Pe de altă parte GA  GB  CG  0 şi atunci MA2  MB2  MC 2 


 3MG 2  GA2  GB2  GC 2 , 1 . 
Ţinând cont de următorul rezultat:
Dacă G este centrul de greutate al triunghiului ABC , atunci are loc:
AB  AC  BC2 2 2
AB  AC  BC 2 2 2
GA2  GB 2  GC 2  , relaţia (1) devine 3MG 2  k   sau încă
3 3

MG 2 
3k  a 2
 b2
 c 2

.

9
Discuţie:
1◦) Dacă 3k  a2  b2  c2 , atunci locul geometric este mulţimea vidă.
2◦) Dacă 3k  a2  b2  c2 , atunci locul geometric este format din punctul G .
3◦) Dacă 3k  a2  b2  c2 , atunci locul geometric este cercul de centru G şi rază

3k  a 2  b 2  c 2 
.
3

Problema 3

Enunț :Să se găsească locul geometric al centrelor dreptunghiurilor înscrise într-un triunghi
ascuţitunghic.

Rezolvare:

Cazul I :
P, Q   BC  , M   AB , N   AC .
MN AM
Fie    , unde    0,1 .
BC AB
AM MB
Dacă   , atunci  1   şi MB  1     AB .
AB AB
Dacă O  MP QN , atunci O este mijlocul seg ntului MP şi BO 
1
2

BM  BP . 
Dar BP  BQ  QP  BQ  MN  BQ    BC , 1 .
BQ BM MQ
Din asemănarea triunghiurilor MQB şi ADB avem că    1   , de unde
BD AB AD
BQ  1    BD .
Înlocuind BQ astfel obţinut în (1) avem:
BP  1     BD    BC . Revenind la expresia lui BO obţinem
 1 
BO 
1
2
 1

BM  BP  1    BA  1    BD   BC     BC 
2 2 2
 BA  BD    BR  
 1     BS , unde R este mijlocul laturii BC iar S este mijlocul înălţimii AD .
Din relaţia BO    BR  1    BS deducem că punctul O descrie segmentul RS , unde R este
mijlocul laturii BC iar S este mijlocul înălţimii corespunzătoare ei.

Analog tratăm şi celelalte două cazuri când P, Q   AC  sau P, Q  AB.

3
Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
 Ovidiu AVĂDANEI,clasa a IXa B
Colegiul Naţional “Emil Racoviţă”Iaşi
Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
În final concluzionăm: locul geometric căutat este reuniunea a trei segmente care au un capăt în
mijlocul unei laturi a triunghiului iar celălalt capăt va fi mijlocul înălţimii corespunzătoare ei.

Problema 4
Enunț: Fie triunghiul ABC şi C  O, R  cercul său circumscris. Fie punctul T în interiorul acestui
cerc şi fie M , N , P punctele de intersecţie ale cercului cu semidreptele
 AT ,  BT şi respectiv CT .
Dacă  ,  ,   0, să se determine locul geometric al punctelor T
TA TB TC
pentru care           .
TM TN TP

Rezolvare:
Există punctul G în planul  ABC  astfel încât să avem
      DG    DA    DB    DC ,  D   ABC  . Acest
punct G este baricentrul punctelor  A,   ,  B,   ,  C ,   şi este unic.

Folosind puterea punctului T faţă de cercul C  O, R  avem:

TA  TM  TB  TN  TC  TP  R2  OT 2  R2  d 2 , unde OT  d .
Relaţia din ipoteză se mai scrie succesiv sub forma:
TA2 TB 2 TC 2
        
TA  TM TB  TN TC  TP

  TA2    TB2    TC 2         R2  d 2  
  TA2  R2  d 2     TB2  R2  d 2     TC 2  R2  d 2   0.
Dar TA2  R2  d 2  2  TA  TO , TB2  R2  d 2  2  TB  TO şi TC 2  R2  d 2  2  TC  TO .

 
Atunci rezultă că TO    TA    TB    TC   0, ceea ce este echivalent cu TO  TG  0. Prin
urmare punctul T se află pe cercul de diametru OG  .

Bibliografie

1. Andreescu Titu, Bătineţu D.M., Chiriţă Marcel & co, Enunţurile şi soluţiile problemelor
date la etapa judeţeană şi etapa pe ţară a olimpiadelor de matematică pentru licee din
anii 1975 - 1983.
2. Andrici Mirela, Mitrofan Livia, Fascinaţia locurilor geometrice, Editura Performantica,
Iaşi, 2005.
3. Brânzei Dan, Aniţa S., Omofraş E., Isvoranu Gh., Bazele raţionamentului matematic,
Editura academiei Republicii Socialiste România, 1983.
4. Miron Radu, Brânzei Dan, Fundamentele aritmeticii şi geometriei, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1983.
5. Morozova E.A., Petrakov I.S., Skvorţov V.A., Olimpiade internaţionale de matematică,
Editura Tehnică, 1978.
6. Scarlet Radu, Iniţiere în locuri geometrice plane, Editura Scan, Galaţi, 1995.
7. Simionescu Gh., Probleme de sinteză de geometrie plană şi în spaţiu, Editura Tehnică,
1978.
8. Ţiţeica G., Probleme de geometrie, Editura Tehnică, 1962.
4
Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro