Srinivasa Ramanujan

(22 decembrie 1887-26 aprilie 1920)

Viata sa


Matematician de origine indiana,Ramanujan a fost o minte
stralucita, un exemplu de geniu pur matematic ghidat de pasiune si sete
de cunoastere care a adus imense contributii analizei matematice, teoriei
numerelor, functiilor eliptice si seriilor infinite. El este special din mai
multe motive : a fost autodidact (cunostintele sale de matematica se
deprindea din carti deoarece nu putea sa intre in invatamantul superior),
a murit tanar (32 de ani) si descoperirile lui ne influenteaza si astazi. El
arata potential matematic de la varsta de doar 10 ani, la 17 ani cercetand
de unul singur numerele lui Bernoulli si constanta lui Euler. El a primit
bursa la un colegiu local, dar a picat la toate materiile in afara de
matematica asa ca a fost respins. Acesta si-a trimis munca mai multor
facultati din Anglia, iar profesorul Godfrey Harold Hardy l-a acceptat la
Cambridge. Viata sa a incetat la 32 de ani din cauze necunoscute
(boli,infectii etc).

Ramanujan s-a nascut in anul 1887 intr-o provincie din India. Tatal
sau (Srinivasa Iyengar) lucra ca vanzator, iar mama sa era casnica si
lucra la un templu din apropiere de casa lor (casa acum este un
muzeu).Ramanujan a avut mai multi frati mai mici care mureau de la
varse foarte fragede.In 1889 el a contactat variola dar s-a vindecat (pe
atunci era o boala devastatoare care a omorat multi oameni din imediata
vecinitate a acestuia), iar dupa aceea s-a mutat in alta parte a Indiei.
Pe 1 Octombrie 1892, Ramanujan a fost inscris la o scoala primara
iar in 1894 s-a mutat la o scoala gimnaziala dar deoarece bunicul sau si-a
pierdut slujba, el si mama sa s-au intors in orasul natal. La varsta de 10
ani a trecut examenele primare si s-a inscris la o scoala mai buna unde
s-a intalnit prima oara cu matematica formala. La varsta de doar 11 ani el
epuizase cunostintele profesorilor sai asa ca incepuse sa invete singur
dupa anumite carti despre trigonometrie (unde a descoperit niste formule
pe cont propriu) si isi trecea intotdeauna examenele la matematica in
jumatate din timpul alocat. In 1902 i-a fost aratat cum sa rezolve ecuatii
cubice si a incercat pe cont propriu sa le rezolve pe cele la puterile 4 si 5,
la cea din urma dand gres deoarece nu stia ca ecuatiile de gradul 5 nu se
rezolva cu radicali.
La 16 ani acesta a primit o carte de a lui G.S. Carr pe care a
studiat-o cu mare atentie si interes. Mai tarziu acesta investiga pe cont
propriu numerele lui Bernoulli si calculase constanta lui Euler cu 15
cifre. Chiar daca oamenii nu ii intelegeau geniul mathematic, acestia il
respectau . Dupa ce a absolvit liceul, Ramanujan a fost cap de promotie
si a primit bursa la o facultate din apropiere dar a pierdut-o deoarece nu
se descurca la alte materii in afara matematicii.
El nu a reusit sa obtina o bursa si si-a continuat studiile solo,
muncind ca vanzator la port ca sa se intretina. Impins de traditiile locale,
el s-a casatorit cu o fata de 10 ani in 1909 care a trait 95 de ani. Dupa
casatorie, acesta a fost operat pe gratis de catre un medic voluntar
deoarece suferea de o boala rara in zona intima. Dupa operatie acesta si-a
cautat de lucru si a reusit sa dea meditatii studentilor care se pregateau de
examene.
Ramanujan a fost descoperit de societatea Indiana de matematica si
a fost ajutat financiar si incepuse sa scrie in Jurnalul Societatii
Matematice Indiene (un fel de Gazeta Matematica) in care propunea
probleme, iar mai incolo a scris prima sa opera oficiala avand ca subiect
numerele lui Bernoulli in care a descoperit ca numitorii unei anumite
secvente sunt divizibili cu 6. A mai descoperit o metoda de calcul a unui
numar Bernoulli bazata pe un numar anterior.
In anul 1913 cei din comunitatea matematicienilor indieni au
prezentat munca lui Ramanujan matematicienilor Englezi, iar foarte
multi l-au refuzat, spunand ca ideile sale sunt absurde, ca el are talentul
necesar dar nu avea bazele bine stabilite. A reusit in cele din urma sa
studieze la Cambridge sub indrumarea lui Godfrey Harold Hardy care a
ramas impresionat de teoremele lui Ramanujan legate de serii infinite si
fractii continue. Munca lui Ramanujan a fost vazuta de multi
matematicieni de la Cambridge care nu isi puteau explica geniul si
imaginatia acestuia, acestia vrand ca Ramanujan sa vina in Anglia.

Pe 14 aprilie 1914 Ramanujan a ajuns la Londra, acesta incepandu-
si colaborarea cu G.H. Hardy si J.E. Littlewood. Acestia au cercetat
teoremele lui Ramanujan si au ajuns la concluzia ca unele erau gresite,
unele fusesera deja descoperite, dar erau si altele complet noi. Cei doi au
publicat teoremele noi ale lui Ramanujan si au continuat sa lucreze cu
acesta. Ramanujan a petrecut 5 ani in Anglia, el si Hardy avand
personalitati total opuse (Hardy era un ateist convins si credea numai in
logica si demonstratii, iar Ramanujan era un religios convins care se baza
mult pe intuitie), timp in care Hardy a umplut golurile din cunostintele
lui Ramanujan fara a-i intrerupe fluxul de idei si inspiratie.
In timpul petrecut in Anglia, Ramanujan si-a luat doctoratul, si a
scris numeroase lucrari despre numere complexe, functii eliptice, teoria
numerelor, si multe altele. Acesta a fost de asemenea inclus in societatea
regala in 1918 fiind al doilea indian care a reusit performanta, si cel mai
tanar.
Macinat de probleme de sanatate si schimbari in regimul alimentar
si obiceiuri, acesta a fost diagnosticat cu tuberculoza si deficient de
vitamine. Acesta a murit in anul 1920 in India (analize mai atente afirma
faptul ca a contactat dizenterie inainte de a pleca in Anglia).

Descoperiri in matematica

Ramanujan a avut mai multe descoperiri, unele demonstrate de el,
altele demonstrate mult mai tarziu de alti matematicieni
Una din formulele sale include seria infinita pentru pi:

Identitati:

Iar in ultimul an din viata a studiat functia theta.
El a mai descoperit faptul ca 1729 este cel mai mic numar care se
poate scrie in 2 moduri ca o suma de cuburi:
1729 = 1
3
+ 12
3
= 9
3
+ 10
3
Ceea ce a ramas insa dupa moartea lui Ramanujan sunt caietele sale
in care a lasat mostenire foarte multe teoreme.
In decembrie 2011 a fost celebrarea celei de a 125-a aniversari a lui
Ramanujan, moment in care au fost publicate caietele lui, iar Google si-a
schimbat simbolul in acea zi.

O ecuaie nu nseamn nimic pentru mine dac nu exprim un
gnd al lui Dumnezeu.-Ramanujan.