Augustus

De Morgan
Autori:
Becheanu Ana Maria
Becheanu Ștefania Daria
Ene Roxana Elena
Marin Andra Nicoleta

Clasa a IX-a A
Colegiul Național ”B.P. Hasdeu”

Profesor coordonator: Petroșel Andreea

Augustus
De Morgan
Augustus De Morgan
(1806 - 1871) a fost un
matematician și logician
britanic, celebru pentru
contribuțiile sale în logica
matematică, motiv pentru care
este considerat întemeietorul
logicii formale.

El a formulat legile lui De

Morgan și a introdus termenul
de inducție matematică.
 1. Date biografice (Autor: Ene Roxana Elena)
2. Activitatea profesională (Autor: Becheanu Ana Maria)
Cuprins
3. Opera (Autor: Becheanu Ștefania Daria)
4. Contribuția în domeniul logicii (Autor: Marin Andra Nicoleta)
1.
Date biografice

Ene Roxana Elena

 Date biografice
• 1806
 Augustus De Morgan s-a născut în 27 iunie 1806 în Madurai, India.
 Tatăl său a fost locotenent-colonelul John De Morgan (1772–1816), care a
deținut diferite funcții în serviciul Companiei Indiilor de Est.
 Mama sa, Elizabeth Dodson (1776–1856), era descendentă a lui James
Dodson, un matematician britanic care a calculat un tabel de anti-logaritmi,
adică numerele care corespund exact logaritmilor.
 Augustus De Morgan a orbit la ochiul drept la o lună sau două după ce s-a
născut, în urma contactării unei boli răspândită în India.
 Familia s-a mutat în Anglia când Augustus avea șapte luni.

• 1816 -1823
 Când De Morgan avea zece ani, tatăl său a murit. Mama lui a locuit în
diferite locuri din sud-vestul Angliei, iar Augustus a primit educația primară
la diferite școli fără renume.
 Talentele sale matematice au trecut neobservate până la vârsta de 14 ani,
când un prieten de familie l-a descoperit făcând un desen elaborat al unei
figuri a lui Euclid, folosind o riglă și busole.
 Mama lui De Morgan era membră activă al bisericii și dorea ca fiul ei să
devină preot, dar Augustus nu a fost de acord. Ulterior, a devenit ateu.
 Date biografice
• 1823 - 1826
 În 1823, la vârsta de 16 ani, a intrat Colegiul Trinity din Cambridge, unde i-a
avut ca mentori pe matematicienii George Peacock și William Whewell, care
ulterior i-au devenit prieteni de-o viață.
 La facultate a cântat la flaut pentru recreere, fiind foarte talentat de asemenea și
a fost membru în cluburi muzicale.
• 1826
 În 1826 a absolvit Colegiul Trinity din Cambridge cu gradul de "Bachelor of
Arts”. Deoarece era necesar un test teologic pentru master, lucru la care De
Morgan s-a opus ferm, în ciuda faptului că era membru al Bisericii Angliei, nu
a putut merge mai departe la Cambridge, nefiind eligibil pentru o bursă fără
master. Astfel, s-a întors acasă, în Londra, pentru a-și continua studiile la
University College, cu intenția inițială de a se pregăti pentru intrarea în Baroul
de avocați.
• 1827 - 1866
 La 22 de ani, în 1827, a aplicat pentru catedra de matematică în nou-înființatul
University College din Londra și, în ciuda faptului că nu avea publicații de
matematică, a fost numit profesor de matematică la universitatea londoneză.
 Succesul său pedagogic a fost notabil. Fiecare curs se încheia cu probleme
interesante, pe care studenții trebuiau să le rezolve până la finalul cursului. Nu
mai puțin celebru a fost și discursul său "On the study of mathematics", care
ulterior avea să fie retipărit și în Statele Unite.
 Date biografice
• 1837
 În data de 3 august 1837 s-a căsătorit cu Sophia Elisabeth Frend (1809-
1892). Au avut 7 copii (3 băieți și 4 fete).
 Dintre aceștia, George îi urmează cariera matematică. El avea să
înființeze, împreună cu alți absolvenți ai University College, o societate
matematică și anume London Mathematical Society. Augustus De
Morgan a fost primul președinte al acestei socități, iar George secretar.
 Una dintre fiicele sale, Mary de Morgan, a devenit o celebră autoare de
basme.

• 1866
 La 60 de ani, datorită unor nemulțumiri privind încălcarea principiului
neutralității religioase în ceea ce privește numirea în posturile
universitare, De Morgan își dă demisia și se retrage din activitatea
didactică. A beneficiat de o pensie de 500 de dolari.
 Liniștea vieții sale este tulburată de decesul fiului său, George, apoi a
uneia din fiice.

• 1871
 La 5 ani după demisia sa din University College, pe 18 martie 1871,
Augustus De Morgan moare la Londra, la vârsta de 64 ani. Este
înmormântat în Cimitirul Kensal Green (All Souls) din Kensington și
Chelsea, Londra.
2.
Activitatea
profesională

Becheanu Ana Maria

Activitatea profesională
Activitatea didactică
 În 1828 a devenit profesor de matematică la nou-înființatul University
College din Londra, unde, cu excepția unei perioade de cinci ani (1831–
1836), a predat timp de 33 ani, până în 1866.
 În 1866 a ajutat la înființarea London Mathematical Society și a devenit
primul președinte al acesteia.
 De Morgan a fost un profesor de matematică de succes. Metoda lui era de a
ține o prelegere timp de o oră, iar la finalul prelegerii să le dea studenților un
număr de probleme pe tema prelegerii susținute. Studenții trebuiau să
rămână în bănci și să rezolve problemele până la finalul cursului. De
Morgan le lua rezolvările și le aducea revizuite la următoarea prelegere. În
opinia lui De Morgan, o înțelegere aprofundată și o asimilare mentală a
principiilor matematice erau mult mai importante decât simpla aplicare a
acestor principii în cazuri particulare.
 În această perioadă, el a promovat și munca matematicianului indian
autodidact Ramchundra, care a fost numit Ramanujanul lui De Morgan.
Activitatea profesională
Studii de specialitate
 A încercat să prezinte logica sub o formă matematică şi să analizeze
din punct de vedere logic mulţimea simbolurilor matematice,
operaţiile şi legile matematice, creând o logică formală a
operaţiilor.
 În 1844 a cercetat seriile divergente, care au dobândit importanţă abia
la sfârşitul sec. XIX. A studiat şi convergenţa unor serii. A cercetat
fundamental regulile lui Bayes din teoria probabilităților, rezultatele
fiind publicate într-o enciclopedie (1845).
 A pus bazele algebrei formale, a definit în mod riguros mărimile
complexe, nu numai geometric, ci şi algebric. S-a ocupat de numărul
pi şi de numerele transcendente.
 El a adus o contribuție utilă la simbolismul matematic, propunând
utilizarea solidusului (liniei oblice) pentru simbolizarea fracției.
 De Morgan a fost descoperitorul algebrei de relații.
 Activitatea profesională
Legile lui De Morgan
 Legile care poartă numele lui De Morgan sunt o pereche de teoreme legate
în mod dual care fac posibilă transformarea enunțurilor și formulelor în
forme alternative, și deseori mai convenabile.
 Enunțate de William de Ockham în secolul al XIV-lea, legile au fost
cercetate temeinic și exprimate matematic de De Morgan.
 Legile lui De Morgan sunt reguli de transformare pentru doi dintre
operatorii de bază ai logicii: conjuncția și disjuncția.
 Transformarea unei conjuncții într-o disjuncție se realizează prin aplicarea
negațiilor.

 Legile lui De Morgan sunt:

 ​(1) Negația disjuncției este conjuncția negațiilor:
 (2) Negația conjuncției este disjuncția negațiilor:
Activitatea profesională
Lucrări și articole
 Augustus De Morgan a corespondat timp de aproape 25 de ani cu Sir
William Hamilton, un filosof metafizic scoțian, discutând chestiuni
matematice și alte subiecte în general.
 A scris lucrări pentru Societatea pentru Difuziunea Cunoștințelor Utile și a
contribuit, de asemenea, la o Societate Filosofică de la Cambridge, cu patru
memorii pe bază de algebră și patru despre logica formală.
 A avut o serie de lucrări de o importanță deosebită în domeniul matematicii
și al logicii, precum lucrarea sa
 A elaborat „Legile lui De Morgan” și a fost creatorul termenului de
„inducție matematică”, care a fost folosit pentru prima dată în articolul său
„Induction” (Matematică) publicat în „Penny Cyclopedia”, care era un
jurnal al „Society for the Diffusion of Useful Knowledge”.
 În timpul vieții, a scris peste 700 de articole pentru Penny Cyclopedia. O
altă lucrare celebră publicată în ea a fost „Calculul diferențial și integral” a
lui De Morgan.
3.
Opera

Becheanu Ștefania Daria

 Opera
• Augustus De Morgan a fost un scriitor destul de prolific.
• Dacă scrierile lui De Morgan ar fi publicate sub formă de lucrări
colectate, ele ar putea forma o mică bibliotecă.
• Pe lângă lucrările sale de matematică, a scris biografii ale lui Newton și
Halley și a publicat cărți de aritmetică, în care a descris munca a peste
1.500 de matematicieni și a discutat despre istoria diferitelor idei
matematice.
• De Morgan a jucat, de asemenea, un rol în lingvistica cantitativă și
stilistica cantitativă prin faptul că a dezvoltat ideea că problema
identificării autorilor anonimi ar putea fi rezolvată prin mijloace
statistice.
• El a sugerat, de exemplu, ca problema autorului din scrisorile lui Pavel
să fie abordată cu ajutorul analizelor lungimii cuvintelor și a sugerat că
lungimea medie a cuvântului ar putea fi revelatoare.
 Opera
• 1827: La 23 februarie 1828 , De Morgan a devenit primul profesor de
matematică la Universitatea din Londra, când a ţinut prelegerea sa inaugurală
Despre studiul matematicii, în care a descris matematica ca un studiu deductiv
al legilor evidente sau al axiomelor referitoare la idei clare și distincte.
• 1828: De Morgan a publicat Elementele Algebrei, traducerea sa în engleză a
primelor trei capitole din Élémens d'algèbre de Pierre Louis Marie Bourdon
(1779 - 1854) . Această carte a fost „creată pentru uzul studenților de la
Universitatea din Londra”.
• 1830: A publicat lucrarea Elementele Aritmeticii, ”o încercare de a oferi
tânărului student regulile comune ale Aritmeticii, însoțite de raționamentul cu
care trebuie să-și obișnuiască mintea înainte de a putea progresa în orice
știință”.
• 1830: A scris, în mod anonim, un manual de matematică numit Despre
probabilitate, pentru Biblioteca de Cunoaștere Utilă.
• 1836: În lucrarea O explicație a proiecției gnomonice a sferei prezintă diverse
probleme ale astronomiei dovedind înclinație și în acest domeniu.
Opera
• 1837: În Elemente de trigonometrie și analiză trigonometrică face o
trecere în revistă a funcțiilor trigonometrice și aplicațiile acestora.
• 1838: Introduce termenul de inducție matematică pentru acea metodă de
demonstrație descoperită anterior de către Pascal (1654) și Fermat (1659)
(independent unul de celălalt).
• 1838: A publicat la Londra, un eseu privind probabilitățile și aplicarea lor
la situații de urgență și la birouri de asigurări.
• 1840: A elaborat și publicat lucrările Primele noțiuni de logică,
pregătitoare pentru studiul geometriei, pentru studiul elementar al
matematicii.
• 1842: A publicat lucrarea Calculul diferențial și integral, în care introduce
elementele care vor continua cu definirea legilor sale.
• 1845: A cercetat fundamental regulile lui Bayes din teoria probabilităților,
rezultatele fiind publicate într-o enciclopedie.
 Opera
• 1847: În scrierea sa Logică formală sau calculul inferenței, necesar și
probabil prezintă ceea ce ulterior vor fi denumite "Legile lui De Morgan"
(în teoriei mulțimilor). Aceasta face parte din cadrul celor mai mari
contribuții ale sale la reformarea logicii matematice.
• 1849: În lucrarea Trigonometrie și algebră dublă dă o interpretare
geometrică a numerelor complexe (numere care implică un termen cu un
factor al rădăcinii pătrate de minus unu).
• 1860: A publicat lucrarea Programul unui sistem de logică propus, care
prezintă algebra de relații, descoperită de el.
• 1872: Lucrarea sa cea mai distinctă este intitulată Un buget de paradoxuri și
reprezintă o serie de scrisori ale lui Augustus De Morgan apărute în revista
The Atheneum în perioada 1863-1866. Chiar el le pregătise pentru publicare
într-o carte, dar a murit înainte să reaușească acest lucru, astfel că soția lui
le-a publicat postum.
4.
Contribuția în
domeniul logicii

Marin Andra Nicoleta

 Contribuția în domeniul
logicii
• Augustus De Morgan este considerat întemeietorul logicii formale.

• El a încercat să prezinte logica sub o formă matematică şi să analizeze din punct

de vedere logic mulţimea simbolurilor matematice, operaţiile şi legile matematice,
creând o logică formală a operaţiilor.

• A introdus legile lui De Morgan și cea mai mare contribuție a lui este ca
reformator al logicii matematice, afirmând că logica, așa cum a venit de la
Aristotel, a fost limitată în mod inutil ca scop.

• De Morgan a fost influențat în investigațiile sale logice de filozoful englez

William Whewell (1794-1866), și de alți contemporani influenți, precum Sir
William Rowan Hamilton și George Boole.

• El a recunoscut natura pur simbolică a algebrei și a fost conștient de existența

altor algebre decât algebra obișnuită.

• Renașterea studiilor logice, care a început în prima jumătate a secolului al XIX-

lea, a apărut aproape în întregime datorită scrierilor lui De Morgan și a
matematicianului britanic, George Boole.

• Forme alternative și generalizări ale legilor De Morgan există în diferite ramuri

ale matematicii.
Contribuția în domeniul logicii
• Lucrarea lui De Morgan, Logică formală sau calculul inferenței, necesar și probabil (Formal Logic), publicată în 1847, este
remarcabilă în principal pentru dezvoltarea silogismului definit numeric.
(Silogism = Tip de deducție în care o propoziție numită concluzie
rezultă din două sau mai multe propoziții numite premise)

• Adepții lui Aristotel spun că din două propoziții particulare, cum ar fi Unii M sunt A, iar Unii M sunt B, nimic nu urmează în mod
necesar în legătură cu relația dintre A și B. Dar ei merg mai departe și spun, pentru ca orice relație despre A și B să apară în mod
necesar, termenul de mijloc trebuie luat universal într-una dintre premise.
• De Morgan a subliniat că din cele mai multe M sunt A și Majoritatea M sunt B, rezultă în mod necesar că unele A sunt B și a
formulat silogismul numeric definit care pune acest principiu într-o formă exactă cantitativă.
• Să presupunem că numărul de M-uri este m, numărul de M-uri care sunt A este A, iar numărul de M-uri care sunt B este b ;
atunci sunt cel puțin ( A + b − m ) A-uri care sunt B.
• Să presupunem că numărul de suflete de la bordul unui vas cu aburi era de 1000, că 500 erau în salon și 700 s-au pierdut. Rezultă, în
mod necesar, că s-au pierdut cel puțin 700 + 500 - 1000, adică 200 de pasageri.
• Acest principiu unic este suficient pentru a dovedi valabilitatea tuturor dispozițiilor aristotelice. Prin urmare, este un principiu
fundamental în raționamentul necesar.
Citate celebre
atribuite lui
Augustus De Morgan
• ”N-am auzit ce ai spus, dar nu sunt deloc de acord cu tine.”

• ”Știm că matematicienilor nu le pasă mai mult de logică decât logicienilor de

matematică. Cei doi ochi ai științei sunt matematica și logica; matematicienii
închid ochiul logic, logicienii închid ochiul matematic; fiecare crezând că vede
mai bine cu un ochi decât cu doi. Rețineți că De Morgan, însuși, vedea doar cu
un singur ochi.”

• ”Puterea de mișcare a invenției matematice nu este raționamentul, ci

imaginația.”

• ”Este mai ușor să faci un pătrat dintr-un cerc, decât să ocolești u

matematician.”

• ”Ipotezele greșite, elaborate pe bună dreptate, au produs rezultate mai utile

decât observațiile nedirijate.”

• ”Sunt perfect convins că am văzut și am auzit într-o manieră care ar trebui să

facă imposibilă necredința, lucruri numite spirituale, care nu pot fi considerate
de o ființă rațională ca fiind capabile să fie explicate prin imposturi,
coincidențe sau greșeli.”
Curiozități
• Unul dintre cei mai faimoși studenți ai lui Augustus De Morgan a fost
Ada Augusta King, Contesa de Lovelace, fiica lui Lord Byron.

• De Morgan nu a căutat niciodată să devină membru al Societății Regale și

nu a participat niciodată la o reuniune a Societății, considerând că aceasta
a fost prea mult afectată de influențele sociale pentru a fi o instituție
științifică eficientă.

• El a acceptat să preia președinția Societății de Matematică din Londra,

când aceasta a fost fondată în 1865, și a proiectat un logo pentru
Societate, constând dintr-o imagine a lui Euclid, motto-ul fiind Vis unita
fortior (o forță unită este mai puternică) și cele trei numere: 1865, 5625 și
1281. Numerele reprezintă data înființării Societății în calendarele
creștin, evreu și musulman. O astfel de atitudine ecumenică față de alte
religii a fost considerată o curiozitate în Anglia victoriană.

• Sigla societății a fost desenată de soția sa Sophia.

 Bibliografie
1. Enciclopedia Wikipedia (2021), Augustus De Morgan,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Augustus_De_Morgan

2. Math Wiki (2012), Biografie Augustus De Morgan,

https://math.wikia.org/ro/wiki/Augustus_De_Morgan

3. Pagini Dephi (2020), Filozofi: Augustus De Morgan,

https://delphipages.live/ro/filosofie-%C8%99i-religie/filozofi/
augustus-de-morgan

4. Encyclopædia Britannica (1998), Augustus De Morgan,

matematician și logician englez,
https://www.britannica.com/biography/Augustus-De-Morgan

5. George Bruce Halsted (1897), Biography: [Augustus] De

Morgan, The American Mathematical Monthly, Vol. 4, No. 1
(Jan., 1897), pp. 1-5

6. https://famous-mathematicians.com/augustus-de-morgan/

7. https://ro.hrvwiki.net/wiki/Augustus_De_Morgan