Dimitri Mendeleev

Dimitri I. Mendeleev s-a nascut la Tobolsk, Siberia, fiind ultimul din

cei 14 copii ai familiei
După ce tatăl său a orbit si nu a mai putut susține familia, mama lui
Mendeleev a pornit o afacere, o fabrică de sticlă pentru a ajuta familia sa
iasa la liman. Dar,tocmai cand Mendeleev aterminat liceul, tatăl său a murit
și fabrica de sticlă a ars. Cum cea mai mare dintre copiii erau pe contpropriu
mama sa hotaraste sa se mute in Sankt Petersburg, lucrand neobosit reuseste
sa-l sustina in colegiu.
După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu (tuberculoză),
ceea ce determină mutarea sa în (Peninsula Crimeea), într-o zonă
recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în
tratamentul tuberculozei.
Asadar, mutat in Insula Crimeei accepta un post de profesor de stiinte,
dar in curand scoala se inchide datorita razboiului din Crimeea, iar el se
intoarce in St. Petersburg.
In St. Petersburg urmeaza programul de master centrandu-si cariera si
viata pe predare si cercetare.
În 1849, nu a mai rămas nimic pentru familia la Aremziansk, Maria isi
strange bunurile si se îndreaptă spre Moscova. În acest moment, familia este
formata din: Maria, Dmitri, și Elizabeth (sora mai mare a lui Dmitri).
Moscova, era dominat de un climat de neliniste politica, ceea ce a făcut ca
universitatea sa ezite să admită pe oricine din afara Moscovei. Mendeleev a
fost respins. Cu toate acestea Maria nu a renuntat și familia sa îndreptat spre
Sankt-Petersburg.
Din nou, au întâlnit turbulențe similare, dar de data aceasta au găsit un
fost coleg de lucru a lui Ivan(tatal sau) la Institutul Pedagogic. Reusind sa-i
convinga,lui Dmitri i sa permis să dea examenele de admitere, pe care el a
trecut, nu cu onoruri, dar suficient de bine pentru a fi admis la programul de
formare a profesorilor în domeniul științei cu o bursă integrală. El a intrat la
Universitate in toamna anului 1850. Maria a murit la scurt timp după
acceptarea lui Dmitri, la Sankt Petersburg, urmata câteva luni mai târziu de
Elizabeth; ambele au murit de tuberculoză. Mendeleev a fost lăsat de unu
singur să se confrunte cu munca sa la universitate, dar mai târziu a elogiat-
o pe mama sa, în cartea sa despre Solutii.
Era un profesor exceptional devotat muncii sale si studentilor sai,
iubindu-si tara si semenii.
In 1856 a absolvit ciclul de master dupa sustinerea tezei cu numele:
„Cercetari si teorii despre dilatarea substantelor la caldura”.
In 1859 a fost trimis de ministrul Instructiunii Publice sa mearga in
strainatate pentru a studia si a dezvolta inovatii stiintifice si tehnologice.
Intre anii 1858-1861, a studiat densitatea gazelor impreuna cu
chimistul Henri Victor Regnault la Paris si spectroscopia cu fizicianul
Gustav Kirchoff in Heidelberg.Mendeleev a descoperit principiul
temperaturii critice pentru gaze. Odata ce gazul este incalzit la o temperatura
peste punctul ei critic, nici o crestere de presiune nu-l va transforma in
lichid. Lucrarea sa a trecut neobservata. Iar descoperirea temperaturii critice
este atribuita lui Thomas Andrews.
In Heidelberg a facut cunostinta cu A.P. borodin, iar in 1860 la
Congresul de chimie de la Karlsruhe il intalneste pe Cannizzaro cu care
discuta despre munca pe care acesta o interprindea in legatura cu greutatea
atomica. Acesti oameni au influentat mult viata si opera lui Mendeleev.
Intors in tara natala, in St. Petersburg, devine profesor la Institutul
Tehnologic, iar in 1866 este numit profesor de chimie la Universitate si a
primit titlul de Doctor in Stiinte pentru teza sa de doctorat „Combinatiile
apei cu alcoolul”.
Dupa cum se va vede cercetarile sale au fost benefice avand o mare
influenta pozitiva asupra poporului rus. D. Mendeleev a fost mereu in
contact cu sala de clasa. O mare parte din munca sa de laborator, inclusiv
cea legata de tabelul periodic, a avut loc in timpul sau liber.
 Il bucura faptul ca putea participa la educarea poporuli, D. Mendeleev
spunea: „Pentru mine a fost o revelatie, o frumoasa improvizatie, un
stimulent pentru intelect care a lasat urme adanci in dezvoltarea mea”.
Pentru Mendeleev stiinta a fost intotdeauna cel mai important subiect,
dar in acea perioada de neliniste, stiinta putea fi extinsa pana la tarmurile
politicii si ale inegalitatii sociale. Lui Mendeleev nu-i era frica sa-si exprime
punctele de vedere cu privire la aceste subiecte.
Asadar, exista in tot o medie a lucrurilor si situatiilor, determinata de
echilibru. Un proverb rusesc spune: „Prea multa sare sau prea putina este la
fel de rea”. Aceasta este si menirea stiintei sa descopere existenta unei
ierarhii generale a ordinii in natura si de-a afla cauzele care guverneaza
aceasta ordine. Si aceasta se refera in egala masura la relatiile umane, sociale
si politice, si ale intregului univers ca un intreg.
Aceste ganduri profunde referitoare la ordine l-au condus spre
descoperirea legii periodice, printre alte lucruri, dar de asemenea au dus si la
demisia sa de la Universitate în ziua de 17 august 1890.
Viata si-a petrecut-o intr-o țară reprimată și în criză.

Dorind sa-si puna prestigiul in folosul tarii a hotarat sa lupte impotriva

represiunii. Demisia de la universitate a venit ca urmare a efectuării unei
petiții student la Ministerul Educației. Ministrul a refuzat să recunoască
cererile, declarând că Mendeleev ar trebui să țină de predare și sa nu se
implice impreuna cu studenții in politică.
Prelegerea finală a lui Mendeleev, de la Universitatea din Sankt-
Petersburg a fost sparta de către fortele de poliție, care se temeau că el ar
putea conduce elevii într-o revoltă.
Viața personală Dmitri, de asemenea, pare să fi fost în criză de mai mulți
ani. În 1863, influențat de sora sa Olga, Dmitri s-a căsătorit cu Feozva
Nikitchna Lascheva. Au avut doi copii, un baiat pe nume Volodea, și o fiică
pe nume Olga. Mendeleev nu a iubit-o niciodată cu adevărat pe Feozva și-a
petrecut efectiv puțin timp cu ea. O poveste sugerează că, la un moment dat
în viața lor împreună, Feozva l-a întrebat dacă a fost Mendeleev căsătorit
cu ea sau cu știința; răspunsul lui a fost că el a fost căsătorit cu amandoua,
dar ar fi fost bigamie, asadar a fost căsătorit cu știința.
În ianuarie 1882, el a divortat deFeozva așa că se putea casatori cu
cea mai bun prietena a nepoatei lui, Anna Ivanova Popova. Potrivit
Bisericii Ortodoxe, Mendeleev a fost în mod oficial un bigam, cu toate
acestea, fiind foarte faimos in Rusia, țarul a spus: "Mendeleev are două
neveste, da, dar am doar un singur Mendeleev". Anna a fost considerabil mai
tanara decât Dmitri, dar s-au iubit reciproc foarte mult și au fost împreună
până la moartea sa. Ei au avut patru copii: Liubov, Ivan, și gemenii Vassili și
Maria.
Anna a avut, de asemenea, o influență considerabilă asupra opiniilor
lui Mendeleev despre arta, iar el a fost ales la Academia de Arte, atât pentru
critici perspicace dar si pentru pictura lui.
Imbatranind a devenit evident faptul că înfățișarea personală a devenit
mai puțin semnificativa pentru el. Multe povesti abundă cu privire la ideea
că, în ultimii săi ani, Dmitri isi tundea părul și barba o dată pe an. Devine
evident faptul că, în cele mai multe privințe, munca era pe primul loc pentru
Dmitri Mendeleev.
A scris articole ca: "Analiza chimică a unui eșantion din Finlanda",
"Proiectul unei Școli pentru profesori" Cea mai faimoasa publicatie se
refera la chimia organica, aceasta a fost publicata in 1861 cand avea 27 ani.
Aceasta carte a castigat premiul Domidov ceea ce a determinat plasarea lui
Mendeleev in fruntea oamenilor de stiinta din domeniul chimiei.
Pe langa munca sa axata pe stabilire conceptelor in chimia generala,
Mendeleev a petrecut o mare parte din timpul său de lucru pentru a
îmbunătăți progresele tehnologice din Rusia. Multe din rezultatele
cercetărilor sale se refereau la chimia agricolă, rafinarea petrolului, și la
recuperarea mineralelor.
Dmitri a fost, de asemenea, unul dintre membrii fondatori ai Societății
de Chimie din Rusia în 1868, și a ajutat la deschidrea unor linii de
comunicare între oamenii de știință din Europa și Statele Unite ale Americii.
Mendeleev a studiat proprietățile și comportamentul gazelor la
presiuni inalte si joase, care au dus la crearea unui barometru diferențial
foarte precis. A devenit interesat de baloane, care l-au condus intr-o
aventură destul de riscantă în 1887. În scopul de a observa eclipsa solara,
deasupra Klin-ului, el a făcut o ascensiune solo, fără nici o experiență
anterioară, nu a dat nici o atentie faptului ca nu aveaexperienta, iar după ce a
terminat observațiile, a cautat cu mare atentie un loc unde sa aterizeze.
Cu toate acestea, cea mai mare realizare a lui este legea periodicitatii
si munca la sistemul periodic al elementelor.
De la inceputul carierei sale, a simțit că exista o anumita ordine a
elementelor, a petrecut mai mult de treisprezece ani ai vieții sale colectand
date și pentru asamblarea conceptului, inițial pornind de la deea de a rezolva
o parte din haosul din domeniu pentru studenții săi.
Mendeleev a fost unul dintre primii oameni de știință din zilele
noastre, în care el nu se bazează doar pe munca sa, ci mai degrabă a fost în
corespondență cu oamenii de știință din întreaga lume, în scopul de a primi
date pe care acestia le-au colectat. Apoi, el a folosit datele lor impreuna cu
propriile date pentru a aranja elementele în funcție de proprietățile lor.
În 1866, Newlands a publicat un raport al elementelor intitulată
"Legea octavei". Ideile lui Mendeleev au fost similare cu cele de la
Newlands, dar Dmitri avut mai multe date și a simțit că Newlands nu a mers
suficient de departe în cercetările sale. In 1869, chimistul rus au adunat
descrieri detaliate ale mai mult de 60 de elemente și, la 06 martie 1869 a fost
făcută pentru Societea de Chimie Rusa o prezentare formală intitulat a
"Dependenta între proprietățile si masele atomice ale elementelor." Din
păcate, Mendeleev a fost bolnav și de prezentare a fost facuta de către
colegul său profesorul Menshutken.
Prezentarea avea opt puncte:
1. Elementele, în cazul în care sunt aranjate în funcție de greutatea
lor atomică, prezintă o periodicitate aparentă a proprietăților.
2. Elemente care sunt asemănătoare în ceea ce privește proprietățile
lor chimice au greutati atomice, care sunt fie aproape aceeași sau
au chiar aceeași valoare (de exemplu Pt, Ir, Os) sau care cresc în
mod regulat (de exemplu K, Ru, Cs).
3. dispunerea elementelor, sau a grupurilor de elemente în ordinea
greutatii lor atomice, pentru a corespunde așa-numiteore valențe,
precum și, într-o oarecare măsură, de proprietățile lor chimice
distincte, după cum se poate observa, printre alte serii, în care de
Li, Be, Ba, C, N, O, și Sn
4. Elementele care sunt cele mai larg răspândit au greutăți atomice
mici.
5. Magnitudinea greutatii atomice determină caracterul elementului,
la fel cum amploarea moleculei determină caracterul unui
organism compus.
6. Trebuie să ne așteptăm sa descoperim maia multe elemente
necunoscute încă, de exemplu, elemente similare cu aluminiul și
siliciul-a căror greutate atomica ar fi între 65 și 75.
7. Greutatea atomică a unui element poate fi, uneori, modificata
printr-o cunoaștere a elementelor sale învecinate. Astfel, greutatea
atomica a telurului trebuie să fie între 123 si 126, dar nu poate fi
128.
8. Anumite proprietăți caracteristice ale elementelor pot fi prezise de
greutățile lor atomice.
Mendelev a observat repetarea proprietatilor elementelor dupa
anumite intervale si astfel a fost enuntata legea periodicitatii: “Proprietatile
fizice si chimice ale elementelor se repeta periodic în functie de masele lor
atomice”.Ea a folst enuntata în 1869.Aceasta lege i-a permis lui Mendeleev
ordonarea celor 63 de elemente cunoscute la aceea vreme, în ordinea
crescatoare a maselor lor atomice, într-un tabel numit sistemul periodic al
elementelor. Asezate în linii si coloane, elementele cu proprietati
asemanatoare se gaseau unele sub altele (în aceeasi coloana, adica grupa).
Pe 29 noiembrie 1870, Mendeleev a dus conceptul său chiar mai
departe, afirmând că astfel a fost posibil sa prezica proprietățile elementelor
nedescoperite. El a continuat apoi să facă previziuni pentru trei elemente noi
precum (eka-aluminiu, eka-bor si eka-siliciu), și a sugerat mai multe
proprietăți ale fiecaruia, inclusiv densitatea, raze, și reactiile de combinare
cu oxigenul, printre altele. Lumea științei a fost nedumerit, și mulți au râs
de previziunile lui Mendeleev.
În noiembrie, 1875, când francezul Lecoq de Boisbaudran
adescoperit unul dintre elementele prezise (eka-aluminiu), pe care l-a numit-
galiu. Astfel că ideile lui DmitriMendeleev au fost luate în serios. Celelalte
două elemente au fost descoperite mai târziu și proprietățile lor au fost
pentru a fi remarcabil de similare cu cele prezise de Mendeleev. Aceste
descoperiri, verificarea prezicerile sale și fundamentarea legii lui, l-au dus in
topul lumii științifice. El avea 35 de ani atunci când a fost prezentata ideea
inițială.
În restul vieții sale, Dmitri Mendeleev a primit numeroase premii de la
diferite organizații, inclusiv Medalia Davy de la Royal Society din Anglia în
1882, medalia Copley, cel mai mare premiu al societății, în 1905, și diplome
de onoare de la universități din întreaga lume.
Mendeleev a rescris fiecare ediție a Principiilor de Chimie, incluzand
toate datele științifice noi, în special confirmări ale legii periodice-și
dificultățile care au împiedicat confirmarea acesteia (gaze inerte,
radioactivitate, și elemente radioactive si de pământuri rare) "
În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al
vodcăi ruseşti, 40 % procent alcool.
A murit de gripă, la 73 de ani, la Sankt Petersburk.
Bibliografie

1. Kelman, Peter, and Stone, Harris (1970). Mendeleyev:

Prophet of Chemical Elements. Englewood Cliffs, NJ:
Prentice-Hall.
2. Mendeleyev, Dmitry Ivanovich (1969). Principles of
Chemistry. New York: Kraus Reprint.

3. Strathern, Paul (2000). Mendeleyev's Dream. New

York: Berkley Publishing Group.

4. ChemNet (Chemistry Department, Moscow State

University). "Dmitriy Mendeleev Online." Available
from http://www.chem.msu.su/eng/misc/mendeleev .