Dimitri Mendeleev

-Ritli Aida
Dimitri Ivanovici Mendeleev n. 27 ianuarie/8 februarie 1834,
Tobolsk, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie/2 februarie 1907,Sankt
Petersburg, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a publicat un
tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual. Tabelul
lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației
complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu
ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât
existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici
măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților
lor generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de
descoperirile ulterioare din chimie.
Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societății Ruse de Chimie o lucrare denumită
Dependența între proprietățile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei și
a valenței pentru a descrie elementele.
La vârsta de doar 27 de ani, Dmitri Mendeleev publică o amplă lucrare de
peste 500 de pagini numită „Chimia Organică”. Poate părea incredibil, însă
Mendeleev lucrase la acest studiu, zi și noapte, dormind sau mâncând
extrem de puțin, timp de „doar” 61 de zile. A fost o lucrare care i-a adus
Premiul Domidov pentru știință și recunoașterea națională ca savant de o
înaltă ținută. Ca urmare a acestei recunoașteri, la vârsta de 33 de ani lui
Dmitri îi este oferită catedra de chimie generală de la Universitatea din
Sankt Petersburg, o funcție care îi confirma poziția de prim cercetător în
domeniul chimiei din Rusia.
Doi ani mai târziu, Mendeleev publica o altă lucrare, „Principiile
Chimiei”, care avea să îi aducă notorietatea internațională, ea fiind
publicată în toată Europa, în limbile engleză, franceză și germană.
Practic, dacă îmi este permisă o astfel de comparație, Dmitri
Mendeleev făcuse din chimia rusă, în doar câțiva ani, cam ceea ce
făcuse țarul Petru cel Mare cu politica acestei țări. Iar acesta nu era
decât începutul.

Imediat după publicarea „Principiilor Chimiei” în 1869, Mendeleev începe lucrul la

al doilea volum al acestei ample lucrări. Însă obsesia sa rămăsese descoperirea
acelei ordini după care puteau fi standardizate elementele chimice. El notase pe
cartoane numele tuturor celor 65 de elemente chimice cunoscute la acea vreme,
asemenea unui pachet de cărți de joc. Pe fiecare dintre ele notase proprietățile
fiecărui element, apoi masa atomică, aspect extrem de important în ceea ce avea
să urmeze.
Mendeleev observase că, în funcție de masa
atomică, anumite proprietăți ale elementelor
se repetau, însă nu putea vizualiza tiparul
acestora. Ceea ce a urmat a devenit (nici nu
este de mirare pentru această parte a lumii) o
veritabilă legendă. Se spune că, mutând ore
întregi cartoanele pentru a le găsi o ordine,
Mendeleev a ațipit cu capul pe birou. În vis i-ar
fi apărut tabelul care l-a făcut celebru, un tabel
în care elementele se așezau singure în locurile
în care ar fi trebuit să se poziționeze. Trezindu-
se brusc, Dmitri Mendeleev a pus totul pe
hârtie și Tabelul Periodic al Elementelor a fost
publicat după doar două săptămâni de lucru.
Ei bine, aceasta este varianta romanțată. Realitatea a fost, cel mai
probabil, mai puțin lipsită de elementul magic. Adevărul este că, încă
din secolul al XVIII-lea, savanții Europei Occidentale încercaseră să
descopere această ordine a elementelor chimice. Antoine Lavoisier
grupase elementele, în 1789, în patru mari grupe: gaze, metale, non-
metale și pământuri. Johann Dobereiner, în 1829, le așezase câte trei,
în funcție de proprietățile lor, în ceea ce avea să fie numit drept Legea
Triadelor.