Sistemul periodic a lui Mendeleev.

Dmitri Ivanovici Mendeleev si-a dat seama ca intre masele atomice si proprietatile
chimice trebuie sa existe o stransa legatura.
Profesorul N.A. Mensutchin a prezentat in ziua de 18 martie 1869, la Societatea rusa
de fizica si chimie, in absenta lui Mendeleev care era suferind, o nota stiintifica a
acestuia, insotita de un table intitulat: “Incercare de sistematizare a elementelor
chimice, bazata pe greutatile lor atomice si asemanare chimica”. In aceasta nota
Mendeleev a informat pe oamenii de stiinta participanti la sedinta despre prima
clasificare stiintifica a elementelor chimice si despre legea periodicitatii,
descoperita de el.Aceasta lege arata ca proprietatile chimice si majoritatea
proprietatilor fizice ale elementelor se schimba periodic in functie de o anumita
proprietate a atomilor, care variaza neperiodic de la un element la altul. Mendeleev
considerand ca aceasta proprietate neperiodica este masa atomica, a enuntat legea
periodicitatii astfel: proprietatile elementelor sunt functiuni periodice ale maselor
lor atomice. Ulterior s-a constatat insa ca nu masa atomica, ci numarul atomic este
proprietatea neperiodica a atomilor, in functie de care proprietatile elementelor se
schimba periodic.Mendeleev a tradus in fapt legea periodicitatii in prima ei forma,
intocmind primul sistem periodic pe baze stiintifice. A insirat cele 63 de elemente,
cunoscute in vremea sa, in ordinea crescatoare a masei lor atomice si a constatat ca
proprietatile lor se repeat periodic din opt in opt. Asezand unele sub altele
elementele care se aseamana prin proprietatile lor, Mendeleev a intocmit sistemul
sau, format din siruri orizontale, numite perioade si siruri verticale, numite grupe.
Inca de la primele incercari, effectuate pentru intocmirea primului sau system
periodic, Mendeleev a subliniat ca masele atomice a 17 elemente erau gresit
calculate, deoarece proprietatile lor nu corespundeau casutelor indicate exclusive de
masele atomice. Fata de aceasta situatie, Mendeleev a introdus elementele respective
in casutele ce li se potriveau dupa proprietati, indicand in acelasi timp si masele
lor atomice corecte. Astfel, de exemplu, a stabilit ca beriliul are valenta 2 si masa
atomica circa 9, in loc de valenta 3 si masa atomica 13,5, precizand ca locul acestui
element este intre litiu si bor. In mod analog a precizat ca masa atomica a uraniului
este 238, in loc de 116, cat indica masa atomica anterioara.

Multi chimisti, in frunte cu renumitul professor de chimie german Meyer, au protestat

in diferite articole stiintifice impotriva lui Mendeleev care “a indraznit” sa
corecteze unele mase atomice acceptate de ei.
Cele mai multe dintre elementele sistemului periodic se succed in ordinea crescatoare
a masei lor atomice, cu exceptia a opt perechi de elemente: argonul si potasiul,
cobaltul si nichelul, telurul si iodul, toriul si protactiniul, uraniul si neptuniul,
plutoniul si americiul, einsteinul si fermiul, mendeleeviul si nobeliul. Situarea
acestor perechi de elemente in system s-a facut in ordinea inverse a maselor lor
atomice, avandu-se in vedere proprietatile lor. Dupa descoperirea numarului atomic,
s-a ajuns insa la concluzia ca aceste inversiuni prezinta doar o insemnatate redusa.
Legea periodicitatii i-a ingaduit lui Mendeleev sa prevada existenta si proprietatile
a 6 elemente, necunoscute la data intocmirii primului sistem periodic. Aceste
elemente au fost descoperite ulterior in natura sau au fost obtinute in laborator.
Numele atribuite de Mendeleev acestor elemente au fost urmatoarele: eka-borul
(scandiul descoperit de L.F. Nilson in 1879); eka-aluminiul (galiul, Lecoq de
Boisbaudran, 1875); eka-siliciul (germaniul, C.A. Winkler, 1886); eka-tantalul
(poloniul, Marie Curie, 1889); eka-manganul (tehnetiul obtinut pe cale artificiala de
E.Segre, 1937); dvi-manganul (reniul, Ida Tacke si W. Noddack, 1925
Cu privire la previziunea unor elemente si a proprietatilor lor, Engels scria:
“Mendeleev aplicand fara sa stie legea hegeliana a trecerii cantitatii in calitate,
a savarsit pe taramul stiintei o fapta mareata, care poate sa stea cu indrazneala
alaturi de descoperirea lui Le Verrier, care a calculat orbita unei planete inca
necunoscuta – Neptun”

Pentru a ne da seama mai usor, de modul in care au fost asezate elementele chimice,
in ordinea crescatoare a masei lor atomice si in acelasi timp si in ordinea
asemanarilor dintre ele, sa ne oprim la primele 3 siruri orizontale din sistemul
periodic al lui Mendeleev (bineinteles completate cu elementele cunoscute pana la
vremea noastra):

H He

Li Be B C N O F Ne

Na Mg Al Si P S Cl Ar