NETEDA ALINA

Chime medicală

Istoria tabelului periodic

Putem vorbi despre chimie și elemente chimice înca din perioada antichității când strămoșii
noștri,oamenii preistorici cunoșteau câteva elemente chimice regăsite în ziua de azi în tabelul
periodic în categoria metalelor prețioase.Aceste elemente sunt:aur,argint și cupru.Ele se găseau
în natură în stare nativă și erau relativ simplu de extras cu ajutorul unor unelte
primitive.Conceptul că există în lume un număr limitat de elemente din care este compus totul a
fost propus prima dată de către filozoful grec Aristotel.
Primul tabel periodic actual a fost publicat de către savantul rus,Dimitri Mendeleev în anul
1869.Mendeleev a adus,la modul general,un mic aport dezvoltării tabelului periodic actual, el
bazâduse pe descoperirile timpurii ale unor savanți ca și Antoine-Laurent de Lavoisier și
Stanislao Cannizzaro.Sistemul periodic al elementelor este format din:18 coloane numite grupe(8
grupe principale,IA-VIIIA sau 1-18 și 10 grupe secundare,IB-VIIIB) și 7 rânduri orizontale
numite perioade. Tabelul este o reprezentare vizuală a legii periodicității care afirmă că unele
proprietăți ale elementelor chimice se repetă periodic atunci când acestea sunt aranjate după
numărul atomic(adică după numărul de protoni dintr-un atom).
Lucrarea lui Antoine-Laurent de Lavoisier,”Traité Elémentaire de Chimie” apărută în anul 1789
este considerată a fi primul manual modern de chimie.Descrierile lui Lavoisier au împarțit cele
33 de elemente cunoscute la vremea sa în patru grupe în funcție de proprietățile lor
chimice:gaze,nemetale,metale și pământuri.Următorul cercetător care a contribuit la dezovlatrea
și completarea tabelului periodic a fost cercetătorul german Johann Döbereiner care a
concluzionat faptul că elementele asemănătoare au mase atomice apropiate.El a elaborat așa-zisa
“Lege a Triadelor” în anul 1828,care consta în împărțirea elementelor în grupe de câte trei
elemente similare în care proprietățile elementului din mijloc puteau fi deduse din proprietățile
elementului mai greu și ale elemenrtului mai ușor.Câteva exemple de
triade:clor,brom,iod;calciu,stronțiu,bariu;sulf,seleniu,telur;litiu,sodiu,potasiu.
În anul 1865,un alt cercetător englez,John Newlands a aranjat cele 56 de elemente care au fost
descoperite până atunci în 11 grupe care au fost bazate pe aceleași proprietăți fizice.Newlands a
remarcat că existau multe perechi de elemente asemănătoare care difereau printr-un multiplu de
opt în numărul atomic rezultând”Legea octavelor”.
Au mai contribuit la clasificarea elementelor chimice si cercetătorul englez Wiliam Olding în
anul 1864 și cercetătorul german Julius Lothar Meyer îin anul 1868.Wliliam Olding a reazlizat
un tabel asemănător cu tabelul lui Mendeleev elaborat mai târziu. Grupele sunt aranjate pe
orizontală iar elementele sunt așezte în ordinea masei atomice.
Din anul 1869,au fost descoperite un număr total de 63 de elemente chimice.Pentru că numărul
de elemente descoperite a crescut semnificativ,savanții au început să recunoască modele în
modul în care reacționează substanțele chimice.
NETEDA ALINA
Chime medicală

Cel care este acceptat ca fiind descoperitorul tabelului periodic modern al elementelor a fost
chimistul rus Dimitri Ivanovici Mendeleev.Versiunea finală a sistemului periodic din anul 1871 a
lăst spații libere sugerând ca alte elemente chimice vor fi descoperite mai târziu.Elementul 101 a
fost numit după Dimitri Ianovici Mendeleev.Mendeleev a aranjat elementele într-un tabel
ordonat de masa atomică corespondentă masei molare din prezent.El a stabilit că:
1.Dacă elementele sunt aranjate după masa atomică,acestea prezintă o anumită periodicitate.
2.Elementele cu proprietăți chimice similare au masele atomice asemănătoareca valoare
numerică.
3.Aranjarea elementelor sau grupelor de elemente după masele atomice corespunde valențelor.
4.Cele mai răspăndite elemente au mase atomice mici.
5.Caracterul elementului este dat de către mărimea greutății atomice.
6.Prezicerea descoperiri multor elemente necunoscute până la momentul dat.
7.După poziția în tabelul periodic,masa unui element poate fi corectată.
8.Anumite proprietăți caracteristice unor elemente pot fi prezise pornind de la masele lor
atomice.

Tabelul periodic conținea spații libere pentru că acolo urmau sa fie înscrise noi
elemente.Mendeleev a prezis descoperirea lor și le-a numit eka-siliciu(germaniu),eka-
aluminiu(galiu) și eka-bor(scandiu).Tot el a remarcat faptul că unele elemente aveau masele
atomice incorecte și totodată a prevăzut variația de la ordinea dată de masa atomică.Însa tabelul
său nu includea niciunul dintre gazele nobile, care au fost descoperite ulterior. Acestea au fost
adăugate de către Sir Wiliam Ramsay ca Grupa 0, fără a derenja conceptul de bază al tabelului
periodic.

În paralel cu Mendeleev,chimistul german Julius Lothar Meyer lucra și el la un tabel periodic.

Tabelul lui Meyer cuprindea numai 28 de elemente și  a clasificat elementele doar în funcție de
valență și nu după masa atomică. De asemenea, Meyer nu a ajuns la ideea prezicerii unor
elemente necunoscute și nici corectarea maselor atomice.Deși Meyer a publicat si el tabelul
periodic apropape identic cu al lui Mendeleev la doar câteva luni după Mendeleev,el a avut
câteva lipsuri și nu a fost luat în considerare de către oamenii de știință de la acea vreme.

În  secolul XX, sistemul periodic al elementelor a fost completat cu noi elemente

descoperite.Actualmente sistemul periodic are 118 elemente și seamană cu cel realizat de
Mendeleev.Elementele fiind aranjate in funcție de masa atomică, la care s-a adaugat grupa 0
(grupa gazelor rare).Grupa gazelor rare a fost adăugată de chimistul american Ramsay. Mai
târziu, sistemul periodic a fost rearanjat de către americanul Mosely ținându-se cont de numărul
atomic (sarcina nucleară),și nu de masa atomică.

Îmbunătățiri importante ale tabelului periodic au fost aduse de către americanul Roy Alexander
în anul 1994. El a realizat un tabel tridimensional al elementelor chimice.Toate elementele sunt
aranjate într-o secvență continuă in funcție de numărul atomic.
NETEDA ALINA
Chime medicală