1

DMITRI MENDELEEV
PĂRINTELE TABELULUI PERIODIC
Mare Florina Veronica

Mare Florina
 2

S
„ piritul cel mai pătrunzător, înaintea căruia, se va deschide
posibilitatea de a supune nu tabele, ci planete, este spiritul liber de
cercetare umană. Crede doar în acesta.”
-Dmitri Mendeleev

Mare Florina
 3

CUPRINS
Istoria tabelului periodic
Antoine Lavoisier
Johann Döbereiner
Alexandre-Emile Béguyer de Chancourtois
John Newland
William Odling
Julius Lothar Meyer
Dmitri Mendeleev
Henry Moseley
Glenn T. Seaborg
Roy Alexander

Dmitri Mendeleev - biografie

Copilărie și adolescență
Maturitate
Viața familială
Premii
Alte contribuții
Sistemul periodic al elementelor actual
Teste recapitulative

Mare Florina

Istoria tabelului periodic
Încă din antichitate,
aproximativ prin anii 400 î.e.n., în
Grecia antică se utilizau cuvintele
„atom” şi „element” pentru a
desemna părţile cele mai mici din
care este compusă materia şi
diferenţele dintre diferitele părţi ale
acesteia.
În secolul al XVIII-lea, în
anul 1789, în lucrare sa ,,Traité
Elémentaire de Chimie” (Tratat de
chimie elementară) chimistul
francez Antoine Lavoisier a împărţit
în patru grupe cele 33 elemente
cunoscute în acea vreme în funcţie
de proprietăţile lor chimice: gaze,
nemetale, metale și pământuri.
Lavoisier clarifică conceptul
unui element ca o substanță simplă
care nu poate fi descompusă prin
nici o metodă cunoscută de analiză
chimică și concepe o teorie a
formării compușilor chimici ai
elementelor.
Mare Florina
4
Tabel de combinații binare de oxigen cu
substanțe metalice și nemetalice
oxidabile și acidifiabile. (din T.E. de
Chimie)
De-a lungul secolului al XX-
lea, pe măsură ce tot mai multe
elemente noi erau descrise și
izolate, chimiștii au manifestat
preocupări sporadice în direcția
clasificării lor. Deși între diversele
gaze, metale și nemetale păreau să
existe relații profunde, caracterul
acestora a rămas un mister multă
vreme.
În anul 1817, secolul al
Cele patru grupe( din „T.E. de Chimie”) XIX-lea, Johann Döbereiner, un
cercetător german a notat faptul că

elementele asemănătoare au
masele atomice apropiate. El a
întocmit așa-zisa „Lege a Chancourtois a ordonat în tabel
Triadelor”, aceasta constând în
împărţirea elementelor în grupe de
câte trei elemente similare în care,
din proprietăţile elementului cel mai
uşor şi cel mai greu se putea
deduce proprietățile celui din
mijloc.
J.-B.-A. Dumas, L. Gmelin,
E. Lenssen, Max von Pettenkofer, și
J.P. Cooke au extins sugestiile lui
Döbereiner între anii 1827 și 1859
arătând faptul că relații similare se
prelungesc și înafara triadelor de
elemente, astfel fluorul a fost
adăugat la halogeni și magneziu la
pământuri alcaline metalice, în timp
ce oxigenul, sulful, seleniul și
telurul au fost clasificate ca o
singură familie iar azotul, fosforul,
arsenul, stibiul împreună cu
bismutul ca o altă familie de
elemente.
Mare Florina
5
tellurique” deoarece telurul era
Na Sr elementul din mijlocul graficului. De
elementele prin creșterea greutății
lor atomice iar elemente similare le-
a aliniat vertical.  Clasificarea sa de
Li K Ca Ba
elemente propuse sa bazat pe cele
mai noi valori ale greutății atomice
Br obținute de Stanislao Cannizzaro în
Se
1858. De Chancourtois a inventat
un grafic spiralat care a fost aranjat
pe un cilindru pe care el la
numit „vis tellurique” sau „helix
S Te Cl I
teluric” deoarece telurul era
elementul din mijlocul graficului. De
Chancourtois a ordonat în tabel
Unele dintre triadele clasificate elementele prin creșterea masei lor
de J.Döbereiner. atomice iar elemente similare le-a
aliniat vertical. Astfel, el a sugerat
În anul 1862, cercetătorul că "proprietățile elementelor sunt
fracez Alexandre-Emile Béguyer de
proprietățile numerelor". El a fost
Chancourtois a creat un sistem primul om de știință care a
complet funcțional și unic de
văzut periodicitatea elementelor
organizare a elementelor chimice. atunci când au fost aranjate în
De Chancourtois a inventat un
ordinea greutăților lor atomice. Cu
grafic spiralat care a fost aranjat pe toate acestea, lucrarea lui a atras
un cilindru pe care el la numit „vis
 6
foarte puțin atenția chimiștilor din Tabelul cilindric al lui Béguyer.
întreaga lume.
John Newland, un
cercetător britanic a fost prima
persoană care a încercat să
elaboreze un tabel periodic al
elementelor, clasificând elementele
în ordinea maselor atomice relative
ale acestora. Acesta a publicat in
1865 „Legea Octavelor”, care
susținea că orice element dat va
expune comportament analog cu
cel de-al optulea element următor
din tabel. Acesta a aranjat toate
elementele cunoscute până în acea
perioadă în șapte grupuri a câte opt
elemente începând cu hidrogen și
terminând cu thoriu. În acest tabel
grupele erau repartizate orizontal
iar perioadele vertical, ceea ce este
invers față de forma actuală a
sistemului periodic.
Mare Florina
Tabelul de elemente a lui J. Newland.
„Octavele” lui Newland
William Odling, un
cercetător englez și Julius Lothar
Meyer au adus contribuții la
clasificarea elementelor chimice în
1864 și respectiv 1868.
William Odling a fost
intrigat de apariția periodică a
proprietăților chimice astfel a
întocmit un tabel al elementelor
folosind unități repetate de șapte
elemente, semănând cu prima
încercare de tabel a lui Mendeleev.
Grupele erau dispuse orizontale,
elementele în ordinea creșterii
greutăților lor atomice și a reușit
chiar să depășească problema
telur-iod. Astfel a reușit să obțină
taliul, plumbul, mercurul

și platina în grupele potrivite, ceea
ce Dmitri Mendeleev nu a reușit în
prima lui încercare.
Tabelul periodic al lui Odling.
Julius Lothar Meyer a constatat că unele elemente au
realizat un tabel al elementelor în
1864, în acesta elementele nefiind
Mare Florina
7
clasificate după masele lor atomice
ci doar în funcție de valență, acesta
având doar 28 de elemente. De
asemenea Mayer nu a ajuns la
ideea corectării maselor atomice și
nici la prezicerea unor elemente
necunoscute la acea vreme. El a
publicat cu câteva luni mai târziu
decât Mendeleev a doua lui
versiune, aceasta fiind aproape
identică cu a acestuia.
Tabelul final al lui Meyer.
În anul 1869, Dmitri
Mendeleev a aranjat cele 63 de
elemente chimice, pe care le
cunoștea, în ordinea crescătoare a
masei lor atomice. Mendeleev a
proprietăți fizice și chimice
asemănătoare, proprietăți care se
repetă după un anumit număr de
elemente, pe care l-a numit
perioadă. Astfel, a fost descoperită
legea generală, care se aplică
tuturor elementelor cunoscute din
Univers, denumită legea
periodicității.
Tabelul lui conținea 17 coloane cu
două perioade complete de
elemente, de la potasiul la brom și
de la rubidiu la iod, precedate de
două perioade parțiale a câte 7
elemente (de la litiu la fluor și de la
sodiu la clor) urmată de 3 perioade
incomplete. De asemenea, la fel ca
Meyer, Mendeleev a propus un
tabel cu opt coloane, obținut prin
împărțirea fiecărei perioade lungi
într-o perioadă de șapte, a opta
grupă conținând cele trei elemente
centrale (cum ar fi fier,cobalt,
nichel, de asemenea a inclus și
cuprul, în loc să îl plaseze în grupa
I) și o a doua perioadă de șapte.
Prima și a doua perioadă de șapte
au fost ulterior distinse prin
 8

utilizarea literelor „a” și „b”, atașate

la simbolul grupului, care erau cifre
romane.
Sistemul a continuat să fie
perfecționat între anii 1869-1871.
Într-o lucrare din 1871, Mendeleev
a prezentat o revizuire a
tabelului de 17 grupuri, principala
îmbunătățire fiind repoziționarea Tabelul lui Mendeleev din 1971.
corectă a 17 elemente.
Prin descoperirea gazelor nobile în
Deși inițial sistemul său nu s-a
1894 (heliu, neon, argon, kripton,
bucurat de o totală acceptare,
radon și xenon) de către Lord
descoperirea elementelor care
Rayleigh (John William Strutt) și Sir
lipseau și care aveau proprietățile
William Ramsay, a fost adăugată o
prevăzute de el a fost decisivă
nouă grupă, zero, aceasta
pentru confirmarea valabilității
nederanjând în vreun fel conceptul
teoriei sale. Acesta constituie un
de bază a lui Mendeleev.
concept fundamental al chimiei
moderne.
Prin descoperirea gazelor
nobile în 1894 (heliu, neon, argon,
kripton, radon și xenon) de către
Lord Rayleigh (John William Strutt)
și Sir William Ramsay, a fost
adăugată o nouă grupă, zero, Prima variantă de tabel a lui
aceasta nederanjând în vreun fel Mendeleev, 1869. Sistem periodic de elemente cu perioade
conceptul de bază a lui Mendeleev. delimitate de gazele nobile.

Mare Florina

Până în 1912 au fost găsite
aproape 50 de elemente radioactive
diferite, prea multe pentru masa
periodică. Frederick Soddy în 1913
a constatat că, deși au emis radiații
diferite, multe elemente erau
asemănătoare în caracteristicile lor
chimice, împărtășind astfel același
loc în tabel. Ele au devenit
cunoscute ca izotopi, de la
grecescul „eisos topos” care
însemnă același loc.
În anul 1913, la șase ani
după moartea lui Mendeleev, piesa
finală a puzzle-ului a fost potrivită.
Astfel, tabelul periodic a fost
aranjată după masa atomică,
aproape întotdeauna dând aceeași
ordine ca și la aranjarea după
numărul atomic. Cu toate acestea,
au existat câteva excepții (cum ar fi
iodul și telurul) pentru care ordinile
nu erau similare.
Mendeleev văzuse că trebuiau să fie
schimbate, dar Moseley a ce argonul este un gaz nobil și
determinat în cele din urmă de ce.
Mare Florina
9
În anul 1914, Henry Moseley,
un fizician englez, a descoperit că
între lungimea de undă a razelor X
a unui element și numărul său
atomic (Z) există o relație (ulterior
numită „Legea lui Moseley”),
reorganizând tabelul după sarcina
atomică decât după masa atomică.
Înaintea acestei descoperiri,
numerele atomice erau doar
numere secvențiale bazate pe
greutatea atomică au unui element.
Descoperirea lui Moseley a arătat că
numerele atomice au un fundament
măsurabil experimental.
Astfel, Moseley a plasat
argonul (Z=18) înaintea potasiului
(Z=19) bazat pe lungimile de undă
a razelor X a acestora, în ciuda
faptului că argonul are un număr
atomic mai mare (de 39,9) decât
potasiul (39,1). Noua ordine
convenea cu proprietățile chimice
ale acestor elemente, din moment
potasiul este un metal alcalin.
Tabelul lui Moseley
În mod similar, Moseley a plasat
cobaltul înaintea nichelului, și a fost
apt să explice că telurul se află
înaintea iodului fără să revizuiască
greutatea atomică experimentală a
telurului (127,6) propusă de
Mendeleev.
Cercetările lui Moseley au
arătat, de asemenea, că existau
goluri în tabelul lui Mendeleev
pentru numerele atomice 43 și 61,
unde acum se află elementele
technețiu și respectiv promețiu,
amândouă având nuclee radioactive
și nu se pot găsi în natură. De
asemenea, pășind pe urmele lui
Dmitri Mendeleev, Henry Moseley a
prezis noi elemente.

Tabelul periodic după
descoperirea lui Moseley
În timpul cercetărilor sale
din cadrul Proiectului Manhattan
din 1943, Glenn T. Seaborg a trecut
prin dificultăți neașteptate
încercând să izoleze americiul(95)
și curiul (96). El a început să se
întrebe dacă aceste elemente mai
degrabă aparțineau unei serii
diferite de elemente, care ar fi
putut să explice de ce proprietățile
chimice ale noilor elemente erau
diferite față de cele așteptate.
În 1945, el a mers împotriva
sfaturilor colegilor săi și a sugerat o
schimbare semnificativă tabelului
lui Mendeleev: seria actinidelor.
Conceptul de actinide al lui Seaborg
referitor la structura electronică a
Mare Florina
10
elementelor grele, precizând că
actinidele formează o serie de
tranziție analogă cu cea
a lantanidelor, este acum acceptată
în comunitatea științifică și inclusă
în toate configurațiile standard ale Tabelul lui Roy Alexander.
tabelului periodic. Seria actinidelor
este al doilea rând al blocului f
(seriile 5f) ale tabelului periodic și
cuprinde elementele
dintre actiniu și lawrențiu.
Elaborările ulterioare ale lui
Seaborg despre conceptul
actinidelor a teoretizat o nouă serie
de elemente supergrele din seriile
trans-actinidelor - ce conține
elementele cu numărul atomic între
104 și 121- și super-actinidelor - ce
conține elementele cu numărul
atomic între 122 și 153.
De asemenea, Roy Alexander
a realizat, în 1994, un tabel
tridimensional al elementelor
chimice, toate elementele fiind
aranjate într-o secvență continuă în
Glenn T. Seaborg împreună cu tabelul
funcție de numărul lor atomic.
periodic.
 11

Dmitri Mendeleev Bunicul parental al acestuia, Pavel științifice, a realității. Tatăl

Biografie Maximovich Sokolov, a fost un acestuia, profesor de filozofie,
Copilărie și adolescență preot ortodox, Ivan împreună cu științe politice și arte frumoase,
frații și surorile lui obținându-și absolvise cursurile Institutului
noile nume de familie după Pedagogic de la Sankt Petersburg,
Dmitri
participarea la seminarul teologic acesta reîntorcându-se și predând
Ivanovich
în locurile natale.
Mendeleev (în
Ivan Mendeleev orbește în
limba rusă:
urma unei cataracte la scurt timp
Дмитрий
după nașterea lui Dimitri, obligat
Иванович
fiind să părăsească postul pe care îl
Менделеев)
ocupa la liceu și să se pensioneze.
s-a născut pe
Pensia acestuia era insuficientă,
data de 27
astfel încât familia avea să fie
ianuarie 1834 în satul Verkhnie
întreținută de soția lui, Maria.
Aremzyani, aproape de Tobolsk, o
Aceasta a reușit să
destinație frecventă pentru deținuții
Dmitri Mendeleev, adolescent reorganizeze și să conducă o fabrica
politici din Rusia țaristă. Acesta a
de sticlă abandonată, care
fost cel mai tânăr dintre copii lui Mama acestuia, Maria, făcea parte aparținuse în trecut familiei ei. Tatăl
Ivan Palovich Mendeleev(1783- dintr-o binecunoscută dinastie de lui Mendeleev moare când acesta
1864) și a Mariei Dmitrievna comercianți, fondatori ai primei avea vârsta de 13 ani, urmând ca
Mendeleeva (născută Kornilieva) tipografi siberiene. mai apoi singura sursă de venit a
(1793–1850). Chiar dacă făcea parte familiei, fabrica de sticlă, să fie
Numărul exact al fraților și surorilor dintr-o familie tipică Rusiei de la distrusă într-un incendiu.
lui este încă necunoscut, acesta începutul secolului XIX-lea, o
oscilând în funcție de sursă între 11 familie cu o puternică educație
și 17. religioasă, Dmitri a fost educat în
spiritul observației practice,
Mare Florina
 12

Tobolsk, tânărului Dmitri i-au În 1849, Maria l-a dus pe

displăcut limba latină și clasicii, dar acesta din Siberia la Moscova, cu
a manifestat un viu interes pentru obiectivul oferirii lui Mendeleev o
fizică și matematică. educație mai înaltă. Însă, spre
dezamăgirea amândurora, acesta
este respins de către Universitatea
din Moscova. Aceștia se mută din
nou, de această dată la Sankt
Petersburg unde acesta este
acceptat în anul 1850 la Institutul
Pedagogic. La scurt timp după
aceea, mama lui a decedat.
După absolvire, în 1855,
Dmitri însuși a fost atins de aripa
morții când s-a îmbolnăvit de
tuberculoză, doctorii spunându-i că
nu mai are mult de trăit. La
recomandarea acestora, el se mută
în Peninsula Crimeea, pe coasta de
nord a Mării Negre. Sănătatea lui
s-a îmbunătățit simțitor în 1856,
același an în care își lua licența în
Ivan Pavolovich Mendeleev
chimie. Doi ani mai târziu de la
Copilăria lui Mendeleev sosirea lui în Crimeea,în 1867,
reprezintă o ilustrare a inteligenței Dimitri obține diploma de
și a ambiției de a reuși în Rusia Maria Dmitrievna Mendeleeva masterand al Gimnaziului
secolului al XIX-lea. La liceul din Simferopol, tot în același an

Mare Florina

întorcându-se în Sankt Petersburg
cu sănătatea complet refăcută.
Maturitate
Între anii 1859 și 1861 a
făcut cercetări asupra densității
gazelor la Paris. Mai apoi, a lucrat
cu fizicianul Gustav Robert Kirchhoff
și cu chimistul german Robert
Bunsen la Heidelberg, făcând
cercetări în domeniul chimiei. Tot la
Heidelberg el a descoperit
fenomenul numit astăzi
temperatură critică( punctul la care
un gaz nu mai poate fi condensat
sub forma lichidă). În anul 1860 el
a luat parte la revoluționarul
Congres de Chimie de la Karlsruhe,
unde Stanislao Cannizzaro a readus
în discuție ipotezele lui Avogadro,
iar relația dintre atomi și molecule a
fost, în sfârșit clarificată. Mai târziu,
în anul 1861 el a publicat lucrarea
„Chimie organică” care i-a adus
prestigiosul premiu Demidov.
Mendeleev a devenit
profesor la Institutul Tehnologic din
Sankt Petersburg și la Universitatea
Mare Florina
13
de Stat din Sankt Petersburg în științifică, nu poate fi descoperit
anul 1864, respectiv 1865, fiind fără căutări și încercări”, scria el.
numit profesor de chimie generală
în 1867.
Dmitri a elaborat lucrarea
„Principiile chimiei”, aceasta fiind
publicată în două volume(1868 și
1871) recunoscând necesitatea
apariției în Rusia a unui manual de
chimie organică. În 1869, în timpul
pregătirii celu-i de-al doilea volum
din „Principiile chimiei”, Mendeleev
a încercat să clasifice elementele în
funcție de proprietățile lor chimice
și a observat niște tipare. El a scris
pe cartonașe numele tuturor
elementelor cunoscute împreună cu
proprietățile lor fundamentale și
masa lor atomică. Pictură realizată de Ivan Kramskoi, 1878.
Dmitri a observat că pe
măsură ce masa atomică creștea „Așa că am început să
comportamentul părea să se privesc în jur și să notez elementele
repete. Ca și alți chimiști, el credea cu greutățile lor atomice similare pe
că între diversele elemente trebuie fișe separate; astfel am ajuns la
să existe o unitate fundamentală. concluzia că proprietățile
„Dar nimic, de la ciuperci la o lege elementelor sunt într-o dependență
periodică de greutățile lor atomice.”

Într-adevăr, Mendeleev a întocmit
fișe separate și, pe măsura alinierii
lor, a observat repetarea
proprietăților lor, caracterul periodic
al elementelor. Aranjându-le pe linii
în funcție de greutatea lor atomică,
el a observat că „mărimea greutății
atomice determină natura
elementelor”. Substanțele chimice
cu proprietăți asemănătoare au
numere atomice apropiate, de
exemplu, manganul( cu numărul
atomic 55) și fierul (cu numărul
atomic 56). În plus, anumite
elemente prezintă asemănări clare
pe măsura creșterii uniforme a
greutăților atomice. Astfel, litiul, cu
numărul atomic 7, este similar cu
sodiul, cu numărul atomic 23, iar
ambele sunt asemănătoare cu
potasiul, cu numărul atomic 39.
Toate trei sunt moi la atingere și au
un aspect argintiu, iar astăzi sunt
clasificate (împreună cu rubidiul,
cesiul și franciul) în primul grup al
tabelului periodic, printre metalele
alcaline.
Mare Florina
14
Trebuie subliniat faptul că, descoperite în 1875, 1879 și,
în dezvoltarea tabelului, Mendeleev respectiv, 1885
și-a folosit vastele sale cunoștințe
de chimie, dublate de o intuiție
ieșită din comun. Greutățile atomice
erau relative, în anumite cazuri
chiar aproximative și se obțineau pe
cale experimentală, nefiind fixe şi
variind în funcţie de sursă şi de cel
care le-a determinat.
Tabelul periodic a
reprezentat prin el însăși o forță
organizatoare, iar Dmitri Mendeleev
a avut îndrăzneala să prezică
existența unor elemente care nu
fuseseră încă descoperite.
Printre elementele
obișnuite”, scria el, „absența unui
număr de elemente cu proprietăți
asemănătoare borului și aluminiului
este izbitoare.”. În consecință,
Mendeleev a prevăzut existența și
proprietățile a trei elemente pe care
le-a numit eka-aluminiu, eka-bor și
eka-siliciu. Acestea s-au dovedit a fi
galiul, scandiul și germaniul, Dmitri în laboratorul lui.
 15

O legendă spune că, în timp masa lor atomică și valență. În

ce încerca să-și dea seama de această prezentare el afirma că:
structura tabelului și aranjarea 1. Elementele, dacă sunt aranjate
elementelor în acesta, a adormit. după masa lor atomică, prezintă o
Iar când s-a trezit, el știa aparentă periodicitate a
aranjamentul complet al proprietăților.
elementelor, tabelul apărându-i în 2. Elementele care au proprietățile
vis. Se presupune că Mendeleev era chimice similare au și masă atomică
atât de axat pe ideea organizării asemănătoare ca valoare.
elementelor încât subconștientul lui 3. Aranjamentul elementelor în
lucra la acesta chiar și când el grupe de elemente în ordinea
dormea. Potrivit unor surse, maselor lor atomice corespund cu
Mendeleev a confirmat această așa-numitele lor valențe, precum și
poveste ca fiind adevărată, altele într-o oarecare măsură
susținând chiar contrariul. proprietăților lor chimice distincte,
așa cum este aparent și în alte serii
ca Li,Be,C,N,O și F.
4. Elementele care sunt și foarte
răspândite au și mase atomice mici.
5.Mărimea masei atomice
Timbră cu Dmitri din 1969. determină caracterul elementului,
așa cum și mărimea unei molecule
Pe data de 6 martie 1859, determină caracterul unui corp
Dmitri Mendeleev a prezentat compus.
Societății Ruse de Chimie 6. Trebuie să ne așteptăm la
„Dependența între Proprietățile descoperirea multor elemente încă
Portret realizat de Ilya Repin, 1885.
Masei Atomice a Elementelor” care necunoscute, ca de exemplu,
descria elementele în funcție de
Mare Florina

elemente analoage aluminiului și
siliciului, a căror masă atomică ar
trebuii să fie cuprinsă între 65 și 75.
7. Masa atomică a unui element
poate fi uneori corectată prin
cunoașterea maselor atomice ale
elementelor învecinate lui. Astfel,
masa atomică a telurului ar trebuii
să se situeze între 123 și 126 și nu
poate fi 128 (masa atomică a
telurului este 127.6, ipoteza lui
Mendeleev potrivit căruia masa
atomică ar trebuii să crească odată
cu poziția într-o perioadă, fiind
incorectă).
8.Anumite proprietăți caracteristice
elementelor pot fi prezise din
masele lor atomice. Treptat, legea
și masa periodică au devenit cadrul
pentru o mare parte a teoriei
chimice.
Dmitri Mendeleev a murit de gripă
pe data de 20 ianuarie 1907, la
vârsta de 73 de ani la Sankt
Petersburg. Mulți oameni au adus
copii ale tabelului periodic ca un
tribut adus contribuțiilor sale la
Mare Florina
16
știință. Ultimele lui cuvinte au fost
adresate medicului său: "Doctore,
tu ai știință, eu am credință", care
este probabil un citat al lui Jules
Verne.
Viața familială
Dmitri Mendeleev a avut 2 soții.
Prima lui soție, Feozva Nikitchna
Lascheva, i-a fost propusă de către
sora lui. S-a căsătorit cu aceasta, Anna Popova, a doua lui soție.
tot la insistențele surorii lui, în anul
În 1876, a devenit obsedat de
1862 și au avut doi copii (un băiat
Anna Ivanova Popova și a început
pe nume Vladimir și o fată pe nume
să o curteze; în 1881 el a cerut-o și
Olga). În orice caz, mariajul acesta
a amenințat că se sinucid dacă ea
a fost unul nefericit, divorțând în
va refuza. Divorțul său de
anul 1882.
Leshcheva a fost finalizat la o lună
după ce sa căsătorit cu Popova, la
începutul anului 1882. Tehnic,
acesta a fost implicat într-un
bigam, fiind dur criticat de către
biserica Ortodoxă. Acesta a fost,
de altfel, și motivul pentru care nu
a fost admis niciodată în Academia
Rusă de științe. Anna avea vârsta
Dmitri împreună cu prima lui soție. de 21 de ani iar Dmitri 48, dar în
ciuda diferenței mari de vârstă,
mariajul lor a fost unul
 17

fericit. Din acesta a rezultat 4 copii: Premii Premiul Nobel pentru chimie din
Liubov Ivan, și gemenii Vassili și - în 1861 a câștigat premiul 1906 pentru descoperirea tabelului
Maria). Demidov. periodic. Secțiunea de chimie a
- în 1882 el a fost onorat cu Academiei Suedeze a susținut
medalia Davy de către Societatea această recomandare, Academia
Regală din Londra. urmând să aprobe alegerea
- a fost ales membru străin al Comitetului, așa cum a procedat în
societății Regale (ForMemRS) în aproape toate cazurile. În mode
1892 iar în 1893 a fost numit neașteptat, la reuniunea completă a
director al Biroului de Greutăți și Academiei, un membru discret
Măsuri, un post pe care la ocupat Comitetului Nobel, Peter Klason, a
până la moartea sa. propus candidatura lui Henri
- în 1905 el a primit medalia Moissan pe care acesta o favoriza.
Copeley. Svante Arrhenius, deși nu era
membru al Consiliului Nobel pentru
Familia lui Dmitri. chimie, a avut o mare influență în
Academie și, de asemenea, a
solicitat respingerea lui Mendeleev ,
Dmitri argumentând că sistemul periodic
Mendeleev
era prea vechi pentru a recunoaște
Feozva descoperire sa în 1906. Potrivit
Anna Ivanova
Nikitcha
Popova contemporanilor, Arrhenius a fost
Lascheva
motivat de ura pe care acesta o
Medalia Copeley purta față de Mendeleev, pentru
Vladimir Olga Liubov Vassilli Maria
- în 1906, Comitetul Nobel pentru critica lui adusă teoriei disocierii
Familia lui Mendeleev chimie a recomandat Academiei întocmită de el. După argumentării
Suedeze să îi atribuie lui Mendeleev intense, majoritatea Academiei l-a

Mare Florina
 18

ales pe Moissan cu o marjă de vot comerțului protecționist și la nitroceluloză. Această lucrare

în defavoarea lui Mendeleev. agricultură. fusese comandată de marina rusă,
Încercările le a-l nominaliza pe Mendeleev a dedicat mult care, totuși, nu a adoptat-o. În
Mendeleev în 1907 au fost din nou studiului și a contribuit semnificativ 1892, Mendeleev și i-a organizat
zadarnice împotriva opoziției la determinarea naturii acestor fabricarea.
absolute a lui Arrhenius. compuși nedefiniți ca soluții. În onoarea lui elementul cu
Alte contribuții Într-un alt departament de numărul atomic 101 a fost numit
Mendeleev a avut și alte chimie fizică, el a investigat „mendeleeviu”. De asemenea, un
contribuții importante în domeniu extinderea lichidelor în contact cu crater de pe lună și Institutul
chimie. Chimistul rus și istoricul căldură și a elaborat o formulă Național de Meteorologie din Sankt
științific Lev Chugaev l-au similară legii lui Gay-Lussac privind Petersburg.
caracterizat drept "un chimist al uniformitatea expansiunii gazelor,
geniului, fizician de primă clasă, un în timp ce în 1861 a anticipat
cercetător fructuos în domeniile concepția lui Thomas Andrews
hidrodinamicii, meteorologiei, despre temperatura critică a
geologiei, anumitor ramuri ale gazelor prin definirea punctului de
tehnologiei chimice (explozivi, fierbere absolut al unei substanțe
petrol și combustibili, spre ca temperatura la care coeziunea și
exemplu) și alte discipline adiacente căldura de vaporizare devin egale
chimiei și fizicii, un expert temeinic cu zero și schimbările de lichid în
al industriei chimice și al industriei vapori, indiferent de presiune și
în general, și un gânditor original în volum.
domeniul economiei ". Mendeleev a Mendeleev este creditat pentru Sculptură în onoarea lui, în Bratislava,
fost unul dintre fondatorii, în 1869, introducerea sistemului metric în Slovacia.
ai Societății de Chimie din Rusia. A Imperiul Rus.
lucrat la teoria și practica El a inventat pirocolodionul, un
fel de pulbere fără fum pe bază de

Mare Florina
 19

Sistemul periodic al și oganessonul astfel Elementele cu numerele

elementelor actual completând toate cele șapte perioade. atomice cuprinse între 95 și 118 sunt
Primele 94 de elemente pot fi găsite în sintetizate. Fiecare element chimic are
natură, deși unele sunt în cantități asociat un unic număr atomic (Z), care
infime. reprezintă numărul de
protoni din nucleu. Numărul
Distribuția celor 118 de de electroni este egal, în cazul unui
elemente în tabelul periodic atom neutru din punct de
Definiția tabelului periodic, audio. vedere electric, cu numărul de
metale alcaline protoni. Poziția elementelor chimice
în sistemul periodic al
Rândurile tabelului periodic metale alcalino- elementelor este determinată de
se numesc perioade, iar coloanele pământoase
numărul Z, motiv pentru care
se numesc grupe.
lantanide acesta se mai numește și număr de
Tabelul periodic poate fi 5 7 ordine.
folosit pentru determinarea relațiilor 7 6 7 actinide
7 15 Numărul de masă reprezintă suma
dintre proprietățile elementelor, și metale de dintre numărul de protoni și
de asemenea pentru a prezice tranziție
numărul de neutroni din nucleul
proprietățile unor elemente noi,
11 metale de post- atomic, notat cu A. Acesta este un
care urmează să fie descoperite sau 15 tranziție număr întreg, pentru orice specie
sintetizate. 38
metaloizi de atomi. Fiecare element chimic
Toate elementele, de la
are un număr de masa diferit. Daca
numărul atomic 1 (hidrogen) până la nemetale numărul da masa este schimbat,
118 (oganesson) au fost descoperite
halogeni elementul nu mai este același.
sau sintetizate, cele mai recent
Masa atomică reprezintă numărul
adăugate în tabel fiind moscoviul, gaze nobile
care arată de câte ori masa unui
nihoniul, tennessinul 
atom este mai mare decât unitatea

Mare Florina
 20

de masă atomică; ea se numește Răspândirea elementelor chimice

masă atomică relativă ăi se notează în Univers
0.67%
Ar. N reprezintă numărul de neutroni 0.27% 1.14%
a unui atom. 0.96%

Hidrogen
Video despre organizare elementelor in
Câteva dintre valorile lui A. Heliu
Oxigen tabelul periodic
Neon
36.56% Carbon
Altele Teste recapitulative
60.40% Test recapitulativ compus din 5
N Z A întrebări din „Istoria tabelului
Element (număr (număr (număr
periodic”:
neutroni) atomic) de
masă)

FIER 30 26 0 oxigen
49,5% siliciu
alte 35,7
elemen %
CALCIU 20 20 0 te 6,7% Test recapitulativ compus din 5
întrebări din „Dmitri Mendeleev -
Răspândirea
elementelor
biografie”
CARBON 6 6 0 sodiu
în scoarța
aluminiu
terestră
2,6% 7,4%

SODIU 12 11 0
calciu fier
3,4 % 4,7%

IOD 74 53 0
Mare Florina
 21

Structura grafică

Istoria Alexandre-Emile
Antoine
tabelului Lavoisier
Johann Döbereiner Béguyer de John Newland
Chancourtois
periodic

Julius Lothar
William Odling Dmitri Mendeleev Henry Moseley Glenn T. Seaborg
Meyer

Dmitri
Copilărie și
Roy Alexander Mendeleev adolescență
Maturitate Viața familială
- biografie
Sistemul
periodic al Teste
Premii Alte contribuții
elementelor recapitulative
actual

Mare Florina
 22

Bibliografie

John Simmons, ,,100 cei mai mari savanţi ai lumii”, Editura Lider, Editura Cartea pentru toți, București,
1996.

Silvia Stănescu, Rodica Constantinescu, „ Chimie- manual pentru clasa a 7-a”. București, Editura Sigma,
2007.

Edith Beral, Mihai Zapan, „Chimie anorganică”, București, Editura tehnică, 1997.

https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_the_periodic_table

https://en.wikipedia.org/wiki/Dmitri_Mendeleev

https://www.sciencelearn.org.nz/resources/1804-development-of-the-periodic-table

https://www.ptable.com/?lang=ro#Writeup/Wikipedia

Mare Florina
 23

https://www.sutori.com/story/timeline-of-periodic-table--cBr1GUy4EupkEWJPTSGofeLi
Date despre autor

Mare Florina
 24

Mare Florina Veronica s-a născut pe data de 6 octombrie 2003, în orașul Năsăud, județul
Bistrița-Năsăud. Până în anul 2007 a locuit în satul Bichigiu, comuna Telciu, B-N. Din anul 2007
până în prezent locuiește în comuna Grăniceri, județul Arad.
A absolvit Școala Gimnazială Grăniceri, în momentul actual fiind elevă la Liceul Teoretic „Mihai
Veliciu” .

Mare Florina