Reflectarea fenomenului

periodicitatii in natura societate in

viata cotidiana

Autor:Osopciuc Nicolae
 Definitia si cauza peridiocitatii
 În contextul chimiei și al tabelului periodic , periodicitatea se referă la tendințe sau variații
recurente ale proprietăților elementului cu numărul atomic în creștere. Periodicitatea este
cauzată de variațiile regulate și previzibile ale structurii atomice a elementului.
 Mendeleev a organizat elemente în funcție de proprietățile recurente pentru a face un tabel
periodic de elemente. Elementele dintr-un grup (coloană) prezintă caracteristici similare.
 Rândurile din tabelul periodic (perioadele) reflectă umplerea cochililor de electroni în jurul
nucleului, astfel încât, atunci când începe un rând nou, elementele să se suprapună unul pe
altul cu proprietăți similare. De exemplu, heliul și neonul sunt ambele gaze destul de
nereactive, care strălucesc când un curent electric trece prin ele. Litiu și sodiu ambele au o
stare de oxidare +1 și sunt metale lucioase și reactive.
 Periodicitatea a fost utilă lui Mendeleev pentru că i-a arătat lacune în tabelul său periodic
unde ar trebui să fie elementele. Acest lucru a ajutat oamenii de știință să găsească elemente
noi, deoarece ar putea fi de așteptat să prezinte anumite caracteristici bazate pe locația pe
care o vor lua în tabelul periodic. Acum că elementele au fost descoperite, oamenii de știință
și studenții au folosit periodicitatea pentru a face predicții despre modul în care ele se vor
comporta în reacțiile chimice și proprietățile lor fizice. Periodicitatea îi ajută pe chimisti să
prezică cum ar putea să arate și să se comporte elementele noi și superioare.
Importanța legii periodicității
 În februarie 1869, chimistul rus D.I.Mendeleev a descoperit legea periodicității și a creat primul sistem
periodic al alementelor chmice.În decembrie 1869, savantul german L. Mayer publicase și el legea
perodicității și un sistem periodic asemănător cu cel al lui Mendeleev.Cine este totuși autorul
descoperirii? Evident, în lumea savantă este recunoscut aportul predecesorilor și l contemporanilor lui
Mendeleev, care au grăbit descoperirea legii periodicității și a sistemului periodic. Astăzi se consideră
totuși că autor al descoperirii este D.I.Mendeleev. De ce

 In primul rînd, Mendeleev, spre deosebire de Mayer, a înțeles de la bun început că a descoperit o lege
fundamentală a naturii.În al doilea rînd, Mendeleev a demonstrat capacitatea predictivă a legii
periodicității.1. Alcătuind sistemul periodic, Mendeleev a modificat masele atomice ale unor elemente.
El considera că asemănarea de grupă este mai importantă decît consecutivitatea maselor atomice.

 Datorită acestui fapt, Mendeleev a depistat unele greșeli si le-a corectat. Pentru Be, de exemplu, are
determinată masa atomică de 13,5 și valența II sau III. Conform acestor criterii, Be trebuia să ocupe
poziția a șasea, imediat după carbon. În consecință, ar fi dispărut asemănarea de grupă, deoarece Be s-
ar fi aflat în aceeași grupă cu Si, cu care nu are nimic în comun, iar carbonul- în aceeași grupă cu Al,
de care se deosebește esențial.Mendeleev a propus pentru Be masa atomică de 9,4 , valența II și nr. de
ordine 4, situîndu-l în subgrupa principală a grupei a II-a, deasupra Mg. Mai tîrziu, aceste schimbări au
fost confirmate experimental.
Importanța legii periodicității
 Pornind de la principiul asemănării de grupă, Mendeleev a aranjat unele elemente într-un mod
neordinar, încălcînd ordinea creșterii maselor atomice, chiar și atunci cînd masele atomice feseseră
calculate corect.a) 52Te Ar=127, I Ar= 126,9b) 27Co Ar=58, Ni Ar= 58,7Mai tîrziu s-a demonstrat că
sarcina nucleului acestor elemente este egală cu numărul lor de ordine.
 Spre deosebire de predecesorii săi, Mendeleev a intuit că șirul continuu de elemente, publicat pînă la
1869, trebuie despărțit, lăsînd loc pentru elementele necunoscute, care urmează a fi descoperite.Astfel,
în 1877, el a lăsat căsuțe goale, în tabelul periodic, mai jos de B, Al și Si, numind aceste elemente,
respectiv, ecabor (nr.21), ecaaluminiu (nr.31) și ecasiliciu (nr.32).Elementul cu nr.31 a fost numit galiu,
cu nr.21-scandiu, acel cu nr.32- germaniu.
 Aceste descoperiri au marcat triumful legii periodicității. Cum scria Mendeleev in 1906,
“nici unul dintre predecesorii săi nu a riscat să prezică propritățile elementelor
nedescoperite, să schimbe greutățile atomice acceptate și să considere legea periodicității o
nouă șege a naturii, capabilă să sintetizeze date negeneralizate pînă atunci. “Într-adevăr, se
poate afrima că germanul Lothar Meyer, și alți savanți au fost foarte aproape de a
descoperi legea pereodicității, dar nu au făcut-o.