Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1914 Rutherford sugereaza ca toti atomii sunt alcatuiti din doua tipuri de
particule: protoni si electroni. Dar nucleul atomic, „locuinta“ protonilor, este si
mai greu decat ar trebui sa fie. Elementul-lipsa, neutronul, nu va fi descoperit
decat abia dupa alti 18 ani.
1925 In luna ianuarie, fizicianul austriac Wolfgang Pauli pune bazele chimiei
moderne anuntand principiul de excluziune. Acesta e intemeiat pe reguli cuantice
care explica felul cum electronii se autoaranjeaza in interiorul atomilor. In vara
aceluiasi an 1925, tanarul geniu german Werner Heisenberg (foto), aflat in
convalescenta dupa o rinita alergica, pune bazele mecanicii matriciale, model
matematic capabil sa explice universul atomic. Fizicienii se pot folosi de matrice
pentru a intelege felul in care electronii se aranjeaza singuri in cadrul atomilor,
structura nucleului si modul de aranjare a atomilor. De Craciun, fizicianul austriac
Erwin Schrödinger are o aventura extraconjugala in Alpii elvetieni si, cu
creativitatea matematica „infierbantata“ de amor, el descopera nici mai mult nici
mai putin decat una dintre cele mai importante ecuatii ale fizicii. El considera ca
electronii din atomi nu sunt particule, ci unde.
1938 Fisiunea nucleara este descoperita de chimistul german Otto Hahn (foto) si
de asistentul acestuia, Fritz Strassman. Rezultatele sunt explicate de fosta lor
colega Lise Meitner, care descrie modul in care scindarea nucleelor atomilor de
uraniu determina descarcari de energie in interior