Legătura dipol – dipol apare între dipoli, adică moleculele polare (HCl, HBr,

H2S ș.a.m.d) prin atracția electrostatică a polilor de semn opus.

Legătura dipol – dipol este o legătură mai slabă decât legătura de hidrogen.

Imaginea de mai jos ilustrează interacțiunile dipol-dipol dintre două

molecule A-B cu momente dipol permanente. De asemenea, se poate
observa modul în care moleculele sunt orientate astfel încât
interacțiunile să fie eficiente. În acest fel, regiunea pozitivă δ + atrage
regiunea negativă δ-.

Momentul Dipolar
Momentul dipol al unei molecule este o magnitudine vectorială. Cu alte
cuvinte: depinde de direcțiile în care există un gradient de polaritate.
Cum și de ce are acest gradient originea? Răspunsul constă în legături
și în natura intrinsecă a atomilor elementelor.

De exemplu, în imaginea superioară A este mai electronegativă decât B,

astfel încât în legătura A-B cea mai mare densitate electronică este
localizată în jurul valorii de A.
Pe de altă parte, B "renunță" la norul său electronic și, prin urmare, este
înconjurat de o regiune săracă de electroni. Această diferență în
electronegativitățile dintre A și B creează gradientul de polaritate.

Deoarece o regiune este bogată în electroni (δ-), în timp ce cealaltă este

săracă cu electroni (δ +), apar doi poli care, în funcție de distanțele
dintre ei, produc magnitudine diferite de μ, care este determinat pentru
fiecare compus .
simetrie

Dacă o moleculă dintr-un compus dat are un μ = 0, atunci se spune că

este o moleculă apolară (chiar dacă are gradienți de polaritate).

Pentru a înțelege modul în care simetria - și, prin urmare, geometria

moleculară - joacă un rol important în acest parametru, este necesar să
se ia în considerare din nou legătura A-B.

Datorită diferenței dintre electronegativitățile lor, există regiuni definite

bogate și sărace în electroni.

Ce se întâmplă dacă legăturile au fost A-A sau B-B? În aceste molecule

nu ar exista nici un moment dipol, deoarece ambii atomi atrag spre ele în
același mod și electronii legăturii (o legătură covalentă de o sută la sută).

După cum se poate observa în imagine, nici în molecula A-A, nici în

molecula B-B nu s-au observat acum regiuni bogate sau sărace în
electroni (roșu și albastru). Aici un alt tip de forțe este responsabil pentru
reținerea împreună2 și B2: interacțiuni dipol-dipol induse, cunoscute și ca
forțe londoneze sau forțe de dispersie.

Dimpotrivă, dacă moleculele erau de tip AOA sau BOB, ar exista repulsii
între poli, deoarece au aceleași încărcări:

Regiunile δ + ale două molecule BOB nu permit interacțiunea dipol-dipol

eficientă; același lucru se întâmplă și pentru regiunile δ ale celor două
molecule AOA. De asemenea, ambele perechi de molecule au un μ = 0.
Gradientul de polaritate O-A este anulat vectorial cu cel al legăturii A-O.

În consecință, în perechea AOA și BOB, forțele de dispersie intră în joc,

datorită absenței unei orientări eficiente a dipolilor.

Legăturile covalente polare se comportă ca și cum

atomii legați ar avea sarcini fracționale localizate care
sunt egale, dar opuse (adică, cei doi atomi legați
generează un dipol). Dacă structura unei molecule este
astfel încât dipolii de legătură individuali să nu se
anuleze unul pe altul, atunci molecula are un moment
de dipol net. Moleculele cu momente dipol nete tind să
se alinieze astfel încât capătul pozitiv al unui dipol să
fie aproape de capătul negativ al altuia și invers, așa
cum se arată în figura
 

Întrebări frecvente (FAQ)

Câteva întrebări frecvente despre momentul dipol cu răspunsuri sunt
discutate mai jos.

Cum se anulează momentele dipol?

Răspuns: Dacă orice moleculă posedă orice structură simetrică,
momentul dipol al legăturii va fi anulat unul de celălalt, atunci
molecula se comportă ca o specie nepolară.

Ce face momentul dipol mai puternic?

Răspuns: O diferență mai mare de electronegativitate între
atomii formați dintr-o specie moleculară crește momentul de
dipol al moleculei.

Câte tipuri de interacțiuni dipolare există în

chimie?
Răspuns: Există trei tipuri de interacțiune dipolară.

1. Interacțiune dipol permanent- dipol permanent

2.Interacțiunea dipol indusă de dipol permanent.

3.Interacțiunea dipol indusă-dipol indus.

De ce crește momentul dipol odată cu

creșterea cu distanța?
Răspuns: Când separarea internucleară crește (lungimea
legăturii crește), polaritatea dintre atomi crește, iar momentul
dipolului crește.

Care sunt semnificațiile măsurării

momentului dipol?
Răspuns: Momentul dipol ajută la determinarea formei
moleculei, capacitatea de dizolvare, punctul de fierbere și de
topire și indirect reactivitatea cu orice componentă anume.