OMUL SI DESTINUL Fatum- Hotararea zeilor privitoare la viitorul oamenilor. Personificat, Fatum era superior chiar si lui Zeus.

Legenda mai spune ca si experienta ca Fatum poate fi invins numai de oamenii cu vointa ferma. Penelope - zeitate din mitologia greaca, sotia lui Ulise. Pentru a evita petitorii, impleteste panza Penelopei ( cee face ziua, desface noaptea) pentru a trage de timp. Profetiile Sybilelor in mitologia nordica, mitul creatiei, la greco-romani erau femei legendare, carora li se atribuia darul profetiei. Caci greco-romanii, in sprijinul credintei lor, erau intens preocupate atat de cunoasterea propriului lor viitor cat si de aflarea vointei divinitatilor adorate. In general, ele erau preotese ale lui Apolo, iar numarul lor a variat de-a lungul vremurilor si in diferite locuri. Moirae (Ursitoarele) au fost n mitologia greac fiice ale lui Zeus i ale zeiei Themis, care controlau destinul tuturor oamnenilor, din momentul naterii i pn la moarte. Chiar dac zeii erau considerai nemuritori, pn i puternica era a!ea moti!e s se team de puterea "rsitoarelor. #n !echime erau descrise ca nite $a$e urte, reci i neierttoare. PARCE: Zeite ale nasterii si destinului in mitologia romana. Corespund moirelor din mitologia greaca. #n mitologia roman, Fortuna (greac -- echi!alent T%che) era personificarea norocului, spernd la noroc. &ortuna putea fi reprezentat de asemeni trist i oar$, dup cum descrierile moderne ale 'ustiiei, ncep s reprezinte caracterul capricios al !ieii. &ortuna nu a disprut din imaginaia popular odat cu triumful cretinitii. poate pentru c (criptura nu a putut e)plica toate dintre ntre$rile !ieii, &ortuna a re!enit n accepiunea popular. Oracolul grec constituie unul din aspectele fundamentale ale religiei i culturii *reciei antice. +racolul constituie rspunsul pe care l d un zeu unei ntre$ri personale pri!ind, n general, !iitorul. +racolele nu puteau fi realizate dect de ctre anumi i zei, n locuri precise, pentru su$iecte $ine determinate i respectnd un ritual riguros. ,nterpretarea rspunsurilor zeului, care se e)prima n diferite moduri, necesita uneori o perioad de n!are, oracolul cernd, n general, o interpretare euristic, fiind !or$a, adesea, de enunuri enigmatice, si$iline (n mitologia greac (i$%la era o preoteas a zeului -pollo i un oracol). Soarta (lat. fatum, greac moira) acest termen poate a!ea mai multe nelesuri ca de e)emplu. - o putere personificat care se refer la o putere supra natural care poate hotr destinul i care tre$uie acceptat de un muritor de rnd neputnd fi schim$at. -stfel de e)presii uzuale ca lovit de soart, sau aceasta este soarta mea, asta i-a fost lui scris frec!ent se confund cu termenul de noroc sau ghinion. /e0a n anticichitate n mitologia greac au fost moire, ursitoare care decideau soarta oamenilor, n mitologia nordic erau nornele sau 1arma o concepie spiritual asiatic, (hinduism,$udhism,0anism) unde se crede la fel n destin care este influen at de faptele respecti!ului, care !a plti sau !a fi rspltit pentru faptele sale, dac nu acum, atunci dup rencarnarea lui. ,n cretinism se crede n predestinaie, soart care este hotrt de /umnezeu. 2oziia oamenilor fa de soart este diferit ca de e)emplu. n cazul fatalismului cei care se las n !oia sorii fr a ntreprinde nimic pentru schim$area ei cei care cred i n sine nsui dar i n a0utorul di!in vezi versurile: 3u te ndoi niciodat 2uternic tu te arat 4idic $raele spre cer cretine Cci /umnezeu este cu tine - (*oethe) cei care cred numai n voina lor proprie care decide destinul (!oluntarimul).

Comentati. ,,,n confruntarea cu destinul, omul este in!ins iremedia$il56 ade!arat sau fals7

8ste omul o parte din di!initate7 /aca este creat dupa chipul si asemanarea lui /-zeu., asemenea lui, egalul sau, de ce nu are drepturi depline9.primul sentiment cunoscut al omului in fata lui /-zeu este rusine7 "nde e li$erul ar$itru7 Ce ti-e scris, in frunte ti-e pus 5 /e ce sa fim damnati de pacatul originar7 Cum e)plicati sal!area unui singur om, potopul7 Copiii care au murit atunci, erau ei !ino!ati, au a!ut drept de a decide asupra propriului destin7 Cum e)plicati mitul caderii, al ingerului raz!ratit7 /aca nu ar fi pacatul originar, fiinta cazuta, omul ar mai a!ea ne!oie de mituri si de credinte di!ine7 3u este chiar el un zeu, o particica din di!initate7 Ce e dincolo de stiut, de (in)creat, de !iata7 /e ce omul e macinat de !iata de apoi, de ce cauta ,,tineretea fara $atranete si !iata fara de sfarsit67 Care e rostul lui, de ce a fost creat9.doar pentru supunere7 -!ea ne!oie di!initatea de un slu0itor, de o 0ucarie7 (untem macinati de un patos al ade!arului, care ne anima7 8ste comple)ul oedipian, acel sentiment de remuscare in care isi are origine si constiinta culpa$ilitatii omenirii7 +mul se naste dintr-o singura fiinta sau din doua7 /aca o fiinta se naste din aceeasi fiinta sau din alta7 :itul lui +edip e istoria omului, imaginata de omul insusi., cum sa e)isti in lume si dincolo de ea, asemenea lui +edip e artistul, care se opune naturii, in sensul ca ii da acesteia o replica creati!a prin opera sa. &iecare om e raspunzator de faptele sale. ;upta dintre om si destin se desfasoara in conditii egale de forta. +edip e !ictorios, s-a eli$erat de starea de necunoastere, a cucerit ade!arul. /rumul de la nestiinta la cunoasterea ade!arului, de la scla!ie la li$ertate este procesul de e!olutie a omului ca fiinta rationala. +amenii sla$i se tem de ade!ar si pentru ca nu-l suporta prefera sa traiasca in iluzii, ,,in minciuna !ietii6. /e ce in gradina 8denului, in mi0loc se afla 2omul cunoasterii7 /e ce tocmai din acest pom ii este interzis lui -dam sa manance 7