Determinismul sexelor și

al grupelor sangvine la om

Nume : Szekely Evelin

Clasa : a IX-a F
Profesor : Groza Laura
Determinismul genetic al
sexelor la om

• Sexul indivizilor umani este un caracter

ereditar determinat de prezența unor
cromozomi speciali denumiți cromozomi ai
sexului sau heterozomi. Aceștia sunt de un
singur tip-XX ,la femei,motiv pentru
care sunt numite si homogametice
deoarece nu produc decât un singur tip de
gameți (ovule) ,in timp ce , la barbați, sunt
două tipuri-XY deoarece produc două tipuri
de spermatozoizi.
Determinarea genetica a
sexelor la om se realizează
după tipu Drosophila , femeia
avand 22 de perechi de
autozomi si doi heterozomi
identici (XX), in timp ce
bărbatul are 22 de perechi de
autozomi si 2 heterozomi
diferiți (XY).
Astfel s-
a demonstrat că pe cromozomul Y
se gasesc gene ce determină masc
ulinitatea,indiferent de prezența
unuia sau a mai multor cromozomi
X. De pilda indivizii ce prezintă 4
cromozomi X și un singur cromozo
mY
sunt masculi, manifestând sindrom
ul Klinefelter.
• Sexul femel este determinat
de prezența cromozomului X,
dar numai in absența cromozo
mului Y.
• Aceasta este etapa genetică a procesului de
sexualizare, care ține de la fecundare până
ce embrionul atinge vârsta de aproximativ 35
de zile.
Embrionul uman iși incepe dezvoltarea ca orga
nism hermafrodit și numai in funcție de infor
mația genetică din heterozomi,
se dezvoltă glandele unisexuate(ovarele sau
testicule).
• Prin procesul de heterocromatinizare
al unuia din cromozomii X de la femele
are loc de fapt un fenomen de
inactivare a genelor plasate pe
cromozomul respectiv. Înseamna
că ,atât la mascul cât și la femela
funcționează numai un cromozom X.
Astfel la indivizii care prezintă 3
cromozomi X există in celule două
cromatine sexuale, ceea ce înseamnă
că un singur cromozom X este
funcțional.
• In general , la indivizii anormali care
prezintă mai mulți cromozomi X ,numai unul
este funcțional , iar restul se transforma in
cromatine sexuale. Dimpotriva, in cazul
sindromului Turner,in care femeile sunt XO,
nu apare in celule cromatina sexuala .Asta
înseamnă că singurul cromozom X la aceste
persoane rămâne in stare functională.Testul
cromatinei sexuale este o metodă
indirectă de determinare a sexului genetic al
individului respectiv și diferitelor maladii
heterozomale.
Determinismul genetic al
grupelor sangvine

• Grupele sangvine
• Sângele fiecărui om aparține unei
anumite grupe sangvine.La baza
diferențelor dintre grupele sangvine
stau substanțele chimice ale
membranei hematiilor. Au fost
descrise mai multe sisteme de grupe
sangvine ,dar cel mai important
este sistemul ABO,care a fost
descoperit de Karl Landsteiner ,în
Viena ,în 1900.
• Conform acestui sistem, exista patru
grupe sangvine: A,B,AB,0
Grupele sangvine sunt condționate de o
serie polialelă ce cuprinde trei alele L A Și L
B sunt dominante față de 1. Gena LA

determină apariția grupei sangvine A II (

LA , LA si LA1) cu antigene A pentru
hematii și anticorpi P in plasmă .Gena LB
determina apariția grupei sangvine B III
(LB,LB si LB1) cu antigene B pe hematii și
anticorpi a in plasmă .
• Gena
1 recesivă este responsabilă de aparțtia grupei
sangvine 0 1( 11) fără
antigene pe hematii și cu anticorpi a și p in
plasmă. Când genele dominante LA si LB coexist
ă în structura genetică a aceluiași individ (LA ,
LB ) ele condtionează o grupa sanguină distinctă
AB IV.Cele două gene sunt codominante.
Din interacțiunea lor rezultă
un fenotip distinct cu antigene A si B
pe hematii si fară anticorpi in plasmă .
• Pe langă sistemul sangvin AB0,exista
sistemul Rh (descoperit la maimuța
Maccaus rhesus).Există un complex de
gene responsabile de apariția factorului
Rh. Dintre acestea cele mai importante
sunt genele D si d. Factorul Rh este
prezent la 85% din populația umană
,indivizii Rh+(homozigoți DD sau
heterozigoți Dd). Restul de 15% sunt
Rh-(homozigoți dd).
SURSE :
-Manual pentru clasa a 9-a
biologie de Ioana Ariniș /
Aurora Mihail
-Scribd