CELULA

• Noțiuni introductive
• Teoria celulară
• Compoziția chimică a materiei vii
• Celula procariota
• Celula eucariota
 Celula
- unitatea structurală și funcțională a organismelor -

• Termen folosit prima dată de

Robert Hooke (1665)

• lat. cella = cămăruță

 Celula
- unitatea morfologica, structurală, funcțională si genetica a
tuturor organismelor vii

• Antony von Leeuwenhoeck -

animalicule (1650-1700)

• Citologia, Biologia celulară

(studiază celula)
Teoria celulară
1. Toate organismele vii sunt formate din una sau mai
multe celule.
2. Celulele reprezintă unitatea structurală și funcțională
a lumii vii.
3. Celulele provin din alte celule vii prin procese de
diviziune.

1, 2 (1839) - Matthias J. Schleiden, Theodor Schwann

3 (1855) - Rudolf Virchow
Compoziția chimică a materiei vii

Na+, Mg2+, Cl-, K+, Ca2+

Compoziția chimică a materiei vii

GLUCIDE
APĂ

PROTEINE

LIPIDE

ACIZI NUCLEICI
ATP
Celula
• Face schimb permanent de materie și energie cu
mediul

• Menține HOMEOSTAZIA (echilibrul mediului intern)

Dimensiuni Raport Metabolism

microscopice eficient S/V eficient
Tipuri de celule
- Forme variate, adaptate funcției

a.Dupa forma: c. Dupa prezenta sau absenta

nucleilor:
-sferice
-cilindrice -anucleate
-cubice -uninucleate
-fusiforme -binucleate
-discoidale - plurinucleate 
-stelate

b.Dupa dimensiune: d. Dupa structura:

-microscopice -procariote
- macroscopice - eucariote
Tipuri de celule
 ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE CELULA PROCARIOTA SI CELULA
EUCARIOTA

Celula procariotă Celula eucariotă

• Nucleu în contact cu citoplasma • Nucleu delimitat
• Organite fără membrană • Citomembrane
• Metabolism intens • Complexitate crescută
• Adaptabilitate crescută • 2-200 microni
• Durată scurtă între generații • Întâlnită la protiste, fungi,
• 0,1- 50 microni plante, animale
• Întâlnită la bacterii
A. CELULA PROCARIOTĂ
Reactualizare

• Celula procariotă este unitatea de structură caracteristică

regnului MONERA care cuprinde BACTERIILE şi ALGELE
ALBASTRE – VERZI.
• “PRO”- înainte de
• “CARION” – nucleu
• Celula procariotă nu are nucleu adevărat, tipic, materialul
genetic este împrăştiat în citoplasmă.
• Dimensiuni:
microscopice -
0,2 - 50 microni.
• Formă: sferică,
bastonaş,
spirală, virgulă,
etc.
Formă
Structura celulei procariote
• Perete celular:

Mureină

Acid
mureinic

Acid
diaminopimelic

Acizi
teicoici
 Structuri accesorii:

• Organite de mişcare –
flageli
• Capsulă gelatinoasă
-este insotita adesea de
mucus(polizaharide) si
impreuna formeaza
glicocalixul care confera
bacteriilor o serie de
avantaje ca:atasare mai
buna de
substrat ,protectia la
uscaciune, rezistenta la
apararea imuna a gazdei
 Membrana citoplasmatică
• Rigidă şi foarte
selectivă
• Este de natura
lipoproteica

• Mezozom
• Este permeabila doar
pentru fragmente de
ADN si enzime
extracelulare care
sunt sintetizate la
suprafata ei
Citoplasma
• Substanţe organice -
proteine, lipide, glucide,
fosfolipide, ARN, etc.
• Substanţe anorganice –
ioni de metale grele: Mg
• Incluziuni de substanţe
de rezervă.
În citoplasmă se găsesc
organite celulare:
• RIBOZOMI
• VACUOLE
• GRANULE DE
SUBSTANTE

Pigmenţi:
Bacterioclorofila
Ficocianină (albastră)
Ficoeritrină (roşie)
Organizarea materialului genetic
• Lipseşte anvelopa
nucleară.
• Material genetic
împrăştiat în citoplasmă.
• Nucleoid.
• ADN şi ARN – un singur
cromozom.
• Ataşat de mezozom.
Cromozomul procariot
• Conţine ADN dublu
catenar, circular.
• Diametrul celulei: 1- 2
microni
• Diametrul
cromozomului: 1400
microni
• Formează 40 –
50 de bucle.
• Buclele sunt
menţinute cu
ajutorul unor
molecule de
ARN.
• Fiecare buclă se
superrăsuceşte
• material genetic
accesoriu: plasmidele.
• reprezintă 1-2% din
totalul ADN-ului
bacterian.
• sunt fragmente mici,
circulare de ADN
bicatenar.
 B. CELULA EUCARIOTĂ
Caracterizare generală
Eucariotele sunt organisme uni- sau pluricelulare cu nucleu delimitat de membrană nucleară.
Componentele de bază ale celulei sunt: membrana, citoplasma şi
nucleul.
Unele organisme prezinte celule cu perete celular: ciuperci, plante

I. MEMBRANA CELULARĂ=MEMBRANA PLASMATICĂ=PLASMALEMA

Delimitează celula şi dă formă caracteristică a acesteia.
Este organizată după modelul „mozaicului fluid": este formată din două straturi de
fosfolipide printre care se găsesc proteine.
ROL: PROTECŢIE, ASIGURĂ SCHIMBURILE DINTRE CELULĂ ŞI MEDIU.
TIPURI DE MEMBRANE CELULARE
Există trei tipuri de membrane celulare:
• Membrana celulară (plasmatică) –
• înconjură celula
• îi defineşte limitele
• menţine diferenţele între citosol şi mediul înconjurător
• Membranele organitelor –
• definesc compartmente delimitate de membrane în celule (organite)
• menţin diferenţele caracteristice între conţinutul fiecărui organit şi citosol
• Membrane speciale– în celule specializate
• teaca de mielină – membrana plasmatică a celulelor Schwann → extină,
modificată, împachetată în jurul axonului neuronului
Compartimente delimitate de membrane în celulă
Nucleu Peroxizom
Reticul Lizozom
endoplasmic

Aparat
Golgi
Vesiculă
Membrana celulară –
boundary of the cell
Mitocondrie
 STRUCTURA MEMBRANELOR
• Deşi funcţiile lor diferă, toate membranele biologice au o
structură generală comună:
• un dublu strat continuu de molecule lipidice,
• cu diferite proteine membranare încorporate.
• Aspectul trilaminat – aspect de microscopie electronică
Nu reprezintă STRUCTURA MEMBRANEI!
 MODELUL MOZAICULUI
• Lipidele din membrană se FLUID
asamblează spontan în apă
• → formează un dublu-strat. apa
• În 1972, S.J. Singer & G.
Nicolson au propus “modelul dublul
mozaicului fluid” – proteinele strat
membranare sunt inserate în lipidic
dublul strat lipidic.
 • Exista trei clase majore de
lipide membranare:
• fosfolipide,
• colesterol,
• glicolipide

Diferite reprezentări ale unei molecule de fosfolipid

 ÎNVELIŞUL CELULAR
• Are trei componente
• PLASMALEMA → lipidele si proteinele membranare 7-9 nm
• GLICOCALIXUL la exterior, este format din grupările glucidice ale
glicoproteinelor şi glicolipidelor → rol de protecţie – 50 nm
• CITOSCHELETUL MEMBRANAR → reţea de proteine (periferice)
asociate cu faţa citoplasmatică al bistratului lipidic ce corespunde
ectoplasmei → stabilizează infrastructura membranei – 5-9 nm
• actină, spectrină şi ankirină
 glicocalix

plasmalema

citoscheletul
membranar

Reprezentare schematică a alcătuirii învelişului celular

FUNCŢIILE MEMBRANEI
CELULARE

• TRANSPORTUL • Dublul strat lipidic

MEMBRANAR furnizează structura de bază a
membranei şi serveşte ca o
barieră relativ impermeabilă
• SEMNALIZAREA la trecerea moleculelor
CELULARĂ solubile în apă
• Proteinele inserate în dublul
strat lipidicmediază celelalte
funcţii ale membranei
• ADEZIVITATEA
CELULARĂ
 II. CITOPLASMA

•Este componenta celulară cuprinsă între plasmalemă şi nucleu.

•Conţine organitele celulare.
Organitele celulare sunt de 2 feluri:
1.comune (se întâlnesc în celula animală şi în cel vegetală):
ribozomi, reticul endoplasmic, dictiozomi, lizozomi, mitocondrii,
centrozom
2.specifice celulei vegetale: plastide, vacuole.
3.specifice celulei animale: miofibrile – cel. musculară
neurofibrile – cel. nervoasă
 A. ORGANITE CELULARE COMUNE celulei animale şi vegetale

1. RIBOZOMII
•Singurele organite care NU au membrană.
•Sunt formaţi din două subunităţi (mare şi mică) şi conţin ARN şi proteine.
•Se găsesc liberi în citoplasmă sau sunt ataşaţi de reticulul endoplasmic şi de membrana
externă nucleară.
•Au fost descoperiţi de George Emil Palade.
•Au ROL ÎN SINTEZA PROTEINELOR.
 
2. RETICULUL ENDOPLASMIC
•Este o reţea de tuburi şi vezicule cu ROL ÎN TRANSPORTUL intracelular al
diverselor substanţe.
•Poate fi de două tipuri: neted şi rugos (prezintă pe suprafaţa membranei ribozomi).
•ROL - RE NETED – ROL ÎN TRANSPORT ŞI SINTEZA LIPIDELOR,
•RE RUGOS – ROL ÎN TRANSPORT ŞI SINTEZA PROTEINELOR.
3. DICTIOZOMII
•Totalitatea dictiozomilor formează aparatul Golgi.
•Se găsesc în apropierea nucleului şi sunt formaţi din cisterne aplatizate şi
vezicule.

Au ROL ÎN PRODUCEREA DE SECREŢII CELULARE

•Este bine dezvoltat în celulele glandelor.
4. LIZOZOMII
•Sunt vezicule ce conţin enzime hidrolitice, CU ROL ÎN DIGESTIA
INTRACELULARĂ.
Sunt consideraţi măturători ai celulei.
Se găsesc, în special, în leucocite şi în celulele îmbătrânite.

 
5. MITOCONDRIILE
•SUNT ORGANITE CU MEMBRANĂ DUBLĂ.
•Formate din înveliş şi matrix.
-Învelişul este format din două membrane, cea internă având pliuri - criste.
-Matrixul prezintă ADN, ARN, ribozomi, enzime.
 
•Mitocondriile au ROL ÎN RESPIRAŢIA CELULARĂ, în urma căreia rezultă energie
ce va fi stocată în moleculele de ATP. Energia este utilizată de celule pentru toate
procesele metabolice.
 
6. CENTROZOMUL
-Se mai numeşte centru celular şi este situat în apropierea nucleului celulei
-Este format din doi centrioli înglobaţi în centrosferă.
-. ROLUL CENTROZOMULUI ESTE DE A FORMA FUSUL DE DIVIZIUNE
 

CILII ŞI FLAGELII
-sunt organite cu rol locomotor prezenţi în celulele mobile.
 B. ORGANITE SPECIFICE CELULEI VEGETALE
1. PLASTIDELE
- SUNT ORGANITE CU MEMBRANĂ DUBLĂ.
CLOROPLASTELE – conţin pigmenţii clorofilieni (verzi), ce absorb energia luminoasă
în timpul procesului de fotosinteză.
Structural prezintă: - membrană dublă şi stromă;
- membrana externă –netedă;
- membrana internă - prezintă prelungiri – tilacoide 
 
2. VACUOLELE
•Sunt vezicule care conţin suc vacuolar.
•Vacuolele au ROL ÎN DEPOZITAREA APEI, A SUBSTANŢELOR
MINERALE ŞI ORGANICE.
 III. NUCLEUL
•Este componenta de bază a celulei.
•ROL: COORDONATORUL ACTIVITĂŢII CELULARE.
•CONȚINE MATERIALUL GENETIC AL CELULEI
•Este, de obicei, sferic, unic şi situat central.
•Este format din înveliş dublu, nucleoplasmă şi nucleoli.
-Învelişul este reprezentat de membrană dublă cu pori.
-Nucleoplasma conţine cromatină, formată din ADN şi proteine. Din cromatină se
individualizează cromozomii.
CROMOZOMUL