CURS 5

PLASTIDE
Organite specifice celulelor vegetale sunt plastidele care sunt organite
semiautonome (plastidele conin ADN plastidial) si autoreproductibile
(plastidele nu se formeaza niciodat de novo, si se formeaza ntotdeauna din
plastide preexistente)
Totalitatea plastidelor dintr-o celula formeaza plastidomul
-plastidele ndeplinesc roluri f diferite
-dup funcie:
1. PLASTIDE FOTOSINTETIZATOARE
Cloroplaste (plastide verzi, conin clorofila a, b si pigmeni auxiliari
reprezentai de xantofile si caroteni)
cloroplastul algelor se numete CROMATOFOR
cloroplastul de la celulele plantelor (muchi, ferigi, gimnos, angios) se
numete CLOROPLAST
feoplaste (plastide fotosintetizatoare ale algelor brune, conin clorofila
a, clorofila c, si fucoxantina (pigment care da culoarea bruna)
rodoplaste (ale algelor roii, conin clorofila A, B si ficoeritrina)
2. PLASTIDE NEFOTOSINTETIZATOARE
leucoplaste
o plastide incolore
o se depoziteaz diferite substane ca: amidon, lipide, proteine
o pot deveni amiloplaste (depoziteaz amidon), oleoplaste
(depoziteaz uleiuri), proteoplaste (depoziteaz proteine)
cromoplaste
o cele care alturi de cloroplaste, coloreaz mediul
o conin pigmeni carotinoid ici care dau culoarea caracteristica a
petalelor florilor, fructelor, seminelor etc
A. CROMATOFORUL = CLOROPLASTUL ALGELOR
-cromatoforii au o structura mult mai simpla dect cloroplastul, in sensul ca
structura este lamelara, fr zone de gran
-dup nr de cromatofori, algele se mpart in mai multe categorii:
1. alge monoplastidiale - au un singur cromatofor
cromatofor bandiform la Spirogyra sp.
cromatofor campanulat la Chlorella sp si la Chlamydomonas
cromatofor reticulat de la Chladophora -in celula exista un singur
cromatofor reticulat
d1 + d2
1

CURS 5

2. alge biplastidiale - au 2 cromatofori

cromatofori bandiformi la Spirogyra sp
cromatofori lamelari la Closterium sp
cromatofori stelai la Zygnema sp
3. alge pluriplastidiale - au in celula lor mai mult de 2 cromatofori
cromatofori bandiform la Spirogyra sp
B. CLOROPLAST = PLASTIDA FOTOSINTETIZATOARE A PLANTELOR
-forma de lentila biconvexa
d3

CURS 5

plante:
omgrofite ->plastidom de peste 40 de cloroplaste per celula
sciadofite ->plastidom cu puine cloroplaste per celula
Alctuire:
1) nveli bimembranar (peristroniu)
membrana externa -conine mai puine proteine de transport
(permeabila pt moleculele mici)
membrana interna - bogata in proteine de transport
2) stroma = subst. fundamentala a cloroplastului
prezinta un pH de 8, alcalin
conine aproximativ:
50% proteine,
30% globule lipidice,
conine amidon de asimilaie (amidon format in urma procesului
de fotosinteza),
ribozomi,
enzime implicate in diverse biosinteze,
microelemente,
macroelemente,
ADN plastidial (in fiecare cloroplasta exista un nr fix de copii(3-30)
ale ADN-ului plastidial/cloroplasta)(greutate moleculara cuprinsa
intre 85-97x10 la -6 Dalton), ARN plastidial
3) spaiul tilocoidal
-delimitat de o citomembrana care form in interiorul stromei 2 tipuri de
structuri
tilacoizii -> vezicule turtite, aplatizate, aezate ordonat una peste alta
in stive care poarta numele de GRANA
lamele stromatice -> nite canale care fac legtura intre tilocoizii din
zonele de gran nvecinate
d4

CURS 5

MEMBRANA TILOCOIDALA

conine toate componentele necesare absorbiei luminii si transferului de

electroni in scopul obinerii substanelor macroergice
conine PS I si PS II si ATP - sintetizator
la niv mb tilacoidale are loc procesul de fotolizara apei (PS I) si de
fotofosforilare (PS II)
procesul de fotosinteza se desf pe baza a 2 categ de reacii:

1.Reactii dependente de lumina

Foliza apei (PS I)
o se desf la niv mb tilacoidale care se soldeaz cu producerea
de .............?
o acest proces are loc la niv fotosistemului II care este reprezentat
de nite particule situate la niv mb tilacoidale si mai ales pe fata
interna a acestei membrane
Fotofosforilare (PS II)
-reprezentat de alta categ de particule situata de aceasta data pe fata
externa a mb tilacoidale
-se soldeaz cu form subst, macroergice[ATP, NADPH]
-subst macroergice elibereaz energia necesara transformrii CO2 in
glucoza
-acest ultim proces ncepe in stroma cloroplastului si se ncheie in
citosolul celulei
d5

-fotosistemele sunt nite particule care conin clorofile si pigmeni

auxiliari, particule care sunt localizate, unele pe fata interna a mb
tilacoidale, altele pe fata ext a mb acesteia
4

CURS 5

PS II
-particule mari - 175 A in diametru
-frecventa ~500particule/ m 2
-pe fata interna

PS I
-particule mici - 80 A in diametru
-frecventa~1500 part/ m 2
-pe fata externa

d6
d7

d8

2.Reactii care se desfoar la ntuneric

Leucoplaste
plstide incolore care se formeaza din cloroplaste prin pierderea
capacitaii si a structurilor implicate in fotosinteza
dpdv al formei, leucoplastele sunt f diferite: ovala, sferica,
ca localizare, le ntlnim in organele de depozitare ale plantelor sunt
in acele organe care sunt mai puin expuse luminii
->amidon->amiloplast->granula de amidon
d9
ex. Solanum tubercsum (tubercul)

CURS 5

->proteine->proteoplaste
ex. in cotiledoanele embrionului de Phaseolus vulgaris
->uleiuri->oleoplaste
ex. semine de Ricinus communis
D. Cromoplaste
plastide nefotosintetizatoare, colorate, in care se acumuleaz pigmenii
carotinoidici
ac pigmeni carotinoidici se pot acumula in diverse structuri:
->dizolvai in globule lipidice
ex. petalele florile de Chrysanthemum sp.
->fixai pe suportul filamentos din structura cromoplastului
ex. Capsicum annuum
->sub forma de cristale
ex. in rdcina tuberizata de la Daucus carota
pigmenii carotinoidici se pot mpari in:
1. Hidrocarburi carotinoidice
gamma-carotina =>culoarea roie
licopina =>nuane de la rou la roz
beta-carotina=>violet intens
alfa-carotina=>cupriu-violet
2. Derivai oxigenai ai hidrocarburilor carotinoidice
gluteina-pigment de culoare galbena care nsoete beta-carotina si
clorofilele la toate plantele verzi
zeaxantina - pigment de culoare portocalie si se gsete in nveliul
cariopselor de la porumb
6

CURS 5
rodoxantina - pigment de culoare albstruie care se ntlnete att la

conifere, in frunze, cat si in corpul plantelor acvatica =>ac tip de pigmeni

ajuta fixarea luminii cu lungime de unda f sczut