Curs 6

SISTEMUL VACUOLAR
-totalitatea vacuolelor dintr-o celula formeaza vaconul, care ocupa peste
50%din celula
-situaie in care vaconul este foarte redus 5%, in cazul endospermului
-dar si situaii in care vacuomul reprezint 95%, in cazul Citrus sinenis
-sistemul vacuolar al unei celule tinere rezultate in urma diviziunii celulare,
se formeaza prin fuzionarea unui numr variabil de vezicule ale reticulului
endoplasmatic neted si vezicule ale aparatului Golgi
-fiecare vacuola este delimitata de ctre o citomembrana daca poarta
numele de TONOPLAST
FUNCIILE SISTEMUL VACUOLAR
1)sistemul vacuolar reprezint un spaiu de acumulare a apei
2)reprezint un spaiu de stocare pentru nutrienti, metabolitzi si alte
substane de sinteza
1. SISTEMUL VACUOLAR REPREZINT UN SPA IU DE ACUMULARE A
APEI
-celulele acumuleaz apa in vacuole in momentul in care celule ncep sa
creasc rapid, prin ntindere
-apa strbate cu uurina peretele celular primar in baza diferenei de
presiune osmotica, apa ptrunde in vacuole, vacuolele i mresc volumul,
dar cantitatea de citoplasma rmne aceeai, si ea se dispune:
->pe fata interna a membranei plasmatice-periferic- atunci cnd in celula
se formeaza o singura vacuola mare
->periferic, mprejurul nucleului si sub forma de cordoane, in cazul in
care in celula, vacuomul este format din mai multe elemente
d1-Evolutia vacuomului unei celule care creste rapid prin ntindere
ex:-cel a endospermului (Phaseolus vulgaris)

Curs 6

2. REPREZINT UN SPAIU DE STOCARE

METABOLITZI SI ALTE SUBSTANE DE SINTEZA

PENTRU

NUTRIENTI,

-lichidul existent in interiorul vacuolei poarta numele de suc vacuolar

-sucul vacuolar prezinta o compoziie chimica foarte complexa si total
diferita de cea a citosolului
-sucul vacuolar are anumite proprieti: presiune osmotica, vscozitate si
pH
-aceste proprieti variaz in funcie de substanele care acumuleaz in
sucul vacuolar, dar si de proporia in care se acumuleaz
SUCUL VACUOLAR ESTE ALCTUIT DIN:
1. APA
2. SUBSTANE ANORGANICE: CLORURI, FOSFAI, SULFAI, AZOTAIde Na, K, Mg, Ca
3. SUBSTANE ORGANICE -numeroase si complexe
a. MONOZAHARIDE: FRUCTOZA, GLUCOZA
b. ACIZI ORGANICI
ACIDUL MALIC (in fructele de Malus domestica)
ACIDUL TARTRIC (in fructe de Vitis vinifera)
ACIDUL OXALIC (in frunze de Oxalis acetosella-ma/crish)
ACIDUL CITRIC (in Citrus limon si Citrus sinensisportcala)
*Citrus reticulata-mandarina
Citrus aurantium - grapefruit
Citrus maxima pomelo
b. GLUCOZIDE-subst toxice pt plante si om, sunt produi de detoxifiere
ai celulei
vegetale pe care noi ii consumam odat cu seminele si fructele
AMIGDALINA ->samanta Amygdalus so
SAPOMINA ->Saponaria officinalis (sa/punaritza/)
CUMARINA ->in Anthoxanthum odoratum (vitzelar)
-parfumeaza vodka, cantiti mari duc la stri depresive
c. ALCALOIZI
peste 5000 de tipuri de alcaloizi
2

Curs 6
mijloace de aprare ale celulelor vegetale mpotriva diferiilor parazii
asupra omului si animalelor, in cantitate mai mare afecteaz SNC in
sens
stimulator sau in sens depresiv
CONIINA, din Conium maculatum (cucuta) => paralizia SNC si moarte
SOLANINA, in fructele si tuberculii care incoltesc de Solanum
tuberosum
NICOTINA - complex format din 11 alcaloizi si care se gsesc in
fructele de Nicotiniana tabacum si Nicotiana rustica=> act toxic
asupra SNC si sistemul cardiovascular
COFEINA - din fructele de Cofeea arabica ->determina un efect
stimulator al SNC, dup care efectul devine depresiv
STRICNINA - blocarea activitii de transmitere sinaptica la nivelul
musculaturii netede si moartea prin stop cardiac; din Strichnos nuxvomica
OPIUMUL - din capsulele de Papaver somniferum
COLCHICINA - din Colchicum autemnale
e) AMINOACIZI
glicocolul - in celule de Phaseolus vulgaris(semine)
glutamina - in semine de Beta vulgaris (sfecla)
valina - in Linum sp.

f)TANINURILE - substane anti....? cu aciune bactericida care se

acumuleaz in vacuole speciale denumite vacuole taninifere care au drept
caracteristic prezenta unui tonoplast foarte gros
->frunze de Juglans regia, Gale (pana la 70%)
g) FLAVONELE - absorb radiatii UV
->plante din zone ecuatoriale sau de pe platourile alpine ale
munilor
h) ULEIURILE SOLIDE (Grsimi) ->din celule cotiledoanelor de
Helianthus annuus (floarea soarelui)
i) ULEIURILE VOLATILE - se acumuleaz in
-> celule secretoare : de le Pelargonium zonale (muscata)
-> celule secretoare izolate: de la Laurus nobilis
-> buzunare secretoare - pericarpul si frunzele citricelor -Citrus
sinensis
3

Curs 6

SUBSTANE ERGASTICE
-componente neprotoplasmatice ale celulei vegetale care pot sa urmeze in
corpul plante 2 cai:
1) pot sa fie reutilizate in metabolismul celular
2) pot sa fie eliminate, excretate in afara celulelor sau in afara corpului
plantei
-ac subst, ergatice imprima calitatea diferitelor produse vegetale care capt
astfel importanta industriala, farmaceutic, alimentara
-dup natura lor, subs, ergastice se mpart in 2 mari categorii:
A. ANORGANICE - cristalele minerale de carbonat de calciu, de dioxid
de silicu, de sulfat de calciu

B. ORGANICE:
1. CAUCIUCUL NATURAL
-produs in nite structuri speciale denumite LATICIFERE care se ntlnesc
la plante precum Euphorbia sp, Hevea brasiliensis
-laticiferele pot sa fie unicelulare sau pluricelulare
-o caracteristica de baza a laticiferelor o reprezint PC gros, evident ngroat,
iar latexul conine granule de amidon sub forma de bastonae/ mosor
alungit/ os
d2 - Laticifera unicelulara la Euphorbia spendens

2. RINA
-se produce si se acumuleaz in scoara gimnospermelor, in frunzele de
brad, molid etc, la nivelul unor structuri care se numesc canale rezinifere
-in frunza de brad, canalele rezinifere sunt lungi si strbat frunza pe toata
seciunea ei
-in seciune transversala, se observa ca un canal rezinifer
d3 - Canal rezinifer din frunza e Pinus sylvestris

Curs 6

3. AMIDON
-se formeaza in leucoplast si se depune in leucoplast pana cand cantitatea
de amidon depete limitele leucoplastului si atunci discutam de granula
de amidon
-granulele de amidon se deosebesc intre ele ca forma, mrime si structura
->cotiledoane de Phaseolus -forma ovala, prezinta un hil alungit si
ramificat si prezinta straturi de cretere concentrice
d4

->tubercului de Solanum tuberosum

granule de amidon simple granule de amidon semicompuse granule de
amidon compuse
d5
d6
d6

Curs 6

4. CRISTALE MINERALE
-oxalat de calciu -forma insolubila a acidului oxalic
->prismatice
->poliedrice
->grupate formnd DRUZE -d8
->aciculare formnd RAFIDE -d9- frunzele de Pistia sratiotes

5. ULEIURILE VOLATILE
ex: frunza de Citrus Sinensis in seciune transversala - d10

-celule secretoare izolate

ex.: frunza de Laurus nobilis - d11

Curs 6
-uleiuri volatile din perii secretori - Pelargonium zonale
6. ALEURONA
7. IMELINA