ŢESUTURI VEGETALE

MERISTEMATICE ŞI DEFINITIVE
RECAPITULARE PENTRU BAC

BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

 ŢESUTURILE

Sunt grupări de celule interdependente care au

origine
ACEEAŞI formă
structură
funcţie
HISTOS în limba greacă însemnă ŢESUT
HISTOGENEZA HISTOLOGIA

• GENESIS în limba grecă • LOGOS în limba greacă

înseamnă naştere; înseamnă ştiinţă;
• HISTOGENEZA este procesul • HISTOLOGIA este ramura
de diferenţiere celulară şi de biologiei care studiază
formare a ţesuturilor; ţesuturile;
 După gradul de diferenţiere
celulară, ţesuturile vegetale pot fi:
EMBRIONARE DEFINITIVE
se mai numesc  sunt alcătuite din celule
meristeme diferenţiate, specializate
pentru îndeplinirea unor
sunt formate din celule
funcţii specifice;
mici, rotunjite, cu
pereţi subţiri, fără  au forme şi dimensiuni
spaţii libere între ele; diferite, puţină citoplasmă,
pereţi celulari modificaţi
SE DIVID
secundar şi vacuole
CONTINUU prin
voluminoase:
mitoză
 NU se mai divid;
 ŢESUTURILE EMBRIONARE SAU MERISTEMELE
se clasifică după:
POZIŢIE ORIGINE
APICALE situate în vârful Meristem îşi au Exemplu:
rădăcinilor şi primar originea în
tulpinilor – asigură embrion meristeme
creşterea în apicale şi
lungime a intercalare
INTERCALARE întânite la nivelul rădăcinii şi
internodurilor tulpinii
tulpinilor
articulate
Meristem îşi au Exemplu:
secundar originea în
– asigură celule deja meristeme
LATERALE dispuse lateral îngroşarea diferenţiate ale laterale
faţă de axul secundară a căror celule
central al rădăcinii şi se pot divide
rădăcinii şi tulpinii din nou
tulpinii
ŢESUTURILE DEFINITIVE se clasifică în:
EPIDERMĂ
PRIMARE EXODERMĂ
ŢESUTURI DE APĂRARE ENDODERMĂ
SECUNDARE SUBER
FELODERM
DE ASIMILAŢIE
ŢESUTURI FUNDAMENTALE DE DEPOZITARE
AERIFER
ACVIFER
ŢESUTURI CONDUCĂTOARE VASE LEMNOASE
VASE LIBERIENE
ŢESUTURI MECANICE COLENCHIM
SCLERENCHIM
ŢESUTURI SECRETOARE
ŢESUTURI DE APĂRARE:
- au rol de protecţie
- sunt formate din unul sau mai multe straturi de celule fără spaţii
intercelulare între ele;
- ţesuturile de apărare secundare îşi au originea într-un meristem secundar ce
apare în scoarţa rădăcinii şi tulpinii plantelor cu îngroşare anuală numit FELOGEN
primare secundare

epiderma exoderma endoderma suber feloderm

• situată la exteriorul • întâlnită la • este stratul cel • format din mai • format din celule
organelor vegetative; rădăcină; mai profund al multe straturi de vii, rotunjite, cu
• formată, de regulă, • este scoarţei rădăcinii celule moarte, cu spaţii intercelulare;
dintr-un singur strat reprezentată de situat la exteriorul pereţi îngroşaţi şi • este dispus
de celule subţiri ( de primele 2-3 periciclului impregnaţi cu circular spre
exemplu la straturi de suberină; interiorul
rizodermă) sau uşor celule ale •este dispus felogenului
îngroşaţi; scoarţei, situate circular spre
• unele celule pot imediat sub exteriorul
forma peri sugători, rizodermă felogenului
stomate sau peri;
 ŢESUTURI DE APĂRARE PRIMARE
ÎNTÂLNITE ÎN STRUCTURA RĂDĂCINII
peri absorbanți

rizodermă

exodermă

scoarță

endodermă
periciclu
fascicul liberian
metaxilem
măduvă

fascicul lemnos

www. creează.com
 ŢESUTURI DE
APĂRARE SECUNDARE

BIOLOGIE, clasa a X a, Stelică Ene şi

colaboratorii
ŢESUTURI FUNDAMENTALE
au rolul de a produce sau depozita diferite substanţe

ŢESUTUL ASIMILATOR • are rol în fotosinteză;

• este format din celule ce conţin
cloroplaste;
• este prezent în toate organele
verzi ale plantei, mai ales în
frunze;
ŢESUTURILE ŢESUTUL DE DEPOZITARE • este format din celule cu
vacuole mari, în care se pot
FUNDAMENTALE depozita diferite substanţe
organice
sunt reprezentate de: ŢESUTUL AERIFER • întâlnit la plantele acvatice,
este alcătuit din celule cu
numeroase spaţii intercelulare
în care se acumulează aer
ŢESUTUL ACVIFER • întâlnit la cactuşi este alcătuit
din celule cu capacitatea de a
acumula mari cantităţi de apă
 Ţesut asimilator

Legendă:
C – cuticulă ;
C.C - celu le parenchimatice cu cloroplaste N – nervură;
E.S – epidermă superioară; X- vase lemnoase (xilem);
P- țesut palisadic; F – vase liberiene (floem);
L- țesut lacunar; S – ostiolă;
M – mezofilul frunzei; C.S. - cameră stomatică;
E.F. - epidermă inferioară C.G – celule stomatice
www. ro.wikipedia.ro
ŢESUTURI CONDUCĂTOARE
- sunt formate din celule alungite denumite vase conducătoare;

TRAHEIDE = formate din celule alungite,

vase lemnoase cu capete ascuţite şi pereţi
imperfecte despărţitori între ele;
VASELE au aspectul unor tuburi
CONDUCĂTOARE VASE TRAHEE = alungite, fără pereţi
sunt de două LEMNOASE vase lemnoase despărţitori între ele;
tipuri: (XILEM) perfecte

sunt alcătuite din celule vii,

VASE se mai numesc cu pereţi despărţitori
LIBERIENE VASE CIURUITE transversali prevăzuţi cu
(FLOEM) numeroase orificii – plăci
ciuruite
ŢESUTURI CONDUCĂTOARE
- conduc sevele în corpul plantelor;

VASELE se asociază cu conduc seva brută în corpul

parenchim lemnos şi plantei
CONDUCĂTOARE
fibre lemnoase constituind
LEMNOASE FASCICULE LEMNOASE

VASE se asociază cu conduc seva elaborată în

CONDUCĂTOARE parenchim liberian, corpul plantei
fibre liberiene şi
LIBERIENE
celule anexe constituind
FASCICULE LIBERIENE
ŢESUTURI MECANICE
- au rol de susţinere şi asigură rezistenţă mecanică a diferitelor organe ale plantei;
- sunt alcătuite din celule cu pereţi îngroşaţi;

ŢESUTURILE
MECANICE, COLENCHIM alcătuit din celule vii, cu
pereţi celulozici, inegali
după tipul îngroşărilor îngroşaţi;
se clasifică în:

SCLERENCHIM alcătuit din celule moarte

cu pereţii puternic şi
uniform îngroşaţi
 ŢESUTURI SECRETOARE
- sunt alcătuite din celule ce au capacitatea de a produce şi elimina: uleiuri eterice, răşini,
taninuri, latex, etc.
Cavitatea glandulară cu ulei în frunza de Dictamnus albus

epidermă
cuticulă

cloroplaste

www.scrigroup.com
Gabriela Șerbănescu
Jitariu , C. Toma,
Morfologia și anatomia
plantelor
Cavitate secretoare
ulei
 TEMĂ
• După gradul de diferenţiere celulară, ţesuturile vegetale pot fi
embrionare și definitive;
a. Descrieți alcătuirea unui țesut embrionar și precizați principala sa
caracteristică;
b. Clasificați țesuturile definitive după funcția îndeplinită;
c. Alcătuiți un minieseu intitulat “Țesuturi fundamentale“. În acest scop
respectați următoarele etape:
- enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora a unui text coerent, format din tre-patru
fraze folosind corect și în corelație noțiunile enumerate;
 ŢESUTURI ANIMALE:
EPITELIALE ŞI CONJUNCTIVE
RECAPITULARE PENTRU BAC

BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

Lecţia 5
 ŢESUTURILE EPITELIALE:
ȚESUT EPITELIAL

-sunt alcătuite din celule de

forme şi dimensiuni diferite;
- NU sunt vascularizate şi
de aceea se hrănesc prin
membrană
bazală difuziune din ţesutul
fibre
conjunctiv adicent, de care
elastice sunt separate printr-o
macrofage
membrană bazală;
fibre de
reticulina

www.dc436.4shared.com
Fibre de
colagen
 ŢESUTURI EPITELIALE
pavimentoase simple

unistratificate cubice
simple

cilindrice
simple

DE la suprafaţa corpului formează epiderma sau pseudo-

ACOPERIRE căptuşesc interiorul organelor cavitare, formând unistratificate
mucoase

pluristratificate pavimentoase
cheratinizate

ŢESUTURILE pavimentoase
EPITELIALE necheratinizate

după rol cubice

se clasifică în: cilindrice

GLANDULARE se asociază cu ţesut conjunctiv, vase şi nervi glande exocrine au canale de excreţie
formând glande a produşilor secretaţi

glande endocrine produsul de secreţie

numit HORMON se
varsă direct în sânge
glande mixte

SENZORIALE sunt alcătuite din celule ce pot recepţiona stimuli din

mediul extern sau intern şi de a-i transforma în
impuls nervos
 ȚESUTURI EPITELIALE

epiteliu pavimentos stratificat

epiteliu pavimentos simplu
pavimentos
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE
 sunt alcătuite din:
a. celule conjunctive de diferite forme
şi dimensiuni, cu spaţii între ele;
b. fibre conjunctive: de colagen,
reticulină, elastină;
c. substanţă fundamentală care poate fi:
moale, semidură şi dură;
 îndeplinesc funcţii de :
-susţinere;
-de hrănire;
- de protecţie;
-de formare a elementelor figurate;

www.esanatos.com
ŢESUTURI CONJUNCTIVE
Ţesut conjunctiv lax • însoţeşte alte ţesuturi;
• are rol trofic;

Ţesut conjunctiv se întâlneşte în:

adipos • hipoderm – cu rol în termoreglare;
• în jurul unor organe (rinichi, ochi) - cu rol de
ŢESUTURI protecţie;

CONJUNCTIVE Ţesut conjunctiv • se găseşte în măduva osoasă roşie;

reticulat •are funcţie hematogenă
MOI
ŢESUTURILE Ţesut conjunctiv • se întâlneşte în tunica medie a vaselor de sânge;
elastic
CONJUNCTIVE
după natura Ţesut conjunctiv se întâlneşte în
fibros • tendoanele muşchilor
• capsulele ce acoperă rinichiul şi ficatul

substanţei ŢESUT Ţesut cartilaginos • formează cartilajele costale, traheale, laringeale

fundamentale SEMIDUR hialin

se clasifică în: (CARTILAGINOS) Ţesut cartilaginos • se găseşte în pavilionul urechii şi în epiglotă;

elastic

Ţesut cartilaginos • formează discurile intervertebrale şi meniscurile

fibros articulare

ŢESUT DUR Ţesut osos compact • se găseşte în diafiza oaselor lungi şi la suprafaţa
epifizelor, a oaselor scurte şi late
(OSOS)
Ţesut osos spongios • se găseşte în epifizele oaselor lungi şi în interiorul
oaselor scurte şi late
 ŢESUTURI CONJUNCTIVE SEMIDURE SAU
CATILAGINOASE
 substanţa fundamentală se numește CONDRINĂ;

 celulele cartilaginoase – CONDROCITE - se găsesc în cavităţi ale

substanţei fundamentale numite CONDROPLASTE;

 NU sunt vascularizate;

 hrănirea se face prin difuziune din membrana conjunctivo-vasculară

ce acoperă cartilajul;
 ŢESUT CONJUNCTIV DUR –
ŢESUTUL OSOS
ŢESUTUL OSOS ESTE ALCĂTUIT DIN:

1. CELULE OSOASE
 osteoblaste – celule osoase tinere ce
secretă oseină;
 osteocite– celule osoase adulte, stelate,
cu numeroase prelungiri, adăpostite în
cavităţi numite osteoplaste;
 osteoclaste – celule osoase gigant cu rol
în osteogeneză;
2. FIBRE CONJUNCTIVE DE COLAGEN
ŞI RETICULINĂ
3. SUBSTANŢĂ FUNDAMENTALĂ formată
din:
 componenta organică - oseină -(34%)
 componenta anorganică – săruri de Ca
şi P - (66%);
- prin impregnare cu săruri minrale
substanţa fundamentală devine dură şi
formează LAMELE OSOASE;
- după dispunerea acestora ţesutul osos se
clasifică în ţesut osos compact şi ţesut
osos spongios
ŢESUTUL OSOS COMPACT
 lamele osoase sunt dispuse sub formă de
cercuri concentrice în jurul unui canal Havers
ce conţine ţesut conjunctiv cu vase de sânge şi
nervi;

 un canal Havers cu lamele osoase dispuse

concentric şi osteocitele din osteoplaste
formeaz ă un sistem haversian sau osteon
– unitatea structurală şi funcţională a ţesutului
osos compact;

ȚESUTUL OSOS SPONGIOS

 lamelele osoase denumite

TRABECULE sunt dispuse întâmplător
şi se întretaie delimitând cavităţi
denumite AREOLE în care se găseşte
ţesut conjuctiv reticulat
 TEMĂ
• În organismul animal există patru tipuri de țesuturi:
epitelial, conjunctiv, muscular și nervos.
a. Definiți țesutul;
b. Clasificați țesuturile epiteliale după rolul lor în organism;
c. Alcătuiți un minieseu intitulat “Țesut conjunctiv dur “. În acest scop
respectați următoarele etape:
- enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora a unui text coerent, format din tre-patru
fraze folosind corect și în corelație noțiunile enumerate;