Bacterioze la plante, animale si

om
PINTILIE BEATRICE
CLASA A IX A
STIINTE SOCIALE
 1. Bacterioze la om
 Boala infecțioasă (boală contagioasă, boală comunicabilă, boală transmisibilă, boală infecto-
contagioasă, boală molipsitoare), este cauzată de un agent biologic (virus, bacterie, parazit mono sau
multicelular, ciupercă, insectă, sau prion - un peptid, o fracțiune de proteină) față de care organismul
atacat, în cadrul unui complex de împrejurări, nu este capabil să se apere.
 Bolile infecțioase afectează omul, animalele, plantele, insectele, chiar și bacteriile (viruși bacterieni).
Ele pătrund în corp prin anumite „porți de intrare”, fiind transmise direct, de la persoană la
persoană, sau prin vectori 

 Exemple de agenți infecțioși

a. După etiologie agentul patogen poate fi: b. Bacterii
Virusuri Articol principal: Bacterie.
Articol principal: Virus •Gastro-enterite (Salmonella, Shigella).
Bolile gripale. •Sifilis (Treponema pallidum).
Hepatitele epidemic •Tuberculoză (TBC - Mycobacterium tuberculosis, var.
Parotidită epidemică. bovis, var. humanis, M africanum).
SIDA. •Boli ictero-hemoragice bacteriene (Leptospiroză dată de 
Mozaicul tutunului. Leptospira icterohaemoragica)
 c. Micoze (fungi, ciuperci patogene)
 Articol principal: Micologie.
 Tricofiții - Thinea capitis, Thinea ungvis, onychomycosis (date de genul Trichophyton)
 Epidermofiții (Epidermophyton).
 Micoze profunde (nocardia)
 Boli micotice asociate: «Piciorul de Madura», mycetoma - Maduromycetes + bacterii anaerobe (clostridium).
 d. Paraziți[modificare | modificare sursă]
 Articol principal: Parazitism.
 Paraziți monocelulari (Protozoar)[modificare | modificare sursă]
 Articol principal: Protozoar.
 Malarie, dată de Plasmodium vivax, Plasmodium malariae, Plasmodium falciparum, Plasmodium ovale.
 Amebiaze - Entamoeba histolytica.
 Leișmanioze - «Butonul de Orient».
 Tripanosomiaze - «Boala somnului».
 Paraziți multicelulari[modificare | modificare sursă]
 Articol principal: Tenie.
 Teniile: ascaridiaza, enterobiaza
 Teniile animalelor: toxocarioza canină (Toxocara canis), toxocarioza felină (Toxocara cati), VLM - Visceral larva migrans la om.
 2. Bacterioze la plante

 Bacteriozele sunt un alt fel de boli care apar la plante, fiind si ele de mai multe feluri:
 Putregaiul bacterian al muscatei (Xanthomonas pelargonii) este o bacterioaza care este favorizata de caldura si umiditatea
relativa ridicata.
 Se manifesta sub forma de pete necrotice cu diametrul de 2 � 4 mm, inconjurate de un cerc galben, ingalbenirea frunzelor
tinere sau persistenta dupa imbolnavire a frunzelor pe lastari.
 La taierea lastarului se observa ingalbenirea si brunificarea vaselor conducatoare.
 Ca modalitati de combatere amintim dezinfectia termica a pamantului, ghivecelor, bricegelor cu care se lucreaza la butasire,
distrugerea insectelor care transmit bacteria.
 Acestea sunt mai mult masuri preventive deoarece combaterea este aproape imposibila.
 Arsura bacteriana a frunzelor de muscata (Pseudomonas erodii) este o bacterioza care se recunoaste dupa petele transparente
cu zona centrala usor adancita de culoare brun-rosiatica.
 In final frunzele se ingalbenesc si par arse.
 Combaterea acestei bacterioze se poate face prin: ruperea si arderea frunzelor atacate, precum si luarea masurilor de prevenire
prezentate la putregaiul bacterian.
 Patarea si putrezirea plantelor (Erwinia carotovora) - aceasta boala produce pagube mari la violetele de camera. Se manifesta
pe plantele mature sub forma de pete uleioase in locul unde se prind frunzele. Caldura si umiditatea ridicata favorizeaza
aparitia bolii. Frunza devine fleasca iar pe tulpina se instaleaza un putregai moale brun-roscat. Combaterea acestei boli o puteti
realiza prin: evitarea excesului de apa si luarea de masuri preventive ca dezinfectia pamantului, a ghivecelor si uneltelor cu
care se lucreaza.
 Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens) apare pe radacinile plantelor, sub forma de tumori si poate
avea diferite marimi.
 Tesuturile plantei sunt distruse si astfel cresterea este stanjenita.
 Cu timpul planta va murii. Modalitati de combatere a cancerului bacterian: distrugerea plantelor bolnave,
dezinfectia pamantului, evitarea udarii cu apa rece.
 3. Bacterioze la animale
 Antraxul, cărbunele, buba neagră sau dalac este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză
(boală comună omului și animalelor ), fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovinAgentul etiologic[
modificare | modificare sursă]
 Agentul patogen al bolii a fost descoperit în anul 1849 de medicul german Aloys Pollender, fiind un bacil aerob, sporulat, sub
formă de bastonașe, Gram pozitiv, în forma vegetativă fiind capsulat (capsulă care-l protejează în sânge de fagocitare).
 Răspândire[modificare | modificare sursă]
 Antraxul sau dalacul este răspândit pe tot globul boala având o incidență mai mare în locurile umede, mlaștini, zone
inundabile, unde pot fi transportații sporii bacteriei (forma de rezistență) care provin din cadavrele animalelor îmbolnăvite de
antrax.
 În asemenea regiuni infectate prin spori, bacilul antraxului poate să persiste în pământ zeci de ani, aceste locuri fiind
denumite pășuni blestemate cu îmbolnăviri mai numeroase în primăvară și în anii cu precipitații abundente.
 Istoric
 Boala este amintită în Biblie, la greci din timpul lui Homer, sau la romani din timpul lui Ovidiu, medicii arabi numesc boala
apărută la om focul persic.
 Existența bolii la animale sălbatice este observată din secolul IX de atunci este considerată ca o boală cu forme epidemice.
 Bacilul antraxului este descris de Robert Koch 1877, ulterior s-a încercat prin diferite experimentări germane, engleze,
sovietice și americane folosirea bacilului antraxului, ca și agentul pestei (Yersinia pestis) ca armă biologică în războaie, sau de 
organizații fundamentaliste prin actele de terorism.
 Prevenție
 Se iau măsuri de precauție pentru a evita contactul cu pielea și orice lichide care provin din deschiderile naturale ale corpului
unui corp decedat care este suspectat de adăpostirea antraxului. [4] Corpul trebuie pus în carantină strictă. O probă de sânge este
colectată și sigilată într-un recipient și analizată într-un laborator autorizat pentru a se stabili dacă antraxul este cauza
decesului.
 Corpul trebuie închis într-o pungă etanșă și incinerat pentru a preveni transmiterea sporilor de antrax.
 Vizualizarea microscopică a bacililor încapsulați, de obicei în număr foarte mare, într-un frotiu de sânge colorat cu albastru de
metilen policrom (pata McFadyean) este pe deplin diagnostic, deși cultura organismului este încă standardul de aur pentru
diagnostic.
 Izolarea completă a corpului este importantă pentru a preveni posibila contaminare a altora. [4]
 Antibiotice
 Antibioticele preventive sunt recomandate celor care au fost expuși.
  Detectarea timpurie a surselor de infecție cu antrax poate permite luarea de măsuri preventive.
 Ca răspuns la atacurile antrax din octombrie 2001, Serviciul Poștal al Statelor Unite (USPS) a instalat
sisteme de biodetecție (BDS) în instalațiile lor de prelucrare a corespondenței pe scară largă.
 Planurile de răspuns BDS au fost formulate de USPS împreună cu respondenții locali, inclusiv
pompieri, poliție, spitale și sănătate publică.
 Angajații acestor facilități au fost educați despre antrax, acțiuni de răspuns și medicamente 
profilactice.
 Datorită întârzierii inerente obținerii verificării finale a faptului că antraxul a fost utilizat, tratamentul
profilactic cu antibiotice al personalului posibil expus trebuie început cât mai curând posibil.