Ţesuturi vegetale

Definitie
Ţesutul este format din celule care au aceeaşi origine,
aceeaşi structură şi care îndeplinesc aceeaşi functie.
HISTOGENEZA= procesul de formare a tesuturilor.
HISTOLOGIE= stiinta ce studiaza tesuturile.

Etapa1 Etapa 2
CELULA OU----------EMBRION-------- ADULT
(zigot) (tes. embrionare) (tes.adulte
definitive)
 Clasificarea ţesuturilor
I. Dupa forma celulelor:
- PARENCHIMATICE ( celule izodiametrice)
- PROZENCHIMATICE ( celule heterodiametrice)

II. Dupa gradul de diferentiere:

-EMBRIONARE
-ADULTE ( DEFINITIVE)
Ţesuturile embrionare (meristeme)
 Sunt ţesuturi tinere
 Celulele se divid intens
 Ulterior se diferenţiază
şi se specializează =>
ţesuturi definitive

Caracteristicile
celulelor:
 mici, rotunde
 cu pereţi subţiri
 fără spaţii între ele
 cu nucleu mare
 Citoplasma abundenta
Embrionul seminţei
este format din
meristeme, de
aceea meristemele
mai sunt numite de
unii histologi şi
ţesuturi
embrionare.
 Clasificarea meristemelor
TIPURI MERISTEME:
A. PRIMORDIALE
- In structura embrionilor

- La plantele mature DOAR la nivelul varfurilor de crestere

B. PRIMARE
-cu un inceput de diferentiere , DAR ISI PASTREAZA
capacitatea de diviziune
1. APICALE-in varful radacinii, tulpinii=> cresterea IN
LUNGIME a organelor plantei
2. INTERCALARE- in internoduri la tulpinile articulate ( la
graminee)
 MERISTEME
C. SECUNDARE ( LATERALE) -celule din tesuturile definitive, care
isi REDOBANDESC capacitatea de diviziunea mitotica.
-dispuse lateral fata de axa radacinii sau tulpinii bienale si perene=> crestere in
GROSIME a plantei.

1. CAMBIUL VASCULAR ( LIBERO-LEMNOS) –in cilindrul central

-apare între elementele de lemn şi de liber primar=>
o exterior- liber secundar
o interior -lemn secundar.
2. FELOGENUL = CAMBIUL SUBERO-FELODERMIC –in scoarta
-genereaza la exterior- SUBER
la interior- FELODERM ( SCOARTA SECUNDARA)
. FELOGENUL CAMBIUL VASCULAR
 TESUTURI DEFINITIVE
se formeaza din meristeme primare

-caracteristici-celule mult diferentiate

CLASIFICARE:
1. TESUTURI DE APARARE

2. TESUTURI FUNDAMENTALE
(PARENCHIMATICE)
3. TESUTURI CONDUCATOARE ( VASCULARE)

4. TESUTURI MECANICE ( DE SUSTINERE)

5. TESUTURI SECRETOARE
 1.TESUTURI DE APARARE

-localizare –la exterior

-rol- protectie
-tipuri: EPIDERMA, EXODERMA, ENDODERMA, SUBERUL
TIPURI:
a) EPIDERMA – unistratificata, celule cu peretii subtiri/ingrosati ,fara spatii
intre celule, acoperiti cu substante protectoare ( ceara)
-celule lipsite de cloroplaste (exceptie la ferigi, plantele de
apă şi de umbră).
-epiderma radacinii se numeste RIZODERMA
- unele celule formeaza stomatele
perii glandulari
protectori
absorbanti
 Stomatele

 Formaţiuni epidermice prin

care se stabilesc legături
între mediul înconjurător şi
ţesuturile aflate sub
epidermă.
Alcătuire:
 Două celule stomatice
reniforme, cu
cloroplaste.
 Orificiu - ostiolă.
 Perii
 Formaţiuni epidermice
ce apar prin creşterea
şi alungirea
membranelor externe
ale celulelor
epidermice.
 Apără planta contra
radiaţiilor solare, alţii
sunt agăţători,
absorbanţi sau
secretori, etc.
b) EXODERMA-primul strat al scoartei radacinii;
c) ENDODERMA-ultimul strat al scoartei radacinii, ce
protejeaza cilindrul central si are rol in circulatia apei ( celule
de pasaj)
d) SUBER- celule moarte , fara spatii, cu pereti impregnati cu
suberina ( substanta grasa)
acopera suprafata radacinilor si tulpinilor lemnoase
( pluta la stejarul de pluta)
este intrerupt de lenticele prin care se fac schimburi
gazoase cu mediul
Suberul
 2.Ţesuturi fundamentale (trofice, de hrănire)
- celule vii, cu pereţi subţiri, cu spaţii între celule.
Se mai numesc şi parenchimuri.
Clasificare:
a) Parenchimuri asimilatoare-contin numeroase cloroplaste
rol in fotosinteza
b) Parenchimuri de depozitare
au vacuole mari
exista in tulpini subterane , radacini tuberizate
c) Parenchim aerifer –celule cu spatii intercelulare pline cu aer
caracteristic plantelor acvatice (nufar)
d) Parenchim acvifer-celule mari cu vacuole cu apa
rezerva de apa pe perioadele secetoase ( plante xerofite)
Parenchim de depozitare Parenchim asimilator
subst de rezerva (clorenchim)
Parenchim acvifer Parenchim aerifer
 3. Tesuturi conducatoare ( vasculare)
-raspandite in intrega planta
-formate din: vase alungite –lemnoase
+ liberiene
parenchim
+
tesut mecanic de LEMN si DE LIBER
fascicule dispuse alternativ in radacina
LIBEROLEMNOASE-la
tulpina si frunze ( nervuri)
 Vase conducatoare

VASE LEMNOASE ( XILEM) VASE LIBERIENE ( FLOEM)

 Celule moarte cu pereti  Celule VII -anucleate
lignificati  Au peretii transversali
 TRAHEIDE –VASE perforati ( tuburi ciuruite)
IMPERFECTE cu pereti  Anucleate
transversali persistenti ( la  Transporta seva elaborata
ferigi si gimnosperme)
 TRAHEE-VASE
PERFECTE –tuburi
continue ( la angiosperme)
 Transporta seva bruta
 4. Tesuturi mecanice ( de sustinere)
- impiedica ruperea, ajuta comprimarea si incovoierea

a) COLENCHIM b) SCLERENCHIM

 Tesut viu, elastic  Tesut mort, rigid

 Celule cu pereti ingrosati  Celule cu pereti ingrosati
INEGAL EGAL
 Asigura rezistenta si
flexibilitatea plantelor,
asigura o anumita pozitie in
spatiu
 5. Tesuturi secretoare
-celule care NU formeaza un tesut propriu zis pentru ca nu au
origine comuna si nici continuitate structurala
-unele substante sunt folosite in metabolismul plantei
( produse de secretie)
scoase din circuitul metabolic
( produse de excretie)
- secreta diferite substante ( uleiuri eterice, latex, cauciuc)

- prezente sub forma de buzunare excretoare ( portocala), canale

excretoare ( pin), peri secretori ( levantica)
 Evaluare
 Ce tip de ţesut este
prezentat în
imagine?
 caracterizaţi
celulele.
 Ce tip de ţesut este
cambiul?
 Ce generează
cambiul?
 Ce tip de ţesut este
felogenul?
 Ce generează
felogenul?
 Daţi exemple de ţesuturi de apărare.
Care sunt formaţiunile epidermice?
 Daţi exemple de ţesuturi
fundamentale (trofice, de hrănire)
Ce este ţesutul?