Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ncrengtura Bacteriophyta
ncrengtura Cyanophyta
Cuprins
Introducere
Morfologia bacteriilor
Nutrita / Inmultirea
Regnul Monera
Archaebacteria
Eubacteria
10
Cyanobacteria
13
Ecologia Cyanobacteriilor
20
Cercetari recente
21
Importanta procariotelor
22
Bibliografie
23
Introducere
Din acest regn fac parte bacteriile si algele
albastre-verzi, cu dimensiuni intre 0,1 si 10 cm.
Bacteriile sunt organisme unicelulare sau
coloniale, raspandite pretutindeni in natura, in sol,
in apa, in aer, in corpul plantelor, animalelor si al
omului.
O celula bacteriana este formata din: perete
celular, membrana, citoplasma si substanta
nucleara difuza, numita nucleoid. La exteriorul
peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate
de o capsula gelatinoasa . Bacteriile pot prezenta
unul sau mai mutlti cili dispusi de jur imprejurul
celulei sau la unul din capetele ei.
Se
reproduc
asexuat
prin
diviziune
Morfologia bacteriilor
Forme
Nutritia
Bacterii
Inmultirea
Prin
endospori
Prin fisiune binara o bacterie se poate divide
la fiecare 20-30 de minute
Recombinare genetica conjugare, transductie
sau transformare
Regnul Monera
Subregnul
Archaebacteria
Subregnul
Eubacteria
Subregnul
Cyanobacteria
Archaebacteria
Cuprinde bacterii anaerobe(organisme care nu necesita
oxigen), primitive, care populeaza habitate restranse
cum sunt apele termale, zona artica, solurile saraturoase
si acide.
Pot fi sferice, bastonas, plata, neregulata, etc.
Archaebacterii metanogene:
Strict anaerobe
Produc gaz metan
Este cel mai mare grup de archaebacterii
Ordine:
Methanobacteriales, Methanococcales,
Methanomicrobiales
Archaebacterii halofile extreme:
Sunt gram sau gram +
Necesita concentratii mari de NaCl
Halobacterium si Halococcus
10
Eubacteria
Se imparte in doua grupe
Gram pozitive: afectate de coloratia gram
Coci si bastonase care formeaza endospori rezistenti
la temperaturi ridicate si viabili perioade lungi de
timp
Staphylococus aureus
anthracis
Bacillus
11
Lactobacillus bulgaricus
griseus
Streptomyces
12
Gram negative
Genul Rhizobium bacterii fixatoare de azot,
formeaza nodozitati pe radacinile plantelor
Agrobacterium, invadeaza tesuturile plantelor si
transforma celulele acestora in celule tumorigene
determinand cancerul bacterian
Rhizobium leguminosarum
Agrobacterium tumefaciensis
13
Cyanobacteria
Cyanobacteriile sau cianofitele, numite i alge
albastre-verzi suntincluse n grupul bacteriilor
fotosintetizatoare oxigenice.
Majoritatea traiesc in mediul acvatic(ape dulci
sau sarate, curgatoare sau stagnante) dar se
intalnesc si pe sol umed, stanci sau pe scoarta
copacilor sau chiar ape termale si ape reci,avand o
toleranta mare pentru temperaturi extreme.
Cyanobacteriile au fost considerate mult timp ca
apartinand numai regnului vegetal dar ele
reprezinta toate caracteristicile organismelor
procariote.Unele sunt unicelulare dar altele
formeaza siruri de celule-alge filamentoase.
14
Nutritia
Inmultirea
Clasificarea Cyanobacteriilor
1. Ordinul Chroococcales
Microcystis , Merismopedia
2. Ordinul Pleurocapsales
Xenococcus
16
Ordinul Chroococcales
Chamaesiphon sp.
Microcystis sp.
Synechocystis sp.
17
Ordinul Pleurocapsales
Pleurocapsa sp.
Hyella sp.
18
3. Ordinul Oscillatoriales
4. Ordinul Nostocales
Rivularia
19
Ordinul Oscillatoriales
Spirulina sp.
Ordinul Nostocales
Anaeba sp.
20
Ecologia Cyanobacteriilor
21
Cercetari recente
1.
2.
22
Importanta Procariotelor
Procariotele autotrofe produc oxigen si asigura fixarea
azotului atmosferic
Procariotele heterotrofe sunt reducatori sau
descompunatori, realizand circuitele naturale ale unor
elemente cum sunt carbonul,azotul,fosfor
Unele bacterii au importanta economica deosebita in
procesele de fermentatie (bacterii lactice)
Unele bacterii (Escherichia coli) sunt utilizate de ingineria
genetica pentru obtinerea unor
medicamente(hormoni,enzime,vitamine)
Unele bacterii sunt patogene producand boli(bacterioze)
grave: tuberculoza, dizenteria, holera, ciuma, pneumonia,
botulism, gonoreea, sifilis, etc.
Bacteriile metanogene sunt utilizate pentru epurarea
apelor reziduale
23
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.