Sunteți pe pagina 1din 6

Trachemys scripta elegans-testoasa de florida

Taxonomie: fam.Emydidae,ord.Testudines,cls.Sauropsida,incr.Chordata
Identificare:
Este o testoasa de marime medie cu o carapace de culoare verde inchis, plastronul de culoare
galbena picioare verzi cu dungi galbene si un cap de culoare verde cu niste dungi rosi in spatele
ochilor.

Reproducere:
Curtarea implica un dans unde masculul se aproprie de femela din fata isi intinde membrele din
fata si vibreaza ghearele pe capul sau gatul femelei. Femela va continua sa inoate spre el in timp
ce masculul continua acest lucru pana cand femela este receptive si coboara spre fund pentru
perechere.
Imperecherea se face deobicei in martie pana in iulie. Femelele isi lasa oualein gauri sapate de
ele si pleaca. Testoasele depun oua pana la 3 ori pe an de la 4 pana la 19 oua. Ingropand ouale le
ofera protective contra pradatorilor si incubare la temperature solului. Ouale vor sta pana la 60
respectiv 75 de zile.
Originea:
Aceste testoase sunt de origine din America de Nord,zona vaii raului Missisippi, Virginia de la
vest de Illinois catre Kansas si Oklahoma in sudul Golfului Mexic. Dar au fost raspandite in toata
lumea ca si animal de companie.
Distributia lor se intinde din India pana in New Mexic in jos prin Texas pana in Golful Mexic.
Habitat:
Prefera apele linistite cu vegetatie abundenta dar sunt rareori gasite in ape curgatoare. Pot fi
vazute des incalzindu-se la soare pe roci,busteni,sau vegetatie. In timpul iernii pentru a scapa de
frig datorita faptului ca au sange rece isi fac o groapa in sol sau in namol.
Hranire:
Mananca plante acvatice, pesti mici si organisme gata de descompunere. In salbaticie, testoasele
tinere tind sa manance 70% materie animala, si 30% plante. Dar adulti mananca 90% plante si
10% animale. Sunt omnivore in general mananca insect acvatice, moluste, pesti, custacee, si
diferite plante.
Daune:
Aparitia de cativa ani a testoasei cu tample rosi in habitatele din Romania dar si in alte tari este
ingrijoratoare. Problema se datoreaza faptului ca resptila nu este o specie indigena ea fiind
originara din SUA.
Fiind eliberata in natura si obligata sa se descurce singura ea ameninta astfel existent speciilor de
flora si fauna indigena. De aceea in unele tari a fost interzisa importul acestei specii.
Combatere:
Coalitia Trachemys Adoption Romania doreste atat sa protejeze testoasele prin recuperarea lor
din natura si adoptia de catre personae responsabile care sa le ingrijeasca cum trebuie cat sis a
protejeze flora si fauna indigena( originea dintr-o animita tara)
Mus musculus- soarecele de casa
Taxonomie: fam. Muridae, ord. Rodentia, cls. Mammalia, incr. Chordata
Identificare: Soarecele de casa un mamifer rozator sinantrop mic de culoare cenusie , are
lungime de 7-10cm (cap+ triunchi) si o greutate de 10-20g. Traieste pana la un an jumate.Botul
ascutit, ochii mici, vibrizele lungi iar membrele posterioare mai scurte decat cele anterioare. Este
un bun alergator si se catara cu usurinta.
Habitat:
Traieste pe langa asezarile omenesti in gospodari umane, in constructii industriale, depozite de
furaje, hambare.
Originea:
Arheologul britanic Thomas Cucchi a identificat un fragment dintr-o mandibula de soarece de
casa, descoperita in sedimetele unei magazine a unei nave care s-a scufundat acum 3500 de ani
in apele din largul coastelor Turciei de astazi.
Potrivit profesorului fosila apartine soarecelui de casa Mus musculus singura sp de soarece din
lume care traieste strict in aproprierea asezarilor umane.
Urmele de molar sugereaza ca acest mic rozator venea din nordul orientului mijlociu, datorita
similaritatii molarilor soarecelui fosil cu cele ale soarecilor care traiesc in present in Siria si
Cipru. Cum soarecii traiesc in general la bordul navelor ajung sa creasca mai mari decat confratii
lor de pe uscat, din cauza abundentei de hrana de pe nave.
Reproducerea:
In conditiile natural, gestantiile in timpul sezonului rece sunt mai rare. Maturitatea sexuala este
atinsa la varsta de 5 sau 6 saptamani. O femela in conditii de hrana si caldura suficienta poate
avea intre 5 si 15 gestanti pe an. Durata unei gestatii este de 18-21 zile.
Hrana:
Mus musculus este omnivore, el consuma de preferinta boabe si seminte de cereal si plante
industrial. Poate sa se hraneasca cu omizi, molii, si rame. Daca mananca alimente umede care
contin 12% protein el poate trai fara apa.
Mananca de 20 de ori pe zi, consumamd zilnic alimente pana la 10% din greutatea corpului.
Daune:
Soarecii de casa produc pagube mari in camerele locuintelor, depozite alimentare. Murdaresc si
infecteaza alimentele cu diversi agenti patogeni si transmite astfel omului si animalelor de casa
boli infectioase.
Strica mai mult decat consuma si imprima alimentelor un puternic miros neplacut de urina.
Soarecele de casa poate fi infectat de numerosi endoparaziti si de cativa ectoparaziti. In special
de purici si capuse.
Combatere:
Omul il considera un animal daunator care distruge recoltele si propaga diversi boli prin paraziti
si dejectiile sale. Motiv pentru care omul a dezvoltat sisteme sophisticate pentru combaterea lui.
Printre primele sisteme: domesticirea pisicii cat si utilizarea capcanelor, iar mai recent utilizarea
unor otravuri specific.
Leptinotarsa decemlineata-gandacul de Colorado
Taxonomie: fam.Chrysomelidae,ord.Coleoptera, cls.Insecta, incr.Arthropoda.
Identificare:
Adultul are corpul de 9-12mm lungime, femela fiind ceva mai mare decat masculul de culoare
galben portocalie.
Corpul este oval, alungit, capul galben roscat prezinta o pata mediana triunghiulara neagra.
Aripile posterioare sunt subtiri, membranoase picioarele sunt roscate, ceva mai deschise la
culoare decat capul. Abdomenul prezinta 3-4 siruri de pete negre longitudinale.
Habitat:
O insect amplu raspundita la nivel Mondial asociata cu locurile de cultura si de depozitare a
cartofilor asupra carora actioneaza ca un daunator.
Reproducere:
In conditiile din tara noastra are 1-2 generatii pe an mai iunie si iulie aprilie. In timpul
imprecherii insectile stau pe frunzele solanaceelor fie in stare de repaus fie mancand Frunze.
Ouale sunt dispuse pe dosul frunzelor in pachete de 20-30 depunerea dureaza pana la o ora.
Originea:
Gandacul de Colorado nu are origine clara, dar se pare ca provine din sud-vestul Americii de
nord din statul American Colorado si din Mexic. In anul 1877, insecta a fost descoperita pe
terenurile cultivate cu cartofi din Germania.
La sfarsitul primului razboi Mondial a aparut la bazele militare americane din Bordeaux si a
continuat sa se raspandeasca pana la inceputul celui de-al doilea razboi mandial in Belgia Tarile
de jos si Spania.
Daune:
Pagubele pe care le produce cat si posibilitatile de raspandire sp este considerata un adevarat
flagel pentru culturile de solonacee. Pe langa faptul ca este greu de combatut el se inmulteste
foarte repede cazul in care nu se iau masuri imediate pot ajunge pana la distrugerea suprafetei
cultivate.
Combatere:
Se utilizeaza exclusive doar metode chimice.

S-ar putea să vă placă și

  • Turismul Negru in Romania
    Turismul Negru in Romania
    Document13 pagini
    Turismul Negru in Romania
    Abrudan Patricia
    100% (3)
  • Soparla Exotica Camelelon
    Soparla Exotica Camelelon
    Document4 pagini
    Soparla Exotica Camelelon
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Specii Invazive - Nevertebrate
    Specii Invazive - Nevertebrate
    Document4 pagini
    Specii Invazive - Nevertebrate
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Diviz Celulara
    Diviz Celulara
    Document26 pagini
    Diviz Celulara
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Soparla Exotica Camelelon
    Soparla Exotica Camelelon
    Document4 pagini
    Soparla Exotica Camelelon
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Curs Prelegere 5
    Curs Prelegere 5
    Document40 pagini
    Curs Prelegere 5
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Specii Invazive
    Specii Invazive
    Document4 pagini
    Specii Invazive
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Educaţie Pentru Sănătate: Igiena Pielii
    Educaţie Pentru Sănătate: Igiena Pielii
    Document17 pagini
    Educaţie Pentru Sănătate: Igiena Pielii
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Tripadvisor
    Tripadvisor
    Document24 pagini
    Tripadvisor
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • 256124022-Tehnologia Berii
    256124022-Tehnologia Berii
    Document23 pagini
    256124022-Tehnologia Berii
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Scleroza Tuberoasa
    Scleroza Tuberoasa
    Document21 pagini
    Scleroza Tuberoasa
    Abrudan Patricia
    100% (1)
  • Gandacul de Scoarta
    Gandacul de Scoarta
    Document1 pagină
    Gandacul de Scoarta
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Dinner in The Sky
    Dinner in The Sky
    Document6 pagini
    Dinner in The Sky
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Candida Albicans
    Candida Albicans
    Document23 pagini
    Candida Albicans
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Trottole Tricolore
    Trottole Tricolore
    Document10 pagini
    Trottole Tricolore
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Ephemerophera
    Ephemerophera
    Document1 pagină
    Ephemerophera
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Sindromul Bloom
    Sindromul Bloom
    Document12 pagini
    Sindromul Bloom
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Familia Culicidae
    Familia Culicidae
    Document1 pagină
    Familia Culicidae
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Bubu Ruza
    Bubu Ruza
    Document2 pagini
    Bubu Ruza
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Bubu Ruza
    Bubu Ruza
    Document3 pagini
    Bubu Ruza
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Familia Formicidae
    Familia Formicidae
    Document2 pagini
    Familia Formicidae
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Athalia Rosae
    Athalia Rosae
    Document2 pagini
    Athalia Rosae
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Tomicus
    Tomicus
    Document1 pagină
    Tomicus
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Croitorul Alpin
    Croitorul Alpin
    Document1 pagină
    Croitorul Alpin
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Histologie Generala
    Histologie Generala
    Document119 pagini
    Histologie Generala
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Instrumente Statistice
    Proiect Instrumente Statistice
    Document32 pagini
    Proiect Instrumente Statistice
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Athalia Rosae
    Athalia Rosae
    Document2 pagini
    Athalia Rosae
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări
  • Tehnologia Berii
    Tehnologia Berii
    Document23 pagini
    Tehnologia Berii
    Abrudan Patricia
    50% (2)
  • Econ Com
    Econ Com
    Document28 pagini
    Econ Com
    Abrudan Patricia
    Încă nu există evaluări