Sunteți pe pagina 1din 2

Familia Formicidae

Furnicile sunt insecte sociale din familia Formicidae care constituie, mpreun cu
viespile i albinele nrudite, ordinul Hymenoptera. Furnicile au evoluat din strmoi similari
viespilor pe la mijlocul Cretacicului acum 110130 milioane de ani i s-au diversificat dup
creterea numrului de plante cu flori. Au fost clasificate peste 12.500 dintr-un numr total
estimat de 22.000 de specii. Ele se identific cu uurin dup antenele lor cotite i dup structura
distinctiv n form de noduri, cu talie ngust.
Furnicile formeaz colonii ale cror dimensiuni variaz de la cteva zeci de indivizi prdtori ce
triesc n mici caviti naturale pn la colonii extrem de bine organizate ce ocup teritorii largi
i sunt formate din milioane de indivizi. Coloniile mai mari constau mai ales din femele sterile i
fr aripi ce alctuiesc caste de lucrtoare, soldai sau alte grupuri specializate. Aproape
toate coloniile de furnici au i civa masculi fertili denumii trntori i una sau mai multe
femele fertile denumite mtci sau regine. Coloniile sunt descrise uneori ca
superorganisme deoarece furnicile par a opera ca o entitate unificat, lucrnd mpreun pentru a
susine colonia.
Furnicile au colonizat aproape toate poriunile de uscat de pe Pmnt. Singurele locuri n care
lipsesc furnici indigene sunt Antarctica i cteva insule ndeprtate i neprielnice. Furnicile
triesc bine n majoritatea ecosistemelor i pot forma 1525% din biomasa animalelor
terestre. Succesul lor n att de multe medii a fost atribuit organizrii lor sociale i abilitii de a
modifica habitatul, de a se conecta la resurse i de a se apra. ndelungata lor coevoluie cu alte
specii a dus la relaii de mimetism, comensalism, parazitism i mutualism.
Societile furnicilor prezint diviziunea muncii, comunicaie ntre indivizi i o abilitate de a
rezolva probleme complexe. Aceste paralele cu societile umane au constituit de mult vreme o
surs de inspiraie i un subiect de studiu. Multe culturi umane utilizeaz furnicile n buctrie,
farmacie i n ritualuri. Unele specii sunt preuite pentru rolul lor de ageni de control al
paraziilor. Abilitatea lor de a exploata resursele poate aduce ns furnicile i n conflict cu
oamenii, ntruct ele pot s deterioreze recoltele sau s invadeze cldiri. Unele specii, cum ar
fi Solenopsis invicta, sunt considerate specii invazive, acomodndu-se uor n zone unde au fost
introduse accidental.