Buna ziua, multstimate profesor, dragi colegi, ma numesc Barbarosie Catalina, eleva clasei a XII-a B a Liceului Republican cu Profil

Real si voi vorbi despre o tema destul de captivanta, interesanta: Relatiile in biocenoza. Pentru inceput voi distribui citeva pamflete, informatii prin clasa ca sa asimilati cit mai bine informatia propusa de mine Deci putem incepe prin definirea conceptului de biocenoza, care reprezinta un sistem natural omogen, format evolutiv, delimitat de spatiu, ce se automentine timp indelungat, in care organismele vii sint legate functional si cu mediul care le inconjoara. Iar relatiile reprezinta legaturile intre organisme intr-un anumit mediu natural. Deoarece speciilie in biocenoza nu sunt izolate, respectiv apar aceste relatii, care pot fi atit intraspecifice cit si interspecifice. Si o mica schema, pe care o aveti si la voi, care reprezinta cele mai importante tipuri de relatii in lumea vie. Incepem cu Bisisteme intraspecifice (homotipice). Ele Sunt generate ca urmare a interaciunii dintre indivizii care aparin aceleiai populaii sau specii. Principalul scop al acestui tip de relaii l reprezint perpetuarea speciei. Relaiile intraspecifice au un caracter mobil, oscilnd cu amplitudini mari n funcie de necesitile adaptative. efectul de grup (gregar sau colonial)

Desemneaz modificrile fiziologice, morfologice sau comportamentale vizibile la mai muli indivizi aparinnd aceleiai specii i care triesc mpreun ntr-un spaiu bine determinat, caracterizat n condiii optime de microclimat i de existena unor surse de hrn abundente i constante. n aceste condiii indivizii grupului se relaioneaz printr-un gen de interaciune prin care se apr mai eficient de dusmani i se reproduc n condiii mai avantajoase realizndu-se astfel o densitate optim. De exemplu, la unele specii de psri i mamifere reproducerea e condiionat de numrul de indivizi dintr-un grup i are consecin selectarea indivizilor cu caracterele cele mai apte n condiiile de mediu respective. De ex. Plantele se asociaz mai bine mpotriva vntului sau a valurilor etc (de exemplu, o pdure rezist mai bine la furtuni dect un singur copac, de asemenea o asociere de nuferi rezist mai bine la valuri dect o singur plant). La plantele unisexuate dioice, indivizii masculini cresc n apropierea indivizilor feminini, pentru asigurarea reproducerii (de exemplu la tis, salcie etc). Exist specii la care femela, dup mperechere, i devoreaz masculul (de exemplu, clugria); fenomenul se numete canibalism. i n cazul scorpionului, colaborarea se manifest prin voracitatea femelei, care omoar masculul dup mperechere. La fel sunt descrise astfel de comportamente la arahnide. o efectul de masa

Se nregistreaz n situaia n care biotopul e suprapopulat i are drept rezultat epuizarea resurselor trofice cu consecine nefaste asupra populaiei n cauz. Ca urmare, n populaia afectat apar indivizi subnutrii cu talia i greutatea mai mic, crete sensibilitatea la boli, scade prolificitatea drept consecin efectivul populaiei scade, sau exist tendina de migrare spre alte biotopuri. competiia intraspecific

Apare n anumite circumstane. Factorul declanator este spaiul i resursele trofice limitate. Ca urmare a concurenei apare o ierarhizare a grupului cuprinznd indivizi dominani i subordonani. Criteriile dup care se realizeaz ierarhia sunt legate de talie, vrst. Ca rezultat al competiiei intraspecifice se realizeaz o selecie riguroas n cadrul populaiei avnd drept rezultat posibilitatea reproducerii numai a indivizilor sntoi, fapt cu importan deosebit pentru meninerea sntii populaiei.

Gruprile n populaiile de indivizi sunt: Perechile. Stolurile. bancurile de peti turmele (de reni, capre negre) Haitele (hiene, lupi)

Coloniile sunt formate dintr-un numr mare de indivizi (saute de mii) i au de obicei un caracter permanent (pinguini, pelicani). Familiile

Relaii interspecifice (heterotipice) Sunt generate ca urmare a interaciunii dintre indivizi care
aparin la populaii diferite i ntre grupuri de indivizi din populaii diferite. Dam start cu relatiile de neutralism. Ele mai sunt numite indiferente deoarece cele 2 specii traiesc in acelasi loc, fara sa se influenteze reciproc. Cum ar fi veveritele si coleopterele, lebedele si ratele salbatice. Chiar stejarul si ulmul, aflindu-se dintr-un anumit perimetru de padure nu se influenteaza reciproc. Relaii de concuren se stabilesc cnd cele dou specii au aceleai cerine fa de hran Drept exemplu serveste stncua intr n concuren cu gugutiucul pentru resturile de mncare din gospodria omului, pentru locul de cuibrit avem rndunelele care gonesc vrbiile care le ocup cuiburile lor. Se considera ca concurena are efect negativ asupra ambelor specii. Ea este asociat cu stnjenirea reciproc a concurenilor. De obicei, specia mai slab i caut alt loc de via. Relaiile de comensalism sunt relaii de obicei, unilaterale pozitive n care o specie mparte hrana cu cealalt sau i ofer adpost, fr ca cele dou specii s-i aduc prejudicii reciproce. De exemplu, prdtoarele mari i hienele, rechinii i petii pilot, coralii i diferii peti. Petiorii remora fac ,,autostopul pe nottoarea dorsal a unui rechin - un mod de a-i economisi forele i de a cltori n siguran ntr-o mare plin de prdtori. Compania acestor aa numii "peti sugativ`", care se fixeaz cu ajutorul unui organ de tip ventuz, este benefic att pentru "autostopist" ct i pentru gazd. Remora nu doar mnnc firimiturile care-i scap rechinului, ci i paraziii de pe pielea acestuia - avantaj pentru rechin. Relatiile de protocooperare Este o asociere reciproc avantajoas i neobligatorie i n care speciile participante i pstreaz individualitatea. De exemplu, pagurii i actiniile pot s triasc independent unul de altul dar adesea pagurii instaleaz actinii pe cochiliile n care se ascund. Ca urmare a acestei asocieri actiniile dobndesc mobilitate, se poate hrni cu resturile rezultate din hrnirea pagurului. Pagurul are ca beneficii faptul c e protejat n plus datorit tentaculelor actiniilor care au cnidoblaste (celule urticante). Relaiile de mutualism (simbioz). Simbiozele se clasifica dupa mai multe criterii si anume: DUPA LOCALIZARE: Ectosimbioze un microorganism se afla in afara celuilalt Endosimbiozele - un microorganism se afla in celula sau tesutul altui microorganism. DUPA NATURA RELATIEI SIMBIOTICE: Simbioze mutualiste Simbioze adaptive. DUPA GRADUL DE DEPENDENTA: Simbioze facultative Simbioze ecologice obligate

Simbioze efectiv obligate Sunt relaii bilateral pozitive i de obicei durabile. Flagelatele simbionte din intestinul termitelor, descompun substantele complexe din lemn in produsi mai simpli , pe care termitele ii folosesc in nutritia lor. La randul lor flagelatele au hrana si adapost astfel ca se realizeaza o asociatie foarte stransa, ambii parteneri neputand traii independent. Uneori convieuirea poate fi de scurt durat (de exemplu, relaia dintre crocodil i pasrea crocodilului., Un exemplu il ofera plantele leguminoase si bacteriile din nodozitati intre care se stabileste o relatie de intrajutorare: bacteriile fixeaza azotul molecular din aerul din sol necesar plantelor, iar plantele le asigura nutritia). Cercetarile au scos la iveala rolul cosmic al acestor bacterii. La scara planetara, cele aproximativ 120 milioane de hectare cultivate cu leguminoase, aduc anual in sol din atmosfera peste 10 milioane tone de azot, fara nici un efort din partea omului. Pe ansamblul planetei, m azot asimilabil. La conifere ,se observa ca la Libocedrus bidwillii in nodozitati se gasesc ciuperci filamentoase capabile sa fixeze azotul molecular. Un alt exemplu il constituie micorizele, care sunt simbioze intre radacinile plantelor superioare si hifele unor ciuperci ,care asigura cresterea viguroasa a ambilor parteneri, ceea ce prezinta o deosebita importanta ecologica si economica. Una din cele mai originale plante ierbacee, Sarcodes sanguinea, numita si planta zapezilor, este intalnita in padurile californiene si are aspectul sparanghelului. Florile rosii carnoase apar din mustul zapezii din covorul uscat format din acele coniferelor. Fiind lipsita complet de frunze si traind intr-un sol arid, ea depinde in mod obligatoriu de relatia cu un fung endomicoritic. Soarecii si cobaii isi consuma propriile fecale, deoarece ele contin pilule vitaminizante numite cecotrofe. Tridacna, uriasul scoicilor(200kg), poarta in spatiile intracelulare ale mantalei zooxanthele care ofera scoicii glucoza, aminoacizi si oxigenul rezultat din fotosinteza. La randul ei tridacna ii da CO2 + sarurile de azot si fosfatii pe care ii extrage din apa oceanului. Coralii vietuiesc tot cu ajutorul plantelor inferioare. Algele ce traiesc printre coloniile de polipi preiau CO2 si elibereaza O2. Calciul necesar cresterii coloniei este absorbit de o alta alga cu care coralii traiesc in simbioza. Deficitul de substante azotoase pe care nu si le pot procura in mediul lor de viata ,au facut din frunze adevarate organe digestive . Plantele carnivore au sucuri digestive care digera insectele. Dar s-a dovedit ca in lichidul digestiv traiesc bacterii si protozoare care consuma substantele rezultate din dezintegrarea insectelor cazute in lichidul proteolitic . Deci se realizeaza un lant trofic simbiotic. Bacteriile dau plantei subst azotoase rezultate din dezintegrarea insectelor si sunt consumate de protozoare. Pestii unditari folosesc drept momeala un mic glob care lumineaza in intuneric. In glob se gasesc bacterii fosforescente care gasesc aici adapost si hrana. Indusi in eroare, pestii, calmarii si crustaceii se arunca asupra luminitei si nimeresc in gura unditarului. In lumea furnicilor, care trebuie sa asigure hrana zilnica unui numar de cateva zeci sau sute de indivizi, se observa o simbioza intre ele si paduchii de frunze afidele, care au o capacitate fantastica de inmultire. Furnicile acorda o extraordinara ingrijire acestor paduchi numiti de popor vacile furnicilor.

Una dintre cele mai deosebite prietenii este cea dintre pasarea Indicator si viezurele cautator de miere. Pasarea este unicul animal, in afara de molia cerii care se poate hrani cu acest produs indigest. Ea reuseste acest lucru datorita bacteriilor simbionte si fermentilor aflati in stomac. Pasarea descopera cuibul albinelor tericole (Africa), zboara catre vizuina viezurelui melifer, zbarnaie din aripi si se invarte in jurul vizuinii bursucului. El aude semnalul , iese degraba afara si o urmeaza. Odata ajunsa la cuib se ascunde si asteapta. Viezurele distruge cuibul, mananca mierea, lasandu-i calauzei fagurii goliti. Chiar si in intestinul gros al omului exista o mare cantitate de bacterii care imbogatesc in albumina si vitamine hrana pe care o consumam. Vitaminele sunt produse de Bacterium coli si Bacterium bifidum. Alte tipuri de relatii in biocenoza sunt cele de parazitism. Numeroase animale triesc pe seama altora, provocndu-le deseori moartea. Ele sunt paraziii, iar animalele parazitate sunt gazdele. Parazitismul apare aproape la toate grupele de animale. Unii parazii triesc pe corpul gazdei (puricii i cpuele la cini). Ali parazii se dezvolt n corpul gazdei (limbricii i teniile la om). O form special de parazitism o reprezint cucul, care-i depune oule n cuiburile altor psri. Paraziii sunt extrem de adaptai la spaiul conferit de gazd i sunt incapabili de a tri liber. Datorit naltei specializri un parazit este limitat, de obicei, la o singur gazd. Plantele superioare parazite pe alte plante superioare sunt mai rare. Un exemplu este cuscuta, planta care se incolaceste pe tulpinile de lucern, trifoi, vita de vie. Ea nu are frunze, iar tulpina este lipsit de clorofil. Radacinile cuscutei au prelungiri (haustori) care strapung planta parazita pana la vasele liberiene, de unde absorb hrana. O planta considerata semiparazita este vascul, care traieste pe ramurile unor arbori (plopi, artari,). Vascul are frunzele verzi, deci isi prepara hrana prin fotosinteza, insa nu in totalitate, deoarece o parte din hrana o ia de la planta pe care este fixat. El se fixeaza cu ajutorul unor crampoane care patrund pana la vasele liberiene ale plantei- gazda. In cele din urm, din cauza acestei relatii, planta gazda se usuca si moare. Relaiile prad- prdtor se stabilesc ntre animalul prdtor care se hrnete cu animalul prad. n natur astfel de relaii sunt foarte rspndite. Prdtorii au, n general, arme de atac (gheare, dini, cleti, glande veninoase) i simuri foarte dezvoltate (vz, auz sau miros). Ei sunt foarte iui n atac, chiar dac stau nemicai la pnd (de exemplu crocodilul, tigrul, tiuca etc). Animalele de prad au de obicei, culori protectoare i reacii de fug. Unii prdtori construiesc adevrate capcane pentru prins prada (de exemplu pianjenul). Prdtorii mari au puini dumani, spre deosebire de cei mici care pot deveni uor prad (de exemplu vipera mnnc oareci, dar ea poate fi mncat de arici). Prdtorii au mare rol n natur, deoarece le cad victime, n primul rnd, animalele bolnave. Pot fi considerai sanitarii naturii.