Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

STRUCTURA TROFODINAMICA A ECOSISTEMELOR

Structura trofodinamic a ecosistemelor

E rezultatul relaiilor de nutriie dintre speciile componente, specii care in funcie de modul
in care se hrnesc se situeaz pe diferite niveluri trofice. Un nivel trofic reunete specii diferite
care indeplinesc aceeai funcie in procesul de transfer al materiei i energiei din cadrul unei
biocenoze. In acest sens exist 3 niveluri trofice principale :

1. Productorii = productori primari

Cuprind acele organisme care au capacitatea de a sintetiza substane organice folosind
componente anorganice din mediu. In aceast categorie intra toate organismele fotosintetizante
care utilizeaz substane anorganice pentru a sintetiza cu ajutorul energiei solare substane
organice ce intr in compoziia proprie. Organismele chimiosintetizante transform substanele
anorganice in substane organice utilizand ca surs energetic energia eliberat din diferite reacii
chimice.

2. Consumatorii

Cuprind organisme heterotrofe, adic cele incapabile de a sintetiza substane organice din
compui anorganici, motiv pentru care se hrnesc pe seama productorilor, transformand
substana organic a acestora in substan organic proprie. In funcie de modul de hrnire, se
clasific in mai multe niveluri:

primari
Cuprind organisme fitofage, cele care se hrnesc cu substanele vegetale ale esuturilor
vii. O poziie echivalent cu fitofagele (consumatorii primari) il au i detritivorele, care se
hrnesc cu detritus vegetal (exemplu : izopode terestre rama)
- exemplu : afide, buburuza, o vrabie


secundari
Se hrnesc pe seama consumatorilor primari. Sunt acele zoofage care consum fitofage.


tertiari
Sunt zoofagi care se hrnesc cu consumatorii secundari.


3. Descompunatorii
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Cuprind acele organisme care degradeaz substanele organice coninute de cadavrele
animalelor i resturile vegetale i le transform in substane minerale pe care le redau mediului
fcand posibil reutilizarea lor de ctre organismele autotrofe. Aici intr unele bacterii i o parte
din ciupercile patogene.
In multe cazuri repartizarea unei specii pe un nivel trofic sau altul e dificil deoarece
majoritatea speciilor au posibilitatea ca in funcie de existen s fac parte simultan sau in timp,
din mai multe niveluri trofice. Exemplu : ursul e omnivor, felinele carnivore, dar consum i
iarba. Intre carnivorele tipice exist exemple cand acestea datorit condiiilor de existen trec pe
un alt nivel trofic pentru a-i asigura hrna (ciocanitoarea). Exist organisme care aparin mai
multor niveluri trofice. De exemplu, plantele carnivore care fotosintetizeaz sunt productori
primari dar metabolismul lor necesit un aport suplimentar de azot, motiv pentru care ei sunt
consumatori ai unor insecte.
Impartirea lumii vii pe niveluri trofice e imperfect datorit faptului c nu surprinde
intreaga diversitate a lumii vii. Astfel, organismele parazite pot fi consumatori cuaternari, iar
hiperparaziii, consumatori de ordinul V.


Lanuri trofice

Speciile aparinand diferitelor nivele trofice sunt legate intre ele prin relaii de nutriie
alctuind lanurile trofice. Aceste lanuri sunt ci unidirecionale de transfer al materiei i
energiei, fiecare lan trofic fiind alctuit dintr-o baz trofic i un numr variabil de verigi
Intr-un ecosistem exist numeroase lanuri trofice care se intercaleaz la nivelul
consumatorilor de ordin mare, de obicei teriar, iar diversitatea acestor prdtori care realizeaz
conectarea lanurilor depinde de condiiile de mediu. Numrul de verigi trofice ai unui lan sunt
limitate, deoarece existena consumatorilor e condiionat de posibilitatea de refacere a bazei
trofice.
O clasificare a lanurilor trofice e dificil de realizat datorit complexitii acestor relaii,
totui exist 4 categorii de baz:

1. lanuri trofice ierbivore
Baza trofic e reprezentat de plantele verzi. Prima verig e un organism fitofag sau
ierbivor, urmat de verigi de zoofage.

plante verzi fitofagi zoofagi - zoofag
CI CII CIII
Aceste lanuri se bazeaz pe esuturi vegetale vii. Lungimea lor poate fi foarte mic
(exemplu : plante - elefant). Mrimea corpului consumatorilor crete in general de la veriga
fitofagilor spre cea a consumatorilor de ordin tot mai mare.

2. lanuri trofice detritivore
Baza trofic e detritusul. Prima verig este un organism detritivor, urmand verigi de
zoofage. Aceste lanuri sunt foarte rspandite in sol i in frunzarul pdurilor. De exemplu,
detritus rame, lumbricide chilopode roztoare.

Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Asemenea lanuri exist i in ape la nivelul substratului. De exemplu, detritus
oligochete acvatice puiet de pete pete rpitor.

3. lanuri trofice bacterivore
Baza trofic alctuit din bacterii. Se intalnesc in gropile oceanice unde bacteriile sunt
consumate de diferite specii de molute care alctuiesc hrna unor crustacee peti, in capilarele
acvatice ale solului unde bacteriile sunt consumate de protozoare bacterivore (parameciul)
protozoare zoofage prdtoare.

4. lanuri trofice paraziice
Baza trofic reprezentat de esutul viu al gazdei. Prima verig e parazitul, urmand
hiperparazii.
Conine subcategorii :

lan trofic parazitic ierbivor organismul atacat e o specie vegetal
lan trofic parazitic detritivor organismul detritivor este baza trofic pentru parazit
In acest caz dimensiunile indivizilor se reduc incepand cu consumatorii primari i pan la
ultima verig. Se inregistreaz o cretere a numrului de indivizi in acelai sens. Unele
lanuri trofice parazitice sunt ramificate, pe aceeai gazd pot coexista doi sau mai muli
parazii ca de exemplu parazitozele intestinale la copii, la cartof, efectul fiind intensificarea
agresivitii .

Lanuri trofice derivate

1. lanuri trofice granivore
Se bazeaz pe energia coninut in seminele plantelor care e utilizat ca baz trofic de
foarte multe grupe de consumatori: mamifere, insecte (grgriele), psri. Eficiena utilizrii
bazei trofice poate fi ridicat ajungand la unele mamifere pan la 80%, comparativ cu energia
disponibil in baza trofic.

2. lan trofic nectarivor
Se bazeaz pe energia coninut in nectarul florilor, care e utilizat ca baz trofic de
diferite organisme nevertebrate i vertebrate. O eficien mare o au albinele care cu un
consum cantitativ mic de nectar, realizeaz o biomas relativ mare i produc i rezerve.
Datorit depunerii acestor rezerve mierea alctuiete la randul ei baza trofic pentru alte
lanuri :
lanuri trofice melivore apifage se bazeaza pe consumul larvelor albinelor i chiar a
albinelor adulte
lanuri trofice melivore baza trofic este mierea, fagurii i polenul
Exist lanuri trofice care au drept baz roua de miere , soluie zaharoza cu aspect de
miere care e eliminat de afide i psilide. Pe baza acestora se hrnesc diferite specii de
furnici.

3. lanuri trofice briovore
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Baza trofic o alcatuiesc briofitele. Consumatorii pot fi psri sau mamifere. Se intalnesc
in zona de tundr.
4. lanuri trofice micetofage
Baza trofic o alctuiesc diferitele grupe de ciuperci. Consumatorii pot fi artropodele,
melcii, unele mamifere.
5. lanuri trofice bazate pe plante carnivore
Plantele carnivore apar ca prdtori foarte specializai in anumite categorii de lanuri
trofice
prdtori de nematode cuprind ciupercile carnivore care consum nematode
plante insectivore consum diferite specii de insecte ; triesc pe soluri srace in azot
turbrii
planctonofagii plante carnivore acvatice (utricularia) care consum diferite nevertebrate
planctonice

Reele trofice
Reprezint reele de lanuri trofice interconectate la diferite nivele. Este un sistem
dinamic condiionat de organizarea fluxului de materie in ecosistem. In fiecare biocenoz
acestea posed trsturi particulare, cu toate acestea configuraia reelei trofice poate fi
reprezentat in principiu independent de particularitile locale, printr-un model
compartimentat, model care permite o privire general asupra transformrilor care se petrec
la trecerea de la o verig trofic la alta.
Reelele trofice sunt formate din fluxuri energetice de diferite puteri. Fluxul cel mai
puternic condiioneaz structura trofodinamic a ecosistemului.
Reelele trofice nu sunt sisteme izolate, deoarece lanurile trofice depesc in aciunea lor
limitele ecosistemului. De exemplu, la ecosistemele terestre limitrofe ale unor lacuri exist
lanuri trofice care conduc materia i energia din mediul terestru in cel acvatic sau invers :
insecte terestre broaste sarpele de apa; zooplanctonul specii de peti psri ihtiofage
psri rapitoare. Pe malurile marilor lacuri africane hipopotamul consum preponderent
vegetaie terestr. Excrementele sale ajung in ap imbogind apele cu azot. Excrementele
sunt descompuse de microorganisme, substanele minerale rezultate sunt consumate de algele
planctonice iar acestea sunt consumate de organisme planctonofage.

Piramidele trofice
Sunt reprezentri cantitative ale lanurilor trofice. Pot fi reprezentri ale biomasei, ale
numrului de organisme sau transferului de enerige, transferuri realizate dup legiti specifice
diferitelor biocenoze. De exemplu in ecosistemele acvatice productorii (fitoplanctonul) sunt cei
mai numeroi comparativ cu celelalte organisme acvatice, au talia cea mai mic, longevitatea cea
mai sczut, ritmul de reproducere cel mai intens, in timp ce la verigile urmtoare numrul de
indivizi scade progresiv, crete talia i longevitatea i scade ritmul de reproducere. O asemenea
piramida = piramida numerelor sau piramida eltonian.




Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Piramida de biomasa

In cazul in care ne referim la ecosisteme terestre sau cele acvatice in care predomin
macrofitele atunci productorii vor avea de asemenea biomasa cea mai mare. In ecosistemele
acvatice in care producia primar se realizeaz doar pe seama fitoplanctonului biomasa
productorilor va fi mai mic decat cea a consumatorilor primari. O astfel de piramida se
numete piramida eltonian incomplet.
Exist i piramide energetice care exprim cantitatea de energie cuprins in fiecare nivel
trofic.
In peteri, piramida trofic are urmtoarele dou niveluri : primul ocupat de saprofage sau
guanofage i zoofage. Substanele intrate in priamida trofic se valorifica din plin atunci cand
printre consumatorii primari exist un grup foarte numeros care transform o mare cantitate de
biomas vegetal in biomas animal. Astfel materia i energia coninut de baza trofic devine
accesibil zoofagelor. Grupele de organisme care asigur un astfel de transfer masiv poart
numele de industrie cheie (exemplu: rozatoarele). Dac lipsete industria cheie, substana
organic produs de plante se acumuleaz i e disponibil pentru organisme din alte biocenoze,
cum sunt terenurile de cultur.

Piramida invers de biotop

Se refer la faptul c un nivel trofic cu cat e situat mai sus in piramida trofic are nevoie de o
suprafa mai mare pentru a-i obine hrna care s-i asigure subzistena. Datorit acestui fapt
consumatorii de ordin inalt sunt nevoii de multe ori s viziteze mai multe biotopuri pentru a
obine hrna. Acele zoofage care-i procur hrna din mai multe biotopuri poart numele de
intreprinderi producive migratoare.

Nia ecologica

Termenul de nia provine din punct de vedere etimologic de la cuvantul franuzesc niche = o
adancitur natural sau artificial care poate avea rol protector. In ecologie noiunea e introdus
de Johnson, acesta inelege prin ni = unitatea de spaiu pe care se afl o specie determinat de
resursele de hrn i de factorii externi.
Odum definete nia ca poziia sau statutul unui organism intr-o comunitate sau in
ecosistem. Aceast poziie rezult prin conlucrarea mai multor factori : adaptrile structurale ale
organismelor i rspunsurile fiziologice i comportamentale. O aceeai specie aflat in
ecosisteme diferite va ocupa aceeai ni in timp ce speciile diferite ajunse in aceleai condiii se
pot adapta pentru ocuparea aceleiai nie. Pentru a determina nia ecologic a unei specii e
necesar s cunoatem suma activitilor sale, in special sursa de hrn, de energie, rata
metabolismului, producia de biomas, comportamentul i efectul acestor parametrii asupra altor
specii sau a ecosistemului in ansamblu.
Nia ecologic cuprinde in calitate de unitate structural i funcional a ecosistemului
urmatoarele 3 componente :
1. nia spaiala
2. nia trofic
3. nia multidimensionala
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Nia spaial
Este dat de ansamblul de specii impreun cu spaiul pe care se gsesc acestea.
In ecologia animal nia spaial este fragmentat pe poriuni de teren in care animalul ii
gsete adpostul: vulpe vizuina ; psri cuibul ; cartita galerii din sol. La plante nia
spaial este dat de reaciile fiziologice ale plantei fa de variaiile factorilor fizici i chimici
din biotop precum i fa de orizonturile solului, adancimea la care ajung rdcinile plantelor.
Reaciile sunt diferite de la o specie la alta, ca urmare nia spaial difer de la specii diferite,
eventual poate s existe o suprapunere parial. Chiar dac 2 specii de plante cresc in acelai
biotop, niele lor spaiale nu se suprapun deoarece utilizarea apei i a srurilor minerale ale
biotopului se fac in momente diferite. In acest caz niele spatiale nu se suprapun dei ocup
acelai loc. De exemplu, speciile de toporai, brandua de toamn cresc in acelai biotop,
rdcinile lor ajung la aceeai adancime in sol, dar ele utilizeaz in momente diferite ale anului
resursele trofice.
Exist cazuri cand nia spaial este suprapus schimbrilor de poziie. De exemplu la
speciile : gandacul sfredelitor al scoarei (atac diferite specii de pin) triete intr-o ni spaial
in pdure, la nivelul tulpinii arborilor, iar dac atac plantele din semideerturi atunci migreaz la
nivelul rdcinilor arborelui gazd.

Nia trofic
Este dat de relaiile indivizilor sau a speciilor cu hrna i indirect cu speciile din biotop,
acele specii care influeneaz hrnirea. Este mai complex decat nia spaial deoarece cuprinde
relaii cu hrna vegetal, animal, cu paraziii speciei, specii concurente sau prdtoare. De
exemplu, oarecele de camp are drept ni trofic nu doar plantele cu care se hrnete ci i
ansamblul de activiti de culegere a hrnei, consumul unor nevertebrate din sol sau de pe
suprafaa sa, cu paraziii pe care ii poate purta, cu specii concurente i cu prdtorii si.
Noiunea este acceptat i in cazul plantelor, in acest caz referindu-se la aspectele
ecofiziologice i biochimice. Plantele care populeaz o anumit suprafa din cadrul unui biotop
se pot deosebi prin curbele de toleran fa de temperatura biotopului sau din perioada anului in
care exploateaz resursele mediului (viola, colchicum).

Nia multidimensional
Unii autori consider c aceast categorisire in ni spaial i trofic nu este suficient de
cuprinztoare. Se sugereaz astfel ideea c nia este un spaiu multidimensional in care
componenta trofic i cea spaial sunt doar dou dintre dimensiuni. Exist in acelai timp i o
dimensiune temporal avand in vedere c spaiul dintr-o biocenoz evit concurena prin
defazarea ciclurilor de dezvoltare.
Nia ecologic poate fi reprezentat ca un hipervolum dat de n dimensiuni (spaial,
temporal, relaii troficitate, cu mediul abiotic) alctuind nia fundamental.
La plante aceasta ni fundamental prezint urmatoarele componente :
nia : spaial, trofic, fenologic(legat de stadiu de dezvoltare), regenerativ.

Niele fundamentale ale diferitelor specii nu sunt separate in mod larg, clar i rigid. Exist
suprapuneri ale nielor care au efecte asupra lrgimii acestora.
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Largimea nielor ecologice
Se refer la extinderea activitii de exploatare a resurselor de mediu in spaiu. Este genetic
determinat de capacitatea speciilor de a explora i exploata resursele de mediu.
Lrgimea nielor este variabil in funcie de condiiile de mediu. La plante se poate modifica
in funcie de sezon lrgimea nielor.

Suprapunerea nielor
Const in exploatarea spaial a acelorai resurse existente in acelai spaiu fizic de dou sau
mai multe specii. Suprapunerea apare acolo unde exist o interferen intre dimensiunile unor
nie. Fiecare ni posed un domeniu propriu i unul de suprapunere cu cel puin o specie
inrudit.
Exista nie inguste zona proprie e mult mai larga decat zona de suprapunere i nie largi
zona proprie e mult mai mic decat zona de suprapunere.

Discriminarea nielor
Se refer la mecanismele prin care organismele reuesc s reduc domeniul de suprapunere a
nielor ajungandu-se la evitarea competiiei intre specii. Orice specie ocup o anumit ni
ecologic i dou sau mai multe populaii aparinand la specii diferite nu pot ocupa aceeai ni.
Dou specii de heteroptere (plonie) acvatice pot s triasc in aceeai balt dar cu
comportament de hrnire diferit. Notonecta este rpitor, se hrnete cu nevertebrate de
dimensiuni mici, Corixa se hrnete cu detritus vegetal.
Exist cazuri in care la aceeai specie nia ecologic difer in funcie de stadiul de via : la
aceeai specie starea de larv intr-un mediu, adult in alt mediu. Nia ecologic poate diferi la
aceeai specie i in functie de sex (anarul).
O anumit ni ecologic nu poate s fie ocupat decat de o singur specie. Principiul lui
Gause : dou specii cu cerine ecologice identice nu pot coexista intr-o singur ni ecologic.
Valabilitatea acestui principiu este mult discutat deoarece el a fost enunat in urma efecturii
unor experimente de laborator cu cerine care rareori se pot intalni in natur. De exemplu, o
pereche de specii cu cerine ecologice identice plasate intr-un mediu omogen i din care au fost
excluse perturbrile. Un asemenea mediu e foarte greu de gsit in natur i de aceea se consider
c este posibil coexistena a dou specii diferite intr-o ni ecologic in care se atinge o
difereniere pe cel puin una dintre dimensiuni.

Nie ecologice echivalente
In regiuni geografice diferite care au condiii de existen similare pot s apar nie ecologice
echivalente in cazul in care exist specii echivalente, adic specii cu funcii identice in ecosistem.
Aceste observaii constituie principiul echivalenei de poziii formulat de Fischler care
exemplifica cu dou pduri de foioase situate la aceeai latitudine geografica, una aflandu-se in
Europa i cealalt in America de Nord. O serie de specii din pdurea european (cerbul, veveria)
au corespondent in ceea ce privete ocuparea nielor ecologice cu cerbul canadian, veveria nord
american. Astfel de specii care ocup nie echivalente in ecosisteme situate in zone geografice
diferite se numesc vicariante.
Cand numrul nielor echivalente este mare putem vorbi de biocenoze analoage sau
izocenoze. Echivalena de pozitii poate avea i semnificaii biochimice. In sol se intalnesc
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

microorganisme care in condiii spaiale diferite ocup nie ecologice echivalente : o ciuperc
saprofit degenereaz celuloza i lignina de pe un anumit segment de rdcin al unei plante,
aceeai funcie fiind indeplinit de o alt ciuperc la o alt adancime din sol, la un alt segment de
rdcin al aceleiai specii.
Cunoaterea nielor ecologice permite aprecierea evoluiei unei populaii dintr-un ecosistem
precum i al impactului pe care il poate avea o specie al crei efectiv populaional a crescut
foarte mult. Creterea efectivului oarecilor dintr-o pune ca urmare a abundenei hrnei
determin o extindere a niei spaiale i trofice a respectivei specii ducand la o mai puternic
intreptrundere cu niele altor specii. Din acest fapt rezult o concuren mai mare, concuren
care poate fi reglat de limitarea niei trofice i spaiale in sensul c extinderea niei se va realiza
pentru specii cu capacitate de concuren mai mare. In funcie de capacitatea de concuren a
acelor dou specii se poate realiza in timp fie restabilirea echilibrului iniial, fie restrangerea
niei uneia dintre specii, putandu-se ajunge pan la extrema care const in eliminarea uneia
dintre specii din biotop.

Bisisteme intraspecifice (homotipice)

Sunt generate ca urmare a interaciunii dintre indivizii care aparin aceleiai populaii sau
specii. Principalul scop al acestui tip de relaii il reprezint perpetuarea speciei.
Relaiile intraspecifice au un caracter mobil, osciland cu amplitudini mari in funcie de
necesitile adaptative. Supravieuirea speciilor prin urmai se realizeaz printr-un complex de
relaii interindividuale i interpopulaionale dintre care cele mai importante sunt relaiile trofice,
cele legate de reproducere, de aprare, de organizare in comunitati, etc.
Esena acestor relaii este c au un caracter informaional presupunand existena unor
mecanisme de emitere i recepie a semnalelor optice, acustice i biochimice a cror semnificaie
este ineleas de toi membrii comunitii acelei specii. Semnalele respective stau la baza unui
anumit tip de comportament care poate fi ajustat i reorientat in funcie de factorii de mediu.
Modalitatea de informare a indivizilor conspecifici se realizeaz prin mijloace fizice i
chimice.

Mijloacele fizice de comunicare intraspecific
Se intalnete la aproape toate grupele de specii animale avand diferite semnificaii : curtare,
recunoatere, avertizare, i se realizeaz prin sunete, mijloace luminoase, termice,
electromagnetice, ultrasunete (lilieci, delfini), la psri prin cantec i prin infrasunete la elefani.
Semnalele de alarmare interindividuale emise de specii dintr-o biocenoz sunt invate i de
alte specii care astfel se protejeaz.
In natur sunt numeroase i comunicrile pe cale optic. La psri penajul e diferit colorat,
uneori foarte viu, mai ales la mascul sau pot s existe diferite ornamentaii. Modul de percepere a
culorilor diferite la diferitele grupe de organisme : albinele nu percep culoarea roie ; ele vd
lumina polarizat i se orienteaz dup ea. Psrile majoritatea speciilor sunt sensibile la rou,
coloraia de avertizare a insectelor. La unele specii de erpi detectarea przii se face pe cale
termic.



Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Mijloacele chimice de comunicare intraspecific
Pe parcursul vieii organismele elimin in mediu prin excreie sau secreie numeroi
compui biochimici de o mare diversitate. Aceste substane sunt produi secundari ai
metabolismului i au denumirea general de ergoni, substane ectocrine sau alelochimicale. La
animale se numesc feromoni iar la plante, coline.
Feromonii sunt de dou tipuri dup reacia pe care o declaneaz : atractani realizeaz
apropierea indivizilor de surs i repeleni determina indepartarea altor indivizi de sursa de
emisie.
In funcie de mesajul pe care il transmit feromonii pot avea urmtoarele efecte :
orientarea in spaiu insectele hematofage se orienteaz dup feromonii emii de
manifere
alarm i aprare anun indivizii conspecifici asupra unui pericol
marcare a partenerilor realizat dup contactul sexual
marcare a teritoriului la mamifere care manifest fenomen de teritorialitate
de agregare la insecte gregare (lcuste) determin agregarea indivizilor in grupuri mari

Relaiile interindividuale din cadrul unei specii pot duce la apariia i evoluia unor
fenomene cum ar fi efectul de grup, efectul de masa i concurena intraspecific.

efectul de grup (gregar sau colonial)
Desemneaz modificrile fiziologice, morfologice sau comportamentale vizibile la mai muli
indivizi aparinand aceleiai specii i care triesc impreun intr-un spaiu bine determinat,
caracterizat in condiii optime de microclimat i de existena unor surse de hrn abundente i
constante. In aceste condiii indivizii grupului se relaioneaz printr-un gen de interaciune prin
care se apr mai eficient de dusmani i se reproduc in condiii mai avantajoase realizandu-se
astfel o densitate optim. De exemplu, la unele specii de psri i mamifere reproducerea e
condiionat de numrul de indivizi dintr-un grup i are consecin selectarea indivizilor cu
caracterele cele mai apte in condiiile de mediu respective.
Efectul de grup poate aprea i in cazurile in care este necesar s se desfoare unele aciuni
care implic participarea mai multor indivizi (migraia). La lcustele gregare : faza gregar la
aceste specii apare in anumite condiii de mediu : uscarea neuniform a vegetaiei dup o
perioad de secet sau putrezirea unei pri din vegetaie ca urmare a ploilor abundente. In
ambele situaii se produce aglomerarea insectelor in acele locuri unde vegetaia persist. Datorit
limitrii surselor de hrn indivizii sunt obligai s triasca aglomerai. In urma acestui fapt se
elaboreaz un comportament gregar care const in tendina indivizilor de a se asocia permanent.
Cu timpul, datorit acestui efect se intensific matabolismul insectelor sporind secreia de
metabolism care se depune in cuticul i d culoarea inchis caracteristic fazei gregare. Pe
msur ce culoarea cuticulei se inchide crete coeficientul de absorbie al razelor solare ceea ce
sporete i mai mult metabolismul.
Faza gregar a lcustelor are implicaii ecologice complexe deoarece roiurile alctuite din
sute de mii sau milioane de indivizi ajung s epuizeze resursele de hrn i atunci caut
ecosisteme noi pe care le distrug parial sau total. Aceast faz gregar apare ca urmare a unui
dezechilibru natural sau provocat in ecosistemul in care triesc respectivele insecte.

Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

efectul de masa

Se inregistreaz in situaia in care biotopul e suprapopulat i are drept rezultat epuizarea
resurselor trofice cu consecine nefaste asupra populaiei in cauz. Ca urmare, in populaia
afectat apar indivizi subnutrii cu talia i greutatea mai mic, crete sensibilitatea la boli, scade
prolificitatea drept consecin efectivul populaiei scade, sau exist tendina de migrare spre alte
biotopuri.
competiia intraspecific

Apare in anumite circumstane. Factorul declanator este spaiul i resursele trofice limitate.
Ca urmare a concurenei apare o ierarhizare a grupului cuprinzand indivizi dominani i
subordonani. Criteriile dup care se realizeaz ierarhia sunt legate de talie, varst.
Ca rezultat al competiiei intraspecifice se realizeaz o selecie riguroas in cadrul populaiei
avand drept rezultat posibilitatea reproducerii numai a indivizilor sntoi, fapt cu importan
deosebit pentru meninerea sntii populaiei.

Relaii interspecifice (heterotipice)

Sunt generate ca urmare a interaciunii dintre indivizi care aparin la populaii diferite i intre
grupuri de indivizi din populaii diferite.
In funcie de tipul de comportament pe care il implic, relaiile interspecifice sunt :

Relaii topice
Constau in influenarea reciproc a speciilor in ceea ce privete locul lor de via. In acest
sens, o specie poate influena probiotic (stimulare) sau antibiotic(inhibare) condiiile de existen
ale altei specii.

influene probiotice
epecia- reprezint popularea nonparazitar a unui organism viu de ctre epifite sau epizoare ;
fenomen larg intalnit in natur : orhidee, ciripede.
sinecia reprezint relaiile de utilizare ca adpost a caselor altor specii ; fenomen frecvent
intalnit la animale : oparle, cuiburi de psri.
parecia reprezint tolerarea de ctre unii indivizi a vecintii indivizilor din alt specie.
entecia reprezint prezena nonparazitar in interiorul unui organism viu a organismului dintr-
o alta specie (bacterii saprofite din tubul digestiv al mamiferelor).

influene antibiotice
Const in efectul negativ exercitat de o specie asupra altei specii. Prezena macrofitelor in
paraie duce la scderea vitezei de curgere a apei ceea ce defavorizeaz instalarea larvelor de
simulide.
Anumite transformri biogene ale biotopului conduc la formarea unor campuri biofizice :
campuri de semnale, campuri fitogene, stratul de dispersie a sunetului, campul biologic de
lumin.

Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie



campul de semnale biologice
Produs de efectele fizice ale activitii fiintelor vii, efecte care las urme in biotop. Acestea
constituie un fel de memorie a biotopului.
Unele componente ale factorilor ecologici care nu au ele in sine o insemntate vital
acioneaz ca semnale de transformare a mediului comunicand organismelor informaii privind
modificrile factorilor ecologici spre zonele de suboptim sau pesim. Aciunea razelor solare
exercit o influen vitala in timp ce anumite componente ale sale (lungimea zilei lumin,
intensitatea luminii) au doar funcii de semnal.
campuri fitogene
Activitatea de concuren intre dou specii de plante este o msur a succesului in lupta
pentru existena acestora. Aceast activitate genereaz un camp fitogen definit printr-o anumit
structur chimic i care este puternic activ in imediata vecintate a plantei i a crei activitate
scade pe msur ce ne indeprtm de plante.
stratul de dispersie a sunetului
Se formeaz in ocean prin aglomerarea macroplanctonului sau nectonului i care are o
aciune asemntoare cu cea a substratului i anume de a reflecta i dispersa sunetele.
campul biologic de lumina
Caracteristic a ecosistemelor marine de suprafa cat i a celor abisale. La nivelul suprafeei
probabil c nu are valori de semnal fapt ceea ce se intampl in cazul organismelor abisale.
Funciile ecologice a organismelor emitoare de lumin nu e pe deplin elucidat.

Relaii fabrice
- faber = abil

Constau in utilizarea unor organisme sau a unor resurse rezultate ca urmare a morii
organismelor drept material de construcie de ctre alte specii. De exemplu, castorii- arbori
pentru baraje, larvele de trihoptere csue din resturi vegetale, cochilii mrunte ; pagurii se
adpostesc in cochilii de melci.

Relaii forice
Constau in transportul i ca urmare rspandirea unor organisme dintr-o specie de ctre
organismele altor specii. De exemplu, seminele plantelor sunt rspandite de ctre animale, fie
prinzandu-se de blana acestora fie prin consumul fructelor de animale, seminele rmanand
nedigerate in tubul digestiv i se elimin cu fecalele. Remora remora (pete) se fixeaz pe corpul
cetaceelor sau a unor peti mai mari i e transportat.
Relaii trofice
Reprezint relaii stabile intre indivizii a dou specii diferite referitoare la comportamentul de
hrnire. In funcie de modul de aciune a unei specii asupra alteia, relaiile trofice au fost
clasificate astfel :
relaii de clasa + : se produce stimularea sau interaciunea cu efecte pozitive
relaii de clasa - : relaii cu efecte negative
relaii de clasa 0 : nu exist interrelaii de tip trofic
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Relaiile trofice se grupeaz ca urmare ca i in cadrul relaiilor intraspecifice in probiotice
(cele care nu au efect negativ) i antibiotice ( exist o influen de sens negativ). Dintre relaiile
probiotice fac parte : neutralismul, protocooperarea, simbioz, comensalismul. Dintre relaiile
antibiotice : amensalismul, concurena, paraziism, prdtorism .

Neutralismul 00
Denumete relaiile intre dou specii in urma creia nici una nu este afectat din punct de
vedere trofic. De exemplu, populaia de veverite dintr-o pdure e neutr din punct de vedere
trofic fa de orice populaie de lepidoptere din acea pdure.
Relaia de neutralism e destul de rar deoarece speciile se pot influena i in mod indirect prin
influenarea condiiilor de existen a celeilalte specii, motiv pentru care definirea de neutralism
intre dou specii se va face cu pruden.

Protocooperarea ++
Este o asociere reciproc avantajoas i neobligatorie i in care speciile participante ii
pstreaz individualitatea. De exemplu, pagurii i actiniile pot s triasc independent unul de
altul dar adesea pagurii instaleaz actinii pe cochiliile in care se ascund. Ca urmare a acestei
asocieri actiniile dobandesc mobilitate, se poate hrni cu resturile rezultate din hrnirea
pagurului. Pagurul are ca beneficii faptul c e protejat in plus datorit tentaculelor actiniilor care
au cnidoblaste (celule urticante).
Bacteriile aerobe prin activitatea lor vitala consum oxigenul din mediu creeand condiii
favorabile aciunii bacteriilor anaerobe.

Mutualismul (simbioz) ++
Relaie de protocooperare perfecionat i obligatorie pentru parteneri. Partenerii obin
avantaje evidente i nu mai pot tri in afara acestei asocieri. Ca urmare a acestor relaii, partenerii
au suferit modificri in ceea ce privete metabolismul, structura biochimic, aparatul enzimatic.
Acest tip de interrelaie prezint o adaptare superioar la condiiile de mediu ducand la
sporirea eficienei de valorificare a hrnei, o strategie de aprare mai eficient.
Simbiozele pot fi de dou tipuri : exosimbioz (asociere de suprafa) i endosimbioz (unul
din parteneri ptrunde in corpul celuilalt). Simbioze la microorganisme, orgasnisme vegetale i
animale.
tipuri de exosimbioze
micoriza

Asociaii intre anumite ciuperci (bazidiomicete, ficomicete) cu plante superioare. Ciupercile
ii impletesc hifele miceliene in jurul sistemului radicular al plantelor. Aceast relaie are drept
consecin favorizarea schimbului de substane minerale intre plante i sol i o mai bun
exploatare a fosforului. Planta eliminp prin metabolism la nivelul rdcinii aminoacizi care sunt
preluai i consumai de ciuperc iar aceasta la randul ei pune la dispoziia plantei anumite
substane minerale pe care planta nu le poate extrage din sol. Se rspandesc de la o plant la alta
in special prin intermediul roztoarelor.
organism animal-microorganism
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Sunt larg rspandite. Se intalnesc de obicei la organisme fitofage sau xilofage care cultiv
microorganisme (in general ciuperci) pe care le hrnesc cu resturi vegetale, animalele
consumand substanele eliminate de cuiperci.
Furnicile cresc in simbioze.

- tipuri de endosimbioze
Se intalnesc foarte des in diferite medii de via :
coralierii simbionte cu alge zooxantele
rumegatoarele in simbioz cu bacterii din tubul digestiv care diger celuloza
furnicile xilofage au endosimbioni hipermastigine (cu muli flageli)

Comensalismul +0
Individul numit comensal este interesat de realizarea acestui tip de interaciune motiv pentru
care se menine fie in preajma, fie pe suprafaa partenerului, hrnindu-se din resturile alimentare
ale acestuia i fr a-l afecta intr-un fel. De exemplu, iarna in locurile de hrnire ale ierbivorelor
se hrnesc i o serie de psri (vrabii, piigoi care consum semine de fan)
Pe lang comensalismul extern (partenerii nu vin in contact direct) exist un comensalism
endogen in care comensalul triete in interiorul partenerului. Aceast relaie se consider a fi un
prim pas in evoluie spre paraziism.

Amensalismul (antibioza) -0
Competiie cu sens unic. Este o relaie neobligatorie. Dac interaciunea are loc atunci
amensalul este inhibat in desfurarea activitii vitale de secreiile cu caracter inhibitor eliminate
de speciile cu care interacioneaz. Amensalul sufer o aciune cu rezultate negative in timp ce
partenerul nu e afectat. De exemplu efectul antibiotic al unor mucegaiuri asupra unor bacterii
patogene (Flemming culturi de stafilococi infectai cu penicilinum care ii inhib)

Concurena interspecific
Relaie competiional intre dou populaii sau doi indivizi aparinand la specii diferite
situate pe acelai nivel trofic care lupt pentru aceleai resurse trofice sau pentru acelai spaiu
vital. Cele dou specii competitive se afl in nie cu suprapunere foarte mare. Darwin a denumit
relaiile de concuren o form a seleciei naturale. Concurena se bazeaz pe proncipiul lui
Gauser conform cruia o anumit nia ecologic nu poate fi ocupat in acelai timp de dou
specii diferite.
Concurena existent intre specii animale poate fi studiat prin cercetri experimentale,
modele matematice i analiza ecologico-geografic a rspandirii speciei :
modele matematice

Imagineaz experimente teoretice care pot fi tratate ulterior drept concepte matematice.
Modelele matematice consider c mulimile de indivizi ale celor dou specii concurente sunt
dou variabile care se influeneaz reciproc in dinamica lor numeric. Ele depind de o a treia
variabil: resursele de hran, care sunt limitate. Se consider c interaciunea se desfoar intr-
un spaiu izolat i este independent de mediu. In aceste condiii se consider c dup scurgerea
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

unui interval de timp numrul de indivizi ai celor dou specii se modific ajungand la o alta
valoare numeric.
Creterea numeric a uneia sau alteia dintre speciile concurente intr-un interval de timp dat
depinde de numrul de indivizi care au participat din momentul interaciunii intre speciile date.
Intr-un sistem izolat resursele trofice sunt limitate de aceea de multe ori nu pot satisface nevoile
energetice ale ambelor specii, drept rezultat apare concurena interspecific care poate s
evolueze spre una dintre strile urmtoare : eliminarea unei specii din sistem sau supravieuierea
ambelor specii printr-un efectiv numeric mai redus, astfel incat s permit refacerea resurselor
trofice.
cercetri experimentale

Din experimentele realizate cu dou specii concurente de paramecium rezult c fiecare
specie ajunge dup un timp la un nivel maxim de indivizi pe care nu il poate depi iar
supravieuirea intr-un spaiu izolat i omogen va supravieui numai una dintre specii.
Alte experimente cu dou specii de Tribolium (gandaci de fin- larvele se dezvolt in fain)
s-a constatat c in funcie de temperatura i umiditatea mediului supravieuiete fie specia T.
castaneum fie T. confusum.
Ideea excluderii prin concuren a unei specii se intemeiaz pe acceptul c una dintre speciile
concurente este mai slab dezvoltat in lupta pentru existen. In realitate oricare dintre cei doi
parteneri poate fi superior sau inferior in raport cu cellalt pe diferite planuri.
analiza ecologico-geografica

In cazul speciilor indeaproape inrudite, echivalente din punct de vedere ecologic are loc o
excludere a uneia dintre ele in ariile lor geografice datorita concurenei interspecifice. In realitate
concurena interspecifica are loc permanent in ariile unde spaial este restrans i hrna
insuficienta pentru ambele specii, situatie intalnita frecvent pe insulele mici i la nivelul
masivelor muntoase.
Concurena foarte puternic poate avea drept rezultat segregarea speciilor in nie ecologice
nesuprapuse. Capacitatea mai slab de concuren este compensat adesea cu o toleran mai
larg fa de oscilaiile factorilor de mediu. Speciile cu o capacitate mai slab de concuren
supravieuiesc i chiar devin abundente in biotopuri care nu sunt accesibile speciilor concurente
datorit intoleranei fa de factorii de mediu. De exemplu, in apele cu coninut organic foarte
ridicat, substrat malos, cu caren de oxigen, fauna bentonica e reprezentat aproape in
exclusivitate de oligochetul Tubifex tubifex ; ele se gsesc in numr mare in acelai mediu
datorit faptului c majoritatea organismelor bentonice nu pot supravieui incrcturii organice
mari i lipsei de oxigen. In substraturile unde incrctura organic e mai mic, cantitatea de
oxigen e mai mare, numrul exemplarelor de Tubifex tubifex va fi mult mai redus, datorit
instalrii altor organisme bentonice (larve chironomide) care sunt mai competitive in concurena
interspecific.
In general concurena e considerat ca o interaciune intre speciile din acelai gen, genuri
apropiate sau mcar din acelai grup sistematic. Se intalnesc numeroase cazuri in care concurena
se desfasoar intre specii neinrudite filogenetic dar care au aceleai cerine trofice i de habitat,
dac concurena reprezinta o for integratoare in ecosistem, adic poate s fie capabil s creeze
conexiuni in cadrul fondului de animale i de a menine ordinea biocenotic.
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Dup concepia darwinist concurena este o form a luptei pentru existen care decide
structurarea fondului de specii din biocenoz. Dup alte concepii, compoziia fondului de
animale este numai aparent deductibil din fenomenul de concuren deoarece in realitate chiar i
in sistemele in care concurena reprezint o for integratoare mai rmane suficient loc i pentru
intervenia altor forte.
Concurena are la nivel de ecosistem un rol creator de structuri dar la nivelul altui
ecosistem aceeai relaie concurenial poate s nu aib acest rol. Ca urmare, la nivelul biosferei
unele biocenoze se contureaz ca rezultat al concurenei iar altele se formeaz pe baza altor
interaciuni. Relaiile de concurena sunt supuse aciunii situaiei ecologice concrete.

Mecanisme de concuren la plante
La plante concurena se desfasoara pentru lumin, spaiu i ap
concurena pentru spaiu

Este influenat de mediu in sensul c dou specii de plante nu sunt concurente intre ele in
orice biotop in care se intalnesc. Concurena e determinat de tipul de sol. De exemplu, in
Europa de S-E solurile calcaroase favorizeaz dezvoltarea esenelor de foioase iar solurile acide
favorizeaza dezvoltarea coniferelor. In condiii extreme pot coexista ambele categorii de specii
dar ele vor avea o dezvoltare mai redus ( in zonele aride)
concurena pentru lumin

Concurena pentru acea parte a radiaiilor solare care declaneaz i intreine fotosinteza i
care se numeste radiaie fotosintetic activ. Concurena pentru lumin apare de regul atunci
cand o plant invadeaz mediul de lumin al altei plante, invazie prin care una din plante este
umbrit i defavorizat in metabolism. O puternic concuren pentru lumin va reduce
diversitatea prin inhibarea acelora care sunt foarte sensibile fa de acest factor.

Concurena interspecific la microorganisme
Pentru spaiu, nutrienti i energie. De exemplu, la algele unicelulare, culturile mixte de alge
verzi i dinoflagelate se manifest capacitatea diferit de concuren avand drept consecin
reducerea biomasei populaiei i a numrului de indivizi. La micromicete capacitatea de
concuren depinde de capacitatea diferit a speciei de a exploata carbonul organic din substrat.

Concurena la bacterii
Pentru sursele de carbon, oxigen i diferitele substante organice. In aceste cazuri rareori se
intalnete excluderea unei specii din substrat. Aceasta se intampl in general la bacterii care sunt
strine de comunitatea dat. In cazul in care concurena se desfoar concomitent intre mai mult
de dou specii bacteriene unele pot aciona ca prdtoare bacterivore. In culturi mixte bacteriene
se pot intalni specii generaliste adic acelea care pot tri pe mai multe tipuri de subsraturi
chimice, ele ajung la efective mari in mediul in care triesc specii de bacterii specialiste care pot
crete pe un singur tip de mediu i care au capacitate competitiv mai redus.



Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Paraziismul +-
Este o form antagonist de convieuire interspecific format din parazii care
exploateaz esuturi vii sau produi de metabolism ai partenerului numit gazd. Paraziii
reprezint membrii ai unui mediu organic legat de individul gazd, ei fiind in acelai timp i
membrii ai biocenozei dependeni de aceleai legiti ecologice ca i organismele neparazite.
Sistemul gazd-parazit este un segment al reelei biocenotice de specii. In acest sistem gazd-
parazit se atinge un echilibru intre cerinele parazitului de a obine hran pe seama gazdei i de a
asigura reproducerea in corpul gazdei. Echilibrul este dat de cele dou caliti ale gazdei : loc de
via pentru parazit i surs de hran.
Din punctul de vedere al organismului individual sistemul gazd-parazit apare ca un
antagonism puternic in care gazda e afectat negativ iar parazitul e favorizat. In momentul in
care se ajunge la echilibru mecanismele de agresivitate a parazitului i cele de aprare ale gazdei
duc la persistena sistemului. Coexistena parazitului cu gazda se bazeaz pe mecanisme de feed-
back care impiedic creterea excesiv a numrului de parazii meninandu-i pe acetia la un
nivel care nu pericliteaz supravieuirea gazdei. Microbiotopul limiteaz producia de substane
toxice de ctre gazd care acioneaz impotriva parazitului. In aceste condiii sistemul gazd-
parazit se menine la un nivel suportabil pentru ambii parteneri.
Din punct de vedere metabolic intre gazd i parazii se ajunge la interaciuni biochimice
multilaterale. In acest sens chiar i un parazit polifag (ataca multe tipuri de gazde) poate fi mai
specific in raport cu o specie gazd decat cu alta.
La nivel populaional paraziii sunt factori ai coevoluiei meninand un oarecare nivel
numeric al populaiei gazd. Repartiia paraziilor pe gazde nu e uniform in populaie, fiind de
obicei repartizat intr-o anumit parte a populaiei gazd. Aceast parte iregistreaz o cretere
atat timp cat mai exist gazde poteniale. Niciodat ins nu vor fi parazitai toi indivizii dintr-o
populaie.
Existena sistemului gazd-parazit e asigurat de imperfeciunea mecanismelor de agresiune
imperfecte ale paraziilor cat i de mecanismele de aprare imperfecte ae gazdelor respectiv de
sensibilitatea diferit a gazdelor. Din punct de vedere al biocenozei paraziii funcioneaz ca
fora integratoare contribuind la meninerea intregului, limiteaz dimensiunea anumitor
compartimente din biocenoz impiedicand astfel dispariia altor compartimente i au un rol
important ca reglatori ai fondului de fitofage.
Exemplu special de parazitism : parazitismul de cuib practicat de Cuculiforme. Aceast
form de parazitism are rol in reducerea efectvului populaiilor de psrele gazd. Paraziii in
general acioneaz ca reglatori ai fondului de gazde numai in intervale de timp scurte i in
condiii de existen deosebit de favorabile. In sistemele obinuite paraziii sunt integrati in
cadrul factorilor care realizeaz selecia natural i ii pierd insemntatea specific. La randul lor
i gazdele acioneaz in sensul reglrii efectivului populaional parazitare.
In biocenozele dens populate de parazii numite i parazitocenoze se realizeaz un circuit
intern al populaiilor parazitare in corpul mai multor gazde, consecina acestui fapt fiind
modificrile virulenei paraziilor i a densitii acestora. De exemplu, trematodele unde virulena
parazitului este mai mare la nivelul gazdei intermediare i mai mic in cadrul gazdei definitive.



Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Clasificarea relaiilor parazitare

Parazitism : facultativ i obligatoriu

Parazitismul facultativ
Este forma de convieuire interspecific incidental i reversibil in care unele organisme trec
la modul de via liber la via parazitar. Acest fenomen presupune o preadaptare a
organismelor implicate, o valen ecologic remarcabil deoarece viitorul parazit are de infruntat
in corpul gazdei noi condiii de via. Paraziii facultativi se datoreaz unor circumstane care
favorizeaz ptrunderea indivizilor unei specii in corpul altora i plasticitii parazitului fapt care
ii permite adaptarea la noile condiii de mediu. Aceast stare (condiii favorabile i plasticitatea)
poart numele de coinciden i const in suprapunerea stadiului agresiv al parazitului cu stadiul
de recepie (sensibilitate) a gazdei. Aceste stadii in de fenologia organismelor.
Parazitismul facultativ e intalnit des la insecte diptere din genul Muscidae care paraziteaz in
stadiul larval facultativ in condiii naturale ale organismelor.

Parazitismul obligatoriu
Este un mod de convieuire in care viaa parazitar e obligatorie in cel puin unul dintre
stadiile ontogenetice ale parazitului. Existena gazdei este in acest caz obligatorie i ea deoarece
parazitul nu ii poate dezvolta ciclul evolutiv in absena gazdei. In funcie de sediul topografic i
morfologic se disting :
ectoparazitism la suprafaa gazdei
endoparazitism parazii intestinali

- dup durata parazitismului
temporar cand numai una dintre fazele de dezvoltare e parazitar
staionar intreg ciclu al parazitului se desfoar pe o gazd

Parazitismul temporar caracterizeaz speciile slab dezvoltate la via parazitar care iau
contact cu gazda ocazional, in special cu scopul de a se hrni (speciile tabanus, Pulex).
Specificitatea fa de gazd e redus iar in unele cazuri se limiteaz la un singur sex.
Parazitismul staionar caracterizat printr-o convieuire de mai lung durat sau chiar
permanent existand adaptri reciproce care determin specificitatea fa de gazd sau fa de
organ
periodic : larvar, imaginal
permanent

Parazitismul larvar la speciile la care doar stadiul larvar e parazit, adultii trind in mediul
extern, in biotopuri specifice. De exemplu, larvele de Hypoderma bovis (dipter) se dezvolta in
tesutul conjunctiv i adipos (cai, boi).
Parazitism imaginal doar aduli parazii, larve libere (la nematode, crustacee, unele specii
de insecte)
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Parazitismul periodic exist moduri de evoluie caracteristice prin alternana generaiei
parazitare cu cea liber. De exemplu, viermele de glbeaz Fasciola hepatica sunt dou faze
parazitare : adultul parazit i redia i 2 faze libere larva miracidiu i larva cercar.

Parazitismul permanent- parazitul triete exclusiv pe/in corpul gazdei i nu poate tri nici un
stadiu in afara acestuia. Exemplu : pduchi (ectoparazit), Trichinela spiralis, Tripanosoma. In
unele cazuri de parazitism permanent toate formele evolutive se pot dezvolta in aceeai gazd
(trichinela : o gazd inghite larvele o dat cu carnea cu chiti -> aduli -> larve care trec in
muchi ) sau se dezvolt pe cel putin dou gazde (tripanosoma, plasmodiul malariei P.
falciparum unde faza gamogonic (inmulire prin gamei) i cea schizogonic (inmulire
vegetativ) la anari (gazda intermediar) i faza sporogonic la gazda definitiv (om, vertebrat)
.

Hiperparazitismul (parazitism obligatoriu)
Desemneaz relaiile dintre un organism parazit care la randul su devine gazda pentru un alt
parazit. Consecinele sunt duntoare asupra parazitului gazd. Acest fenomen are importan in
combaterea biologic a duntorilor. De exemplu, viespile ihneumonide depun oule sau larvele
in corpul altor organisme (ale omizilor) i se hrnesc pe seama lor distrugandu-le.

Reeaua patogen (parazitism)
Unele biocenoze sunt puternic incrcate cu ageni patogeni funcionand ca adevrate
patobiocenoze sau focare de contaminare pentru animale i om. In aceste patobiocenoze pe lang
parazii i gazde apar i gazdele intermediare i vectorii. Toate aceste organisme alctuiesc in
cadrul ecosistemului o reea patogen. Agenii patogeni depind in dinamica lor de starea
climatic i cea a biocenozei.
Incrctura biocenozei cu ageni patogeni poate s fie i echilibrat. In acest caz, maladia
provocat rmane ascuns dar se menine ca focar in cadrul populaiei i se constituie enzoonoza.
In alte biocenoze maladia poate s izbucneasc afectand un numr mare de indivizi de populaii
gazde generand epizootie (parazii de origine animal) sau epidemie.
Expansiunea bolilor parazitare de la un focar la altul este stimulat sau inhibat de
anumii factori proprii biocenozelor. De exemplu, boala Chagas provocat de Trypanosoma cruzi
foarte frecvent in America de Sud e foarte periculoas pentru om i animale domestice in zonele
de ecoton (intalnirea a dou ecosisteme diferite) jungl in zona de cultur deoarece pleonitele
care sunt vectori trec de pe gazdele intermediare naturale care sunt animalele slbatice de jungl
pe gazde definitive reprezentate de om i animale domestice care frecventeaz terenurile de
cultur.

Reeaua fitopatogen
Lucreaz in acelai mod ca i patogenii de origine animal cu evoluia gazdei i a parazitului
a determinat o oarecare rezisten bicohimic a plantelor in raport cu unele maladii. De exemplu,
relaiile dintre plantele de cartof i ciuperca Phytophtora infestans. Formele de Phytophtora sunt
metabolic dependente de Solanacee deoarece nu pot sintetiza steroizi. Sub aciunea infeciei cu
aceste ciuperci, plantele de cartof ii modific metabolismul : in loc s sintetizeze steroizi,
sintetizeaz substane numite fitoalexine care sunt repelente pentru ciuperci (le resping). Inducia
acestei sinteze (fitoalexina) e produs de metaboliii ciupercii. Exist tulpini ale ciupercii care
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

reduc concentraia de fitoalexine la un nivel care nu este nociv ciupercii. Rspandirea speciilor
fitopatogene este facilitat de fitofage care odat cu consumul hranei lor i trecand de pe o plant
pe alta rspandesc sporii ciupercilor patogene (fie pe corp, tub digestiv).

Prdtorism (+-)
Se instaleaz intre 2organisme: prad, capturat i consumat de animalul din alt specie i
prdtor. Sistemul prad-prdtor este un sistem dinamic iar fluctuaiile parametrilor acestui
sistem se pot studia prin 3 metode : modelare matematica, cercetari experimentale i observatie
in natura .

Modelarea matematica
Comportamentul sistemului prad-prdtor a fost descris de Voltera considerand acest sistem
izolat. Dup modelul lui Voltera numrul de indivizi ai populaiei prad crete in timp ce
numrul de indivizi ai populaiei prdtor scade i invers. Sistemul prad-prdtor izolat
evolueaz dependent de coeficientul de cretere a indivizilor populaiei prad i a populaiei
prdtor de coeficientul de agresivitate al prdtorilor i capacitatea de aprare a pradei.
Rezultatul acestei interaciuni este un echilibru intre cele dou populaii (prad i prdtor) care
ii limiteaz reciproc efectivul numeric. Dinamica acestui sistem e exprimat matematic prin
legile lui Voltera
1. Legea ciclului periodic
Evoluia numeric a populaiei prad i prdtor repet un anumit nivel numeric la intervale
egale, aceste oscilaii avand caracter ciclic.
2. Legea conservrii mediei
Evolutia fiecrei populaii se desfoar in fiecare perioad intre aceleai nivele numerice i
datorit acestui fapt pe parcursul unei perioade numrul de indivizi se menine constant.
In condiii naturale in care sistemul prad prdtor nu e izolat, asupra interaciunii acioneaz
i Legea perturbrii mediilor care se manifest in condiii in care are loc modificarea neateptat
a unor parametrii de mediu cu efecte negative asupra uneia dintre populaii (prad/prdtor) i
este urmat de o cretere brusc a efectivului celeilalte populaii. Dup o astfel de perturbare
populaia prad se reface mai repede decat prdtorul pentru c prada este avantajat de numrul
redus de prdtori in schimb prdtorul e dezavantajat de doi factori : reducerea numeric a
populaiei proprii i de reducerea hranei prad in prima faz nemaifiind abundent. De exemplu,
tratarea repetat a terenurilor agricole cu insecticide reduce pe lang populaia insecte fitofage i
populaia prdtoare reprezentat de insecte entomofage i pianjeni. Disparitia entomofagilor
duce la scparea de sub control a fondului de fitofage care nu mai au factori de reglare a
efectivului populaional. Dup incetarea tratamentului cu insecticide, fondul de fitofage se reface
repede nemaiexistand prdtori care s le refaca echilibrul.
Neajunsul modelelor matematice este c se bazeaz pe premisa conform creia sistemul
prad-prdtor este independent de oscilaii aleatorii toi indivizii populaiei prdtoare sunt
considerai biologic echivaleni iar interactiunea dintre prad i prdtor e considerat a se
desfaura neintrerupt. In realitate juvenilii i adulii din cadrul populaiei prdtorilor nu au
acelai succes in vantoare, motiv pentru care dinamica sistemului e influenat i de raportul
existent intre indivizii juvenili i cei adulti. De exemplu, interaciunea peti-larve de odonate :
adulii de peti consum larve de odonate dar odonatele (larve prdtor) consum juvenili de
pete din primele stadii de via.
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Interaciunea prad-prdtor nu e neintrerupt deoarece poate exista faza in care prada nu e
atacat de prdtor (hibernare, reproducere fr hrnire).

Cercetarile experimentale
Exist avantajul c modificrile condiiilor de desfurare a experimentului duce la
modificarea rezultatului interaciunii. De exemplu intr-un spaiu omogen i inchis sistemul
format din parameci (prad) i un infuzor din genul Dichinium se comport dup modelul
Voltera. In spaii heterogene in care prada se poate refugia din faa prdtorului interaciunea e
evitat i in lipsa altei surse de hran interactiunea poate dispare.
Meninerea sistemului prad-prdtor in echilibru dinamic se realizeaz prin coevoluia
speciilor care interacioneaz, o evoluie care stimuleaz polimorfismul genetic al ambilor
parteneri i favorizeaz apariia unor mutaii rezistente. In acest caz ambii parteneri se prezint
cu tulpini genetice care s le asigure existena in cele mai variate condiii.

Observaiile in natura
Populaia prad are posibilitatea de a se apra in faa prdtorilor prin formarea
aglomerrilor de indivizi (colonii, turme, bancuri). Intr-un mediu nelimitat fuga i migrarea
przii ii asigur adesea supravieuirea. De exemplu, migraiile diurne pe vertical ale
zooplanctonului ii ferete de aciunea petilor planctonofagi.
Adeseori speciile prad supravieuiesc datorit unor faze de repaos in activitatea prdtorului,
faze in care acesta nu se hrnete. Alteori prada supravieuiete deoarece prdtorul consum
exclusiv prad de anumite dimensiuni.

Prdtorismul ca for integrant in ecosistem
Prdtorii reprezint factorii de reglare activ la nivelul biocenozelor condiionand
diversitatea pe nivele trofice inferioare i echilibrand intre ele componentele sistemului. Dac
prdtorii sunt eliminai din ecosistem fitofagele ajung la un moment dat la un efectiv foarte
mare dup care numrul indivizilor scade brusc din cauza eliminrii controlului pe care il
exercit in mod normal prdtorii i care distrug in primul rand indivizii bolnavi, senesceni din
populaia prad. De exemplu, in Norvegia impucarea psrilor i mamiferelor prdtoare in
scopul protejrii potarnichii polare a dus in prima faz la creterea efectivului acestor psri.
Dup caiva ani s-a inregistrat o cretere brusc i drastic a acesteia datorit faptului c lipsind
prdtorul nu au fost eliminai indivizii parazitai de Eimeria. Pentru reducerea populaiei de
potarnichi au fost rspunztori doi factori: lipsa prdtorilor i prezena agenilor, i acest
fenomen s-a suprapus i cu o slab producie de fructe de pdure care constituie hrana principal
a populaiei potarnichiii i care a cauzat foametea.
In alte cazuri nu e suficient de clar in ce msur prdtorii limiteaza dezvoltarea numeric a
populaiei prad. Ceea ce este cert e faptul c in comunitile stabile prada e foarte puin afectat
de presiunea prdtorilor, ca de exemplu recifii de corali, in pdurile ecutoriale.






Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Mijloace de aprare ca rezultat al relaiilor interspecifice

Mijloacele de aprare pot fi de natur fizic, fiziologic, comportamental.

Mijloacele fizice
Imbrac dou forme strategice : strategia de aprare individual i cea colectiv.


Strategia de aprare individuala
Cuprinde forme pasive i active. Din formele pasive fac parte produciile dure cu rol
protector (carapacea cochiliilor). Aceste mijloace pasive sunt relative deoarece exist prdtori
care pot s sparg cochiliile i pot s extrag animalele din interior (hidra de apa, stele de mare).
Spinii, perii i tepii sunt mijloace de aprare pasiv intalnite la multe specii animale. Mijloacele
active constau in deplasarea prin fug, inot, zbor care se desfoar cu vitez mai mare decat a
prdtorului. Eficiena acestui mijloc de deplasare este sporit in cazul in care alterneaz cu
imobilitatea perfect a individului, ingroparea in nisip, autotomizarea unor regiuni ale corpului.

Strategia de aprare colectiva
Se bazeaz pe fenomenul agregrii formarea unor aglomerri de indivizi temporare sau
permanente. Migraiile pe verticala a zooplanctonului, la peti, psri, mamifere. Densitatea mare
de indivizi ai populaiei prad are i avantajul c duce la saturarea populaiei prdtoare avand
consecin in sensul scderii distrugerilor la nivelul populaiei prad. Acest fapt e evident in
cazul in care are loc o ecloziune in mas a indivizilor populaiei prad intr-un moment de
saturare a populaiei prdtorilor. Strategia de aprare colectiv are consecin apariia castelor
(furnici, termite). Nici aceast form de aprare (caste) nu e perfect deoarece exist prdtori
care s-au specializat in consumarea insectelor coloniale (Merus apiaster).

Mijloace de aprare fiziologic, comportamental
Cele mai rspandite sunt homocromia i mimetismul.

Homocromia
Reprezint fenomenul prin care culoarea corpului unor specii animale se aseamn cu cea a
mediului inconjurtor sau a substratului pe care triesc. Se intalnete la numeroase specii
nevertebrate i vertebrate. Exist o categorie de organisme care au homocromie schimbtoare sau
variabil. Acestea au posibilitatea de a-i modifica culoarea corpului in funcie de culoarea
mediului in care se afl (cameleonul, caracatitele).

Mimetismul
Fenomen prin care unele specii animale manifest o asemnare mai mare sau mai mic cu
diverse specii care au mijloace de protejare impotriva prdtorlor sau au arme de aprare
impotriva lor. Asemnarea se poate referi la form, culoare i comportament. Se intalnete
frecvent la insecte, amfibieni, reptile i psri. Se clasific in :
- mimetism batesian const in asemnarea accentuat a unor specii fr mijloace de aprare
(diptere, lepidoptere) cu specii bine dotate cu astfel de mijloace (viespi, ihneumonide) ;
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

exemplu : lepidopterul Trochilium apiforme cu Vespa crabro culoarea penajului cucului
cu cea a oimului
- mimetism izotipic (mullerian) const in asemnarea ca form, culoare i comportament
intre specii aposematice ( cu coloraie de avertizare, care e de obicei o combinaie intre
negru i rosu, sau portocaliu, galben) ; exemplu : negru cu galben dungat de pe
abdomenul viespilor i albinelor ; culoarea buburuzei, negru cu rosu ; la salamandre
negru cu portocaliu
- mimetism parazitar fenomen prin care parazitul imit forma i coloritul gazdei sale ; la
insecte .
Funcia energetic a ecosistemelor

Energetica ecologic are drept obiect de studiu modul de transmitere a energiei de la un
compartiment la altul. Aceast ramur a ecologiei se bazeaz pe principiile termodinamicii i
subliniaz faptul c transmiterea de energie de la un compartiment la altul se realizeaz cu
pierderi, fapt pentru care procesul e ireversibil. Numeroase procese din biosfer pot s fie
descrise in termeni termodinamici i exprimate prin dou principii :

1. principiul conservrii energiei
Susine c energia la nivelul oricrui sistem poate s creasc numai in cazul in care primete
energie de la o surs extern sub diferite forme. Sistemul in sine nu poate genera energie.
Aplicand in ecologie se poate concluziona c bugetul energetic i schimburile de energie dintr-un
lan trofic sunt dependente de starea iniial i respectiv de energia primit din mediu in acea
stare iniial. Dup aceast logic un lan trofic care a avut o cantitate mai mare de energie in
comparaie cu un alt lan trofic va avea i in stadiul final tot o cantitate mai mare de energie in
situaia in care numrul de verigi ale celor 2 lanuri sunt identice.
Exist ins lanuri trofice in care majoritatea consumatorilor sunt polifagi i obin energie i
din alte lanuri trofice. Lanurile trofice au un numr redus de verigi dar vaste interconexiuni cu
alte lanuri, fapt ceea ce duce in final la acumularea unei cantiti mai mari de energie decat in
acele lanuri unde numrul de verigi e mare dar lipsesc consumatorii polifagi.
Intreaga cantitate de energie de care dispune un ecosistem e rezultat din transformarea
energiei intrat iniial in sistem prin fotosintez sau chimiosintez ; ca urmare pe nici un nivel
trofic nu are loc producerea de energie ci doar transformare.

2. Principiul 2
Postuleaz c la fiecare transfer energetic de la un corp la altul are loc o interaciune intre
sistem i mediul inconjurtor, interaciune care are drept rezultat producerea unei cantiti de
cldur. Cldura produs este doar parial compensat, adic doar o parte din ea se transform in
lucru mecanic, restul cldurii pierzandu-se in mediu. Ca urmare, la nivelul fiecrei interaciuni
intre verigi trofice diferite, o parte din energia preluat se pierde sub form de cldur i energia
cedat de respectiva verig trofic nu ajunge in intregime la veriga urmatoare. Aceasta inseamn
c intr-un ecosistem cantitatea de energie scade pe msur ce ne indeprtm de productori i ne
apropiem de consumatorii de varf.



Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Configuraia fluxului de energie in diferite ecosisteme reale

In toate ecosistemele procesele energetice se bazeaz pe aceleai principii, cu toate acestea
nu exist un model general de flux energetic care s se potriveasc pentru toate ecosistemele
reale, deoarece fiecare ecosistem posed propria sa configuraie energetic in funcie de
alcatuirea sa i de regiunea geografic in care se afl. In pajiti i in stepe unde vegetaia
predominnnt e ierboas, cantitatea cea mai mare de energie e depozitat in sol. Ea e coninut in
necromas i microflor. Este cedat nivelurilor urmtoare prin fauna saprofag. In tundr i in
munii inali plantele au un coninut de energie relativ ridicat, dar fluxul energetic din sol e redus
datorit temperaturilor sczute. O cantitate mare de enrgie in tundr e cheltuit de psri i
mamifere.
In pduri mrimea fluxului energetic depinde de accesibilitatea diferitelor specii vegetale la
radiatia solar incident. Coeficientul respirator al pdurii e ridicat, dar fluxul de energie prin
compartimentul de consumatori e redus. De exemplu, artropodele din pdure nu stocheaz mai
mult de 80% din energia stocat in speciile vegetale.
In apele interioare i marine fluxul energetic este cel mai intens, in lacurile cu ap dulce unde
zooplanctonul acumuleaz 40-50% din energia coninut in organismele fitoplanctonice. La
nivelul ecosistemelor marine fluxul energetic principal se scurge prin microflor, care
prelucreaz cca 50% din metabolismul biocenozelor marine.

Transformri energetice in ecosistem

In timp ce energia strbate ecosistemul ea sufera unele modificri. La nivelul productorilor
transformarea energetic e dat de procentul de energie al radiaiei fotosintetice active care e
utilizat in fotosintez. Acesta reprezint cel mult 10% din radiaia solar incident, dar in mod
obinuit e de 1-2%.
La animale energia inglobat se scindeaz in energie nemetabolizat reprezentat de
materiile fecale i excremente i energie asimilat. Energia asimilat e alctuit din energie
utilizat pentru respiraie i energie utilizat pentru producie. Eficiena energetic a unui
organism i a fluxului in care e cuprins acesta e dat de raportul dintre energia utilizat in
respiraie i cea utilizat pentru producie. In general energia necesar pentru intreinerea
biomasei e mai mare decat energia invertit in producie. Animalele la care intreinerea biomasei
e posibil numai cu cheltuieli energetice mari sunt definite ca nerentabile din punct de vedere
energetic, ca de exemplu, majoritatea psrilor granivore, psrea colibri, rozatoarele.
Exist cazuri rare in care energia stocat la nivelul unui consumator e mai mare decat energia
coninut in hran. Acest lucru e posibil in situaia in care la nivelul organismului respectiv are
loc o concentrare de energie


Biologia producivitii

Fluxul energetic are la baz un flux de materie adic moleculele nutrienilor sunt
transformate in molecule specifice consumatorului i cu acest prilej se inregistreaz fenomene
producive. Momentele fundamentale ale procesului de producie sunt : legarea primar a
energiei in biomas i descompunerea necromasei.
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Ecosistemele funcioneaz ca o intreprindere industrial natural in care substana este
distribuit i sintetizat la nivel submolecular i molecular, fenomen care macroscopic se
inregistreaz ca formare de biomas iar in final biomasa este descompus dup ce aunge in
stadiul de necromas. Ramura ecologic care studiaz formarea i distribuirea biomasei in
biosfer se numeste biologia producivitii.

Noiuni :

Producivitatea
- proprietatea sistemelor vii de a genera o cretere de biomas in condiii optime de existen
sau randamentul unui ecosistem in condiii optime de existen.
Producia
- reprezint creterea de biomas realizat in condiii concrete i se exprim ca raportul de
biomas produs pe o unitate de timp (ciclu de vegetatie, sezon, sptman)
Biomasa total
- cantitatea de biomas existent la un moment dat intr-un ecosistem
Rata de schimb/circuit (turn over)
- indic frecventa i viteza produciei, respectiv al inlocuirii elementelor / interval de timp
Recolta
- reprezint partea de biomas dintr-un ecosistem care e preluat de om i se raporteaz la o
suprafa

Exist metode caracteristice prin care se pot determina toi acesti parametrii cu excepia
producivitii care nu poate fi calculat dar poate fi estimat.
In fiecare ecosistem se deosebesc dou componente ale produciei: producie primar i
producie secundar: producia primar se refer la biomasa produs de plante avand ca baz
substanele organice. Producia secundar se refera la biomasa sintetizat de organismele
heterotrofe din materia organic consumat.

Producia primar

Are dou componente: PP bruta i PP net. PPB cuprinde intreaga energie asimilat de plante
in procesul de fotosintez. O parte din aceast energie este destinat produciei de biomas i
reprezint PPN, iar o parte este utilizat in procesele metabolice i se exteriorizeaz prin
respiraie.
PPB=PPN + E (energia necesara respiratiei)
In practic se utilizeaz PPN ca mrime deoarece ea intereseaz, reprezentand cantitatea de
energie disponibil nivelului trofic urmtor. Cea mai ridicat producie primar din biosfer,
dintre plante, cunoscut se intalnete la speciile Cyperus papyrus.
PPB i cea PPN are valori cuprinse intre o cifr apropiat de zero in deerturi iar valorile cele
mai mari in pdurile ecuatoriale. PPN e influenat de o serie de factori : temperatur, lumin,
precipitaii, precum i de toi factorii care influeneaz fotosinteza.
Ecosistemele afotice (lipsite de lumin abisul marii, oceanelor) unde lipsesc productorii
primari, organismele triesc pe seama produciei primare a altor ecosisteme sau pe baza
organismelor chemosintetizante (izvoare termice, minerale). Exemplu : Oceanul Pacific in zona
Curs Ecologie anul II Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

abisal din vecintatea insulelor Galapagos la adancimi de 2500-2700m i pe un substrat alctuit
din roci vulcanice prevzute cu izvoare submarine termale s-au descoperit biocenoze foarte
bogate in organisme dar cu aspect cu totul particular. Acestea triesc pe seama produciei
realizate de bacteriile sulfuroase.
Cele mai bune condiii pentru realizarea unor producii primare ridicate se intalnesc in zona
ecuatorial unde pe parcursul intregului an energia solar care cade pe unitate de suprafa e
ridicat i constant iar ploile sunt abundente i uniform repartizate in decursul unui an. In zonele
arctice i cele temperate, temperatura sczut din timpul iernii asociat cu lipsa apei lichide in
aceast perioad incetinete considerabil fotosinteza i are drept consecin scderea accentuat a
produciei primare. In zonele deertice i cele de semideert producia primara sczut e datorat
lipsei precipitaiilor pe perioade lungi de timp.
Nivelul PP este dependent i de factorii biologici (de structura i funciile biocenozelor, fapt
ilustrat de realitatea c o anumit biocenoz intr-un anumit climat realizeaz un nivel de
productivitate iar in alte condiii climatice realizeaz o producie diferit. De exemplu, o savan
predominat de ierburi are o PP mai mic decat o savan situat in aceleai condiii in care
arborii i arbutii au o densitate mai mare. Intr-un recif de corali in mijlocul oceanului producia
e mult mai ridicat decat in zonele oceanice invecinate dei condiiile de mediu sunt identice.
Diferenta de productivitate e datorat in primul rand de complexitatea relaiilor simbiotice care
se stabilesc la nivelul recifilor. Nivelul de productivitate al unui ecosistem este rezultatul aciunii
intregului ecosistem, a modului su de organizare i gradului su de complexitate.

Producia secundar

Are ca baz de pornire PPN realizat de plante care reprezint sursa de energie disponibil
nivelului trofic urmtor fiind surs direct pentru fitofage i indirect pentru consumatorii de
rang superior. Energia consumat de animale prin hran este utilizat pe de o parte in asimilaie
(energie asimilat) iar o alta parte este eliminat in mediu sub form de deeuri. Energia
asimilat este utilizat in parte pentru intreinerea funciilor vitale (costul energetic al vieii) iar
restul de energie e utilizatp ca energie de producie din care o parte se stocheazp sub formp de
legaturi chimice alcptuind substane de depozit iar altp parte e utlizatp pentru cretere,
reproducere.
Rentabilitatea unui organism animal din punct de vedere energetic este dat de raportul dintre
energia asimilat i cea consumat. Din punct de vedere energetic sunt rentabile acele animale la
care energia asimilat o depeete pe cea consumatp, adicp acelea care nu au nevoie de o
cantitate mare de hran pentru supravieuire. Cca urmare, organismele poichiloterme sunt mai
rentabile decat cele homeoterme care consum o cantitate mare de energie pentru meninerea
mecanismelor de termoreglare. Numeroase organisme ierbivore au un bilan energetic negativ.
La organismele fitofage cantitatea de energie consumat pentru intreinerea funciilor vitale este
mare, de aceea ele sunt nerentabile din punct de vedere energetic. De exemplu, psrile colibri
sunt cele mai nerentabile fitofage de pe planet : ele consum zilnic o cantitate de hrna de 4 ori
mai mare decat greutatea lor doar pentru a-i asigura supravieuirea. Dintre fitofage cele mai
rentabile sunt ierbivorele mari.