Ecologie Generala Curs SV2007 Ildiko Tulbure

Continutul cursului
1. Scopul si obiectivele cursului 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 3. Notiuni generale legate de ecologie 4. Dinamica populatiei 5. Sisteme energetice, resurse si efecte ale utilizarii lor 6. Modelarea sistemelor ecologice 7. Poluarea mediului si tehnici de protectie 8. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu, studii de impact ecologic 9. Concluzii finale data: 01.03.2007
Ildiko Tulbure/UAB, 2007
Ecologie generala curs

sem. II, 2007 Ildiko Tulbure, conf. dr. ing. habil. (D) Universitatea "1 Decembrie 1918, Alba Iulia E-mail: ildiko.tulbure@tu-clausthal.de
Bibliografie:
Tulbure, I.: Ecologie generala, foliile de curs, SV, UAB, 2007 Tulbure, I.: Technikbewertung (Ingineria mediului), curs, Institutul pentru Mecanica Tehnica, Universitatea Tehnica Clausthal, 2005/06 Tulbure, I., 1997: Zustandsbeschreibung und Dynamik umweltrelevanter Systeme (Descrierea starii si dinamicii sistemelor de mediu). Teza de doctorat. Clausthal-Zellerfeld. Germania, Editura Papierflieger. Seria CUTEC-Schriftenreihe; Nr. 25 Jischa, M., F:, 2005: Herausforderung Zukunft (Descoperirea viitorului); Editura Spektrum, Heidelberg, Germania Schiopu, Dan, 1997: Ecologie si protectia mediului, EDP, Bucuresti Club of Rome: http://www.clubofrome.org Diverse manuale de ecologie generala
1. Scopul si obiectivele cursului

Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor dintre vietuitoare si mediul lor ambient. Scopul cursului: cunoasterea fenomenelor legate de ecologie, adica de interactiunea dintre vietuitoare si mediul lor ambient si factorii de influenta, cum ar fi conditiile naturale, poluarea mediului. Obiectivele cursului: explicarea notiunilor de baza referitoare la ecologie si ecosisteme analiza factorilor care determina problematica globala explicarea conceptului dezvoltarii durabile prezentarea catorva notiuni de modelare integrativa si simulare prezentarea metodelor de evaluare a calitatii mediului prezentarea notiunilor legate de monitorizarea factorilor de mediu analiza unor tehnici de protectie a mediului
2.1. Problematica globala Ecologie generala curs

Cap. 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 2.1. Problematica globala 2.2. Dezvoltarea durabila
data: 08.03.2007
Ildiko Tulbure/UAB, 2007 Ildiko Tulbure/UAB, 2007
- A aparut ca si concept definit in anii `70 de organizatia mondiala Clubul de la Roma sub denumirea de world problematique. - Prima data s-a mentionaz acest concept in anul 1972 in primul raport al Clubului de la Roma Limitele cresterii. - De atunci se rediscuta anual problematica globala, evidentiind elementele cele mai stringente ale problematicii globale si posibilele solutii existente. - Problematica globala este un rezultat al dezvoltarii activitatilor industriale si tehnologiilor, fara a lua in considerare posibilele efecte negative, in special asupra mediului.
Problematica mondiala World Problematique definita de Clubul de la Roma (www.clubofrome.org)

Cresterea disproportionata a populatiei Cresterea cons. de energie si resurse Poluarea mediului inconjurator Saracia Sansa inegala pentru educatie in lume Sansa de dezvoltare inegala in lume Schimbarea valorilor in societate Societatea informationala Globalizarea si guvernarea Situatia locurilor de munca Tehnologii noi Dominatia noii ordini econ.-finaniciare Definirea problematicii regionale considerand aceste elemente, dar cu pondere diferita: - plan regional - plan local - plan sectoral
Varianta nou discutata a problematicii globale in cadrul forumului tt30 a Clubului de la Roma este Web of the Problematique, avand principalele elemente:
Conflicte ale sistemelor de valori
Acces inegal la bunuri, informatii si tehnologii
Lipsa bunei guvernari
2.2. Dezvoltarea Durabila

Tehnica/ Economie Mediu/ Ecologie Societate
Dezvoltarea durabila (DD) Definitie si istoric

Data: 15.03.2007 "Sustainable development means the ability of humanity to ensure that it meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs." (Raportul Brundtland, 1987) ---------------------------------------------------------------- Discutat controvers la Conferinta de la Rio in 1992 pentru Mediu si Dezvoltare documentul final Agenda 21 Protocolul de la Kyoto din 1997 cu privire la reducerea emisiilor de CO2. Conferinta Rio+10 de la Johannesburg din 2002 WSIS pentru Societatea Informationala si Dezvoltarea Durabila: - prima faza: la Geneva dec. 2003 - a doua faza: la Tunezia noi. 2005
Dezvoltarea durabila
Strategii de aplicare concreta?
Problematica mondiala
Probleme vechi
Probleme noi
Cresterea populatiei
Crest. cons. de energie si res.
Poluarea mediului
Institutionalizare
La nivel global: Commission on Sustainable Development (CSD) la ONU din 1995 La nivel european: Committee for Sustainable Development of the European Commission din 1996 La nivel national: Comisia Prezidiala pentru Dezvoltare Durabila (pe langa Presedentie) din 2002, Biroul Roman al Programului UNDP al ONU a elaborat Strategia Nationala de Dezv. Durabila (in 2001) La nivel regional: inca nu exista o anume institutie in acest scop. La nivel local: inca nu exista o anume institutie in acest scop. Exista centre de cercetare de sine statatoare in acest domeniu. Exista cercetari individuale si neorganizate la nivel national. CNCSIS incearca sprijinirea acestui domeniu: prioritate ale activitatilor CDI in 2006.
Din punctul de vedere al inginerilor aplicarea concreta a conceptului DD inseamna cerinte suplimentare pe care aplicatiile tehnologice trebuie sa le indeplineasca. Criteriile de evaluare de pana acum la proiectarea aplicatiilor tehnologice: aspecte tehnice (functionalitate si siguranta) si aspecte economice (eficienta, rentabilitate). Conceptul DD implica luarea in considerare si a altor criterii cum ar fi calitatea mediului si calitatea vietii Problema interdisciplinara Cum se poate realiza aplicarea concreta a acestui concept? Prin dezvoltarea de noi metode si instrumente care sa permita analiza si evaluarea integrata a starii existente, precum si controlul evolutiei sistemului considerand concomitent domenii diferite.
Aplicarea conceptului Dezvoltarii Durabile

Prima etapa in acest sens este analiza si evaluarea integrata a starii existente: definirea indicatorilor dezvoltarii durabile este o directie de cercetare prioritara la nivel global la ora actuala. Legat de dezvoltarea durabila este disciplina Technology Assessment (TA), care este o disciplina noua, folosita de ingineri (aparuta in USA, mai tarziu in Europa de Vest) pentru evaluarea holistica a aplicatiilor tehnologice.
Tehnica/ Economie Mediu/ Ecologie Societate Strategii/ Masuri Pregatirea deciziilor prin elaborare de scenarii si interpretarea lor (analiza stabilitatii sistemelor)
Descrierea starii
Indicatori ai dezv. durabile
Dezvoltarea durabila
Aplicare Descrierea dinamicii Modelarea sistemelor dinamice
Problematica mondiala
Technology Assessment
Probleme vechi
Probleme noi
Cresterea populatiei
Crest. cons. de energie si res.
Poluarea mediului
Dpdv matematic, dezvoltarea durabila a unui sistem inseamna evolutia care sa ii asigure stabilitatea. Instabilitatea poate duce la variatii mari si necontrolabile ale unor marimi vitale din sistem. Neliniaritati, comportament haotic la anumite valori initiale.
Dificultati metodice
Dificultati metodice si deficite rezulta in special datorita complexitatii mari ale proceselor care se iau in considerare sau datorita complexitatii deosebite a marimilor care se considera in timpul analizei lor, dar si in timpul agregarii acestora si evaluarii. In rezumat se poate vorbi de dificultati metodice datorita Complexitatii mari si nesigurantei diferitelor evolutii Necesitatii integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative Dezvoltarii de noi indicatori
a. Complexitate mare si nesiguranta diferitelor evolutii

Motive pentru complexitate mare: Sistemul analizat are multe elemente; Intre elementele sistemului exista numeroase interactiuni complicate. Motive pentru aparitia nesigurantei diferitelor evolutii: Neliniaritati Evolutia sistemului nu se poate prezice cu exactitate. Neglijarea marimilor de ordin calitativ Modele simplificate Structura sistemului nu se poate recunoaste cu exactitate. Relatiile dintre elementele sistemului nu se pot identifica in mod precis sau unele dintre aceste relatii nu exista in mod sigur (modificarea in timp ale acestor relatii) Dinamica sistemului nu poate fi surprinsa in mod exact.
b. Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative

Sistemele tehnice se pot modela satisfacator din punct de vedere matematic Realizare de simulari Identificarea efectelor nedorite Sisteme tehnice + alte sisteme apar diverse interactiuni si marimi de influenta, care nu se pot descrie exact din punct de vedere matematic: este vorba despre marimi agregate si greu cuantificabile ca de exemplu riscul, calitatea vietii, acceptanta etc.
Deseori asemenea marimi sunt luate in considerare in modelele matematice prin conditiile la limita sau chiar neglijate, ceea ce duce la imprecizii ale modelelor.
c. Dezvoltarea de noi indicatori

Alegerea si definirea de noi indicatori Faza poate fi destul de complicata, mai ales cand este vorba de agregarea mai multor marimi. Evaluarea alternativelor Evaluarea are lor pe baza unor criterii, care sunt de fapt reprezentate de indicatori. Indicatorii se folosesc atat in faza modelarii sistemelor (ca si variabile), cat si in faza evaluarii.
Posibilitati de agregare ale mai multor indicatori

Indicator 1 Agregare cu: Indicator 2

Aplicare pentru un indicator de dezvoltare durabila

Indicator pentru aspecte economice
Indicator n
...
Valori medii Factori de pondere Reprezentari grafice Agregare cu logica fuzzy
Indicator/ Marime agregat/a
Indicator pentru aspecte de mediu
Agregarea indicatorilor
Indicator al dezvoltarii durabile
Ex. de agregare cu I Agg = factori de pondere :
wi
i
wi I i
i
Indicator pentru aspecte sociale
Moduri de analiza Top-down si Bottom-up la dezvoltarea unui model integrativ pentru analiza DD
Tema de analizat inteleasa ca un sistem
Dezvoltarea durabila inteleasa ca un proces de transformare cu conditii limita variabile
Model integrativ
Domeniu necorespunzator
Domeniu periculos
Corespunzator DD
TOP-DOWN
Descrierea interactiunilor/relatiilor intre elemente
Detaliere ulterioara/segregare, daca este necesar Indicatori tehnicoeconomici Indicatori de mediu Indicatori sociali
Variabile tehnicoeconomice
Variabile de mediu/ ecologice
Variabile in domeniul social
Aspecte sociale
Subsistem tehniceconomic
Subsistem de mediu
Subsistem social
BOTTOM-UP
Necorespunzator DD
Baza de date
D Domeniul de actiune (durabil) D N D N
Domeniu periculos
Aspecte economice
Agregare, daca este necesara
Timpul
Aspecte ecologice
Des este necesara o schimbare a directiei de dezvoltare/evolutie masuri Management al dezvoltarii durabile
La aplicarea conceptului dezvoltarii durabile la nivel local sau regional se au in vedere urmatoarele aspecte: monitorizare, modelare si management. Analiza si evaluarea sistemica a efectelor aplicatiilor tehnologice in domeniile economie, mediu, societate: 1. Monitorizare 2. Modelare 3. Management pentru a sprijini procesele decizionale si introducerea de masuri in directia dezvoltarii durabile a societatii.
Functiile celor trei aspecte in cazul aplicarii si abordarii sistemice a conceptului dezvoltarii durabile:
Monitorizare
Proces Indicatori specifici relevanti
Management (ce s-ar intampla daca)

Valori initiale
Model
Modelare
Variabile
Management (Optimizare)
Variatia variabilelor
?
Evolutii dorite ale sistemului
Model

University "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, Romania, 23 th - 25th February, 2006 Kick-off conference of the Network for Sustainability Strategies, Monitoring and Management in South Eastern Europe (NESEE 06) Conferinta de initiere a retelei regionale pentru strategie, monitorizare si managementul dezvoltarii durabile in Sud-Estul Europei
Cap. 3. Notiuni generale legate de ecologie

3.1. Ecologia 3.2. Ecosistem
Data: 22.03.2007
3.3. Mediul inconjurator 3.4. Poluarea mediului inconjurator 3.5. Protectia mediului inconjurator 3.6. Modele matematice folosite in ecologie
3.1. Ecologia
- Ecologia dateaza din anul 1866, cand i s-au pus bazele de catre Ernst Haeckel - Ecologia provine de la cuvintele grecesti: oikos = casa, gospodarie si logos = stiinta - In anul 1870 ecologia a fost clar definita:
Ecologia (continuare)
Notiunea de mediu a fost introdusa de J. J. von Uexkll in biologie la inceputul sec. XX Mediul reprezinta totalitatea factorilor exteriori organismului uman, ca de exemplu atmosfera, temperatura, relieful, lumina, precum si celelalte fiinte vii. O alta definitie dupa Larousse: Mediul este un ansamblu de elemente naturale si artificiale unde se desfasoara viata. De prin anul 1970 ecologia a cunoscut, impreuna cu notiunea de mediu inconjurator, o mare raspandire si dezvoltare, chiar si o schimbare a insemnatatii ei. Uneori se confunda notiunea de stiinta a protectiei mediului cu cea de ecologie. In limbajul uzual ecologia se leaga astazi mai mult de notiuni legate de poluarea si protectia mediului.
Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interdependentelor dintre animale si plante cu mediul in care traiesc. - La inceput ecologia s-a dezvoltat ca o ramura a biologiei, apoi a devenit o stiinta de sine statatoare.
Ecologia (continuare)
Stiinta protectiei mediului are ca activitate de baza studierea interdependentei intre mediu, pe de o parte, si fenomenele, procesele naturale si artificiale (precipitatiile, degradarea stratului de ozon, incalzirea globala a Terrei, degradarea solului prin eroziune) si fiintele vii, pe de alta parte precum si luarea de masuri Stiinta ecologiei insa are ca scop final numai studierea interdependentei mediului cu fiintele vii, fara a recomanda masuri tehnice constructive pentru ameliorarea situatiei mediului.
3.2. Ecosistem
Legat de ecologie este notiunea de ecosistem. Ecosistemul este o parte de sine statatoare bine delimitata geografic si functional a biosferei. Structura si proprietatile sunt legate de fluxurile masice, energetice, functiile ecosistemului Ecosistem global cu cele mai importante interactiuni interne: fluxuri energetice si masice Fenomene externe ecosistemului: radiatia solara, radiatia cosmica, activitati vulcanice
Ecosistem
3.3. Mediul inconjurator

Mediul inconjurator reprezinta ansamblul de elemente biotice si abiotice mai apropriate sau mai indepartate aflandu-se in interactiune unele cu altele, care insotesc viata noastra de zi cu zi si au o influenta directa sau indirecta asupra noastra si asupra conditiilor noastre de viata. Cele mai intalnite elemente de mediu sunt: atmosfera, apa, solul, peisajul si zonele naturale, orasele, fabricile si uzinele, alti factori antropici, fauna si flora.
Atmosfera Biosfera Criosfera
Geosfera
Hidrosfera
3.4. Poluarea mediului inconjurator

Poluarea mediului este schimbarea calitatii mediului inconjurator in primul rand datorita actiunii umane in diferite moduri, in special prin dezvoltarea de diverse elemente antropice si activitati economice, mai mult sau mai putin necesare vietii omului. Exemple.
Poluarea mediului inconjurator (cont.) Poluarea mediului imbraca mai multe forme, in functie de mediul
afectat si de modul de exercitare a poluarii:
Poluarea aerului Poluarea apelor Poluarea solului Poluarea sonora Poluarea electromagnetica Poluarea radioactiva
3.5. Protectia mediului inconjurator

Refacerea si pastrarea calitatii corespunzatoare a mediului inconjurator este una din problemele principale cu care se ocupa stiinta protectiei mediului. Ca stiinta a aparut odata cu inrautatirea calitatii mediului inconjurator (mai ales a aerului) si, mai apoi, cu dezvoltarea conceptului world problematique (Club of Rome).
Protectia mediului inconjurator (continuare)

Stiinta protectiei mediului este un rezultat al dezvoltarii activitatilor umane, mai ales industriale, fara a considera posibilele efecte negative asupra mediului inconjurator. - Stiinta protectiei mediului incearca sa dezvolte solutii (sub forma de tehnici, tehnologii de protectie a mediului) pentru a micsora poluarea mediului si efectele negative ale activitatilor umane asupra mediului inconjurator, dar si pentru a evita aparitia unor asemenea efecte (noi mentalitati). Deci tendinta mai recenta a aceastei stiinte este de a cauta solutii pentru evitarea de la inceput a aparitiei efectelor negative si a poluarii mediului datorita aplicarii anumitor tehnologii. - Protectia mediului se refera la protectia factorilor importanti de mediu, mai ales protectia aerului, apei, solului.
Data: 29.03.2007
Protectia mediului inconjurator (continuare)

Evaluarea succesului masurilor de protectie a mediului se face utilizand indicatori de mediu. Acestia ofera informatii despre calitatea si starea mediului inconjurator la un moment dat, deci despre nivelul impactului utilizarii tehnicilor de protectie a mediului. Indicatorii de mediu sunt in general utilizati pentru medii singulare, pentru aer, apa si sol. Cei mai cunoscuti indicatori de mediu sunt indicatorii de calitate a aerului, indicatorii pentru apa incep si ei sa fie utilizati la ora actuala. La noi in tara inca nu se foloseste nici un indicator pentru evaluarea calitatii aerului, cu atat mai putin pentru apa si sol.
Pe plan european se utilizeaza in cateva tari indicatori pentru calitatea aerului. De exemplu in Germania se utilizeaza indexul de poluare a aerului (Luftbelastungsindex, VDI, Germania)
LBI(x, y, z, t) = UI(x, y, z, t) =
i
Creal,i (x, y, z, t) Cref ,i
unde: Creal,i concentratia masica a poluantului i in aer in functie de spatiu si timp [ppm or mg/m3]; Cref,i valoarea limita admisibila pentru poluantul i [ppm or mg/m3]
Poluantii considerati: NOx, SO2, CO, praf, Ozon
Interpretare:
LBI < 0,9 LBI = 0,9 - 1,4 LBI = 1,4 - 1,9 LBI > 1,9
poluare slaba poluare medie poluare tare poluare critica
10
3.6. Modele matematice folosite in ecologie

VDILuftbelastungsindex
3.6.1. Generalitati 3.6.2. Functia generala a unui model 3.6.3. Metoda de analiza analitica, liniara 3.6.4. Metoda de analiza sistemica 3.6.5. Modele matematice simple 3.6.6. Modele matematice integrative
3.6.1. Generalitati
Realitatea din jurul nostru inglobeaza o serie de fenomene si procese. Aceasta se transpun de cele mai multe ori in sisteme. Sistemele se descriu cu ajutorul modelelor matematice prin modelare matematica. Sistemele pot fi simple sau complexe, ingloband un singur domeniu sau mai multe domenii. Modelarea matematica reprezinta transpunerea in ecuatii si relatii matematice a unui fenomen sau proces real, in dorinta intelegerii acestui fenomen sau proces. Bertalanffy a definit in cartea sa General System Theory (1968) notiunea de sistem (p.55): Un sistem poate fi definit ca un set de elemente aflate in relatii de interdependenta. Complexitatea poate fi data de numarul elementelor din sistem sau de natura interdependentelor dintre elementele sistemului (sisteme complicate sau sisteme complexe)
3.6.2. Functia generala a unui model
Realitate Original
Besseres Mai buna Verstndnis intelegere
Realitt/
Simplificare, Vereinfachung Strukturierung structurare, Systemisches Denken gandire sistemica

Modell Model
11
Analiza sistemelor prin modelare matematica

Fenomenele si procesele dun jurul nostru pot fi analizate utilizand indeosebi doua metode: Metoda de analiza analitica, liniara. Metoda de analiza sistemica
3.6.3. Metoda de analiza analitica, liniara
X
Cauza 1 Efect 1 = Cauza 2 Efect 2 = ... = Cauza n Efect n Punct de pornire
...
Lant liniar al evenimentelor
...
Fenomenul de analizat
X
3.6.4. Metoda de analiza sistemica (dupa Bertalanffy, 1968)

2. Analiza fiecarui element in parte fara a le considera pe celelalte
20 % 19 %
3.6.5. Modele matematice simple

Sunt folosite in rezolvarea problemelor ingineresti uzuale. De mentionat ar fi cele legate de mecanica, mecanica fluidelor, geologie s.a. De exemplu, debitul de lichid scurs printr-o conducta in functie de viteza de curgere (v) poate fi calculat utilizand formula urmatoare: Q = v . A , A - aria conductei
3. Analiza relatiilor dintre elemente si cu mediul lor exterior
E2
16 %
20 %
E2
E1
E3
19 %
E1
16 %
E3
16 %
En
14 %
Fenomenul, evenimentul, procesul de analizat

20 %
Ej
Ei
16 %
En
%
Ei
Ej
En
E2
Ei
Exemple: 3.6.5.1. Variatia liniara

Rata de crestere rl este constanta. Cresterea liniara este descrisa de relatia:
20 %
E2
20 % 20 % 16 %
E1
E3
E1
E2
16 %
E1
E3
E3
SISTEM
Ej
16 %
En
14 %
Ej
Ei
16 %
En
14 %
Ej
Ei
I. Identificarea elementelor
4. Sinteza
x = r t + c
l
c este valoarea populatiei la inceput: c = xo.

12
3.6.5.2. Variatia exponentiala

Rata de crestere variaza liniar cu valoarea x: dx/dt = re.x. Cresterea exponentiala este descrisa de relatia:
3.6.5.3. Variatia logistica

1845 Verhulst a descris cresterea populatiei ca fiind o variatie logistica, dupa o relatie de forma:
x = x e
o
r e t
x t +1 = r x t (1 x t )
Valorile numarului populatiei sunt normate 0 <= x <= 1, r <= 4 Schimbarea valorii x a populatiei de la an la an depinde in mod neliniar de valoarea anterioara. Rata de crestere r este parametrul de control, care controleaza evolutia numarului populatiei.
xo este valoarea functiei la inceput.
Marcarea grafica a iteratiei pentru valoarea de inceput xo.

Pentru: r < 1 Linia xt+1 = xt este in permanenta deasupra parabolei. Pentru orice valoare de inceput xo valoarea populatiei x tinde catre 0: x 0. x = 0 este singurul atractor (punct de stabilitate, catre care tinde evolutia sistemului) al modelului. Alte situatii se obtin pentru 1 < r < 3.
xt +1 = f ( xt ) = rxt (1 xt ) f ' = r (1 2 xt ) Maxim la xt = 1 / 2 =1 pt . r =1
f ' ( 0) = r
13
Pentru r > 3 x nu mai tinde catre un singur punct atractor, ci oscileaza intre doua valori xa si xb. Pentru r > 3 creste distanta intre atractori, pana ce pentru r = 3,44865 apar 4 atractori samd.
r<3 1 atractor r1 = 3 2 atractori r2 = 3,44865... 4 atractori r3 = 3,54413... 8 atractori r4 = 3,56445... 16 atractori cascada de bifurcare r = 3,56994...sfarsitul situatiei de asa-numita ordine si prezicere. Intervalele vor fi mai largi si pentru r = 4 umplu intregul domeniu intre 0 si 1 . Apare situatia haotica. (haosul Feigenbaum).
Cascada de bifurcare a ecuatiei logistice
3.6.4. Modele matematice integrative "Integrative Models are such Data: 05.04.2007
Tehnica Economie Mediu Societate
models which incorporate knowledge from more than one field of study.
(M. Mesarovic)
Integrarea diferitelor aspecte Analiza proceselor
fizice chimice biologice economice sociale informationale ...
Modelare integrativa
Model matematic
Modelarea integrativa inseamna integrarea orizontala si verticala a aspectelor de interes din domenii diferite Teoria sistemelor joaca rol important. Ex.: World3, IFs, EPR, TERRA modele complexe (multe elemente si interdependente intre elementele sistemului care sta la baza modelului).
14
Utilizarea modelelor pentru elaborarea de scenarii prin tehnica simularii

Termenul Scenariu se trage din domeniul militar si a devenit cumoscut prin lucrarile lui Herman Kahn de la RAND Corporation din Santa Monica. Cu ajutorul modelelor matematice se pot dezvolta numeroase simulari, care sunt de fapt rezultate complexe ale modelarii si interpretate corespunzator determina diferite scenarii. Scenariile sunt "Storylines about future paths (Malaska). In inteles stiintific, fiecare scenariu (simulare) este o posibila evolutie a sistemului in viitor in ipoteza conditiilor initiale si conditiilor limita folosite in timpul simularii. Scenariile nu sunt prognoze! Scenariile nu exprima cand se va intampla un anume eveniment, ci raspund la intrebari de tipul Ce s-ar intampla, daca...?"
Scenarii - Prognoze
Viitor cunoscut Viitor prognosticabil Prognoze gresite _______________________________________________________
Radiol nu are nici un viitor. Nu exista nici cel mai mic semnal, ca omenirea va putea folosi vreodata energia atomica. 1943 Thomas Watson Eu cred ca pe piata mondiala va exista o cerere de 5 computere, in nici un caz mai multe. 1957 Lee de Forest Cu toate progresele omenirea nu va reusi niciodata sa ajunga pe Luna. 1972 Meadows Pana in anul 2000 omenirea, prin modul ineficient si devastator de utilizare a resurselor, va ajunge la limitele naturale ale Terrei, inclusiv ale atmosferei. 1977 Ken Olsen Eu nu vad nici un motiv, pentru care oamenii ar trebui sa aiba un computer personal. ___________________________________________________________________ 1897 1932 Lord Kelvin Albert Einstein
scenariile presupun ipoteza acceptarii unui viitor multiplu
Exemple: 1. Model global regionalizat: TERRA

- dezvoltat in cadrul proiectului de cercetare (in FP6) european TERRA, 2001-2004
Socio-Political International Political
2. Dominant Relations Model (DRM)

Propus de M. Mesarovic in anul 2001 si aplicat in joint-research de Mesarovic (USA) - Tulbure (D/Ro) Luukkanen (Fi) Strategie de reducere a complexitatii Relatiile dintre elemente sunt verificate atat dpdv al existentei lor, cat si al intensitatii si importantei lor in sistem. "dominant relations" nu sunt singurele conexiuni intre elemente, dar cele mai relevante intr-un anumit context.
Income
Networking
Government Expenditures
Sistem
Conflict/ Cooperation
Element 1 (Subsistem 1) Element n (Subsistem n)
Education Population Labor Food Demand Economic

Element i (Subsistem i)
Demand, Supply, Prices, Investment
Element 2 (Subsistem 2)
Relatii dominante Alte relatii (neglijabile)
Agriculture
Energy
Land Use, Water
Resource Use, Carbon Production Pollutants Emissions Technology Environmental Impact and Quality
15
3. Modelul EPR (Energy-Pollution-Risk) si componentele sale
Im ersten dezvoltarii Fall der Entwicklung ohne Manahmen zur Begrenzung der In cazul fara masuri pentru protectia mediului (P = API) Luftverunreinigung wird das Modell von folgendem Differentialgleichungssystem modelul este descris de urmatorul sistem de ecuatii: beschrieben:
P =
Scenarii: - cazul cel mai rau - cazul cel mai bun
Aspecte tehnicoeconomice
Consum de energie E
Modelare cu ecuatii diferentiale
dP P b P (1 R ) = a P 1 dt kp 1 R dR = c (1 R ) 1 + d P (1 R ) e E dt kr dE = f E (1 R ) g E + h (1 R ) dt
R = E =
Aspecte de mediu
Calitatea aerului API
Modelul EPR
Aplicare regionala
cu mit a, b, c, d, e, f, g, h, kp, kr >0 Cond. init.: Anfangsbed.: P(t=0)=Po>0, R(t=0)=Ro0, E(t=0)=Eo>0
Aspecte sociale
Risc R
Modelare cu Fuzzy Logic
Sursa: I. Tulbure: Zustandsbeschreibung und Dynamik umweltrelevanter Systeme, Teza de doctorat, TU Clausthal, 1997.
In zweiten cazul dezvoltarii cu masuri mit pentru protectia mediului (P = API) Im Fall einer Entwicklung Manahmen zum Umweltschutz lautet das Gleichungssystem: modelul este descris de urmatorul sistem de ecuatii:
P = R =

dP P q (t ) = a P 1 dt k p dR R = c R 1 + d dt k r
2 2
P e
RE
dE E = f E 1 E = g dt k e
RE
Anfangsbed.: P(t=0)=Po>0, R(t=0)=Ro0, E(t=0)=Eo>0 Cond. init.: q(t) Fct. Kontrollfunktion: q(t) = kP(t) de control
cu mit a, c, d2, e2, f, g2, kp, kr, ke >0
Diagrama fazoriala tridimensionala pentru situatii distincte: 1. Dezvoltarea fara masuri pentru protectia mediului (aerului) (Punct M, curba a); 2. Dezvoltarea cu masuri pentru protectia mediului (aerului) cu valori initiale ca in cazul 1 (curba b) 3. Dezvoltarea cu masuri pentru protectia mediului cu valori initiale ce caracterizeaza situatia prezenta (Punct N, curba c).
16
4. Dinamica resurselor biologice
dx & = F( x ) h ( t ) =x dt
x = x(t) - numarul populatiei biologice (vegetale sau animale) F(x) = functia de crestere a populatiei x h(t) = rata de disparitie, respectiv recoltare
Functia liniara
Rata de crestere r este constanta. Cresterea liniara: x = r t + c c este valoarea populatiei silvice la inceput: c = xo.
Situatii care pot apare: F(x) > h(t): x creste F(x) < h(t): x scade F(x) = h(t): x ramane constant; aceasta inseamna recolta durabila (sustainable yield), care se obtine pentru o populatie vegetala constanta. Rata cresterii F(x) poate fi modelata prin diferite tipuri de functii cunoscute pana acum: functia liniara, exponentiala, logistica etc. Rata de recoltare h(t) depinde de modul in care s-a inteles utilizarea resursei naturale. Cel mai uzual h(t) este o constanta, dar poate fi si o functie liniara, mai rar functie de alt tip.
Functia exponentiala
Rata de crestere variaza liniar cu valoarea x: dx/dt = r.x. Cresterea exponentiala:
x = x o e r t
xo este valoarea populatiei silvice la inceput.
Functia logistica
dx & = r ( x ) x = F( x ) , =x dt
x r ( x ) = r 1 K
In loc de concluzii
We cannot know the future, but we must act as if we did (B. Hughes). Scenariile nu trebuie suprainterpretate. Ele nu prognozeaza evolutia viitoare a unui sistem, dar ajuta la intelegerea comportamentului elementelor si a dinamicii sist. Nevoia de inovatii solutii pentru noi aplicatii tehnologice si produse. Ex.: tehnici de monitorizare, tehnici de prevenire si de depoluare, energii regenerative, mobilitate motorizata fara petrol (electrica, cu hidrogen?), domeniul ICT. Noi investitii sa evite repetarea greselilor facute cu ani in urma! Exista deja in Europa de Vest centre de cercetare vestite in domenii legate de ingineria mediului (ITAS/Germania, FFRC/Finlanda, IIS/Olanda, ITA/Austria etc.), in Europa de Est domeniul este abia la inceput. Aceasta repr. o sansa pt. tarile de aici. Pentru noi aici - sanse noi in cercetare pentru ca domeniul este foarte actual si critic:
Valoarea medie in lume a emisiilor de CO2/loc. = 4 t (20 t in SUA, 12 t in D, 7 t in Ro) tendinta crescatoare pe plan global Conc. de CO2 in atm. = 365 ppm; crestere de cca 2 ppm/an incalzirea atmosferei datorita efectului de sera Cresterea alarmanta a deseurilor care ajung in gropi de gunoi, chiar si deseurile refolosibile (hartie, sticla, plastice, sticle PET etc.) in special in tarile est-europene
dx/dt
x K K x x0 0
x(t) =
t
K K 1+ 1 exp(rt ) x0
dx x & = rx1 = F( x ) =x dt K
Functie mentionata prima data de Verhulst (1845) K = capacitatea sistemului r = rata cresterii reale (intrinseci)
17
Continutul cursului
1. Scopul si obiectivele cursului 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 3. Notiuni generale legate de ecologie 4. Dinamica populatiei 5. Sisteme energetice, resurse si efecte ale utilizarii lor 6. Modelarea sistemelor ecologice 7. Poluarea mediului si tehnici de protectie 8. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu, studii de impact ecologic 9. Concluzii finale

Cap. 4. Dinamica populatiei Ecologie generala curs

Cap. 4. Dinamica populatiei
4.1. Evolutia populatiei globului 4.2. Notiuni demografice 4.3. Tranzitia demografica 4.4. Piramide ale populatiei
Data: 12.04.2007 si 19.04.2007
4.1. Evolutia populatiei globului

Raportul despre situatia populatiei globului
State of World Population

apare anual si este publicat de catre UNFPA (United Nations Population Fund), http://www.unfpa.org/ Ultimul raport este
State of World Population 2005

avand subtitlul:
The Promise of Equality: Gender Equity, Reproductive Health and the Millennium Development Goals
18
Evolutia populatiei globului

Referitor la dezvoltarea populatiei globului apare tot anual Raportul de dezvoltare umana
Date statistice referitoare la evolutia populatiei globului

Data 8000 ien anul 0 1600 1830 1890 1930 1950 1960 1974 1987 (12.10.)1999 Populatia lumii 5 mil 250 mil 500 mil 1 mrd 1,5 mrd 2 mrd 2,5 mrd 3 mrd 4 mrd 5 mrd 6 mrd Timp de dublare a populatiei Rata de crestere + 1 Mrd dupa xy ani
Human Development Report

si este publicat de catre UNDP (United Nations Development Programme), http://www.undp.org/
1600 a 230 a 100 a 70 J 44 J 37 J 39 J
0,04% 0,3% 0,7% 1,0% 1,6% 1,9% 1,8%
~ 1 mil 100 30 14 13 12
ONU a declarat in mod simbolic 11 iulie 1987 ca fiind ziua de nastere a Nr. 5 000 000 000 (Mohammed Wang) si 12 octombrie 1999 ca fiind ziua de nastere a Nr. 6 000 000 000 (Xue Lee).
Evolutia populatiei globului

6
1999 Populatia lumii in Mrd.

1987 1974 1960 1950 1930 1890 1830 1600 8000 6000 4000 2000 0 Ani 2000
4.2. Notiuni demografice interes pentru acestea de mai bine de 200 ani.
Malthus a publicat in 1798: Essay on the principle of population El scria atunci ca

Populatia creste respectand seria geometrica Oferta de hrana creste respectand seria aritmetica
Exemplu dupa Malthus: Peste 10 generatii (corespunzator la 225 ani) se obtine plecand de la 1:
Populatia Oferta de hrana
1 1
2 2
4 3
8 4
16 32 5 6
64 7
128 8
256 9
512 10
Dupa 225 ani: relatia 512:10 Dupa 300 ani: relatia 4096:13 samd. Colncluzie: O asemenea crestere nelimitata este imposibila limitarea cresterii populatiei
"Salvarea de azi": Productivitatea producerii hranei s-a imbunatatit revolutionar, prin revolutiile tehnicii
19
4.3. Tranzitia demografica

Este procesul de transformare a modului de evolutie a populatiei. Exemplu: datorita procesului de industrializare in Europa reprezentata este evolutia in timp a natalitatii (b), mortalitatii (d) si ratei de crestere a populatiei (r): r = b - d
Tranzitia demografica
Rate in % 5 b 4 3 2 1 (1) 0 sec. 18 prima jum a doua jum. prima jum.a doua jum. a sec. 19 a sec. 20 (2) (3) (4) (5) axa timpului d r
Faze reprezentative:
1. Societatea agrara: numarul populatiei este stationar sau usor crescator 2. Societatea industriala timpurie: crestere a populatiei, dat. scaderii lui d 3. Faza de tranzitie: cresterea puternica, chiar exponentiala a populatiei 4. Societatea industriala dezvoltata: scadere a ratei de crestere a populatiei 5. Trecerea la societatea post-industriala: nr. populatiei este stationar sau slab scazator
4.4. Piramide ale populatiei

Grupe de varsta >65 15-65 Ex.: Piramida populatiei in tari in curs de dezvoltare in 1990
Tipuri ideale de piramide ale populatiei
Barbati 300 200 100
Femei <15 0 100 200 300 Milioane
Forma ascutita Forma triunghiulara Forma de clopot Forma de urna Tari in curs de dezv. Germania Europa Germania in azi 1910 azi 2030
20
Pentru anul 2002 Evolutia demografica mondiala

Rate in % 5 Africa 4 3 2 1 0 1. 2. 3. 4. 5. axa fictiva a timpului Faza Asia, America Latina China Australia America de Nord Europa Natalitate si mortalitate
Europa D Marea Britanie Franta Albania Asia China India Japonia Pachistan Banglades Afganistan Saudi Arabia 1280,7 1049,5 127,4 143,5 133,6 27,8 24,0 0,7 1,7 0,2 2,1 2,2 2,4 2,9 P 82,4 60,2 59,5 3,1 r -0,1 0,1 0,4 1,2 Amerika USA Brazilia Mexic Nicaragua Africa Nigeria Egipt Etiopia Zair Africa de Sud Tanzania 129,9 71,2 67,7 55,2 43,6 37,2 2,7 2,0 2,5 3,1 1,1 2,7 P 287,4 173,8 101,7 5,4 r 0,6 1,3 2,1 2,8
Pentru anul 2004

Europa Romania Germania Marea Britanie Franta Albania Asia China India Japonia Pachistan Banglades Afganistan Arabia Saudita 1308,7 1087,1 127,9 154,8 139,2 27,8 24,0 0,6 1,3 0 2,0 1,7 2,4 4,1 P 21,8 82,6 59,5 60,3 3,1 r 0,1 0 0,2 0,5 0,9 Amerika USA Brazilia Mexic Nicaragua Africa Nigeria Egipt Etiopia Zair Africa de Sud Tanzania Coasta de Fildes 128,7 72,6 75,6 55,9 47,2 37,6 17,9 2,7 2,1 2,7 2,9 2,1 2,9 3,4 P 295,4 183,9 105,7 5,4 r 1,0 1,8 2,0 2,5
Ecologie generala = curs =

Data: 26.04.2007
Cap. 5. Sisteme energetice, resurse si efecte ale utilizarii lor

5.1. Sisteme de producere a energiei utilizate de om (dezvoltare istorica) 5.2. Resurse energetice 5.3. Legea conservarii energiei 5.4. Unitati de masura
21
5.1. Sisteme de producere a energiei utilizate de om (dezvoltare istorica)

5.5. Diferite forme de energie si transformarea lor 5.6. Resurse energetice pe plan mondial 5.7. Consum de energie pe plan mondial 5.8. Efecte plouante ale sistemelor energetice conventionale
Perioada de timp
--------------------------------------------------------------------------------------Perioada preistorica Forta musculara umana, Ciocanul, sapa, lemnul focul __________________________________________________________ Cca. 8000 ien: Forta musculara a Animale domestice Rev. Neolitica animalelor pentru arat si carat __________________________________________________________ Cca. sec. 10 en: Folosirea energiei Inceputul mecaniprima faza a Rev. apelor zarii muncii Industriale Cca. sec. 15 Carbune Aplicatii in minerit Inceput. Metalurgiei __________________________________________________________
Sursa de energie
Aplicatia tehnica
Sisteme de producere a energiei (dezvoltare istorica) (cont.)

Perioada de timp
--------------------------------------------------------------------------------------Mijl. sec. 18: Carbune Masina cu abur Rev. Stiintifica si Cocs (J. Watt) Industriala Prep. minereurilor (faza a doua) Petrol, gaz metan
5.2. Resurse energetice

Resurse energetice primare:
resurse fosile: carbune, petrol, gaz metan, lemn, turba, biomasa resurse regenerative: soarele, vantul, apa, maree, caldura marilor, caldura Pamantului resurse atomice
Sursa de energie
Aplicatia tehnica
Motorul Diesel, motorul Otto, Electromotorul (W. von Siemens) __________________________________________________________ Sec. 20 Energia atomica Centrale Resurse fosile termo-electrice Energia apelor atomo-electrice __________________________________________________________ Sec. 21/Viitor Soare Tehnologii solare Energia apelor Tehnologii bazate pe Energie eoliana hidrogen __________________________________________________________
___________________________________________
Sf. sec. 19 si inc. sec. 20
Resurse energetice secundare:

resurse fosile prelucrate, carburanti curentul electric hidrogenul
22
5.3. Legea conservarii energiei

E
Variatia der energiei nderung Energie
5.4. Unitati de masura

Marimea fizica
Forta Presiunea Masa x Acceleratie Forta pe suprafata
U.M. acceptate in SI (noi)

kgm s2 N = Newton N =
U.M. tolerate (vechi)
= caldura primita + geleistete lucrul mecanic = zugefhrte Wrme + Arbeit efect.
kp = 9,81
at =
Zustandsgre marime fizica de stare
Prozessgren marimi fizice de proces
kgm s2
Lucru mecanic efectuat = lucru mecanic reversibil (ex. de Arbeit = reversible Arbeit (z.B. Kompressionsarbeit) comprimare) + lucru mecanic ireversibil (ex. de frecare) plus irreversible Arbeit (z.B. Reibungsarbeit)
N m2 Pa = Pascal Pa =
Fazit: Ein perpetuum mobile ist unmglich. Concluzie: Un perpetuum mobile este imposibil din punct de vedere al legilor fizicii.
Energia Lucrul mecanic Putere
Forta x Distanta
J = Nm J = Joule
kp cm 2 at = Atmosphre
kcal = 427 kpm

PS = 75 kpm s
Energia raportata la J Nm W= = timp s s
W = Watt
5.5. Diferite forme de energie si transformarea lor Forme de energie:

Mecanica (cinetica, potentiala) Termica (interna, caldura unui corp) Electrica Magnetica Chimica (energia de reactie din combustibili fosili) Radiata (unde radio, unde luminoase) Atomica
Diferite forme de energie si transformarea lor (cont.) reversibila ireversibila

Exemple: 1. O sfera pica pe o suprafata
Sfera si suprafata sunt ideal elastice Energie potentiala energie cinetica energie potentiala Sfera este din material plastic Energie potentiala energie cinetica energie de deformare AUTOTURISM Energie cinetica energie interna
2. Franarea unui vehicul

TREN Energie cinetica energie electrica (in retea) energie cinetica
Alte exemple
23
5.6. Resurse energetice pe plan mondial

Resurse energetice primare:
resurse fosile: carbune, petrol, gaz metan, lemn, turba, biomasa resurse regenerative: soarele, vantul, apa, mareea, caldura marilor, caldura Pamantului resurse atomice
Resurse energetice pe plan mondial (cont.)

Energia avuta la dispozitie din combustibilii fosili/neregenerativi, in mil. t: ________________________________________________ Tip combustibil Rezerve exploatabile Rezerve presupuse ________________________________________________ carbune 1 200 000 4 250 000 petrol 151 410 200 000 gaz metan (mil. m3) 153 000 180 000 uraniu 3,645 1,11 ________________________________________________
Resurse energetice secundare:

resurse fosile prelucrate, carburanti curentul electric hidrogenul
5.7. Consum de energie pe plan mondial

Evolutia aproximativa a consumului de energie in mid. t EH pe an:
Distributia pe resurse energetice pe plan mondial

dupa programul pentru dezvoltare a ONU (www.undp.org) Resursa energetica 1980 1989 Mil. t EH % Mil. t EH % ________________________________________________
Carbune Petrol Gaz metan Energie atomica Energie hidraulica 2632 3997 1834 84 217 30 46 21 1 2 3220 4157 2451 237 260 31 40 24 2 3
___________________________________________
Anul prin 1900 1940 1960 1980 1990 2000 _________________________________________________ Mid. t EH 1 2 4 8,7 10,3 12
Obs.: 1 t EH = 30 000 MJ
________________________________________________ Total 8764 100 10325 100

24
Consum de energie pe locuitor [t EP (echiv. petrol)] (1t EP = 42000 MJ)

7
Consum de energie pe plan mondial (cont.)

Consumul mediu de energie pe cap de locuitor la nivel global in prezent se afla la aproximativ: 2 t EH = 60 000 MJ
199 199 199 199 199
199 200 200
0 Danemarca Germania Romania Grecia Franta GB Italia Olanda Elvetia Rusia Finlanda Norvegia Ucraina Cehia Portugalia Bulgaria Slovacia Slovenia Ungaria Polonia Belgia Suedia Austria Spania
Consumul de energie / locuitor in diferite tari pentru 2001 are aproximativ urmatoarele valori: - SUA 330 000 MJ/loc - Japonia 150 000 MJ/loc - Germania 204 000 MJ/loc - Mexic 63 000 MJ/loc - Romania 84 000 MJ/loc - Brazilia 30 000 MJ/loc - Franta 176 400 MJ/loc - Banglades 1 500 MJ/loc - India 12 000 MJ/loc
Consum de energie pe plan mondial (cont.)

Se observa foarte mari variatii in ceea ce priveste consumul de energie de la o regiune la alta, de ex. India - SUA, Banglades - Germania etc. Tendinta in viitorul apropiat este de crestere a consumului de energie / loc. la nivel global, deoarece la ora actuala exista o serie de tari care inregistreaza o intensa dezvoltare. Este nevoie urgenta de masuri care sa duca la limitarea consumului de energie a populatiei globului, indeosebi insa strategii de schimbare a mentalitatii existente la ora actuala. In viitor trebuie sa se puna accent mai mare pe resurse regenerative.
5.8. Efecte poluante ale sistemelor energetice conventionale

Efect de sera Efecte nocive asupra faunei si florei datorita emisiilor de poluanti in special in aer: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, praf Poluarea apei si solului datorita tehnologiior folosite
25
Emisii de CO2 pe cap de locuitor pentru diferite tari

18
16
1995
1996
1997
14
12
10

Bosnia-Hertegovina Finlanda Slovenia Italia Olanda Elvetia Rusia Slovacia Romania Norvegia Ucraina Polonia Danemarca Germania Portugal Ungaria Belarus Estonia Austria Suedia Spania Belgia Franta Grecia Cehia GB
Continutul cursului
1. Scopul si obiectivele cursului 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 3. Notiuni generale legate de ecologie 4. Dinamica populatiei 5. Sisteme energetice, resurse si efecte ale utilizarii lor 6. Modelarea sistemelor ecologice 7. Poluarea mediului si tehnici de protectie 8. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu, studii de impact ecologic 9. Concluzii finale
Cap. 6. Modelarea sistemelor ecologice

6.1. Sisteme liniare 6.2. Sisteme exponentiale 6.3. Sisteme logistice 6.4. Sisteme avand populatii in concurenta
Data: 03.05.2007
26
6.1. Sisteme liniare

Aceste sisteme sunt caracterizate printr-o variatie liniara a populatiei modelate Rata de crestere rl este constanta. Cresterea liniara este descrisa de relatia:
6.2. Sisteme exponentiale

Rata de crestere variaza liniar cu valoarea x: dx/dt = re.x. Prin integrarea relatiei se obtine o functie exponentiala, care descrie variatia populatiei sistemului considerat. Cresterea exponentiala este descrisa de relatia:
x = r t + c
l
c este valoarea functiei la inceput: c = xo.
x = x e
o
r e t
xo este valoarea functiei in conditiile initiale.
6.3. Sisteme logistice

1845 Verhulst a descris sistemele logistice, in special variatia populatiei unui sistem ecologic, avand la baza o relatie de forma:
xt +1 = f ( xt ) = rxt (1 xt ) f ' = r (1 2 xt ) Maxim la xt = 1 / 2 =1 pt . r =1
x t +1 = r x t (1 x t )
Schimbarea valorii x a populatiei de la an la an depinde in mod neliniar de valoarea anterioara. Rata de crestere r este parametrul de control, care controleaza evolutia numarului populatiei.
f ' ( 0) = r
27
Marcarea grafica a iteratiei pentru valoarea de inceput xo.

Pentru: r < 1 Linia xt+1 = xt este in permanenta deasupra parabolei. Pentru orice valoare de inceput xo valoarea populatiei x tinde catre 0: x 0. x = 0 este singurul atractor (punct de stabilitate, catre care tinde evolutia sistemului) al modelului. Alte situatii se obtin pentru 1 < r < 3.
r<3 1 atractor r1 = 3 2 atractori r3 = 3,54413... 8 atractori r2 = 3,44865... 4 atractori r4 = 3,56445... 16 atractori cascada de bifurcare r = 3,56994...sfarsitul situatiei de asa-numita ordine si prezicere. Intervalele vor fi mai largi si pentru r = 4 umplu intregul domeniu intre 0 si 1 . Apare situatia haotica. (haosul Feigenbaum).
Cascada de bifurcare a ecuatiei logistice
6.4. Sisteme avand populatii in concurenta

Descriu de obicei acele populatii de vietuitoare care se concureaza reciproc, in general pentru asigurarea hranei. Exista mai multe tipuri de sisteme, care modeleaza populatii aflate in concurenta.
1. Concurenta pentru aceeasi sursa de hrana

Dupa specii x si y traiesc intr-un spatiu comun ci concureaza pentru aceeasi sursa de hrana. Oferta de hrana reprezinta capacitatea sistemului, aceasta este Kx pentru specia x si Ky pentru specia y. Amandoua populatiile evolueaza dupa o lege de variatie logistica. Specia x are nevoie de hrana sx x, iar specia y necesita hrana sy y . In total pentru supravietuirea ambelor specii este nevoie de cantitatea de hrana: N = sx x + sy y Rezulta deci un sistem neliniar de ecuatii de forma:
in anumite conditii se reliefeaza principiul de K selectie al lui DARWIN

x
x = x [ - a (sx x + sy y)] y = y [ - b (sx x + sy y)
a = /x , b = /y
28
Sisteme avand populatii in concurenta (cont.)

2. Modelul Lotka-Volterra
alt model cunoscut este modelul vanator-prada. Modelul vanator prada mai este denumit si modelul Lotka Volterra. Este un exempu din biologie. Dupa specii de animale x si y traiesc intr-un spatiu comun: x = animale de prada, care se hranesc din resursele puse la dispozitie de spatiul in care traiesc. y = animale de vanatoare (vanatori), care se hranesc din resursele oferite de animalele de prada x Sistemul de ecuatii este format din 2 ecuatii diferentiale neliniare.
K
x

Sistemul de ecuatii diferentiale care descrie modelul Lotka-Volterra:
dx = x = x x y dy dy = y = y + x y dt
= rata de inmultire (crestere) a populatiei x = rata de pradare a populatiei x = rata de disparitie naturala a populatiei y = rata de inmultire (crestere) a populatiei y ratele , , , sunt constante, avand U.M. [1/timp].
K
x

Ce se intampla insa in afara situatiei de echilibru? Solutii dependente de timp Pentru situatia in care x(t) > 0 se obtin solutii periodice. Sistemul format din cele doua ecuatii diferentiale nu se poate integra analitic exact, ci trebuie integrat numeric. Exemplu: = 0,5
= 100
Cazuri speciale - Nu exista vanatori, adica: y=0 Atunci se obtine: x(t) = x0 exp(t) Animalele cu functia de prada se inmultesc exponential - Nu exista animale de prada, adica : x=0 Atunci se obtine: y(t) = y0 exp(-t)
x x0 t y y0 t
= 0,0333 = 1,0 = 0,01
xG =
yG =
= 15
x 200
Animale cu functia de vanatori dispar din lipsa de hrana. - Situatia de echilibru cand diferentialele sunt zero = exista solutii x si y dependente de timp: Deci: pentru x = y = 0 sunt mai multe cazuri: xG = 0 si yG = 0, situatia triviala, cand populatiile sunt zero (nu exista).
yG = si x G = , situatia de echilibru real al celor doua populatii, aceste sunt valorile catre care
xo=120 yo=50 y t
Explicatie:
tind cele doua populatii.

de hrana pentru Numar mare de animale cu rol de vanatori multe animale de prada vor dispare Oferta
vanatori/pradatori devine mai mica unele animale cu functie de vanatori vor dispare din cauza lipsei de hrana
x
animalele de prada se inmultesc oferta de hrana pentru animalele de vanatoare creste creste populatia de animale
cu rol de vanatori multe animale de prada vor dispare s.a.m.d.
29
Continutul cursului

Cap. 7. Poluarea mediului si protectia mediului
7.1. Poluarea mediului 7.2. Protectia mediului Data: 10.05.2007
1. Scopul si obiectivele cursului 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 3. Notiuni generale legate de ecologie 4. Dinamica populatiei 5. Sisteme energetice, resurse si efecte ale utilizarii lor 6. Modelarea sistemelor ecologice 7. Poluarea mediului si protectia mediului 8. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu, studii de impact ecologic 9. Concluzii finale
Cap. 7. Poluarea mediului si protectia mediului 7.1. Poluarea mediului

Poluarea mediului reprezinta schimbarea calitatii si caracteristicilor
mediului prin imbogatirea acesteia cu anumite substante sau elemente antropice, necesare vietii omului. Poluarea mediului este un subiect complex. In functie de elementul asupra caruia se exercita actiunea se deosebeste:
poluarea aerului poluarea apei poluarea solului
7.1. Poluarea mediului (cont.)

Ce sunt poluantii?
Poluantii sunt substante avand un efect negativ asupra vietuitoarelor si obiectelor/produselor. Poluantii isi pot exercita actiunea negativa singuri sau in combinatie cu alte substante. Deseori actiunea negativa apare datorita transformarii ulterioare in alte substante toxice. Omul preia substantele poluante prin respiratie, prin piele sau prin alimentatie. Prin activitatile umane pot rezulta si substante poluante artificiale, pentru care natura nu a dezvoltat inca mecanisme de inlaturare/reducere a actiunii lor: dioxine. Tot datorita activitatilor umane poate apare modificarea concentratiei naturale a unor substante, aceasta modificare avand efect negativ asupra ecosferei si sanatatii umane. Ex.: ozon, CO2.
In functie de factorii care exercita poluarea se deosebeste:

poluarea masica poluarea sonora poluarea radioactiva
Este un fenomen legat de insasi viata si activitatea oamenilor pe Pamant. Intrebari legate de poluare: De unde apar poluantii? Ce sunt poluantii? Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti?
30

De unde apar poluantii?
Poluantii apar deci datorita modului de viata al umanitatii, in general fara a lua in considerare efectele negative asupra mediului inconjurator. Poluarea mediului rezulta deci in special din mecanismele principale ale civilizatiei umane: din Productie si Consum: productie industriala, inclusiv producerea energiei termice si electrice in centrale electrice productie agricola si folosirea ingrasamintelor chimice consum casnic consum referitor la circulatie/transport pentru distribuirea produselor (de la productie la consum) Se vorbeste in acest context de masina civilizatoare a umanitatii.

De unde apar poluantii? Din masina civilizatoare a umanitatii
Mediu, natura Aprovizionare Productie
Recyc ling
Produse Recycling Deseuri, gunoaie
Consum
Geo-, Atmo-, Hidro-, Crio- si Biosfera
7.1.1. Poluarea aerului

Surse pentru poluarea aerului sunt indeosebi:
- procesele de ardere din centrale termoelectrice - industria - circulatia autovehiculelor - consumul casnic - inlaturarea (mai ales prin ardere) gunoaielor Gazele de ardere contin elemente gazoase si solide: CO2 NOx SO2 CO H2O (vapori) oxizi de metal praf, uneori continand urme de metale grele La ora acutala cea mai discutata tema legata de poluarea aerului este cea legata de cresterea concentratiei de CO2 si efectul de sera.
Producerea de ozon O3 in stratosfera

Pana la 10 ppm O3 in stratosfera la 20-25 km formeaza stratul de ozon 0,03-0,04 ppm O3 valoare normala in troposfera 0,1 ppm O3 - concentratia maxima admisibila la locul de munca (ozonul este o substanta foarte daunatoare sanatatii!) Stratul de ozon ne protejeaza de radiatiile ultraviolete. Fara acest strat de ozon ar apare defecte ale pielii, defecte de ochi, s-ar slabi sistemul imunitar, anumite plante ar dispare etc. Gaura din stratul de ozon: scaderea rapida a concentratiei ozonului in stratosfera exprima prin termenul de gaura de ozon. din 1980 pana in 2000 concentratia de ozon a scazut foarte mult.
31
Producerea de ozon O3 in stratosfera (cont.)

Problematica: Cantitate de ozon
scade in stratosfera creste in troposfera
Efectul de sera
Exista un efect de sera natural datorita atmosferei care inconjoara Pamantul. Temperatura medie pe Pamant ar fi 18 C, daca Pamantul nu ar avea atmosfera; este in mod real 15 C (=-18 C+33 C) datorita efectului de sera natural al atmosferei Pamantului Efectul de sera natural asigua conditiile necesare vietii pe Pamant.
__________________________________________
Hidrocarburi ce contin clor si fluor Circulatia autovehiculelor si avioanelor Subtierea stratului protector de ozon Amplificarea efectului de sera
Motiv
Efecte
Efectul de sera (cont.)

Efectul de sera cunoscut la ora actuala pentru diferite gaze din atmosfera: Substanta din atmosfera Concentratia atmosferica Efectul de incalzire in prezent produs de gazul respectiv Foarte variabila, in Aburi de apa 20,6 C apropierea solului 2,6 % 350 ppm Dioxid de carbon CO2 7,2 C Ozon, in aprop O3 0,03 ppm 2,4 C Oxid de azot N2O 0,3 ppm 1,4 C Gaz metan CH4 1,7 ppm 0,8 C alteleweitere ca. 0,6 C In total ca. 33,0 C
Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti? Traseul parcurs de emisiile de poluanti in atmosfera
d
Transmisia de poluanti
Stratosfera Troposfera
GAZE
Produse gazoase secundare
Partic. formate in atm.
Stropi de apa
Particule emise
Emisii
Imisii
32
7.1.2. Poluarea apelor

Poluarea apelor are ca rezultat diminuarea calitatii apei raurilor, fluviilor, marilor si oceanelor, dar si a apei potabile.
Poluanti in apele reziduale metale grele hidrocarburi cloruri ingrasaminte chimice organice pot fi dizolvate sau nedizolvate in apele reziduale
Aciditatea sau alcalinitatea unei solutii

Solutiile apoase reactioneaza acid, daca contin ioni de hidrogen Valoarea pH <7 acid; = 7 neutru; >7 alcalin
Valoare pH
~5 6-7,5 6,5 5,8 5,4 4 <4 ~2,5 2,4
Locul de aparitie al fenomenului

Ghetari, in Groenlanda, perioada inaintea industrializarii Zonele de la tarmul marilor, aer curat Mari cu apa "nedura" Zonele din interiorul continentelor, aer curat Zona industrializata, aer poluat Animalele de apa nu mai pot supravietui Otet Cea mai mica valoare, masurata in 1974 in Scotia
7.1.3. Poluarea solului

Poluarea solului apare in special prin depozitarea deseurilor
industriale, a deseurilor/gunoaielor menajere, datorita curgerii apelor reziduale, datorita aerului poluat La ora actuala cantitatea de deseuri menajere este pentru tara noastra de cca. 6 mil. t/an Pe cap de locuitor si an aceasta inseamna: cca. 270 kg In comparatie, in Germania cantitatea de deseuri menajere este de cca. 24 mil. t/an, iar pe cap de locuitor de cca. 300 kg
7.2. Protectia mediului

Protectia mediului se realizeaza pe mai multe cai:
- a) prin legislatia de mediu - b) ptin tehnici de protectie a mediului - c) prin schimbarea mentalitatii
a) Legislatia de mediu
Din anii 60 exista la nivel european o tendinta crescatoare in ceea ce priveste legile, normativele, standardele de mediu referitoare la: - protectia naturii - protectia solului - protectia aerului - inlaturarea gunoaielor - protectia apelor - protectia de mediul radioactiv Standarde de mediu sunt prescrieri, unele avand caracter legislativ - standarde de emisii - standarde de imisii In prezent exista in Europa mai bine de 2000 de normative de mediu.
33
7.2. Protectia mediului c) prin schimbarea mentalitatii

Este necesara schimbarea mentalitatii umane in ceea ce priveste poluarea mediului si producerea de deseuri. Ordinea in care trebuie sa gandim este Evitare inainte de Reducere Reducere inainte de Revalorificare Revalorificare inainte de Inlaturare Instrumente de control ar trebuie sa actioneze: - la nivel industrial: certificate de mediu = licente pentru emisii - la nivel individual: amenzi dure - la nivel colectiv: licente de mediu, care sa se acorde institutiilor
7.2. Protectia mediului (cont.) b) Tehnici de protectie a mediului

b) Tehnici de protectie a mediului - se refera in primul rand la tehnicile de depoluare: - 7.2.1. protectia/depoluarea aerului - 7.2.2. protectia/depoluarea apelor - 7.2.3. protectia/depoluarea solului 7.2.1. Depoluarea aerului insemna aplicarea mai unor metode pentru separarea: - componentelor poluante solide - componentelor poluante gazoase
7.2.1. Depoluarea aerului

Metode pentru separarea prafului:
Separatoare gravitationale sau centrifugale Filtre mecanice Filtre electrice Metode hidraulice prin spalare Separatoare gravitationale sau centrifugale: Particulele de praf, care sunt mai grele ca gazul, se separa sub forma uscata sub influenta fortei gravitationale si/sau centrifugale. Filtre mecanice: Particulele de praf se retin la suprafata materialului din care este confectionat filtrul. Filtre electrice: Particulele de praf se separa prin intermediul campului electric. Metode hidraulice prin spalare: Particulele de praf se retin pe suprafete umede prin metode hidraulice.
7.2.1. Depoluarea aerului (cont.)

Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase:
Condensare: gazul se condenseaza prin aplicarea presiunilor mari si temperaturilor scazute si se separa sub forma lichida. Absorbtie: fizica si chimica Absorbtia fizica: gazul se emesteca cu un lichid fara reactie chimica Absorbtia chimica: gazul se amesteca cu un lichid reactionand chimic Adsorbtie: Depunerea gazelor pe suprafete solide, cum ar fi carbune activ Ardere ulterioara (oxidare termica): Curatirea termica a gazelor de ardere prin procese de oxidare la temperaturi inalte.
34
7.2.1. Depoluarea aerului (cont.)

Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase (cont.):
Reactie catalitica: poluatii reactioneaza intr-un catalizator. Cele mai utilizate instalatii cu catalizatori sunt cele pentru inlaturarea oxizilor de sulf si de azot. Inlaturarea oxizilor de sulf: SO2 + CaCO3 + H2O CaSO3 1/2 H2O + 1/2 H2O + CO2 - Rezulta ghips, folosit ca si material de constructii Inlaturarea oxizilor de azot (principiul catalizatorului des intalnit la autoturisme) 6 NO + 4 NH3 5 N2 + 6 H2O (Material ajutator pentru reactie in catalizator:Wolfram sau Vanadiu)
7.2.2. Depoluarea apelor

Pentru depoluarea apelor reziduale se folosesc instalatii
hidraulice de curatire, care lucreaza in general in doua etape: etapa 1: mecanica - Apele reziduale se curata prin site, care sunt montate pe traseul de curgere al apei. Sitele retin in primul rand obiectele transportate de ape. Etapa 2: biologica - Hidrocarburile si alte substante chimice poluante sunt retinute pe cale bilogica cu ajutorul unor microorganisme. Problema generala aici: Produsul rezultat din procesul de curatare a apelor reziduale se putea folosi mai demult ca si ingrasamant in agricultura, fapt care astazi este posibil din ce in ce mai rar datorita continutului mare de metale grele. Produsul rezultat se inlatura ca si gunoi nedorit.
7.2.3. Depoluarea solului

Astazi traim in societatea de consum, care are ca rezultat foarte multe deseuri/gunoaie. Exemple Exemplele reliefeaza ca in ceea ce priveste inlaturarea deseurilor/gunoaielor avem de-a face in primul rand cu o problema legata de cantitatea mare de gunoaie.
7.2.3. Depoluarea solului (cont.)

Astazi traim in societatea de consum, care are ca rezultat foarte multe deseuri/gunoaie. Exemple Exemplele reliefeaza ca in ceea ce priveste inlaturarea deseurilor/gunoaielor avem de-a face in primul rand cu o problema legata de cantitatea mare de gunoaie.
Metode de inlaturare a deseurilor/gunoaielor sau minimizarii

cantitatii de deseuri/gunoaie: - reciclare, refolosire - depunere - este nevoie de loc mult, metode ieftina. Locul de depunere devine un fel de reactor biochimic, unde au componentele organice dispar pe cale microbiologica, apar insa gaze, ape reziduale. Problema mare este si cantitatea de depus.
Metode de inlaturare a deseurilor/gunoaielor sau minimizarii

cantitatii de deseuri/gunoaie: - reciclare, refolosire - nu prea folosita in prezent la noi in tara - depunere - este nevoie de loc mult, metode ieftina. Locul de depunere devine un fel de reactor biochimic, unde au componentele organice dispar pe cale microbiologica, apar insa gaze, ape reziduale. Problema mare este si cantitatea de depus.
35
7.2.3. Depoluarea solului (cont.)

- arderea gunoaielor - mai scumpa ca a doua metoda si din cauza problemelor legate de spatiul de depozitare pentru a doua metoda, aceasta este o metoda promitatoare in viitor, chiar daca apar probleme de curatire a gazelor de ardere si a depunerii produselor de ardere. Este si o noua sursa de energie.

Cap. 8. Monitorizarea si evaluarea mediului
8.1. Monitorizarea mediului 8.2. Indicatori de mediu
- inlaturare a deseurilor pe mare sau exportul deseurilor nu sunt solutii de dorit, iar la ora actuala la nivel
global nu prea se mai practica aceasta varianta.
Cap. 9. Concluzii finale

Data: 17.05.2007
Cap. 8. Monitorizarea si evaluarea mediului 8.1. Monitorizarea mediului

Monitorizarea mediului reprezinta sistemul de masuratori, procedee de analiza si evaluare, cat si infrastructura necesara pentru reliefarea starii mediului inconjurator. Organizarea unui sistem de monitorizare a mediului este o conditie esentiala pentru controlul calitatii mediului. Sistemele de monitorizare a mediului sunt parti componente ale sistemelor de infomare asupra calitatii mediului. Clasificarea sistemelor de monitorizare a mediului: sisteme pentru aer sisteme pentru apa sisteme pentru sol
8.1. Monitorizarea mediului (cont.)

Elementele unui sistem de monitorizare si de informare:
Sistem de informare asupra calitatii mediulu
Monitorizarea mediului
Colectare Analiza Evaluare
Informare
36
Exemplu pentru vizualizarea datelor

Continuous Emission Monitoring Systems (CEMS)
8.2. Indicatori de mediu

Definitie: indicatorii de mediu sunt indicatori folositi
pentru descrierea starii mediului inconjurator. Indicatorii de mediu sunt elemente importante ale sistemului de monitorizare a mediului, pentru a caracteriza la un moment dat starea mediului cu privire la poluarea cu anumite substante poluante. Indicatorii de mediu joaca un rol important in evaluarea calitatii mediului si informarea cu privire la calitatea mediului. Un sistem de monitorizare a mediului se afla in stransa legatura cu sistemul de informare asupra calitatii mediului, deoarece in general dupa fazele legate de efectuarea de masuratori de mediu, analiza si evaluare se trece la etapa de informare publica asupra calitatii mediului.
Sursa:
http://www.wtceng.com/ambient.htm#Data Monitoring & Control System (DMCS)

8.2. Indicatori de mediu (cont.)

Clasificare functionala: indicatori Pressure (folosirea resurselor, emisii, cantitate de deseuri) indicatori State (concentratii de poluanti in aer, apa, sol) indicatori Response (modificari in comportament referitor la consumul de energie si de apa) Clasificare structurala: indicatori specifici: concentratia de CO2 s.a. indicatori combinati: API (Air Pollution Index) s.a. Clasificare in functie de mediul considerat: indicatori pentru poluarea aerului indicatori pentru poluarea apei indicatori pentru poluarea solului
Exemplu: Indicator folosit in Germania pentru descrierea

calitatii aerului: Index de mediu (Umweltindex)
LBI(x, y, z, t) = UI(x, y, z, t) =
i
Creal,i (x, y, z, t) Cref ,i
unde: Creal,i - concentratia masica a poluantilor in aer [ppm sau mg/m3]; Cref,i - valoarea concentratiei admise pentru poluantul i [ppm sau mg/m3] Poluanti considerati: NOx, SO2, CO, Particule, Ozon
Interpretare:
LBI < 0,9 LBI = 0,9 - 1,4 LBI = 1,4 - 1,9 LBI > 1,9
poluat slab poluat mediu poluat considerabil poluat tare
37
Cap. 9. Concluzii finale

VDIUmweltindex Ecologia este o disciplina de interes general, fiecare persoana putand avea interes pentru alte parti ale disciplinei. Descrierea problematicii globale este o tema de baza a cercetatorilor care lucreaza in domeniul ingineriei mediului. Clubul de la Roma a adus in discutie prima data problematica globala, care este strans legata de disciplina Ecologie. Dinamica populatiei lumii la ora actuala este o problema stringenta a umanitatii. Starea mediului inconjurator este o parte de baza a disciplinei Ecologie, influentand in mod hotarator calitatea vietii omului. Problema poluarii globale a mediului este o tema deosebit de complexa si mult discutata la ora actuala.
Cap. 9. Concluzii finale (cont.)

Protectia mediului se aplica cu succes in prezent in unele zone ale lumii, dar in altele este practic inexistenta. Dezvoltarea mentalitatii pentru protectia mediului are loc intr-un ritm destul de lent, cu toate ca se simt deja efectele poluarii fara precedent a mediului inconjurator. Protectia mediului, pentru a fi practicata cu succes, trebuie sa evidentieze avantajele economice la nivelul intreprinderilor. Sistemele de monitorizare a mediului sunt importante pentru colectarea datelor de mediu, analiza si evaluarea calitatii mediului La ora actuala exista mai multi indicatori de mediu, indeosebi pentru poluarea aerului, care se utilizeaza in unele tari ale lumii.
Bibliografie suplimentara
R. Carson: Primavara tacuta; Bilderstein, Mnchen (1963). Club of Rome: Revolutia globala; Raport al Clubului de la Roma, Editura Spiegel, Hamburg (1991). Global 2000: Raportul catre Presedinte; Frankfurt (1980). V. Hauff (Hrsg): Viitorul nostru comun; Raportul Bruntland al Comisiei globale pentru Mediu si Dezvoltare; Eggenkamp, Greven (1987). D. si D. Meadows: Limitele cresterii; Rowohlt, Reinbeck (1973). P.J. Opitz (Ed.): Probleme globale in secolul 21, Editura W. Fink, Mnchen(2001). E. U. von Weizscker: Politica Mondiala; Editura Cartii Stiintifice, Darmstadt, Editia a doua (1988) Lengsfeld, T., Tulbure, I., Ali, V. (Ed): Exploring a worthwhile future for all (Explorarea unui viitor demn pentru toti). Un rsport al tt30 al Clubului de la Roma. Asociatia Spaniola a Clubului de la Roma, Valencia, Spania (2003). Club of Rome: http://www.clubofrome.org
38
Subiecte pentru colocviul din 24.05.07

1. Problematica globala 2. Definitia conceptului dezvoltarii durabile 3. Institutionalizarea conceptului dezvoltarii durabile 4. Aplicarea conceptului dezvoltarii durabile la nivel regional 5. Definitia ecologiei si generalitati legate de ecologie 6. Definitia notiunii de ecosistem 7. Definitia mediului inconjurator 8. Poluarea mediului inconjurator 9. Notiunea de sistem 10. Metoda de analiza analitica, liniara 11. Metoda de analiza sistemica 12. Modele matematice simple. Exemple

13. Modele matematice integrative. Exemple 14. Dinamica si evolutia populatiei globului 15. Sisteme de producere a energiei utilizate de om 16. Resurse energetice si poluarea mediului 17. Legea conservarii energiei 18. Diferite forme de energie si transformarea lor 19. Resurse energetice pe plan mondial 20. Consum de energie pe plan mondial si poluarea mediului 21. Modelarea sistemelor ecologice. Exemple 22. Sisteme avand populatii in concurenta 23. Modelul Lotka-Volterra 24. Surse de poluanti

25. Emisii de poluanti in atmosfera 26. Efectul de sera 27. Protectia mediului inconjurator 28. Tehnici de protectie a aerului 29. Tehnici de protectie a apei si solului 30. Monitorizarea si evaluarea starii mediului inconjurator 31. Elementele unui sistem de monitorizare a mediului 32. Indicatori de mediu, clasificare
39

Ecologie Generala Curs SV2007 Ildiko Tulbure

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologie Generala Curs SV2007 Ildiko Tulbure

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Continutul cursului

Ecologie generala curs

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

1. Scopul si obiectivele cursului

2.1. Problematica globala Ecologie generala curs

Problematica mondiala World Problematique definita de Clubul de la Roma (www.clubofrome.org)

Conflicte ale sistemelor de valori

Acces inegal la bunuri, informatii si tehnologii

Lipsa bunei guvernari

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

2.2. Dezvoltarea Durabila

Dezvoltarea durabila (DD) Definitie si istoric

Strategii de aplicare concreta?

Crest. cons. de energie si res.

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Aplicarea conceptului Dezvoltarii Durabile

Indicatori ai dezv. durabile

Aplicare Descrierea dinamicii Modelarea sistemelor dinamice

Crest. cons. de energie si res.

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

a. Complexitate mare si nesiguranta diferitelor evolutii

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

b. Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative

c. Dezvoltarea de noi indicatori

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Posibilitati de agregare ale mai multor indicatori

Aplicare pentru un indicator de dezvoltare durabila

Valori medii Factori de pondere Reprezentari grafice Agregare cu logica fuzzy

Indicator/ Marime agregat/a

Indicator pentru aspecte de mediu

Indicator al dezvoltarii durabile

Ex. de agregare cu I Agg = factori de pondere :

Indicator pentru aspecte sociale

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Dezvoltarea durabila inteleasa ca un proces de transformare cu conditii limita variabile

Descrierea interactiunilor/relatiilor intre elemente

Variabile de mediu/ ecologice

Variabile in domeniul social

D Domeniul de actiune (durabil) D N D N

Agregare, daca este necesara

Management (ce s-ar intampla daca)

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ecologie generala curs

Cap. 3. Notiuni generale legate de ecologie

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

3.3. Mediul inconjurator

Atmosfera Biosfera Criosfera

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

3.4. Poluarea mediului inconjurator

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

Ildiko Tulbure/UAB, 2007

3.5. Protectia mediului inconjurator

Protectia mediului inconjurator (continuare)

Ildiko Tulbure/UAB, 2007