UCTC

1. Urmarirea comportarii in timp a constructiilor. Definitie si obiective

Definitie: UCTC reprezinta activitatea de masurare, inregistrare si prelucrare a observatiilor
geodezice repetate precum si analiza si interpretarea rezultatelor in vederea determinarii stabilitatii
rezistentei si durabilitatii obiectivelor urmarite (terenuri, constructii)/
Obiective:
- asigurarea rezistentei, stabilitatii si durabilitatii terenurilor si constructiior
- supravegherea evolutiei fenomenelor predictive
- semnalarea operative a atingerii criterilor de avertizare
- verificarea eficientei masuratorilor preventive
- verificarea impactului asupra mediului

2. Clasificarea constructiilor in functie de precizia urmarita in determinarea

deplasarilor si deformatiilor
Ordinul I de precizie <1 mm(baraje de beton, mine, galerii)
Ordinul II de precizie 1-5 mm (toate cladirile care nu sunt incluse in ordinul I, cai de transport:
drumuri, poduri)
Ordinul III de precizie >5 mm (alunecari de teren, surpari, diguri de pamant)

3. Etapele de realizare a urmaririi comportarii in timp a constructiilor

1.Stabilirea obiectivelor si documentare
2.Proiectarea si realizarea retelei geodezice de urmarire
3.Efectuarea masuratorilor geodezice repetate
4.Prelucrarea masuratorilor
5.Interpretarea rezultatelor
6.Calculul elementelor de prognoza
7.Luarea masurilor preventive necesare

4. Metode de masurare pt UCTC

Deplasari si deformatii orizontale:
- metoda poligonometrica
- metoda microretelei (un system local): microtriangulatie, microtrilateratie
- metoda aliniamentelor
- metode combinate
Deplasari si deformatii verticale
- nivelment geodezic geometric
- nivelment geodezic trigonometric
- nivelment hidrostatic
- metode combinate
Inclinarea constructiilor inalte:
- metoda firului cu plumb
- metoda verticalei optice
- metoda bascularii lunetei in plan vertical
- metoda metoda masurarii unghiurilor orizontale

5. Aspectele UCTC
- supraveghere vizuala: se refera la observarea oricaror fenomene noi care ar putea pune in pericol
siguranta obiectivului urmarit
- observatii saptamanale
- observatii geodezice – la 3 luni, semestrial, annual
 6. Deplasari si deformatii. Generalitati. Definitii
Transformari geometrice :
- modificarea pozitiei spatiale (deplasari)
- modificarea formei (deformari)
Deplasarea reprezinta modificarea pozitiei spatiale a unui punct sau grup de puncte caracterstice
amplasate pe obiectivul urmarit
Deformarea reprezinta modificarea formei obiectivului urmarit prin modificarea pozitiilor relative
ale punctelor caracteristice ale obiectivului

7. Clasificarea deplasarilor si deformatiilor dupa natura lor

 deformarii si deplasari liniare (scufundari, fisuri, inclinari liniare, tasari, etc.)
 deformarii si deplasari unghiulare (rasuciri sau inclinari unghiulare)
 deformarii si deplasari specifice (inclinare liniara, inclinare unghiulara)
 dupa durata aparitiei fenomenului
-oscilatii pana la ordinul de 10 secunde
-miscari de scurta durata intre 10 secunde si 10 zile
-miscari de lunga durata peste 10 zile

8. Clasificarea deplasarilor si deformatiilor dupa modul de determinare

-relative un punct sau grup s-a deplasat in raport cu alt punct de pe obiectiv
-deplasari si deformatii absolute: punctul s-a deplasat in raport cu un grup de punctect de statie
fixe.
-totale: atunci cand un punct se deplaseaza raportat la epoca de masurare initiala

9. Factorii care influenteaza deplasarile si deformatiile scoartei terestre

- curentii oceanici
- flux, reflux
- placile tectonice
- cutremur, tsunami

10. Factorii care influenteaza deplasarile si deformatiile suprafetelor de teren

- clima, temperature, factorii antropici, vanturi foarte puternice
- dispozitia stratelor geologice
- exploatariile miniere in suprafata si subteran
- defrisari necontrolate

11. Factorii care influenteaza deplasarile si deformatiile constructiilor

- terenul de fundare
- ape freatice, ape pluviale
- vantul, soarele, alunecarile de teren
- surpari, scufundari
- trepidatii
- factorii antropici (nedistribuirea neuniforma a sarcinilor)
 12. Retele geodezice de urmarire. Generalitati. Reguli de baza

Reteaua geodezica de urmarire cuprinde puncte geodezice amplasate pe obiectivul urmarit dar si in
afara acestuia cu rolul de a pune in evidenta deplasarile si deformatiile suferite de obiectivul urmarit
Zonele in functie de care se amplaseaza punctele retelei geodezice (RGU) de urmarire se impart in:
-zone instabile
-zone semistabile
-zone stabile

13. Alcatuirea retelei geodezice de urmarire

Categori de puncte in cadrul retelei geodezice de urmarire
Puncte obiect se mai numesc si marci de urmarire, materializate prin reperi metalici amplasate pe
obiectivul urmarit in asa fel incat in urma determinarii pozitiei lor se poate pune cat mai bine in evidenta
caracteristicile, natura si dimensiunile deplasarilor si deformatiilor (la cladiri marcile de urmarire se pun in
elementele de rezistenta)
Puncte de referinta sunt puncte amplasate in afara obiectului urmarit in cele 3 zone si se impart la
randul lor in 3 categori:
-statii de observare (S): sunt amplasate in zona instabila, semistabila materializate prin borne
de beton amplasate in zonele ferite de circulatie, trepidatii si trebuie sa asigure vizibilitate directa catre
marcile de urmarire
-puncte de control (C): sunt amplasate in zone semistabile, stabile materializate prin borne
de beton sau pilastrii incastrati solid in stanci sau in cladiri vechi, stabile, ferite de circulatie, trepidatii, etc
-puncte de orientare (O): sunt deseori nestationabile amplasate doar in zona stabile

14. Clasificarea retelelor geodezice de urmarire

Dupa numarul de dimensiuni al retelei
-retele unidimensionale (altimetrice) 1D- deplasari si deformatii verticale
-retele bidimensionale (planimetrice) 2D- deplasari si deformatii orizontale
-retele tridimensionale 3D- folosite pt alunecari de teren, precizie scazuta
-retea 1D + 2D: folosita pt baraje, are precizie ridicata
Dpdv al masuratorilor effectuate in cadrul RGU avem
-retele de triangulatie
-retele de trilateratie
-retele poligonometrice
-retele de nivelment trigonometric
Dpdv al punctelor care intra in alcatuirea RGU
-retele complete care contin toate cele 4 categorii de puncte si este asigurata vizibilitatea directa
intre S-M, C-S, C-O
-retele incomplete contin doar categoriile de punctele M, S, C si nu este asigurata vizibilitatea
directa intre C-S
-retele superficiale contin categoriile de puncte M,S,C nu se asigura vizibilitate directa intre
puncte si de multe ori S se confunda cu M
 15. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor
orizontale. Metoda microtriangulatiei. Verificarea stabilitatii punctelor de referinta

C1: 1: -∆Z1+l1=V1
2: a2*∆x1+b2∆y1-∆z1+l2=V2
3:a3*∆x2+b3∆y2-∆z1+l3=V3
4:-∆z1+l4=V4

C2: 5: -∆z2+l2=v5
6: a6-∆x2+b6*∆y2-∆z2+l6=V6
7: a7*∆x3+b7*∆y3-∆z2+l2=V7
8: -∆z2+l8=v8

16. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor

orizontale. Metoda microtriangulatiei. Verificarea stabilitatii punctelor obiect

Metoda microtriangulatiei presupune parcurgerea a 2 etape la fiecare epoca de masurare:

1.Verificarea stabilitatii punctelor de referinta
2.Verificarea stabilitatii punctelor obiect
In cadrul primei etape se considera puctul de control si orientarea ca fiind fixe si se verifica
stabilirea statiilor de observare
In functie de rezultatul din prima etapa si considerand statiile de observare ca fiind fixe, in a 2 a
etapa se vor identifica punctele obiect care au suferit deplasari semnificative
 17. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor
orizontale. Metoda poligonometrica. Verificarea stabilitatii punctelor de referinta
Se utilizeaza cand nu avem nevoie de o precizie foarte ridicata
Se aplica in cazul in care obiectul de urmarit are o forma alungita, in cazul in care deformariile si
deformatiile au valori mari (surpari, alunecari de teren) sau in cazul in care nu se poate aplica alta
metoda mai riguroasa (precisa).

Verificarea stabilitatii punctelor de referinta

1. Compensarea unghiurilor in retea
1.1 Sistemul ecuatiilor de conditii
I: (c4)-(c3)+(c6)-(c5)+(c8)-(c7)+(c2)-(c1)=400 grade
II: (c5)-(c9)+(c11)-(c10)+(c13)-(c12)+(c14)-(c8)=400 grade
III: (c10)-(c15)+(c19)-(c17)+(c20)-(c13)=200 grade
IV: (c17)-(c16)+(c22)-(c23)+(c24)-(c25)+(c24)-(c20)=400 grade
(ci)=ci+vi

1.2 Sistemul ecuatiilor de valori

v4-v3+v6-v5+…-v1+wI=0
v5-v9+v4-v10+…-v8+wII=0
v10-v15+v19-v17+…-v13+wIII=0
v17-v16+v22-v23+…-v20+wIV=0

1.3 Tabelul de coeficienti

1.4 Sistemul de ecuatii normale
1.5 Schema Gauss
1.6 Calclul corelatelor
1.7 Calculul corectiilor
1.8 Calculul unghiurilor in retea
2. Compensarea distantelor
 18. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor
orizontale. Metoda poligonometrica. Verificarea stabilitatii obiect

x,y- puncte obiect-indicatori de precizie

m-eroare medie patratica
m0-eroare medie patratica a unei singure masuratori
se compenseaza ca :
I-ca o drumuire cu 2 capete
II-ca o drumuire acolata

19. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor

verticale. Metoda nivelmentului geometric. Compensarea masuratorilor individual
pt fiecare epoca de masurare.
Se utilizeaza frecvent in cazul urmaririi comportarii in timp a obiectivelor incadrate in ordinul I de
precizie (precizie nivelmetrica)
Ex: barajele de beton, poduri, tuneluri, monumente istorice, etc

Sistemul ecuatiilor de conditii

 20. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor
verticale. Metoda nivelmentului geometric. Compensarea in bloc a masuratorilor

21. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor

verticale. Metoda nivelmentului trigonometric

Se foloseste la : -baraje, biserici, poduri (unde nu se poate prin nivelment geometric de mijloc)
-alunecari de teren, surpari
 22. Determinarea inclinarii constructiilor. Metoda firului cu plumb

Metoda firului cu plumb de determinare a inclinarii constructiilor este o metoda expeditiva care
ofera precizie centrimetrica. Se utilizeaza in cazul urmaririi comportarii constructiilor care se incadreaza in
ordinul III de precizie si de inaltime relative redusa
La partea superioara a constructiei este montat un scripete este care trece un fir de otel la capatul
caruia atarna greutati, se scufunda intr-un butoi la cu amestec de apa, rumegus si ulei la suprafata,
In marcile de urmarire amplasate atat la partea superioara cat si la partea inferioara a constructiei
se amplaseaza mire gradate amplasate orizontale perpendicular pe firul cu plumb si se efectueaza
masuratori pe aceste mire corespunzatoare fiecarei epoci de masurare.
Pt interpretarea rezultatelor se analizeaza diferentele relative si absolute ∆qa sau ∆qr
 Se procedeaza similar pt toate axele principale ale constructiei

23. Determinarea inclinarii constructiilor. Metoda bascularii lunetei in plan

vertical

Aceasta metoda asigura o precizie superioara metodei firului cu plumb si in plus se poate utilize in
cazul constructiilor care nu permit amplasarea la partea superioara a scripetelui pt utilizarea firului cu
plumb
Punctele de urmarire de pe fatadele constructiei nu trebuie neaparat sa fie accessible. Pt
efectuarea masuratorilor se utilizeaza teodolite de precizie amplasate in statiile de observatie aflate la o
distanta cel putin egala cu inaltimea constructiei D>=H(in cazuri exceptionale se accepta D=2/3H)
Se vizeaza prima marca de urmarire, se blocheaza miscarea aparatului in plan orizontal si se
basculeaza luneta in plan vertical pana la partea inferioara a constructiei unde este amplasata o mira
gradate asezata orizontal si se efectueaza citirea aj. Se procedeaza similar pe toate marcile de urmarire
amplasate pe toate fatadele principale ale constructiei.
Interpretarea se face la fel ca si in cazul metodei firului cu plumb

24. Determinarea inclinarii constructiilor. Masurarii unghiurilor orizontale

Aceasta metoda asigura cea mai buna

precizie de determinare a inclinarii constructiei si se
aplica cu succes in cazul constructiilor incadrate in
ordinul I de precizie
Marcile de urmarire nu trebuie neaparat sa fie
accesibile iar pt efectuarea masuratorilor se utilizeaza
un teodolit de inalta precizie.
Aparatul se amplaseaza in statiile de observare
amplasate perpendicular pe fatada la o distanta cel
putin egala cu inaltimea constructiei, se vizeaza marcile
de urmarire atat la partea superioara cat si la partea
inferioara si se inregistreaza directiile orizontale din
care se calculeaza unghiurile αi si βi pt fiecare epoca de masurare.
Interpretarea se face la fel ca si in cazul metodei firului cu plumb
Toleranta se calculeaza in functie de aparat.