1 Obiectivele urmării comportării in timp

-asigurarea siguranței si durabilității prin depistarea la timp a problemelor si zonele unde apar.

-supravegherea evoluției unor problem previzibile cu posibile efecte nefavorabile asupra aptitudinii de
exploatare

-semnalarea atingerii criteriilor de avertizare sau a valorii limita date de aparatura de măsura si control

-verificarea eficientei tuturor măsurătorilor de intervenție aplicate

-verificarea impactului desfășurării activității in cadrul construcției asupra mediului înconjurător

*aceste problem nu pot fi tratate global ci diferențiat in funcție de categoria de importanta a obiectivelor
si destinația lor.

2 Etapele de realizare a urmăririi

-Proiectarea si materializarea rețelei de urmărire

M-mărci de urmărire
Zona de influenta
S-puncte de stație

C-puncte de control In afara zonei de influenta

O-puncte de orientare

-Efectuarea măsurătorilor

Stabilirea si repartizarea punctelor rețelei geodezice

Stabilirea preciziei si metodelor si instrumentelor

Stabilirea intervalelor de timp dintre epocile de măsurare

Stabilirea metodei de prelucrare a mărimilor măsurate

-Prelucrarea mărimilor măsurate

Compensarea mărimilor măsurate precum si determinarea deplasării

Procedeu de compensare-metoda celor mai mici pătrate

Transformarea de coordonate

Tehnici de filtrare

Determinarea diferențelor de coordonate

Evaluarea statistica a rezultatelor

-Analiza si interpretarea rezultatelor

Rezultatele pot fi de forma numerica si reprezentate tabular sau sub forma grafica

3 Metode de măsurare utilizate

-fizice

-geometrice

Monitorizare prin metode fizice consta in utilizarea unor senzori sau aparate care se incorporează in
obiectivul urmărit

Aceste metode permit obținerea unor valori ale deplasării relative dintre punctele obiectivului respectiv

Metodele geometrice permit monitorizarea terenurilor si construcțiilor prin determinarea deplasării

absolute

Mișcarea punctelor caracteristice amplasate pe obiectivul urmărit determina in raport cu un sistem de

referința independent a cărui origine este amplasata in afara zonei de influenta (măsurători topo-
geodezice)

Deoarece monitorizarea obiectivelor se face atât in plan orizontal cat si in plan vertical exista metode
specifice de determinarea a parametrilor caracteristici

-planimetric

Microtrinagulatie Microtrilaterație Aliniamente Poligonometrie

-altimetric

Nivelment geometric + trigonometric Nivelment hidrostatic

Urmărirea comportării in timp se realizează prin:

-metoda vizuala

-observații săptămânale

-măsurători topo

4 Clasificarea deplasării deformațiilor

-deplasarea= determinarea mișcării spațiale a unui punct de pe un obiectiv

-deformarea= procesul de modificare a poziției spațiale a punctelor dar si a formei

-problemele de deplasare si deformare sunt concretizate in teren atât in plan orizontal cat si vertical

*Liniare- tasări, săgeți, inclinări liniare, crăpături, fisuri, deplasări orizontale

*Unghiulare- rotiri in plan orizontal cat si vertical (la clădiri cu înălțimi considerabile)

*Specifice – alungiri sau scurtări

Clasificate după durata de apariție a fenomenului

Oscilații –pe durata foarte scurta - 0,01s -> 1s ( instalații de mașini) - 1s -> 10s ( construcții înalte)

Mișcări de scurta durata - 10s -> 10d

Mișcări de lunga durata - 10d -> 10y

Clasificarea după metoda de măsurare

-metode fizice - măsurători relative

-metode geometrice – măsurători absolute

Clasificare după modul de determinarea a deplasării si deformării

-măsurători relative : Se utilizează instrumente si aparate incorporate in obiectivul monitorizat

-măsurători absolute : Sistem înafara zonei de referința

5 Factori care influențează deplasarea scoarței terestre

Comportarea in timp a terenurilor si construcțiilor este influențată de o multitudine de factori

-Mișcarea suprafeței datorita ghețarilor – forța de greutate pe care aceștia o exercita asupra scoarței
terestre scade iar suprafața are tendința de ridicare ascendenta

-Mișcarea plăcilor tectonice – concretizat in mișcări mai mult sau mai puțin bruște rezultând cutremure

-Acțiunea erupțiilor vulcanice

-Acțiunea factorilor de mediu – externi si interni (subterani)

-Fluxul si refluxul marilor si oceanelor – determina deplasări ale scoarței terestre in lungul coastelor

-Acțiuni exercitate de oameni – exploatări miniere, complexe hidrotehnice)

6 Factori de natura geologica care influențează deplasările si deformațiile de suprafața a

terenurilor
- factori geologici - se exprima prin proprietățile fizico-mecanice ale rocilor ( tărie, structura, elemente de
poziție)

geometrizarea straturilor de roci definite de forma, grosime , adâncime si unghiul de inclinare

cu cat golurile subterane se găsesc la o altitudine mai mare fata de suprafața, efectul este mai mic si se
manifestă intr-un timp îndelungat

-factori de natură miniera caracterizați prin metoda de exploatare, viteza, adâncimea si gradul de
exploatare

-factorii perturbatori ( falii, nivelul hidrostatic, relieful terenurilor , accidente tectonice)

-factori derivați – factorul de scufundare, factorul de mărire a ariei de exploatare, factorul de influenta,
factorul de timp, factorul de adâncime, etc

h= 50 m – efect puternic de scufundare

h= 500 m – efect lin, viteza de scufundare mica

Factorul de scufundare Factorul de influență Factorul de timp

𝑆𝑐𝑢𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑡𝑎 𝑆𝑐𝑢𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑧𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒

𝑎= 𝐺𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑒 = 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑢𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑍= 𝑆𝑐𝑢𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒𝑎

Grosimea de exploatare Dimensiunea spațiului excavat

𝑆𝑐𝑢𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
𝑚 = 𝐹𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑐𝑢𝑛𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑒

7 Factori care influențează deplasarea si deformarea construcțiilor

-cauze generale si speciale

a) Cauze generale

-structura geologica neomogena a terenului de fundare

-capacitatea terenului de a opune rezistență deformării elastice si plastice

-înghețul si dezghețul

-condițiile hidrologice

b) Cauze speciale

-organizarea incorecta a șantierului

-coborârea sau ridicarea artificiala a apelor subterane

-umezirea loess-urilor

-dezghețarea terenului înghețat

-executarea unor lucrări subterane

-modificarea presiunii

-executarea unor lucrări masive in apropierea unor lucrări vechi

-repartizarea neuniforma a presiunii pe talpa fundației

-vibrații produse asupra fundației de utilaje

8 Parametrii de deformare si deplasare -verticale

a) Scufundarea

𝑆𝑚ă𝑟𝑐𝑖𝑖 = 𝐻𝑖0 − 𝐻𝑖
Altitudinea mărcii de urmărire epoca curenta

Altitudinea mărcii de urmărire epoca inițială

b) Panta
Scufundarea mărcii de urmărire din fata

Scufundarea mărcii de urmărire din spate

𝑆𝑖+1 − 𝑆𝑖
𝐼𝑖 = 0
𝐷𝑖,𝑖+1
Distanta dintre cele 2 mărcii de urmărire

Panta direcției de deplasare a mărcii de urmărire din fata

c) Curbura

𝐼𝑖+1 − 𝐼𝑖 Panta direcției de deplasare a mărcii de urmărire curente

𝐾𝑖 =
𝐷𝑖,𝑖+2
2 Distanta dintre mărcii consecutive

9 Parametrii de deplasare si deformare - orizontale

1) Deplasarea orizontala – diferența intre distanta dintre 2 reperi consecutivi măsurate in epoca curenta si
epoca inițială de măsurare

0
𝐷0 = 𝐷𝑖,𝑖+1 − 𝐷𝑖,𝑖+1
2) Raza de curbura – inversa curburii

1
𝑅𝑖 =
𝐾𝑖

3) Deformarea orizontala – raportul dintre deplasarea orizontala si distanta orizontala măsurată in epoca
curenta dintre doi reperi consecutivi

𝐷0
𝜉𝑖 =
𝐷𝑖,𝑖+1

4) Viteza de scufundare –raportul dintre scufundarea maxima si perioada (luni) intre epocile de măsurare

𝑆𝑚𝑎𝑥
𝜔=
𝑁

10 Unghiurile de deplasare

-unghiurile formate de orizontala si liniile care unesc marginile spațiului caracterizat prin factorii
generatori de deplasări si deformații ale suprafeței de teren

-unghiuri limita

-unghiuri convenționale

-unghiuri de reper

-unghiuri exterioare fata de suprafața afectată de deplasări si deformații

-unghiuri care se determina la suprafața albiei de scufundare

-unghiuri definite de orizontala si liniile de la marginea spațiului exploatat la fisurile cele mai apropiate de
centru suprafeței afectate de deplasări si deformații

11 Alcătuirea rețelei geodezice de urmărire

-alcătuita din mai multe categorii de puncte :

Puncte de orientare- materializate la sol in zona stabila către care se fac observații in fiecare ciclu de
măsurători

Puncte de control – pot fi marcate in zona stabila sau semi-stabila (pentru verificarea preciziei)

Puncte de stație – se materializează in prin intermediul unor construcții solide –pilaștrii

-sunt prevăzute cu dispozitive speciale de prindere pentru fixarea directa a aparatului pe punct

Mărci de urmărire - sunt amplasate direct pe corpul obiectivului urmărit sau pe suprafața terenului

Rețeaua constituită din punctele de orientare, stație si control se numește rețea de referință
Din punctele de stație se fac observații spre punctele de orientare si control - aceste observații sunt
prelucrate de fiecare data când se efectuează un ciclu de măsurare pentru a se verifica stabilitatea
punctelor de stație

12 Tipuri de rețele geodezice de urmărire

a) După poziție

-rețele altimetrice – determina o singura coordonată (z). Se determina si poziția planimetrica dar cu
precizie redusa

-rețele planimetrice – determina coordonatele x si y. Se poate determina si altitudinea dar cu precizie

scăzută

-rețele tridimensionale – determina coordonate cu 3 dimensiuni x, y, z

b) După natura observațiilor

-rețele de triangulație – observații unghiulare

-rețele de trilaterație – observații asupra distantelor

-rețele combinate

c) După categoria punctelor

-rețele complete – cuprinde toate cele 4 tipuri de puncte cu vize intre punctele de control/observație

-rețele incomplete – cuprind toate cele 4 tipuri de puncte dar nu sunt asigurate vize reciproce intre
punctele de control/observație

-rețele superficiale – compuse din stații de observație , puncte de control si puncte de observație

Caracteristici care trebuie respectate de către o rețea geodezica de urmărire :

- trebuie sa permită o prelucrare rapida a observațiilor efectuate

- punctele nu trebuie amplasate in zone instabile

- punctele trebuie amplasate la distanta fata de căile de comunicații, cursurile de apa si rețele electrice

13 Materializarea punctelor rețelei geodezice de urmărire

a) Rețeaua geodezica de nivelment – bornele se materializează printr-o construcție speciala de tipul unui
cămin din beton prevăzut cu capac la o adâncime care sa nu fie afectata de îngheț-dezgheț

-mărcile de urmărire se incastrează in obiectivul urmărit prin forarea unor găuri si umplerea lor cu
mortar de ciment
-pentru monitorizarea corecta a deplasărilor pe verticala, mărcile de urmărire trebuie incorporate cu 3
luni înainte de efectuarea observațiilor

b)Rețeaua geodezice planimetrica – reprezentate prin puncte de suprafața si de adâncime

-punctele de la suprafața – beton armat având forma unui trunchi de piramida (baza secțiune pătrata)

-punctele de adâncime – se ia in considerarea nivelul apei freatice si adâncimea îngheț/dezgheț

14 Materializarea mărcilor

-Mărcile se amplasează pe obiectivul supus cercetării in zonele caracteristice, încât deplasările lor sa
caracterizeze comportamentul obiectivului in ansamblu

-in majoritatea cazurilor mărcile de urmărire sunt nestaționabile ( fiecare puncte trebuie sa poată fi
determinat din 3 stații de observare)

-mărcile au forme diferite – confecționate din bare metalice cu cap rotunjit sau semi rotunjit

-montarea mărcilor se face astfel încât ele sa fie fixe si sa permită așezarea verticala sigura a mirelor sau a
prismelor

-acestea pot fi montate pe plăcile de fundație, pe podul fundației, pe pereții exteriori sau in interiorul
construcțiilor

15 Metode geodezice de determinare a deplasării orizontale

-Metoda trigonometrica – Microtrinagulația

-stabilirea obiectivelor de urmarit in cadrul proiectului

-proiectarea retelei geodezice de urmarire

-determinarea retelei geodezice de urmarire

-efectuarea masuratorilor in vederea determinarii deplasarilor si deformatiilor suferite de obiectivul

studiat

-compensarea riguroasa a mărimilor masurate (pentru fiecare epoca)

-verificarea stabilității punctelor de referinta din cadrul retelei geodezice de urmarire

-determinarea deplasărilor si deformărilor suferite de obiectivul studiat intre 2 sau mai multe epoci

-calculul elementelor de prognoza a evolutiei in timp a obiectivului

-întocmirea documentației de urmărire a stabilitatii in timp a obiectivului ( daca este cazul de prevenire a
efectelor negative)
-Metoda poligonometrică

-Se va determina stabilitatea punctelor de referință din cadrul rețelei de urmărire

-se va folosi metoda poligoanelor si metode riguroase de compensare

16 Metode geodezice de determinare a deplasării verticale

-Metoda nivelmentului geometrice – asigura ce mai mare precizie ( se folosește in special la

construcțiile cu ordinul I de precizie)

-relațiile se aplica riguros când porteele sunt mici. Pe măsură ce distanta creste trebuie luat in calcul
curbura Pământului

-mărimea porteelor sa nu fie mai mare de 100-150m

-instrumentul se va poziționa pe cat posibil la mijlocul distantei dintre 2 puncte

-cele mai cunoscute metode sunt : Drumuirea, Radierea , Pofilelor si combinații ale acestora

-Metoda nivelmentului trigonometric- specific regiunilor deluroase, distante mari

𝛥ℎ = 𝐷 ∗ 𝑡𝑔𝛼

𝛥ℎ = 𝐷 ∗ 𝑐𝑡𝑔 𝑍

𝐻𝐵 = 𝐻𝐴 + 𝛥ℎ

-in cazul distantelor mari

-in cazul in care viza este mai mare de cateva sute de metri se ia in considerare curbura pamantului.

-Metodele folosite sunt metoda drumuriire si radierii