CUPRINS

INTRODUCERE

1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE SUPRAVEGHERII

1.1 Niveluri de urmărire a comportării construcţiilor

1.2 Niveluri de organizare a activităţii de UCCH

1.3 Obiectivele supravegherii

2. DEFINIREA ŞI DETERMINAREA CRITERIILOR DE COMPORTARE

NORMALĂ A BARAJELOR

2.1 Definirea situaţiilor şi stărilor de funcţionare ale barajelor

2.3 Stabilirea criteriilor de avertizare

2.4 Definirea criteriilor de atenţie

2.5 Definirea criteriilor de alertă

2.6 Definirea criteriilor de alarmă

2.7 Alegerea domeniului de comportare normală cu ajutorul unui

model statistic

1
INTRODUCERE

Rolul urmăririi comportării în timp constă în sesizarea cât mai

timpurie a oricăror fenomene anormale sau atipice periculoase pentru
siguranţa construcţiei hidrotehnice. De aici rezultă importanţa deosebită a
prelucrării şi interpretării datelor colectate în cadrul sistemului de
supraveghere.
Barajele aflate în exploatare pot să funcţioneze în situaţie normală sau
în situaţie excepţională. Situaţia normală se caracterizează prin valori
normale ale solicitărilor exterioare (niveluri în lac, debite afluente sau
defluente, temperaturi etc.), prin corecta funcţionare a elementelor
componente ale amenajării şi printr-un răspuns al construcţiei la solicitări
corespunzător celui prognozat. Nesatisfacerea oricăreia dintre aceste
condiţii conduce la intrarea în situaţie excepţională.
În cadrul situaţiei excepţionale se disting mai multe trepte, funcţie de
gravitatea abaterii de la situaţia normală şi de gradul de risc rezultat din
aceasta:
 starea de atenţie reprezintă simpla abaterea de la parametrii normali de
funcţionare, fără existenţa unui pericol pentru siguranţa lucrării;
 starea de alertă este declanşată la sesizarea unor fenomene a căror
evoluţie ar putea să conducă la un pericol pentru zona aval a
acumulării;
 starea de alarmă este declanşată de necesitatea de evacuare a unor
debite ce provoacă inundarea unor zone din aval şi/sau de un pericol
iminent de avariere sau chiar de rupere a barajului.

1. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE SUPRAVEGHERII

1.1 Niveluri de urmărire a comportării construcţiilor

Activitatea de supraveghere a construcţiilor hidrotehnice este deosebit

de complexă. Prin ea înţelegem totalitatea operaţiunilor de culegere,
prelucrare, stocare şi interpretare a informaţiilor (observaţii şi măsurători)
referitoare la comportarea unei lucrări.
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se realizează pe două
niveluri:
 urmărire curentă;
 urmărire specială.

2
 Urmărirea curentă constă din observarea şi înregistrarea unor aspecte,
fenomene şi parametrii ce pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei
de a îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin
proiecte. Ea se realizează prin examinare vizuală directă sau cu mijloace
simple de măsurare, de uz curent. Urmărirea curentă se realizează pe baza
instrucţiunilor de urmărire curentă.
Urmărirea specială este o activitate de urmărire a comportării
construcţiilor care constă din măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi
interpretarea sistematică a valorilor parametrilor care definesc măsura în
care construcţiile îşi menţin cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate
stabilite de proiecte. În momentul instituirii urmăririi speciale aceasta va
îngloba şi urmărirea curentă. Urmărirea specială se face pe baza unui proiect
de urmărire specială.

1.2 Niveluri de organizare a activităţii de UCCH

Activitatea de urmărire a comportării construcţiilor hidrotehnice se

realizează pe trei niveluri succesive:
 nivelul I cuprinde:
 inspecţii vizuale;
 măsurători la dispozitive de măsură;
 interpretarea primară a măsurătorilor (depăşirea unor valori de
atenţie şi alarmă) realizate de personalul de exploatare;
 completarea raportului de observaţii vizuale şi consemnarea
situaţiilor atipice observate;
 comunicarea situaţiilor atipice către factorii de decizie în
conformitate cu sistemul informaţional aferent lucrării;
 nivelul II cuprinde efectuarea inspecţiilor tehnice şi
întocmirea raportului de sinteză în care sunt prezentate:
 sinteza periodică a datelor rezultate din
inspecţiile vizuale şi rezultatele măsurătorilor la aparatura de
măsură;
 analiza, actualizarea, îmbunătăţirea criteriilor
de avertizare;
 propuneri privind actualizarea, după caz, a
proiectului de urmărire specială;
 interpretarea datelor de urmărire a
comportării barajului din punct de vedere al siguranţei
lucrărilor;
 formularea de recomandări privind atât
îmbunătăţirea sistemului de urmărire a comportării

3
 construcţiilor cât şi lucrări de intervenţii constructive pentru
remedierea situaţiilor atipice depistate.
 nivelul III cuprinde:
 analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizată de o
comisie de urmărire a comportării în timp a barajelor;
 avizarea actualizărilor sau modernizărilor proiectului de
urmărire specială;
 avizarea propunerilor privind regimul de exploatare al
construcţiei (cu sau fără restricţii) în vederea asigurării
condiţiilor de siguranţă;
 propuneri privind măsurile structurale (intervenţii
constructive).

1.3 Obiectivele supravegherii

a) Evaluarea siguranţei barajului

Principalul obiectiv al supravegherii barajelor constă în evaluarea
stări tehnice a acestora în raport cu proiectul de execuţie şi cu
performanţele cerute de exploatare. Astfel cu ajutorul sistemului de
urmărire se face o evaluare obiectivă a stării de siguranţă a barajului şi în
caz de creştere a nivelului de risc se adoptă soluţii de reducere a acestuia.
b) Declanşarea sistemului de avertizare-alarmare
Pe baza analizei efectuate asupra datelor din sistemul de
supraveghere se poate declanşa sistemul de avertizare-alarmare aferent
unei amenajării hidrotehnice.
c) Semnalarea lucrărilor de întreţinere
Urmărirea comportării barajelor furnizează informaţii care permit
sesizarea
apariţiei necesităţii executării unor lucrări de intervenţie, remedieri sau
reparaţii în
vederea păstrării unei stări corespunzătoare în exploatare.
d) Perfecţionarea proiectării
Datele furnizate de sistemul de supraveghere pot permite:
 verificarea ipotezelor de proiectare, favorabile sau
defavorabile;
 îmbunătăţirea cunoştinţelor de proiectare în vederea realizării
unor construcţii similare noi;
 realizarea de modele numerice pentru simularea unor
fenomene specifice, necesare pentru calcule de proiectare sau
pentru exploatarea lucrării;

4
  îmbunătăţirea soluţiilor constructive şi a tehnologiilor de
execuţie şi de exploatare.
TENDINŢE MODERNE PRIVIND SUPRAVEGHEREA

2. DEFINIREA ŞI DETERMINAREA CRITERIILOR DE

COMPORTARE NORMALĂ A BARAJELOR

2.1 Definirea situaţiilor şi stărilor de funcţionare ale barajelor

Construcţiile pot să funcţioneze în situaţie normală sau în situaţie

excepţională.
Situaţia normală se caracterizează prin valori normale ale solicitărilor
(valori normale de calcul), prin corecta funcţionare a elementelor componente ale
amenajării şi printr-un răspuns al construcţiei la solicitări corespunzător
celui prognozat.
Nesatisfacerea oricăreia dintre aceste condiţii conduce la intrarea în
situaţie excepţională.

Măsurătoare
Măsurătoare

Prelucrare
Prelucrare primară
primară

Criteriu
Criteriu de
de avertizare
avertizare
solicitările
solicitările barajului
barajului
răspunsul
răspunsul la la solicitări
solicitări
funcţionalitate
funcţionalitate obiecte
obiecte componente
componente

Situaţie
Situaţie NORMALĂ
NORMALĂ Situaţie
Situaţie EXCEPŢIONALĂ
EXCEPŢIONALĂ
nivel
nivel de
de risc
risc

Criteriu
Criteriu de
de ATENŢIE
ATENŢIE Criteriu
Criteriu de
de ALERTĂ
ALERTĂ Criteriu
Criteriu de
de ALARMĂ
ALARMĂ

Starea
Starea de
de ATENŢIE
ATENŢIE Starea
Starea de
de ALERTĂ
ALERTĂ Starea
Starea de
de ALARMĂ
ALARMĂ
frecvenţă
frecvenţă măsurătoare
măsurătoare măsuri
măsuri de
de exploatare
exploatare evacuare
evacuare populaţie
populaţie
repetare
repetare măsurătoare
măsurătoare
5
Figura 7.1. Schema logică de utilizare a criteriilor de avertizare

În cadrul situaţiei excepţionale se disting mai multe trepte, funcţie de gravitatea

abaterii de la situaţia normală şi de gradul de risc rezultat din aceasta:
a) starea de atenţie;
b) starea de alertă;
c) starea de alarmă.
Starea de atenţie reprezintă simpla abaterea de la parametrii normali de
funcţionare (solicitări sau răspuns al construcţiei), fără existenţa unui
pericol pentru siguranţa lucrării. Starea de atenţie este doar o semnalare a
unui fenomen atipic, pentru a cărui elucidare sunt necesare elemente
suplimentare. Folosirea termenului atipic are rolul de a sublinia faptul că
starea de atenţie nu este legată neapărat de o creştere a riscului prezentat.
Intrarea în această stare presupune numai această supraveghere mai atentă
a lucrării.
Starea de alertă este declanşată la sesizarea unor fenomene a căror
evoluţie ar putea să conducă la un pericol pentru zona aval a acumulării.
Intrarea in stare de alertă implică aplicarea unor măsuri, în primul rând de
exploatare, pentru readucerea lucrării în limite de risc acceptabil.
Starea de alarmă este declanşată de apariţia evacuării unor debite care
provoacă inundarea unor zone din aval şi/sau de un pericol iminent de
avariere sau chiar de rupere a barajului. La intrarea în stare de alarmă intră
în acţiune apărarea civilă şi începe aplicarea planurilor speciale pentru
astfel de situaţii şi care cuprind inclusiv evacuarea populaţiei pusă în
pericol.

2.2 Stabilirea criteriilor de avertizare

Criteriile de avertizare sunt stabilite în ideea aplicării imediate a

măsurilor corespunzătoare noii stări de funcţionare a construcţiei, fără a
mai aştepta rezultatele unor analize suplimentare.
Criteriile de avertizare sunt denumite după starea în care se intră:
a) criterii de atenţie;
b) criterii de alertă;
c) criterii de alarmă.
Criteriile conţin condiţii referitoare la elementele care determină
riscul prezentat de amenajare şi anume:

6
 A. solicitările construcţiei din momentul respectiv şi/sau cele
prognozate pentru perioada imediat următoare (nivel în lac, debit afluent
sau defluent, precipitaţii, temperatura aerului, solicitări seismice etc.);
B. răspunsul construcţiei, al fundaţiei şi al versanţilor la solicitările
exterioare, rezultat din observaţiile şi măsurătorile efectuate în cadrul
programului de supraveghere a comportării;
C. starea de funcţionalitate a diverselor elemente componente ale
amenajării:
organe de evacuare, automatizări, sisteme informaţionale, sistemul de
supraveghere, sistemul de alarmare etc.
Criteriile de avertizare se stabilesc la proiectarea lucrării, în cadrul
proiectului de urmărire a comportării în timp. Ele se actualizează în cadrul
fiecărei documentaţii de analiză a comportării construcţiei.

2.3 Definirea criteriilor de atenţie

Starea de atenţie este declarată atunci când este necesară

suplimentarea informaţiilor deoarece:
o nivelul apei din lac se află în afara domeniului normal de variaţie;
o se înregistrează evoluţii rapide ale solicitărilor;
o se înregistrează sau se prognozează solicitări excepţionale;
o se semnalează un fenomen atipic.
Starea de atenţie are consecinţe numai asupra programului de
supraveghere şi stabilirea acestuia trebuie realizată astfel încât să existe un
echilibru între necesitatea de a obţine informaţii cât mai multe şi
posibilităţile reale de efectuare a
acestui program.
Pentru un baraj criteriile de atenţie se referă în general la
următoarele aspecte:
A. Solicitări deosebite ale barajului:
a) nivel în acumulare situat peste sau/şi sub o anumită cotă;
b) variaţia nivelului apei în acumulare de peste o anumită valoare în
intervalul dintre două citiri conform frecvenţei normale de la
aparatul respectiv;
c) variaţii zilnice ale nivelului superioare unei valori critice;
d) temperaturi excesive: medii zilnice în afara unui domeniu
considerat normal;
e) precipitaţii peste o valoare critică în funcţie de amplasamentul
barajului;
f) seism cu intensitate peste 4 MSK.

7
 B. Răspunsul barajului la solicitări, diferit de cel anterior. În acest caz
există mai multe posibilităţi de apreciere a situaţiei:
a) se compară valoarea rezultată din măsurători cu valoarea
calculată conform
unui model stabilit anterior (statistic sau determinist), pentru
valorile
solicitărilor exterioare din momentul respectiv;
b) în situaţii în care nu s-a reuşit să se stabilească un model de
comportare pentru
parametrul respectiv se pot folosi drept criterii valorile maxime
înregistrate
anterior;
c) pentru a asigura o bună urmărire a fenomenelor se pot stabili
drept criteriu
de atenţie valori ale variaţiei parametrului respectiv între două
măsurători
efectuate cu frecvenţă normală
C. Starea de funcţionalitate a organelor de evacuare a apelor: în cazul
unei indisponibilităţi a golirilor de ape mari (deversori, goliri de
semiadâncime, goliri de fund etc. indisponibile din diferite cauze, inclusiv
reparaţii) se intră în situaţie de atenţie la depăşirea anumitor cote în
acumulare. Se intra de asemenea în stare de atenţie în cazul în care nu
funcţionează sistemul de urmărire (defectarea unor dispozitive de măsură,
trimiterea lor pentru verificări metrologice etc.).

2.4 Definirea criteriilor de alertă

Starea de alertă semnifică apariţia unor pericole cu risc sporit pentru

populaţia şi obiectivele din aval şi are drept consecinţe:
o aplicarea unor măsuri constructive pentru readucerea barajului în limite
de risc acceptat;
o golirea parţială sau totală a acumulării;
o instituirea unui nivel în lac restricţionat;
o pregătirea personalului şi a materialelor necesare pentru o eventuală
evacuare a populaţiei din aval afectată de posibilitatea golirii lacului sau a
ruperii barajului.
Criteriile de alertă au caracteristic faptul că nu se referă la o
măsurătoare izolată, ci trebuie stabilite ţinând cont de întregul ansamblu
baraj-fundaţie, de influenţele reciproce ale diferitelor fenomene măsurate
sau observate.

8
 În general, se consideră criteriu de alertă semnalarea oricărui
fenomen a cărei evoluţie poate să conducă la avarierea construcţiei, după
cum ar fi:
o infiltraţii concentrate cu antrenări de material;
o instabilităţi ale taluzelor a căror evoluţie ar putea conduce la pericolul
deversării zonei instabile;
o deplasări mari care pot să ducă la distrugerea sistemelor de etanşare şi
la apariţia unor infiltraţii cu pericol de eroziune internă;
o debitele afluente care combinate cu nivelul apei din lac şi cu starea de
funcţionalitate a descărcătorilor pot să conducă la necesitatea evacuării
unor debite care să producă inundarea zonelor din aval.

2.5 Definirea criteriilor de alarmă

Starea de alarmă semnifică apariţia pericolului iminent pentru baraj

sau versanţii acestuia şi are drept consecinţă declanşarea acţiunii de
alarmare a populaţiei în vederea evacuării în afara zonelor posibil a fi
afectate.
În declanşarea stării de alarmă este esenţială evoluţia fenomenelor
care pot să conducă la avarierea barajului. În acest caz un rol tot mai
important îl au observaţiile vizuale efectuate permanent asupra zonelor
afectate şi care port pune în evidenţă fenomene evolutive:
o infiltraţii concentrate cu antrenări de material din fundaţie sau corpul
barajului;
o instabilităţi ale taluzurilor a căror evoluţie ar putea să conducă la
deversări de apă necontrolate;
o deplasări mari care pot să conducă la distrugerea sistemelor de etanşare
şi la apariţia unor infiltraţii cu pericol de eroziune internă.

2.6 Alegerea domeniului de comportare normală cu ajutorul unui

model statistic

Un model statistic are forma generală:

Ym  Yc  rez
Cu cât valoarea reziduurilor rez este mai mică cu atât modelul se apropie de
fenomenul real redat prin şirul de măsurători respectiv.
La un model statistic se pune problema cât de mari să fie valorile reziduale astfel
încât valorile măsurate corespunzătoare să fie considerate drept valori care caracterizează
o comportare normală a barajului.
Mărimea domeniului de comportare normală eps se stabileşte în funcţie de
abaterea medie pătratică a reziduurilor s, prin multiplicarea acesteia cu un coeficient z
(pentru repartiţia normală) sau t pentru repartiţia Student.

9
 eps = z∙s sau eps = t∙s
În cest moment, rămâne de stabilit valoare lui z. În prezent, z este stabilit la valori
de 2; 2,5 sau 3. În mod riguros, determinarea acestuia se face prin determinarea
intervalului de încredere pe baza unei repartiţii normale sau Student.
Prin urmare, se alege o probabilitate de includere a reziduurilor în domeniu pe
baza cărei se intră într-o distribuţie normală şi se determină z sau într-o distribuţie
Student şi se determină t.
Probabilitatea cu care valorile măsurate Ym se vor regăsi în intervalul Yc ± eps se
numeşte nivel de încredere. În această relaţie eps este intervalul de încredere sau
domeniul de variaţie normal al parametrului măsurat.
De multe ori nivelul de încredere este notat cu P = 1   unde  este nivelul de
semnificaţie, adică faptul că în intervalul respectiv nu se va află valoarea măsurată cu
probabilitatea  .
Tabelele cu distribuţii normale (z) sau Student (t) sau funcţiile software sunt
indexate în funcţie de nivelul de încredere 1   . Cum distribuţiile normale sau Student
sunt simetrice şi prezintă două cozi, una spre -∞ şi alta spre +∞, intrările în tabel pot fi

egale cu  / 2 respectiv 1  , în cazul în care tabelul sau funcţia software nu specifică
2
că este exclusiv realizat pentru distribuţiile cu două cozi (two-tailed distribution).
În concluzie domeniul variaţiei normale pentru un parametru modelat statistic se
defineşte cu ajutorul intervalului de încredere prin adoptarea unui nivel de încredere sau a
unei nivel de semnificaţie  cu ajutorul căruia se determină numărul z din distribuţia
normală care se multiplică cu abaterea medie pătratică a reziduurilor modelării.

10