4/15/2020

CUPRINS 1. ELEMENTE PENTRU ZIDĂRIE

1. MATERIALE PENTRU ZIDĂRII 1.1 Definiția zidăriei. Avantaje si dezavantaje
1.1 Definiția zidăriei. Avantaje si dezavantaje
Zidăria este un material de construcție neomogen, alcătuită din
1.2 Materiale pentru zidării pietre de zidărie și materialul de legătură care asigură conlucrarea
1.2.1 Elemente pentru zidării lor (mortar, agrafe, scoabe metalice etc.) [1].
1.2.2 Proprietătile elementelor pentru zidării
1.2.2.1 Caracteristicile mecanice ale elementelor  posibilitatea utilizării materialelor locale (piatră
de zidărie Avantajele naturală, cărămidă arsă, argilă, calcar, etc.);
1.2.2.2 Caracteristicile geometrice ale elementelor utilizării
 rezistență bună la compresiune;
de zidărie zidăriei [1]
constau în:  rezistență la acțiunea factorilor de mediu
1.2.3 Mortare pentru zidării (agenți atmosferici și corozivi);
1.2.3.1 Tipuri de mortare
 capacitate de izolare termică și acustică bună;
1.2.3.2 Proprietatile mortarelor pentru zidarii  comportare bună la variațiile de temperatură
1.2.4 Alte materiale pentru zidării și umiditate;
Bibliografie  execuție simplă.

1 2

1.2.2 Proprietățile elementelor pentru zidării

 greutate proprie mare și rezistențe
Dezavantaje în mecanice mai reduse comparativ cu alte
utilizarea zidăriei [1]: materiale (oțel sau beton);
Elementele pentru caracteristicile mecanice
 Consum mare de manopera, etc.
zidărie se clasifică în
caracteristicile geometrice
funcție de:
1.2 Materiale pentru zidării
proprietățile fizice
1.2.1 Elemente pentru zidării

Elementele (unități) pentru zidărie artificiale sunt larg

diversificate ca formă și dimensiuni [14-19]: Proprietăți fizice Caracteristici geometrice
absorbția de apă volum de goluri
densitate aparentă
planeitate
rata inițială a absorbției de apă
permeabilitatea la vapori profilație
conținutul de săruri solubile
durabilitatea

3 4

1.2.2.1 Caracteristicile mecanice ale elementelor pentru zidărie

Rezistența medie se obține prin încercări de laborator [SR
Rezistența de proiectare la compresiune a elementelor pentru zidărie EN 772-1][9].
din argila arsa:

calitatea materiei prime Conversia de la o valoare la alta a acestor două categorii de

rezistențe la compresiune se poate face cu relațiile:
caracteristicile fizice și
depinde de [4]: geometrice fb=δ.fmed
procesul tehnologic de fabricație fmed=δ’.fk
(formare, uscare, ardere, răcire)
valoarea fb se corectează [9] în funcție de:
 definită ca rezistență standardizată la compresiune fb
(N/mm2)  procedeul de condiționare (de umiditatea probei în
momentul încercării);
Se determină conform SR EN 77-1 [7] si SR EN 771-4 [8] și se
declară de către producător in baza rezistenței medii fmed [9].  caracteristicile geometrice ale epruvetelor.

5 6

1
 4/15/2020

Clasificarea în funcție de probabilitatea de a nu atinge rezistența

Rezistența standardizată la compresiune (fb) se determină în funcție
medie/caracteristica la compresiune declarată [7-8]:
de direcția forței de compresiune în raport cu fața de așezare[3]:
• normal pe fața rostului orizontal fb Elemente pentru zidărie

• paralel cu fața rostului orizontal, in planul peretelui fbh

Categoria I Categoria II
(probabilitatea de a nu atinge rezistenta (probabilitatea de a nu atinge rezistenta
medie/caracteristica la compresiune≤5%) medie/caracteristica la compresiunefb>5%)

Utilizare conf. P100-1/2013 [5]

Elemente structurale:
Elemente structurale: clădiri clase de importanță III,
toate zonele seismice IV (ag≤0.15g),
anexe gospodaresti, etc.

a.
b. Elemente nestructurale: Elemente nestructurale:
clădiri din clase de clădiri din clase de
importanță I, II Importanță III, IV
a) normal pe fața rostului orizontal fb b) paralel cu fața rostului orizontal fbh

Fig. 1.4

7 8

1.2.2.2 Caracteristicile geometrice ale elementelor pentru zidărie

b) În funcție de profilul feței exterioare (CR6-2013)[3],
Criterii de clasificare: elementele de zidărie se clasifică în :
a) În funcție de caractersticile geometrice ale elementelor de • elemente cu fețele plane
zidărie (Tabelul 1.1):
• elemente cu locaș de mortar și
Tabelul 1.1 Caracteristicile geometrice ale elementelor pt. zidărie (conf. P100-1/2013)[5])
• elemente cu profilație tip „nut și feder” (lambă și uluc)
GRUPA ELEMENT DE ZIDĂRIE - CARACTERISTICI
1 cărămizi și blocuri din argilă arsă și BCA cu Vgoluri≤25 % etc. (din volumul brut),

2 elemente din argilă arsă cu goluri verticale, Vgoluri=25-55%; (ag≤0.15g) si

Vgoluri=25 - 45%; (ag≥0.20g).
grosimea peretilor interiori ai elementului de zidărie: ti ≥5mm (ag≤0.15g) si
≥10mm (ag≥0.2g);
grosimea peretilor exteriori te ≥8mm (ag≤0.15g) si ≥12mm (ag≥0.2g);
2S elemente pentru zidărie cu goluri verticale cu geometrie specială (8.2.1 (5) –
P100-1/2013); Vgoluri≤50 %; grosimea peretilor exteriori,11 ≤te<15mm, respectiv
grosimea peretilor interiori, 6 ≤ti<10mm.
Fig 1.5 Elemente de zidărie: cu locaș de mortar (a), cu fețe plane (a,c)
nut și feder (d)

9 10

c) Caracteristicile fizice ale elementelor de zidărie In funcție de conținutul de săruri solubile active, SR EN
În funcție de densitatea aparentă în stare uscată, elementele de 771-1:2011)[7] clasifica elementele pentru zidărie in trei
zidărie se grupează în 2 categorii [3,7]: clase (S0, S1, S2). :

A. Elemente cu densitate redusă (LD) B. Elemente cu densitate ridicată (HD) Clasa S1 Na+, K+ 0.17%*
Mg+ 0.08%*
LD ≤1000kg/m3 HD >1000kg/m3

(blocuri ceramice, BCA) (cărămizi pline din argilă

arsă, piatră naturală) Clasa S2 Na+, K+ 0.06%*
Mg+ 0.03%*

Utilizarea elementelor pentru zidărie incluse în prima Sulfații solubili în apă conduc la degradarea zidăriei [3,4,7], din
categorie nu este permisa în cazul zidăriilor de fatada cauza apariției:
netencuite [P100-1/2013][5].
Crypto-eflorescenței Eflorescenței

* Procentul total max. în masă [%]

11 12

2
 4/15/2020

1.2.3 Mortare pentru zidării
1.2.3.1 Tipuri de mortare
Alegerea mortarelor
este determinată de:
Mortarul asigură:
• legătura între elementele
de zidărie prin aderență,
și frecare [1].
Mortarele pentru zidării pot fi: i) mortare pentru utilizare generală
(G), ii) mortare pentru rosturi subțiri (T) [3,12].
Tabelul 1.2
Tipul de mortar Descriere
rolul
Pentru utilizare generală au compoziție prescrisă (ciment:var:nisip)*.
poziția (G)
Mortarele pentru rosturi au compozitie pe baza de ciment, nisip fin
exigențele la care zidăriile trebuie să subțiri (T) si aditivi **
răspundă în exploatare
* De exemplu: M2.5c (1:0:4), M5c-v(1:1/4:5), M10 (1:0:2.5) (CR6-2013).
** Pot fi utilizate la zidării executate cu elemente cu fețe prelucrate special
Rolul îndeplinit:
pentru a satisface cerințele de planeitate (3.2.1 (4)- CR6-2013)[3].
• transmite eforturile de la un element
de zidărie la altul; Mortarele adezive de tip glue se vor asocia cu elemente de zidărie cu
• contribuie la asigurarea proprietăților rezistențe la compresiune ridicate [3-5].
mecanice ale zidăriei.

13 14

1.2.3.2 Proprietățile mortarelor pentru zidării

Pentru zidăriile obișnuite, se folosesc de regulă mortarele
Mortarele pentru utilizare generală (G), pot fi preparate în stații
mixte (de var-ciment sau ciment-var).
sau pe șantier [5,12].
Mortare în zidării pentru utilizare generală (G) Valoarea medie a rezistenței de rupere la compresiune a
mortarelor variază în functie de liantul folosit (Tabelul 1.3)[2]

Tabelul 1.3 [2]

Preparate în stații Preparate pe șantier
Tip de mortar Rezistența medie la compresiune
fm [N/mm2]

Pereți structurali [5]; Mortar de var 0.1 ÷ 1.0

La toate tipurile de zidării Clădiri clasa de importanță III, IV; Mortar de ciment-var 1.5 ÷ 25.0
Clădiri din clasa de importanță II
(ag≤0.15g); Mortar de ciment sau cu > 25.0
Anexe gospodărești; polimeri
Construcții provizorii.

15 16

BIBLIOGRAFIE
1.2.4 Alte materiale pentru zidării
1. M. Dumitras, N. Cobirzan, D. Dumitras, Constructii Civile II, Editura U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
2. Negoita Al. Focsa V., Radu A., Pop I., Tutu L., Dumitras M., Negoita I, Constructii Civile, Editura
beton Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.
3. Indicativ CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie.
4. Comentarii- Anexa II, CR6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
oțel pentru elementele de confinare 5. Indicativ P100-1/2013Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri, cu
Alte materiale modificarile si completari ulterioare publicate in Ordinul nr. 2956/2019.
utilizate la execuția oțel pentru stratul median al zidăriilor 6. SR EN 771-1+A1:2015, Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: Elemente pentru zidărie
de argilă arsă
pereților din zidărie cu inimă armată. 7. SR EN 771-1:2011, Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: Elemente pentru zidărie de
argilă arsă
8. SR EN 771-4:2011, Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 4: Elemente pentru zidărie de
mortar–beton (grout), un amestec de beton celular autoclavizat
ciment, nisip si apa. 9. SR EN 772-1:2011, Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 1: Determinarea
rezistenţei la compresiune
10. SR EN 772-10:2001 Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 10: Determinarea
Pentru armare se folosește un oțel care prezintă ductilitate. conţinutului de umiditate a elementelor pentru zidărie de silico-calcar şi de beton celular
autoclavizat
11. SR EN 772-13:2001 Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 13: Determinarea
Folosirea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median densităţii aparente şi absolute în stare uscată a elementelor pentru zidărie (cu excepţia pietrei naturale)
al pereților ZIA, este permisă numai în condițiile prevăzute de 12. SR EN 998-2:2016. Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie.

Codul CR 2-1-1.1[13]. 13. CR 2-1-1.1/2013: Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat
14. https://www.wienerberger.ro
15. https://www.cemacon.ro
Clasa betonului se stabilește prin calcul, dar va fi cel puțin C12/15 [3]. 16. https://www.brikston.ro
17. https://siceram.ro
18. https://www.ytong.ro
19. https://www.leier.ro

17 18

3
 4/15/2020

2. TIPURI DE ZIDĂRII
CUPRINS 2.1 Clasificarea zidăriilor
2. TIPURI DE ZIDĂRII Clasificarea zidăriilor se face în funcție de următoarele criterii [1-4]:
a) În funcție de natura materialelor, zidăriile pot fi realizate din:
2.1 Clasificarea zidăriilor
 piatră naturală (brută sau prelucrată);
2.2 Principii de alcătuire a zidăriilor
 piatră artificială (arsă sau nearsă).
2.3 Proprietățile mecanice ale zidăriei
b) În funcție de alcătuirea constructivă, zidăriile se clasifică astfel:
2.3.1 Starea complexă de eforturi în zidăria solicitată
la compresiune centrică b1. zidăria simplă (ZNA = zidărie nearmată), alcătuită dintr-un
singur tip de element pentru zidărie și un material folosit pentru a
2.3.2 Stadiile de lucru și mecanismul de rupere a lega aceste elemente între ele (mortar, agrafe/scoabe metalice ș.a.).
elementelor din zidărie solicitate la compresiune
centrică
2.3.3 Rezistența caracteristică la compresiune a zidăriei
Bibliografie (a) (b) (c) (d)

Fig. 2.1 Exemple de zidărie simplă [1,2,3,4]:

1 2
1 –piatra naturală, 2 – cărămizi pline, 3 – cărămizi eficiente (cu goluri), 4 – B.C.A.

1 2

b2. zidăria mixtă, alcătuită din cel puțin două tipuri de b3. zidăria confinată (ZC) se obține prin asocierea zidăriei cu
zidării, asociate în vederea îmbunătățirii caracteristicilor fizico- elemente din beton armat (stâlpișori și centuri).
mecanice ale elementului;

(a) (b) (c) (d)

Fig. 2.2 Exemple de zidării mixte [1,2,3,4]: a) piatră naturală, b) cărămidă și piatră naturală
c) cărămidă și beton simplu, d) cărămidă și B.C.A.
1 –piatră naturală, 2 – cărămizi, 3 – beton simplu, 4 – B.C.A.

Fig. 2.3 Zidărie confinată

Elementele de confinare care contribuie la îmbunătățirea rigidității și

3
ductilității structurale a clădirilor. 4

3 4

b4. zidăria armată (ZAR), cu armătură transversală dispusă în Fig. 2.5 Zidărie cu armare la interior [3]: perete (a), stâlp (b)
rosturile orizontale (Fig. 2.4)[6] și cu armătura verticală și transversală
(Fig. 2.5, 2.6)[3-4], cu rol în creșterea capacității de rezistență la
Armături - plase din
preluarea solicitărilor orizontale. bare independente Cămășuială din b.a

Perete existent din zidarie

Fig. 2.6 Pereți cu armare longitudinală (cu armare la exterior) [4] 6

Fig. 2.4 Zidărie cu armături in rosturi orizontale

5 6

1
 4/15/2020

b5. zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două 2.2 Principii de alcătuire a zidăriilor
straturi de zidărie paralele, având spațiul dintre ele umplut cu Recomandări pentru țeserea eficientă și o bună comportare a
beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat[6]. peretelui.

Fig. 2.7 Suprapunerea elementelor de zidărie[7] Fig. 2.8 Influența țeserii blocurilor de
zidărie [6-8]
(a)
0.4xhu
Elemente de zidărie cu Valoarea minimă dintre
hu≤250 (a) și (b)
(b) 40mm
Figura 2.7 [1,6]
Lungimea minimă de
suprapunere (l)
c. După rolul pe care îl îndeplinesc, zidăriile se clasifică astfel: (a)
0,2xhu
 zidărie de rezistență (portantă); Elemente de zidărie cu Valoarea minimă dintre
hu>250mm (a) și (b)
 zidărie autoportantă;
(b) 100mm
 zidărie purtată. 7
( conform SR EN 1996-1-1) [7]
8

7 8

Țeserea zidăriilor, în câmp se va realiza prin dispunerea decalată In vederea obținerii unor zidării cu proprietăți mecanice bune se
a elementelor de zidărie [NE 036-2014] [9]. recomandă ca [1]:
 rosturile orizontale de mortar sa fie plane;

 elementele de zidărie vor avea fețele dispuse

perpendicular pe directia efortului;
 rosturile verticale trebuie să fie perpendiculare pe fețele
văzute ale zidăriei.

Figura 2.9 [9]

Grosimea nominală a rosturilor de mortar
La țeserea zidăriilor [9]:
 se pot folosi fracțiuni de elemente, obținute prin debitarea celor
intregi, la zidării alcătuite din BCA; Rosturi obișnuite:
Rosturi subțiri [6]:
 se pot folosi elemente de dimensiuni mai mici – de regulă ½ din 12mm (rosturi orizontale);
0.5…3mm
10mm (rosturi verticale)
lungimea blocului
 nu este permisă utilizarea de elemente fragmentate din elemente
10
intregi de zidărie din argilă arsa.

9 10

Zidărie executată cu elemente de zidărie având ha<15 cm cu ștrepi,

Legarea zidăriei cu elementele de confinare se va realiza prin: sau cu ștrepi și bare orizontale – conf. figurii de mai jos.
Etape:
 ștrepi;
 bare de armătură;
 ștrepi și bare de armătură.

 dacă ha<15cm
 se realizează prin ștrepi, bare de armătură și ștrepi
cu bare de armătură [9]
 dacă ha>15cm

 NU se face legătura între zidărie și stâlpișori [9]

11 12

11 12

2
 4/15/2020

Zidărie executată cu elemente de zidărie având h<15cm, cu bare de

armătură dispuse în rosturile orizontale (figura de mai jos). 2.3 Proprietăți mecanice ale zidăriei
2.3.1 Starea complexă de eforturi în zidăria solicitată la
compresiune centrică

Figura 2.11 [1-3;10-15]

 stare triaxială de tensiuni  tensiuni suplimentare de

(compresiune) în mortar; încovoiere, forfecare și
 stare triaxială (tensiuni laterale și compresiune locală
compresiune verticală), în cărămizi
13 14

13 14

2.3.2 Stadiile de lucru și mecanismul de rupere a

2.3.3 Rezistența caracteristică la compresiune a zidăriei
elementelor din zidăria solicitată la compresiune centrică [3].
Rezistența caracteristică la compresiune a zidăriei (fk) sau (fkh), -
în baza încercarilor pe probe de zidărie - conform SR EN 1052-
1:2001 [16].

În lipsa TESTELOR DE LABORATOR, rezistența unitară

caracteristică la compresiune, poate fi calculată analitic folosind
relațiile din codul CR6-2013 [6].
Figura 2.12 [1,3]
 Stadiul I - Stadiul exploatării normale: zidăria nu prezintă fisuri.
Relațiile din codul CR6-2013[6], pot fi utilizate pentru determinarea
 Stadiul II - Stadiul de fisurare: apar primele fisuri verticale din cauza stării rezistentelor la compresiune a zidăriilor cu elemente din argilă
complexe de eforturi. arsă sau BCA, cu rosturi obișnuite sau subțiri.
 Stadiul III – Stadiul degradarii zidariei: se dezvoltă fisurile existente și apar
noi fisuri; se formează stâlpișori verticali subțiri (zvelți) solicitați la compresiune
centrică și excentrică [3].
15 16
 Stadiul IV - Stadiul de rupere

15 16

a) zidărie alcătuită din elemente din argilă arsă sau BCA și Valorile calculate cu ec. 4.1 din CR6-2013, se diminuează cu:
mortar pentru utilizare generală (G) [6]:
 15% dacă zidăria este executată cu mortare de ciment;

fk = k fb 0,7 fm 0,3 (ec. 4.1- CR6-2013)[6]  20% în cazul în care zidăria are rosturi de mortar paralele cu
planul peretelui.
unde:
K coeficient care depinde de tipul elementului pentru zidărie și de
modul de țesere al zidăriei;
fb rezistența la compresiune standardizată a elementelor pentru
zidărie, normala pe directia rostului orizontal în N/mm2;
fm rezistența medie de compresiune a mortarului, în N/mm2.

Relația de mai sus este valabila DACĂ: Figura 2.13 [6]

fb ≤75 N/mm2 ;
fm ≤20 N/mm2
fm≤ 2fb .
17 18

17 18

3
 4/15/2020

b. Rezistența la compresiune a zidăriilor alcătuite din elemente pline

din argilă arsă sau BCA și mortar pentru rosturi subțiri [6]: De exemplu, utilizând eq. 4.1- CR6-2013[6] fk = k fb0,7 fm0,3

Rezultă:
fk = k fb0,85 (ec. 4.2a- CR6-2013)
Tabelul 1.1
Proprietăți mecanice
Cazul Grupa Element de zidărie Mortar Zidărie
unde: K=0,75 elemente din argilă arsă și K=0,80 pentru BCA. f b [N/mm 2] f m [N/mm 2] f k [N/mm 2]
1 1 10 10 5.50
2 1 10 5 4.47
3 1 7.5 5 3.65
c. Rezistența la compresiune a zidăriilor alcătuite din elemente cu
4 2, 2s 10 5 3.66
golur, din grupele 2, 2s și mortar pentru rosturi subțiri [6]: 5 BCA+G 5 5 2.75
*zidărie fara rosturi de mortar paralel cu planul peretelui

fk = k fb0,7
Cu respectarea condițiilor: Valorile rezistenței la compresiune a zidariei (fk) determinate in Tabelul
- fb ≤ 50N/mm2 ; 1.1 se vor compara cu valorile caracteristice minime ale zidarie,
- Coeficientul de variație al rezistențelor <25%;
specificate in P100-1/2013 (8.2.4) [17].
d. Rezistența de proiectare la compresiune a zidăriilor se determină
cu relația:
fd=fk/ᵞM 19 20

19 20

BIBLIOGRAFIE
Utilizând ec. 4.1- CR6-2013 [6] fkh = k fbh0,7 fm0,3
1.Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
rezultă: Tabelul 1.2 2. Andreica H.-A, Munteanu C., Moga L.M., Muresanu I., Tamas R., 2009, Constructii civile, UTPRES, Cluj
Napoca, ISBN 978-973-662-501-5.
Grupa elementului 3.Negoita Al. Focsa V., Radu A., Pop I., Tutu L., Dumitras M., Negoita I, Constructii Civile, Editura Didactica
de zidărie Proprietăți mecanice si Pedagogica, Bucuresti, 1976.
Cazul
Element de zidărie Mortar Zidărie 4.Brumaru M., Elemente si structuri pentru constructii civile, industriale si agricole, Curs general de
fbh [N/mm2] fm [N/mm2] fkh [N/mm2] Constructii pentru colegiu, Atelier de multiplicare al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoa, 1997.
2 1 2.5 5 1.69 6. Indicativ CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie.
7. SR EN 1996-1-1: Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1: Reguli generale pentru
4.1 2 2.5 5 0.69
construcții de zidărie armată și nearmată.
4.2 2s 2.5 5 0.55 8. MODULE - A9 PRINCIPLES OF RAT TRAP BOND, http://madeingreatlakes.com/wp-
content/uploads/2017/07/Principle-of-Rat-Trap-Bond.pdf
K= 0.5x0.45 - elem. zidărie Grupa 2 K= 0.4x0.45 - elem. zidărie grupa 2s
9. NE 036-2014- Cod de practica privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie, Ministerul
Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din
26 august 2014.
Rezistențele caracteristice la compresiune a zidariei (fkh) rezultate in Tabelul
10. Hilsdorf, H. K. (1969). An investigation into the failure of brick masonry loaded in axial compression. In F.
1.2, se vor compara de asemenea cu valorile caracteristice minime ale B. Johnson (Ed.), Designing, engineering, and constructing with Masonry Products (pp. 34-41). Houston:
Gulf Publishing Company.
zidarie, specificate in P100-1/2013 (8.2.4) [17]. 11. Tatheer Zahra and Manicka Dhanasekar, A generalised damage model for masonry under compression,
Iternational Journal of Damage Mechanics 2016, Vol. 25(5) 629–660

12. McNary WS and Abrams DP (1985) Mechanics of masonry in compression. Journal of Structural
Numărul maxim de niveluri pentru clădiri se va determina in functie de valorile f k si fkh Engineering ASCE 111: 857–870.
13. Oliveira, Daniel. (2000). Mechanical Characterization of Stone and Brick Masonry, University of Minho,
21 Guimaraes, Portugal, Report 00-DEC/E-4. 22

21 22

14. A.J. Francis, C.B. Horman, L.E. Jerrems, The effect of joint thickness and other factors on compressive
strength of brickwork. in Proceedings of 2nd International Brick Masonry Conference, ed. by H. W. H. West,
British Ceramic Association Stoke-on-Trent pp. 31–37 (1971)Bottom of Form
15. Vaibhav Singhal, Durgesh C. Rai, M.ASCE, Suitability of Half-Scale Burnt Clay Bricks for Shake Table
Tests on Masonry Walls JOURNAL OF MATERIALS IN CIVIL ENGINEERING, 2014.26:644-657.
16. SR EN 1052-1:2001 Metode de incercare a zidariei. Partea 1: Determinarea rezistentei la compresiune.
17. Indicativ P100-1/2013Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri, cu
modificarile si completari ulterioare publicate in Ordinul nr. 2956/2019.

23

23

4
 4/15/2020

CUPRINS 3. REZISTENȚA ZIDĂRIEI LA FORFECARE

Se determină in baza codului CR6-2013[2], pentru două
3. REZISTENȚA ZIDĂRIEI LA FORFECARE mecanisme de cedare:
3.1 Rezistența unitară caracteristică la lunecare  cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk,l);
(forfecare) în rost orizontal  cedare din eforturi principale de întindere în lungul
3.2 Rezistența unitară a zidăriei la cedare pe secțiuni diagonalei comprimate (fvk,i).
înclinate din eforturi principale de întindere în lungul
diagonalei comprimate

4. REZISTENȚA ZIDĂRIEI LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE

5. MODULUL DE ELASTICITATE

6. DURABILITATEA
Fig. 3.2 Moduri de cedare a zidăriei la forfecare: a) prin lunecare in rost
Bibliografie orizontal; b) cedare din eforturi principale de intindere [1,2]

1 2

3.1 Rezistența unitară caracteristică la lunecare (forfecare) Rezistența caracteristică inițială la forfecare fvko, se determină
în rost orizontal prin teste pe epruvete confecționate în conformitate cu SR EN
Rezistența caracteristică la forfecare în rost orizontal (fvk,1), se 1052-3 [3].
determină astfel: Valori fvko nedeclarate – se vor utiliza valorile date in SR EN 998-
a) pentru zidăria executată cu mortare pentru utilizare generală (G) 2 anexa C[4] sau in CR6-2013.
sau pentru rosturi subțiri (T) :
Moduri de rupere la forfecare (Figura C30 - CR6-2013 –Anexa II)[2]:
fvk,l = fvko + 0,4 σd ≤0,065fb (4.3a- CR6-2013) [2]
a. b. c. d.
b) pentru zidăria cu elemente cu îmbinare de tip “nut și feder” (lambă și
uluc):
fvk,l =0,5 fvko + 0,4 σd ≤0,045fb (4.3b- CR6-2013)[2]

unde:
fvko este rezistența caracteristică inițială la forfecare (sub efort unitar de Rezistența unitară de proiectare la lunecare in rost orizontal:
compresiune nul);
σd este valoarea efortului unitar de compresiune perpendicular pe
direcția forței tăietoare în element;
unde γM este coeficientul parțial de siguranță al zidăriei.
fb este rezistența medie standardizată la compresiune a elementelor
pentru zidărie.

3 4

3.2 Rezistența unitară a zidăriei la eforturi principale de

 fbt rezistența caracteristică la întindere a elementelor pentru
întindere în lungul diagonalei comprimate
zidărie, se determină cu relațiile:
a) pentru elemente din argilă arsă grupele 1 și 2, 2s:
- pentru elemente din argilă arsă:
(rel. 4.5a- CR6-2013)[2]
(rel. 4.4a- CR6-2013)[2]
- pentru elemente din BCA cu fb>2.0N/mm2 :
b) pentru elemente din BCA:
(rel. 4.5b- CR6-2013)[2]
(rel. 4.4b- CR6-2013)[2]
Rezistența unitară de proiectare la forfecare:
 fbt este rezistența caracteristică la întindere a elementelor
pentru zidărie (4.6b- CR6-2013)[2]

 σod este valoarea de proiectare a efortului unitar de

compresiune perpendicular pe direcția efortului unitar de
forfecare, în secțiunea considerată

5 6

1
 4/15/2020

4. REZISTENȚA ZIDĂRIEI LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE 5. MODULUL DE ELASTICITATE

 la dimensionarea și/sau la verificarea pereților solicitați de La calculul rezistenței și al rigidității elementelor de construcție din
încărcări aplicate normal pe planul lor. zidărie, se folosesc următoarele legi consitutive σ-ε (CR6-2013)[2].
efort Parabolic-dreptunghiulara
Comportare liniara Liniar-dreptunghiulara

deformatie

Figura 1.1 Ruperea zidăriei prin întindere din încovoiere: după direcția verticală (secțiunea 1-1); după
direcția orizontală (secțiunea 2-2) [1]
Ductilitatea zidăriei este definită de raportul:
Incovoierea pe direcție verticală: Incovoierea pe direcție orizontală:
 se produc eforturi unitare de întindere din  se produc eforturi unitare de întindere din
încovoiere în rosturile orizontale încovoiere într-un plan perpendicular pe
µ=εmu/εm1 (4.7b-CR6-2013)[2]
rosturile orizontale.
unde: εmu (deformarția specifica ultimă) - se va determina prin încercări conf. SR
EN-1052-1:2011 [5].
 prin atingerea rezistenței la întindere a mortarului sau a elementelor de zidărie;
 cedarea aderenței mortarului.

7 8

În proiectare valoarea εmu se va limita conf. CR6-2013[2] după cum urmează: În absența valorilor DECLARATE, Ez se poate determina cu relațiile
CR6-2013 [2]:
Tipul de zidărie Grupa Deformația specifică ultimă
εmu Tipul zidăriei Tipul elementului de zidărie Relația de calcul

Elemente din argilă arsă 1 ≤ 3.5‰ ZNA Elemente din argila arsa Ez= 1000fk
BCA Ez= 800fk
Elemente din argilă arsă, BCA 2, 2s ≤ 2.0‰
ZNA+AR Elemente din argila arsa EZNA+AR= Ez +10%
BCA EZNA+AR= Ez+10%
Dacă valorile εmu NU SUNT DECLARATE, se vor limita conf. CR6-2013 [2]: ZC Elemente din argila arsa, BCA EZC= EzIz +EbIb / Iz +Ib
ZIA EZIA= EzIz +EbIb / Iz +Ib
Tipul elementului de zidărie Grupa Deformația specifică ultimă ZC+AR Elemente din argila arsa, BCA EZC+AR= EZC+10%
εmu
Elemente de argilă arsă 1 0.8x3.5‰=2.8‰
Elemente din argilă arsă, BCA 2, 2s 0.8x 2.0‰=1.6‰
Ez și Eb- modulele de elasticitate longitudinale ale zidăriei și betonului;
Iz, Ib- momentele de inerție ale secțiunilor de zidărie și de beton [1].
Modulul de elasticitate :
- modul de elasticitate de scurtă durată Ez,
- modul de elasticitate de lungă durată Ez,ld

Modulul de elasticitate secant de scurtă durată, Ez se determină

experimental utilizând metoda prezentată în SR EN 1052-1[5].

9 10

Modulul de elasticitate de lungă durată (Ez,ld ), ține cont de 6. DURABILITATEA

efectele curgerii lente și se determină cu relația:
Clădirile din zidărie trebuie proiectate astfel încât să aibă

[N/mm2] (rel. 4.10- CR6-2013)[2] durabilitatea necesară pentru a fi utilizate în conformitate cu

cerinţele şi cu durata de exploatare [1,2].
unde: Φ∞ este coeficientul final de curgere lentă.
Durabilitatea zidăriilor depinde de:
 proprietățile fizice ale elementelor de zidărie;
Modulul de elasticitate transversal (Gz), pentru zidăria
nearmată, se determină cu relaţiile de mai jos:  proprietățile fizice ale mortarelor;
 eficiența protejării acesteia.
Tipul zidăriei Tipul elementului de zidărie Relația de calcul
Degradări ale zidăriilor, ca urmare a:
ZNA Elemente din argila arsa, BCA Gz= 0.4Ez
 fenomenului de îngheț-dezgheț;
ZC Element din argila arsa, BCA Gzc= 0.4Ezc
ZIA GZIA= 0.4EZIA
 prezenței sărurilor active.

11 12

2
 4/15/2020

Mortare utilizate la zidării in funcție de clasa de expunere [2]: Barele dispuse în rosturile orizontale se vor proteja prin acoperire cu
mortar.
Material Clasa de expunere Recomandări

Mortar MX1- mediu ambiant uscat P, M, S

MX2 - expus la umiditate sau umezire M, S

MX3 expus la umezire cu cicluri de îngheț-dezgheţ M, S

S- mortar pentru elemente de constructii expuse la conditii severe; M - conditii moderate; P - conditii pasive.
Acoperirea minimă [2]:
 20mm – pereți cu tencuială;
Protecția armăturilor în funcție de clasa de expunere [2]:
35mm – pereți fără tencuială,
Material Clasa de expunere Recomandări
45mm – pereți fără tencuială – MX4 si MX5.
Oțel MX1- mediu ambiant uscat Poate fi neprotejat
MX2 - expus la umiditate sau Protejat prin: Clasa minime mortar
umezire a) înglobarea în mortar;
 M5, φi<60%
MX3 expus la umezire cu cicluri b) înglobarea în beton;
de îngheț-dezgheţ c) galvanizare;  M10, φi>60%
d) acoperire cu rășini epoxidice.
 M2.5- tencuieli.

13 14

Bibliografie

1.Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura U.T.PRES,
Cluj Napoca, 2011.
2.Indicativ CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie.
3.SR EN 1052-3 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Determinarea
rezistenţei iniţiale la forfecare.
4.SR EN 998-2 - Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2. Mortare
pentru zidărie.
5.SR EN 1052-1:2001 Metode de încercare a zidăriei. Partea 1: Determinarea
rezistenţei la compresiune
6.Indicativ P100-1/2013Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de
proiectare pentru cladiri, cu modificarile si completari ulterioare publicate in
Ordinul nr. 2956/2019.

15

3
 4/15/2020

CUPRINS 4. TIPURI DE STRUCTURI PENTRU CLĂDIRILE CU

DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE
4. TIPURI DE STRUCTURI PENTRU CLĂDIRILE CU
Tipurile de structuri cel mai des utilizate la realizarea clădirilor din
PEREȚI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
zidărie sunt [1,2]:
4.1 Proiectarea preliminară a suprastructurii  structuri de tip fagure (Figura 4.1a);
structuri de tip celular (Figura 4.1b,c).
4.1.1 Alcătuirea clădirii în plan și în elevație
a. b. c.
4.1.2 Precizări referitoare la pereții structurali
4.1.3 Dimensiuni maxime în elevație
4.1.4 Reguli specifice pentru construcții cu pereți
Fig. 4.1 Clădiri cu compartimentare deasă (a); celulară (b,c) [1,2]
structurali din zidărie Tabelul 4.1 [1-4]

4.1.5 Proiectarea preliminară a subansamblurilor Tipul

de Inălțime nivel
Caracteristici geometrice
Suprafața delimitată de Distanțe între Observații
pereti structurali,
structurale orizontale structură Hniv [m]
Spl [m2]
pereti
Li, li[m]
- asigurã o rigiditate ridicatã la actiunea încãrcãrilor
4.1.5.1 Tipuri de planșee pentru structuri din zidărie orizontale;
Fagure - se recomanda a fi utilizate la cladiri amplasate în
≤ 3,50m ≤ 25 m 2 ≤ 5m
regiuni cu grad ridicat de seismicitate, sau in zone
4.1.5.2 Poziționarea golurilor mari în planșee cu terenuri dificile de fundare.
Celular ≤ 4,00m 75 mp max 9m - posibilitati largi in compartimentarea spatiului
1 interior; 2
- sunt mai sensibile la actiuni seismice.

1 2

Clădirile din zidărie se vor tronsona prin [2-4]:

4.1 Proiectarea preliminară a suprastructurii
a) rosturi seismice – la clădiri fără regularitate structurală în plan,
4.1.1 Alcătuirea clădirii în plan și în elevație având L<50m și l<50m ;
b) rosturi seismice care îndeplinesc și condițiile impuse de
contracție și dilatare – la clădiri fără regularitate structurală în plan
și L>50m respectiv l>50m;
c) rosturi seismice care îndeplinesc și condițiile impuse de
contracție și dilatare – la clădiri cu regularitate structurală în plan,
iar L>50m respectiv l>50m.
L1, L2 <50m
Fig. 4.2 Clădiri cu forme compacte [2] lungime/lățime≤ 4 (3) [2]
Inaltime/lățime ≤1.5 [2]
Condiții de regularitate structurală în plan [2]:

Fig. 4.3

L1, L2 vor fi stabilite în funcție de caracteristicile amplasamentului

 distanța dintre CM și CR mai mică de 0,1L sau 0,1l
3 și tipul de planșeu. 4

3 4

4.1.2 Precizări referitoare la pereții structurali

Clădirile din zidărie sunt considerate cu regularitate structurală în
elevație dacă:  Grosimea minimă a pereților structurali din zidărie va fi de 25
 inălțimile nivelurilor adiacente respectiv lungimile pereților cm [2].
structurali sunt egale la toate niveluri sau variază cu cel mult 20%  Raportul dintre înălțimea zidăriei (hz) și grosimea sa (t) va fi
de la un nivel la altul; [2] de max.:
 clădirea nu prezintă niveluri care au o rigiditate slăbită [1-3] , Fig  12, în cazul zidăriei nearmate;
4.4.
 15, în cazul zidăriei armate (ZC sau ZIA).

Fig. 4.5

Pentru satisfacerea cerințelor structurale, golurile de uși și ferestre

vor fi dispuse (fig. 4.6) :
 pe aceeași verticală la toate nivelurile
Fig. 4.4  alternant
5 6

5 6

1
 4/15/2020

Lungimi minime șpaleți [1,2]

TIP ZIDĂRIE Șpaleți de capăt Șpaleți intermediari
(l1) (l2)
ZNA 0,6 hgol 0,5 hgol
≥1,20m ≥1,00m
ZC 0,5 hgol 0,4 hgol
≥1,00m ≥0,80m
ZIA 3t

Fig.4.6 Dispunerea golurilor: sub formă de șiruri verticale (a); alternantă (b) [1-3]

Lungimea minimă (lmin) a înălțimea golurilor adiacente (hgol)

șpaleților [2], depinde de: grosimea peretelui (t) - în cazul

pereților din ZIA.
7
Fig. 4.7 Dimensiunile minime ale șpaleților: l1-spalet de capat; l2-spalet8
intermediar

7 8

în plan multiplu de ½ din lungimea

Dimensiunile elementului pentru zidărie
zidăriilor vor
fi [1,2]:
pe înălțimea
panoului mutliplu al înălțimii rândului
(între centuri,
între buiandrug și centură)

Fig. 4.8 [3]

Dacă l1<lmin sau l2<lmin se recomandă aplicarea unor măsuri

suplimentare [3]:
Măsuri

Creșterea procentului de
Prevederea armăturii în Creșterea dimensiunii in Creșterea grosimii
armare din elementele
rosturile orizontale. plan a stâlpișorilor din b.a pereţilor
de confinare

9 Fig. 4.9 Modularea zidăriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidărie

10 [2]

9 10

Densitatea pereților structurali se definește pentru fiecare direcție

4.1.3 Dimensiuni maxime în elevație
principală a clădirii și se calculează cu relația [4]:
Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secțiunea de încastrare unde: ∑Az,net este suma arilor pereților de pe direcția
transversală sau longitudinală (aria plinurilor, fără
se limitează în funcție de [4]: conlucrări cu pereții de pe cealaltă direcție).
 accelerația seismică de proiectare (ag);

 clasa de importanță a clădirii;

 regularitatea structurală;

 tipul zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);

 densitatea pereților structurali;

 tipul elementelor pentru zidărie;

Fig. 4.10 Dimensiunile minime ale șpaleților: l1-șpalet de capat; l2-șpalet intermediar:
aria în secțiune a pereților longitudinali (reprezentați cu roșu), aria pereților
 grupa elementelor pentru zidărie. transversali (reprezentați cu albastru); aria planșeului Sniv= l x L

11 12

11 12

2
 4/15/2020

Numărul de niveluri se stabilește în funcție de: 4.1.4 Reguli specifice pentru construcții cu pereți structurali
din zidărie
• secțiunea de încastrare a suprastructurii
a) Stâlpișorii din beton armat:
 se vor executa pe intreaga înălțime a peretelui, prevăzuți constructiv (ZNA)
Secțiunea de încastrare [2]: sau cu rol structural (ZC, ZC+AR), cu respectarea condițiilor de mai jos:
Tipul Prevederi conform P100-1/2013 [4]
a) clădiri fara subsol: la nivelul superior al soclurilor. structurii
b) clădirile cu subsol: la nivelul planșeului peste subsol dacă ZNA ag ≤ 0.15g, colțuri/intrânduri pentru pereții exteriori (S3)
structura subsolului este rigidă (Figura 4.1b). 0.15g <ag ≤0.25g, colțuri/intrânduri pentru pereții exteriori și casa
scării (S3)
c) clădiri cu subsol flexibil: la nivelul fundațiilor (Figura 4.1a).

Fig. 4.11
13 14
Fig. 4.12 [1]

13 14

Tipul Prevederi conform P100-1/2013 [4]

b) Centurile din beton armat:
structurii Tipul Prevederi conform P100-1/2013 [4]
ZC - colțuri/intrânduri pe conturul construcției (S3). structurii
- la capete libere de pereți (S1) - la nivelul planșeelor
- la capetele golurilor dacă Sgol≥2.5m2 (S2), ag≤0.20g ZNA - intre planșee dacă Hniv >4.00m sau 3.20m (ag≥0.15g) la
- la capetele golurilor dacă Sgol≥1.5m2 (S2), ag≥0.25g ZC structuri celulare
- în lungul peretelui, dacă distanța depășeste 5.0m la structuri ZIA Pot fi intrerupte:
fagure, respectiv 4.00 (S4) în cazul structurilor celulare. - în dreptul casei scării (dacă există o centură la podestul
intermediar și stâlpișori la capete)
- în dreptul lucarnelor – dacă există stâlpișori la capete.

c) Rigle de cuplare [2]:

Deasupra golurilor de uși și

ferestre se vor prevedea
buiandrugi din beton armat (de
regula o centură-buiandrug).

Fig. 4.13
Fig. 4.12 [1] 15 Buiandrugii independenți - elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur.
16

15 16

d) Armarea în rosturi orizontale: 4.1.5 Proiectarea preliminară a sub ansamblurilor structurale

 Sporesc capacitatea zidăriei la forță taietoare. orizontale
4.1.5.1 Tipuri de planșee pentru structuri din zidărie [4].
Se prevăd constructiv [4] în rosturile orizontale INDIFERENT de
rezultatele obținute din calcul, astfel:
 la șpaleții cu raportul înălțime/lățime ≤2.5, nebordați; Tipuri de plansee

 parapeți;
 Intersecții, ramificații, colțuri ale pereților. Plansee rigide
Plansee cu
rigiditate
nesemnificatie
din
din

Fig. 4.14
elemente
panouri mari si prefabricate de cu gr. metalice si grinzi prefabricate elemente de tip
beton armat semipanouri tip “fasie” lemn boltisoare de si corpuri de fasie fara
ZC+AR - secțiunea armăturilor se va determina prin calcul prefabricate prevazute cu
suprabetoane
zidarie umplutura suprabetonare

e) Zidăria cu inima armată:

Planșeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal pot fi
Grosimea minimă a:
utilizate restricționat conf. P100-1/2013[4].
elementelor de zidărie – 115mm
stratului median -100mm De ex: în cazul clădirilor cu nniv≤3 din clasele de importanță III în
Fig. 4.15 zonele cu ag=0.15g, cu excepția planșeului peste subsol;
NU se acceptă utilizarea elementelor cu profilație de tip ”nut și feder” 18

17 18

3
 4/15/2020

4.1.5.2 Poziționarea golurilor mari în planșee Bibliografie

Poziționarea casei scărilor trebuie făcută astfel încât să nu
afecteze rigiditatea clădirii în plan orizontal și rezistența
planșeelor.
Fig. 4.16 Moduri de amplasare a casei de scara: pozitionarie favorabilă (a,b) și
defavorabilă (c,d) [2]
1. Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura
U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
2. CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
3. Comentarii- Anexa II, CR6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din
zidărie
4. P100-1/2013 Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de
proiectare pentru cladiri, cu modificarile si completari ulterioare publicate
in Ordinul nr. 2956/2019.

19 20

19 20

4
 5/31/2020

CUPRINS 8. PROIECTAREA CLĂDIRILOR CU PEREȚI STRUCTURALI

8. PROIECTAREA CLĂDIRILOR CU PEREȚI DIN ZIDĂRIE
STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE 8.1 Generalități
8.1 Generalități  neomogen
Zidăria este un material:
8.2 Metode de calcul pentru încărcări gravitaționale  anizotrop
8.2.1 Determinarea încărcărilor verticale ce acționează
asupra pereților structurali Calculul se efectuează pentru secțiunea brută, nefisurată a peretelui [1]:
8.2.2 Determinarea excentricităților de aplicare a încărcărilor
Calculul zidăriei (la stări limită)[2]
8.2.2.1 Excentricități provenite din alcătuirea structurii
8.2.2.2 Excentricități adiționale

8.2.2.3 Excentricități produse de încărcările orizontale Stări limită ultime (SLU) Stări limita de serviciu (SLS)
8.2.2.4 Excentricitatea de calcul in raport cu planul median
al peretelui
1 2
Bibliografie

1 2

Stările limită ultime (SLU) asigură siguranta structurii si protecția

Stările limită de serviciu (SLS) considera functionarea cladirii in
persoanelor și a bunurilor materiale [CR0-2012] și constau în:
condiții normale de exploatare [CR0-2012].
a) atingerea stării limită de rezistență;
b) pierderea echilibrului structurii sau a unui element structural
Verificarea la limitarea deplasărilor laterale [3]
sau/și limitarea deplasărilor laterale
deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată
a) Verificarea la b1) Verificarea la b2) Verificarea la
atingerea stării limită pierderea echilibrului limitarea deplasărilor
de rezistenţă [2] structurii [2] laterale [3] drSLS≤dr,a SLS

valoarea de calcul a efortului valoarea de calcul a efectelor deplasarea relativa de nivel valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
secțional determinat prin acţiunilor ce conduc la sub actiunea seismica
calcul static pierderea stabilităţii asociata

drULS≤dr,aULS

efortul secțional capabil (de valoarea de calcul a efectelor

acţiunilor care se opune valoarea admisibila a
cedare) al secțiunii
pierderii echilibrului static deplasarii relative de nivel
3 4

3 4

1
 5/31/2020

Pereții structurali din zidărie:

Verificarea structurii și a elementelor structurale se face separat,
pentru fiecare din grupările: Încărcări gravitaționale și încărcări laterale
perpendicular pe planul peretelui
Pereții structurali se calculează
la:
Gruparea fundamentală a Gruparea accidentală a Încărcări gravitaționale și incărcări laterale în
planul lor median
acțiunilor, (GF) [2]: acțiunilor, (GS)[2]:

8.2 Metode de calcul pentru incarcari gravitationale

8.2.1 Determinarea încărcărilor verticale ce acționează pereții
structurali
unde:
Încărcările verticale [4] sunt date de:
Gki, Qki - sunt valori caracteristice; a) greutatea proprie, încarcarile transmise de planșee
γG și γF sunt coeficienții parțiali de siguranță pentru încărcări. (permanente și utile) și încărcările transmise de pereti
nestructurali, în cazul pereților structurali;
b) greutatea proprie în cazul pereților autoportanți.
5 6

5 6

Încărcările verticale preluate și transmise de planșee pereților Modul de transmitere al încărcărilor de la balcoane la pereții portanți.

structurali (greutate proprie, încărcări utile, pereți despărțitori) se

determină în funcție de modul de descărcare al acestora.

a) Modul de transmitere al încărcărilor de la planșee la pereții portanți

se face in funcție de alcătuirea planșeului și modul de rezemare al
acestuia.

b.
a.
Fig. 5.1 Schema transmiterii incărcărilor verticale în funcție de tipul de planșeu:
cu descărcare după două direcții (a) și după o singură direcție (b) 8
7 Fig. 5.1 Schema transmiterii incărcărilor verticale de la balcoane

7 8

2
 5/31/2020

b. Modul de transmitere al încărcărilor de la planșee la pereți (se

consideră o fâșie de 1m) sau la șpaleți, caz în care adaugă efectul c. Transmiterea și distribuția încărcărilor verticale provenite din
prezenței golurilor adiacente.
sarcini concentrate , pe înălțimea pereților structurali din zidărie[1, 4].

a. b.

a. b.

Fig. 5.2 Schema transmiterii încărcărilor verticale pe o fâșie de perete: planșeu Fig. 5.3 Schema transmiterii și distribuirii încărcărilor concentrate date de
care descarcă după o singură direcție (a), după două direcții (b) rezemarea unor elemente de construcții (ex: grinzi ale planșeului): perete plin (a),
perete cu gol (b)
Fâșia de 1m se va considera într-o zonă defavorabilă de perete9. 10

9 10

d. Transmiterea și distribuția încărcărilor verticale provenite

d. Transmiterea și distribuția încărcărilor verticale provenite
din incarcari gravitationale, in cazul buiandrugilor.
din incarcari gravitationale, in cazul buiandrugilor.
Det. A

ρef≥ρmin
SR EN 1992

11 12

11 12

3
 5/31/2020

Încărcărea transmisă de planșeu peretelui structural, se stabilește cu

relația [4]:

Qpl,i= qpl,i·Apl,i [kN]

unde:

Fig. 5.4 Schema de transmitere a incarcarilor la buiandrugi qpl,i - încărcarea dată de greutatea proprie, încărcările utile
și pereti despărțitori, pe unitate de suprafață a planșeului
de la un anumit nivel, în [kN/m2] (nivel curent (qpl,nc), terasă
(qpl,t));
Apl,i - aria aferentă a planșeului de la un anumit nivel [nivel
curent (Anc), terasă (At)], determinată în funcție de modul
lor de descărcare [m2].
13 14

13 14

Dacă există încărcări diferite pe trame [4], relația de mai sus devine: În funcție de gruparea de încărcări pentru care se face evaluarea,
încărcarea gravitațională transmisă de planșeu [2,4], devine:
Qpl= ∑qi·Ai [kN]
a) În gruparea accidentală (specială):
unde:
qi, sunt încărcări medii pe trame, în [kN/m2]; qpl= Gk,i+∑Ψ2,i·Qk,i [kN/m2]
Ai ariile pe care qi, este constantă.
d) În gruparea fundamentală:
De exemplu: incărcări diferite pe trame, date de tipul de pardoseală
qpl= γG·∑Gk ,i+ γF ·Qk,i [kN/m2]
(caldă sau rece).
unde:
Gk - încărcarea permanentă caracteristică [kN/m2];
Qk,– încărcări variabile caracteristice [kN/m2]

15 16

15 16

4
 5/31/2020

Efortul axial din încărcări gravitaționale (NED), pentru un perete

Greutatea proprie a peretelui structural, se determină cu relația [2,4]:
structural se determină la fiecare nivel, ÎNSUMÂND :

a) gruparea accidentală (specială):

greutatea proprie
Gp=Az·Gk,z+ Ab·Gk,b [kN]
+
d) gruparea fundamentală: încărcări transmise de planșee
(utile și pereți de compartimentare mobili)
Gp=Az·γG·Gk,z+Ab·γG·Gk,b [kN]
+
unde: încărcări transmise de pereți de compartimentare ficși
Az, Ab– aria zidăriei, respectiv aria elementelor din beton [m2];
Gk,z Gk,b– valori caracteristice ale zidăriei și betonului armat În funcție de încărcarea pe ml, pereții de compartimentare mobili se
[kN/m2]. consideră ca încărcare uniform distribuită pe placa pe care reazemă.

Pereții mobili – sunt pereți cu încărcare pe ml sub 3kN [6].

17 18

17 18

Efortul axial din încărcări gravitaționale (NED), în cazul unui perete

structural [4]bse determină cu relația: 8.2.2 Determinarea excentricității de aplicare a încărcărilor
NED= Qt+(n-1)Qpl,nc+nGperete [kN]
unde: Excentricitatea încărcărilor în raport cu grosimea peretelui se
n este numărul de niveluri.
Diagrama de efort axial pentru pereții structurali: datorează următoarelor cauze [1,4]:

Excentricitatea de calcul
a. b.

exc. din efectul încărcărilor

exc. provenită din alcătuirea exc. adițională
orizontale
constructivă a peretelui (es) (ea) (ehm(i))

Din încărcări gravitaționale Din încărcari laterale

Fig.5.4 Diagrama reală a efortului axial (a); simplificată (b); Qt încărcarea de la ultimul planșeu;
Qpl,nc încărcarea de la planșeul curent; Gperete- greutatea proprie a peretelui pe un nivel19[4] 20

19 20

5
 5/31/2020

8.2.2.1 Excentricități provenite din alcătuirea structurii  excentricitățile încărcărilor verticale produc momente încovoietoare
cu valori maxime la partea superioară a pereților (sub centuri) [5].
provin din:
Suprapuneri excentrice ale excentricitate
pereților pe verticală a încărcărilor

Excentricități din alcătuirea Rezemări excentrice ale

structurii (es) planșeelor
excentricitatile
încărcărilor excentricitatil
Încărcări diferite transmise e încărcărilor
de planșee
a. b. c.

Excentricitatea de Abaterea grosimii pereților

calcul [1,4] de la valoarea teoretică

Excentricitatea adițională Abateri ale pereților de la

(ea) poziția verticală

Excentricități produse de
încărcările orizontale Neomogenitatea
materialelor
(ehm(i))
21
Fig.5.5 Excentricități structurale la pereți exteriori (a) și interiori (b) și momente încovoietoare22(c) [1,4]

21 22

Excentricitatea structurală în secțiunea 1-1 (sub centură, respectiv 8.2.2.2 Excentricități adiționale
la partea superioară a peretelui), este:
În calcule, excentricitățile accidentale (ea) [1] se introduc prin luarea
a) la peretele exterior b) la peretele interior
în considerare a celei mai mari dintre valorile:
Excentricitatea accidentala

He/300 (a)
(ea)

t/30 (b) Valoarea maxima dintre

(a), (b) si (c)

≥1cm (c)

unde:
t este grosimea peretelui;
he- înălțimea nivelului.

Daca: He=2.80m He=3.50m

ea=1cm ea=1.167cm
t=25cm t=25cm

Ps, Pr- încărcări transmise de planșee; N1-încărcare trasnmisă de peretele de23la Valoarea excentricității adiționale crește odată cu înălțimea peretelui.
24
etajul superior; d1, d2, ds,dr – excentricitatile încărcărilor [4,7]

23 24

6
 5/31/2020

8.2.2.3 Excentricități produse de încărcările orizontale 8.2.2.4 Excentricitatea de calcul in raport cu planul median al peretelui

Excentricitățile provenite din moment incovoitor maxim Mhm(i) dat de

Excentricitatea de calcul, rezultă prin însumarea tuturor
forțe perpendiculare pe planul peretelui (ehm(i)) se determină cu relația
excentricităților. În secțiunea de la partea superioară a nivelului
6.3-CR6/2013[1]:
(sub centură):
moment încovoietor maxim

ei=eoi+ ea+ehm(i) ≥0,05t (6.13- CR6-2013) [1]

În secțiunea de la partea inferioară a nivelului (deasupra centurii)

încărcarea transmisă de suma reacțiunilor planșeelor care reazemă pe în relațiile de mai sus, excentricitatea structurală (es) este nulă.
peretele superior peretele care se verifică

25 26

25 26

Bibliografie
1. CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
2. CR0-2012 Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor
3. P100-1/2013 Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de proiectare
pentru cladiri, cu modificarile si completari ulterioare publicate in Ordinul nr.
2956/2019.
4. Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura
U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
5. SR EN 1992-1-1/2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-
1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri/Eurocode 2: Design of concrete
structures – Part 1-1: General rules and rules for buildings, European
Committee for Standardization.
6. SR EN 1991-1-1/2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor Partea 1-1:
Actiuni generale- Greutati specifice, greutati proprii, încarcari utile pentru
cladiri/ Eurocode 1: Actions on structures-Part 1-1: General actions-
Densities,self-weight, imposed loads for buildings, European Committee for
Standardization, 2002
7. Negoita Al. Focsa V., Radu A., Pop I., Tutu L., Dumitras M., Negoita I,
Constructii Civile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.
27

27

7
 5/31/2020

9. CALCULUL PERETILOR DIN ZIDARIE, LA INCARCARI CARE

CUPRINS ACTIONEAZA PERPENDICULAR PE PLANUL PERETILOR
9. CALCULUL PERETILOR DIN ZIDARIE, LA INCARCARI CARE
ACTIONEAZA PERPENDICULAR PE PLANUL PERETILOR 9.1 Generalitati
9.1 Generalitati Încărcările orizontale locale care acționează perpendicular pe planul
9.2 Modele si metode de calcul pentru incarcari perpendicular pe plan peretelui pot proveni din [1-3]:
9.2.1 Incarcari orizontale locale (directe) provenite din vant si seism • seism;

9.2.2 Calculul momentelor incovoietoare, produse de forte perpendiculare • vant;

pe plan • impingeri date de bolti, arce, sarpante
9.2.3 Rezistenta de proiectare a peretilor, supusi la incovoiere • incarcari date de exploatare
perpendicular pe planul median • greutati datorate suspendarii mobilierului
9.2.4 Verificarea cerintei de rezistenta pentru solicitari perpendicular pe plan
9.2 Modele si metode de calcul pentru incarcari perpendiculare
10.REZISTENȚA LA COMPRESIUNE A PEREȚILOR DIN ZIDARIE pe plan
10.1 Rezistența la compresiune axiala a pereților din ZNA și ZNA+AR
10.2 Rezistența la compresiune axiala a pereților din ZC și ZC+AR Momentele conditiile de fixare a panoului pe contur
10.3 Rezistența la compresiune axiala a pereților cu inimă armată (ZIA) incovoietoare de
10.4 Rezistența la compresiune locala a pereților sub efectul incarcarilor proiectare, anizotropia zidariei
concentrate depind de [1-3]: alcatuirea peretelui in sectiune
Bibliografie

1 2

9.2.1 Incarcari orizontale locale (directe) provenite din vant si seism Forta seismica statica echivalenta (FCNS), se determina cu relatia
10.1 din codul P100-1/2013 [2].
Incarcarea de proiectare din actiunea vantului (W ed), se determina in
functie de presiunea sau suctiunea vantului [4] (vezi fig. de mai jos)[3]. factor de amplificare a acceleratiei
Valoare de proiectare a
Suctiunea vantului acceleratiei terenului terenului pe inaltimea constructiei

masa CNS in exploatare

factor de amplificare dinamica

(βCNS= 1.0…2.5)
Presiunea vantului
Fig. 9.1 [3]
factor de comportare
Presiunea sau suctiunea vantului se determina cu relatia 3.1 din CR 1-
(qCNS= 1.0…1.5)
1-4/2012 [4]:
factor de importanta-expunere Forta seismica FCNS, se va limita conf. relatiei 10.2-P100-1/2013:
valoarea de varf a presiunii
dinamice a vantului, la (10.2-P100-1/2013)[2]
0.75γCNS·ag·mCNS≤FCNS≤4·γCNS·ag·mCNS
cota ze

coeficientul aerodinamic de presiune/suctiune pentru suprafete exterioare

3 4

1
 5/31/2020

Încărcarea din vânt/seism pe peretele structural cu continuitate completa/ 9.2.2 Calculul momentelor incovoietoare, date de incarcari
partiala sau simpla rezemare pe latura orizontala [1,3]. perpendiculare pe planul peretilor

(1) Pereti simplu rezemati

a) Pereti simplu rezemati de doua laturi, la nivelul planseelor

incarcarea de proiectare uniform din actiunea vantului

distribuita perpendiculara pe perete din actiunea seismului

MEd1= α·W Ed·hw2 (6.5-CR6-2013) [1]

a. b. c. d. e. f.
Fig. 9.2 [3] a1) rezemare simpla α=0.125 (1/8)
Distributia incărcarii din seism pe peretele Distributia incărcarii din vânt pe peretele
structural (a); diagrama de momente structural (d); diagrama de momente
încovoietoare – perete simplu rezemat (b) sau încovoietoare - perete simplu rezemat (e) sau a2) rezemare completa α=0.083 (1/12)
cu continuitate partiala/completa (c) cu rezemare continua/partiala (f)

Mc=Mr= MEd= µ·α·FCNS·lw2 Mc=Mr= MEd= µ·α·W Ed·lw2

5 6

Perete plin rezemat pe latura orizontala, sus si jos b) pereti rezemati pe 3 sau 4 laturi
 pereti rezemati pe 3 laturi
Sectiunea a-a Perete Ax A

a a b b Sectiunea b-b
Gol de usa

 pereti rezemati pe 4 laturi

Perete plin cu raport lw/hw >2, pe care nu reazema planseu , a-a
Sectiunea c-c
c
perete Ax1
Momentul incovoietor:

MEd1= α·W Ed·hw2

c
planul de rupere - paralel cu rosturile de asezare

7 8

2
 5/31/2020

(2) Pereti plini rezemati cu continuitate completa

b1) plan de rupere paralel cu rosturile de asezare (fxk1)

µ=fxd1/fxd2
MEd1= α·µ·W Ed·lw2 (6.6a-CR6-2013)[1] a a b b

incarcarea de proiectare uniform distribuita

perpendicular pe perete

Conditii de rezemare conform CR6-2013[1]:

• directia H –planseul din b.a reazemat pe peretele structural;
b2) plan de rupere perpendicular pe rosturile de asezare (fxk2) • directia V –peretii tesuti la intersectii, ttransv ≥tc *
*grosimea peretelui transversal (ttransv), respectiv a peretelui de calcul (tc)
MEd2= α·W Ed·lw2 (6.6b-CR6-2013)[1] Perete plin cu raport lw/hw >2
Sectiunea c-c
c
lungimea peretelui intre reazeme Momentul incovoietor:
anizotropia zidariei (µ) Perete Ax1
MEd1= α·µ·W Ed·lw2
α tine seama de modul de fixare
raportul h/lw
c

9 10

Perete plin cu raport lw/hw <2 (3) Perete plin cu continuitate partiala
Sectiunea c-c
Perete Ax A , continuitate partiala pe latura orizontala
d
b2) plan de rupere perpendicular pe Sectiunea d-d
rosturile de asezare [1]

MEd1= α·µ·W Ed·lw2

c

d c

MEd1=α· W Ed·hw2
b3) plan de rupere paralel si perpendicular cu
rosturile de asezare [1]
Tab.6.1 – CR6-2013 [1]
MEd1= α·µ·W Ed·lw2
Conditii de rezemare conform CR6-2013 [1]:
• pe H –pe peretele structural reazema un planseu cu rigiditate nesemnificativa in plan H, definit conf. P100-
MEd2= α·W Ed·lw2 1/2013;
• pe V – daca peretii sunt tesuti la intersectii, ttransv ≥1/2 tc, sau este tesut cu perete autoportant/contravantuire

11 12

3
 5/31/2020

Perete de zidarie cu goluri: 9.2.3 Rezistenta de proiectare a peretilor, supusi la incovoiere

Varianta 1
perpendicular pe planul median
Modele de calcul la forte
perpendicular pe plan [1] Rezistentele de proiectare la incovoiere perpendicular pe planul
peretelui:
- se calculeaza pe o fasie de perete de 1000mm latime
valoarea de proiectare a efortului unitar de
Varianta 2 compresiune considerat la 1/2hz

MRxd1= W w·(fxd1+σd) (6.45a-CR6-2013)[1]

(6.45b-CR6-2013)[1
MRxd2= W w·fxd2
Fig. 9.3 [1] modulul de rezistenta al peretelui (mm3)

Momentul incovoietor
h/lw Ww=1000t2/6
Tabelul 6.1 CR6-2013 [1]
MEd1= α·µ·W Ed·lw2
µ grosimea peretelui

13 14

10. Rezistența la compresiune axiala a pereților din zidarie

9.2.4 Verificarea cerintei de rezistenta pentru solicitari
perpendicular pe plan
10.1 Rezistența la compresiune axiala a pereților din ZNA și ZNA+AR
Cerinta de rezistenta:
Rezistenţa de proiectare la compresiune axiala:

(6.46a-CR6-2013)[1]
MRxd1≥ MSxd1 sectiune cu forma sectiune cu forma
rezistente la incovoiere oarecare dreptunghiulara
perpendiculara in planul
peretelui
MRxd2≥ MSxd2 (6.46b-CR6-2013)[1] NRd= Фi(m)· A·fd (6.11-CR6-2013)[1]
NRd= Фi(m)· t·fd (6.11a-CR6-2013)

aria transversală a peretelui grosimea peretelui

momente incovoietoare de proiectare la incovoierea
perpendiculara in planul peretelui (MEd1 sau MEd2)

constanta de reducere a rezistenței in functie de zveltetea si excetricitatile de

aplicare a incarcarilor

15 16

4
 5/31/2020

10.2 Rezistența la compresiune axiala a pereților din ZC și ZC+AR

Constanta de reducere se calculează în trei secțiuni:
Caracteristicile geometrice ale sectiunii orizontale se calculeaza:
în zona centrala a peretelui: in secțiunea superioară – sub centura

(6.12-CR6-2013) a) pentru elemente de zidarie din b) pentru elemente de zidarie din

agila arsa, BCA din grupele argila arsa, grupa 1[1,3]:
(6.14-CR6-2013)
2,2s[1,3]:
Gruparea fundamentala eio

2/3eio
2/3hz
Gruparea accidentala

εmu= 3.5‰ Ai =Azid+(n-1)Abeton

εmu= 2‰
A c = Ai n=fcd/fd
Ac= Aef

Ac- aria sectiunii orizontale de calcul; Aef- aria efectiva a peretelui; εmu deformatia
Fig. 10.1 [1,3]
specifica maxima admisa; Ai – aria ideala; n- coeficient de echivalenta

17 18

a) pentru elemente de zidarie din grupa 2,2s[1,3]: b) pentru elemente de zidarie din grupa 1[1,3]:

 se transforma zidăria confinata in arie ideala de zidărie nearmată

Rezistența de proiectare (NRd)
Rezistența de proiectare a arei ideale (NRd,i)

considerand ca:
Rezistențele de compresiune ale
zidăriei (cu aria Az)

rezulta,

Fig. 10.3 [3]

aria ideala a sectiunii de perete (Aid)
Rezistențele de compresiune ale Rezistențele de compresiune a armăturilor
betonului (cu ariile Ac) din ambii stâlpișori (cu ariile Aa),

coeficienti de echivalenta:

Fig. 10.4 [1,3]

19 20

5
 5/31/2020

10.4 Rezistența la compresiune locala a pereților sub efectul

10. 3 Rezistența la compresiune axiala a pereților cu inimă armată (ZIA)
incarcarilor concentrate [1]
 se determină cu relațiile utilizate pentru ZNA - utilizând grosimea
ideală a pereților [1,3]. Aria zidariei pe care se aplica incarcarea:

Sectiunea reala a peretelui Grosimea echivalentă Ab≤0.45Aef

Aria zidariei incarcata efectiv:

Aef=t·Lef

Fig.10.5 Aria reală (a) și ideală (b) la un perete din ZIA [3]
Lungimea efectiva de preluare:
rezultă:
Fig. 510.6 Incarcari verticale concentrate pe
peretii structurali din zidarie [1]

Contribuția armăturii din inima armată se neglijeaza.

21 22

Rezistența de proiectare – conf. CR6-2013 References

ZNA, alcatuita din elemente de
zidarie din grupa1 [1]
1. CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
NRd,cl =β·Ab·fd (6.15-CR6-2013) 2. P100-1/2013Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de
Constanta de majorare proiectare pentru cladiri, cu modificarile si completari ulterioare
publicate in Ordinul nr. 2956/2019
(6.16-CR6-2013)
1.00≤ β ≤ βmax 3. Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura
U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
4. CR 1-1-4/2012 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vântului asupra
constructiilor

Fig. 10.6 Incarcari verticale concentrate pe peretii

structurali din zidarie [1]

Verificare – CR6-2013[1]
Elemente de zidarie din σcl ≤1.5fd Elemente de zidarie din
grupele 1,2
σcl ≤2fd
grupa 2s

23 24

6
 5/31/2020

11.1 Caracteristicile geometrice ale pereților

11.1.1 Caracteristici geometrice ale pereților în elevație
CUPRINS
11. CALCULUL PEREȚILOR DIN ZIDĂRIE LA COMPRESIUNE ȘI
ÎNCOVOIERE ÎN PLANUL LOR

11.1 Caracteristicile geometrice ale pereților a. b. c. d. e.

11.1.1 Caracteristici geometrice ale pereților în elevație Tipuri de pereți structurali: plini (a); cu 1 șir de goluri (b); cu 2 șiruri de goluri (c), cu un șir de
goluri dispuse excentric (d) sau decalat (e) [1,2]
11.1.2 Caracteristicile geometrice ale pereților în secțiune orizontală
11.2 Calculul rigidității pereților
11.2.1 Calculul rigidității pereților plini
11.2.2 Calculul rigidității pereților cu goluri mijlocii
a. b. c. d.
Bibliografie

Tipuri de pereți structurali: plini (a); cu goluri mici (b); cu goluri mijlocii (c), cu goluri mari (d)[1,2]

1 2

Transformarea unei diafragme cu goluri mijlocii în cadru inlocuitor [1-3] 11.1.2 Caracteristicile geometrice ale pereților în
secțiune orizontală
a) Lungimea activă a tălpilor pereților structurali [1-4]
Detaliul A

Detaliul C

Detaliul B

Sectiunea a-a
Notații: lwi- lungimea secțiunii peretelui
(montantului) “i” în planul său
Pereți structurali marginali Pereți structurali interiori
lo1- lumina golului
l13 – distanța între CG ale montanților
bp=t+Δbdr bp=Δbst+t+Δbdr
lo - lungimea de calcul a riglei de cuplare
bp- lungimea activă a tălpilor lungimea activă a tălpilor pereților structurali stânga/dreapta

3 4

1
 5/31/2020

Detaliul A b) Calculul ariei secțiunii pereților structurali [3,4]

b1. elemente de zidărie din grupa 2,2s
Aria de calcul a secțiunii
peretelui structural

Ac=Aef

Aria efectivă/geometrică
Detaliul B
a secțiunii peretelui structural
εmu= 2‰

b2. elemente de zidărie din grupa 1

Pereți structurali marginali Pereți structurali interiori Aria reală Aria ideală

bp=t+Δbdr bp=Δbst+t+Δbdr

Δbdr  6t
min  distanța până la primul gol εmu= 3.5‰ A c = Ai Ai =Azid+(n-1)Abeton n=fcd/fd
Δbst
 lo/2 Ac- aria secțiunii orizontale de calcul; Aef- aria efectivă a peretelui; εmu deformația specifică maximă admisă; Ai
– aria ideală; n- coeficient de echivalență

5 6

b) Calculul secțiunii active a riglelor de cuplare (diafragme cu

goluri mijlocii)
Pereți plini

Se calculează ca niște console

verticale încastrate la bază [1-3]
a. b.

Perete plin (a); Modelul de deformare (b) [1-2]

Caz 1 – se calculează
doar la încărcări Pereți cu goluri mici
gravitaționale

 lw>+20%li
Se calculează
ca pereți plini lo≤0.2lw
Lungimea activă de conlucrare a riglei cu planșeul [1-4] bp= Δbst +t+Δbdr [3], dacă:
0.25l0 lumina (deschiderea) golului a. b.  golul este situat la
Δbdr 1/3hz
≤2hpl grosimea planșeului Perete cu goluri mici (a); Modelul de deformare (b) [1-2]

7 8

2
 5/31/2020

11.2 Calculul rigidității pereților

11.2.1 Calculul rigidității pereților plini
Deplasarea din încovoiere și forță tăietoare la un anumit nivel se
Pereți cu goluri mari
determină aplicând relația Mohr-Maxwel. Astfel rezultă:
Dacă rigiditatea riglelor este mică,
pereții lucrează independent, cu momentele încovoietoare din acțiuni orizontale, respectiv din încărcarea orizontală unitară
deplasări egale în dreptul riglelor [1-3] Forțe tăietoare din încărcarea orizontală,
respectiv din încărcarea orizontală unitară
a. b. aria inimii (activă la forța tăietoare).

Perete cu goluri mari (a); Modelul de deformare (b) modul de elasticitate modul de elasticitate transversal al zidăriei;
momentul de inerție al secțiunii

Deplasarea din acțiunea vântului [1] Deplasarea din acțiunea seismică [1]
Pereți cu goluri mijlocii

se calculează ca o structură în cadre:

montanții formează stâlpii iar riglele de
cuplare formează grinzile [1-3] sunt coeficienți adimensionali, care depind de tipul încărcării.

b.
Perete cu goluri mijlocii (a); Modelul de deformare (b) G=0,4E

9 10

Deplasarea din moment încovoietor la o înălțime x

In practica curentă de proiectare se utilzează de obicei momente de inerție
echivalente

din acțiunea seismului

- deplasările laterale date de momentul încovoietor:

din acțiunea vântului - deplasările laterale date de forțele tăietoare:

- deplasările din moment încovoietor, în cazul diafragmelor echivalente

( )
∆( ) =𝛼 momentul de inerție echivalent care ține seama atât de
deplasarea din încovoiere, cât și de cea din forfecare

Diafragma echivalenta este caracterizata prin moment de inertie echivalent

(EIes=rigiditatea la incovoiere).

11 12

3
 5/31/2020

Momentul de inertie echivalent, reprezinta rigiditatea diafragmei echivalente la În practică egalitatea deplasărilor se consideră în dreptul unui planșeu
incovoiere la care caracteristicile de rigiditate sunt identice cu cele ale diafragmei reale
la care rigiditatea este data de moment incovoietor si forta taietoare.
care poate asigura această egalitate

deformatele din M și T

G=0.4E
rezultă: Momentul de inerție echivalent
Nivelul cel mai apropiat de punctul de intersectie este ≈0.8H deci, x ≈0.8H

Rigiditatea laterală

Structura schematizata cu diafragme grupate, la care conditia egalitatii este ≈0.8H [2]

13 14

Deplasarea obținută la capatul liber al peretelui dintr-o încărcare Deplasarea obținută în vârful peretelui dintr-o încărcare unitară din
unitară din moment încovoietor forța tăietoare

înălțimea peretelui

înălțimea peretelui
H2 2 H3
ΔM= · H· 1 ΔM= 1 H
2 3 EI 3EI ΔT= 1 · H · 1 · =
k·G·A k·G·A
moment de inerție aria sectiunii orizontale a peretelui
coeficient de formă
modulul de elasticitate longitudinal al zidăriei modulul de elasticitate transversal al zidăriei

15 16

4
 5/31/2020

11.2.2 Calculul rigidității pereților cu goluri mijlocii

considerând,
• deplasarea (Δ):
Deplasarea din forțe tăietoare

Δ=ΔM+ ΔT

Deplasarea din momente încovoietoare

rezultă:

Deplasarea totală: Asimilarea pereților cuplați prin cadre: perete cuplat (a); cadrul înlocuitor
(b), deformata cadrului din acțiuni orizontale (c) [3]

H3 • rigiditatea la distorsiune a unui montant • rigiditatea la distorsiune a unei rigle

H
Δ= +
3EI k·G·A se determină tot cu relaţia Mohr-Maxwell

Rigiditatea zidăriei solicitate la încovoiere cu forță tăietoare:

Momentele M şi m din relaţia Mohr-Maxwell

a - pentru stâlp, b - pentru riglă [1-3]

17 18

• Se consideră deformabilă doar porţiunea riglei din dreptul • Considerând deformația din forfecare
golului [1-3]

Din cauza deformației de forfecare, apare rotirea

i a riglei cuprinse între centrele de greutate ale
montanților, suplimentară rotirii din încovoiere:

ținând seama că
consideră efectul secțiunii variabile a riglei
Momentul încovoietor.
Deformata din forfecare a riglei
unui perete cuplat [1-3]
Gr=0.4Er
Deplasarea relativă pe verticală

Rigiditatea riglei de cuplare la distorsiune din

deformații produse de momentul încovoietor

19 20

5
 5/31/2020

ține seama de deformabilitatea axială a montanților, care este

importantă la primul și ultimul montant, unde avem eforturi axiale
mult mai mari decât la montanții intermediari [1-3].

Momentul de inerție corectat

Rigiditatea peretelui
considerând

Rigiditatea este momentul încovoietor care produce o rotire unitară [1-3]:

Coeficient subunitar de corecție care introduce în calcule influența deformațiilor

produse în rigle de forța tăietoare [1-3]: ținând seama că sub acțiunea încărcărilor seismice riglele fisurează, rigiditatea riglei
poate să scadă de 3÷5 ori [3]

21 22

Bibliografie

1. Negoita Al. Focsa V., Radu A., Pop I., Tutu L., Dumitras M., Negoita I, Constructii
Civile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.
2. Agent R., Postelnicu T., Calculul structurilor cu diafragme din beton armat,
I.Elemente introductive. Calculul eforturilor in domeniul Elastic, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1982
3. Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura
U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
4. CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie

23

6
 5/31/2020

CUPRINS
12. CALCUL CLĂDIRILOR LA FORȚE LATERALE ÎN
PLANUL MEDIAN AL PEREȚILOR
12.1 Modelul de calcul al clădirilor din zidărie la forțe
orizontale din seism
12.2 Modele și metode de calcul la forțe seismice de
proiectare pentru stucturi din zidărie cu planșee rigide
12.2.1 Calcul clădirilor cu regularitate structurală la forțe laterale din
seism, în planul median al pereților
12.2.1.1 Evaluarea forței seismice statice echivalente
12.2.1.2 Metode de calcul modal cu spectre de răspuns
12.3 Modelul de calcul al clădirilor din zidărie cu planșee
rigide la forțe orizontale din vânt
12.4 Modele și metode de calcul la forțe seismice de
proiectare pentru structuri din zidărie cu planșee cu rigiditate
nesemnificativă
12.5 Modele și metode de calcul la încărcări din vânt pentru
stucturi din zidărie cu planșee cu rigiditate nesemnificativă
Bibliografie
12. CALCUL CLĂDIRILOR LA FORȚE LATERALE ÎN
PLANUL MEDIAN AL PEREȚILOR
12.1 Modelul de calcul al clădirilor din zidărie la forțe
orizontale
Ipoteze de calcul
Metoda si modelul de calculul al structurilor din zidărie la
compresiune, încovoiere și forțe tăietoare în planul pereților se
alege [1,2] în funcție de:
 rigiditatea planșeelor în plan orizontal;
 regularitatea structurală în plan și în elevație;
 nivelul de încastrare al clădirii
1 2

1 2

12.2 Modele și metode de calcul la forțe seismice de 12.2.1 Calcul clădirilor cu regularitate structurală la forțe
proiectare pentru structuri din zidărie cu planșee rigide laterale din seism, în planul median al pereților
Tabelul 12.1 Metoda de calcul admisă – conf P100-1/2013[1] si CR6-2013[2]
Regularitate structurală Simplificare de calcul admisă
12.2.1.1 Evaluarea forței seismice static echivalente
Cazul în plan în elevaţie Model Calcul elastic liniar
1 DA DA Plan *Forţa laterală echivalentă
2 NU DA Spațial Modal
3 DA NU Plan Modal Clădiri cu regularitate structurală în plan si în
4 NU NU Spaţial Modal elevație – calculul se folosește la toate tipurile
Condiții de aplicare: de clădiri (modele plane – cazul 1- tabel 12.1).
a) Pentru siguranța vieții și limitarea degradărilor proiectarea se
realizează pe baza comportării linear-elastice a structurii (calculul cu
forțe seismice static echivalente sau calculul modal cu spectre de Clădiri din clasele de importanță III, IV cu
răspuns). max. P+2E (H≤10.00m) (P100-1/2013)[1].
b) Pentru cerința de evitare a prăbușirii locale sau generale, calculul
se face pe un model care ia în considerare comportarea post-elastică
așteptată a structurii (calculul biografic sau calculul dinamic neliniar)

3 4

3 4

1
 5/31/2020

Forta tăietoare la bază pentru ansamblul clădirii, corespunzătoare T1- perioada proprie de vibrație în modul fundamental
modului fundamental de vibrație pentru fiecare direcție orizontală
principală, se determină cu relația 8.7 din codul P100-1/2013 [1]: Se poate calcula cu relația B5 – P100-1/2013[1]:
ʎ=1.00 P, P+1E înălțimea clădirii

ʎ=0.85 ≥P+2E
T1=CtH3/4
masa clădirii
Ct=0.05

factor de reducere, ține cont de Exemplu:

amortizarea produsă de zidărie

factor de importanță
factor de comportare, în funcție
de tipul zidăriei Înălțimea nivelului he=3.00m
sau Greutatea clădirii: T1=0.05·123/4 =0.32s
Înălțimea clădirii H=12.00m

5 OBS: În general la clădirile curente cu structura din zidărie T1<0.7s. 6

5 6

Distribuția forței tăietoare pe niveluri  dupa direcția y:

Forma proprie fundamentală poate fi aproximată cu suficientă exactitate
 după direcția x: printr-o variație liniară crescătoare pe verticală (înălțime) pentru fiecare
directie orizontală. În acest caz relația devine(P100-1/2013)[1]:
s1
m1, m2 …. mi … mn

s1, s2 …. si … sn

Forța seismică care acționează la nivelul ”i”, (F1,i) se calculează cu relația 4.4- P100-
1/2013 [1]:
Fby
Forța tăietoare la baza cladirii
masa clădirii la nivelul ”i” Forta seismică care acționează la nivelul ”i”, se calculează cu relația :
corespunzătoare modului
fundamental (T1) componenta formei fundamentale
pe direcția gradului de libertate
dinamică de translație la nivelul ”i”
sau ”j”
masa clădirii la nivelul ”j”
7 8

7 8

2
 5/31/2020

Distribuția forței tăietoare la bază la pereții structurali

Aplicând un model plan CR și CM se consideră că au aceeași poziție, deci

toate calculele se efectuează numai din translație.

Pentru a considera efectele din torsiune, calculul pe model plan trebuie

corectat cu acest efect.
F1,1; F1,2 ; F1,3; F1,4 – forțele
seismice de nivel

F1,4 1; F1,4 2 … F1,4 5;– forțele seismice care revin

direcția longitudinală direcția transversală pereților din axele 1,2…5 la nivelul 4

9 10

9 10

Într-un calcul plan, planșeele cu rigiditate foarte mare se pot

reprezenta prin pendula [3], care asigură deplasări egale din
translație la fiecare nivel.

Din definiția rigidității Kix, rezultă: considerând,

Fix1=Δ1xi·kix1 = Δ1xi·kix1

Fix2=Δ1xi·kix2 = Δ1xi·kix2
rezultă:
Distribuția se poate face utilizând rigiditățile relative de nivel. ………………………………………….

ΣFixj=Δxi·(Σkixj )= Fix
11 rigiditatea relativă de nivel
12

11 12

3
 5/31/2020

Efectul torsiunii generale a clădirii

În cazul în care se consideră egalitatea deplasărilor la un singur nivel se
In modelul de calcul plan efectul torsiunii se calculează separat.
pot utiliza momente de inerție echivalente. În acest caz, pendulul se va
amplasa în dreptul planșeului celui mai apropiat de cota 0.8H [3].

Efectele torsiunii accidentale (P100-1/2013)[1] în cazul construcțiilor cu planșee

indeformabile sunt cauzate de distribuția maselor de nivel și variația spațială a
mișcării seismice a terenului.

Considerând că rigiditatea pereților este egala cu EIes

relația devine:

13
e1iy=±0.05Li e1ix=±0.05li 14
excentricitatea accidendată pe direcția x excentricitatea accidendată pe direcția y

13 14

Poziția centrului maselor (CM) Poziția centrului de rigiditate (CR)

C.M - centrul maselor permanente ale tuturor elementelor (structurale și Utilizând rigiditățile calculate cu momentele de inerție echivalente Ies, rezultă :
nestructurale) și al maselor care produc încărcări gravitaționale variabile [4].

- pe direcția longitudinală:
momentul rezultantei [4]

coordonatele CR

- pe direcția transversală [4]:

coordonatele Rigiditățile relative de nivel ale elementelor verticale din subsistemele plane după
momentul rezultantei direcția x, y – calculate din translație:
CM
Cunoscând pozițiile CR si CM, rezultă:
15 - excentricitatea structurală pe fiecare direcție
16

15 16

4
 5/31/2020

Distribuția din rotație Mtxi=Fix1·y1 + Fix2·y2 +…+ Fiy1·x1 +… =φi·(kix1·y12+ kix2·y22+…+ kiy1·x12+….)

Mtxi=φi·[Σ(kixj·yj2+ kiyp·xp2)]

rezultă: φi= Fix·eiy / Σ(kixj·yj2+ kiyp·xp2)

considerând că: Fix1=Δ1xi·kix1 =φi·kix1·y1 rezultă:

Considerând că, Rezultă:

Δ1xi= φi·y1 Fix1=Δ1xi·kix1 =φi·kix1·y1

Δ2xi= φi·y2 Fix2=Δ2xi·kix2 =φi·kix2·y2

……………………………………………………………………………………….. Mtxi

Δ1yi= φi·x1 Fiy1=Δ1yi·kiy1 =φi·kiy1·x1

Δ2yi= φi·x2 Fiy2=Δ2yi·kiy2 =φi·kiy2·x2

17 18

17 18

Distribuția forței tăietoare considerând cumulat translația și rotația Utilizând momentele de inerție echivalente, relațiile devin:

+ =

a. b.
c.

În proiectarea curenta, forma în plan a clădirii sau modul de dispunere a

maselor și rigidităților, se vor selecta astfel incat excentricitatea structurală
(eo, respectiv eox și eoy) sa conduca la momente de torsiune cat mai mici [4].
Distribuția forței tăietoare din (a) translație, (b) rotație, (c) cumulat translație și rotație
rezulta, relatiile [1]:

19
Cea mai favorabilă situație prezentata in figura de mai sus [4], rezulta cand eox =200

19 20

5
 5/31/2020

12.2.1.2 Metode de calcul modal cu spectre de răspuns Răspunsurile modale maxime independente între ele se obțin cu relația
Domeniu: calculul clădirilor la care nu se poate aplica metoda simplificată 4.12 din P100-1/2013[1]:
cu forțe laterale statice echivalente (vezi Tab. 12.1), caz în care se va
aplica calculul modal plan sau spațial. efectul acțiunii seismice
în modul k de vibrație
Calculul modal plan
Calculul se efectuează utilizând două modele structurale plane
corespunzătoare direcțiilor principale orizontale ortogonale
efectul acțiunii seismice (efort în secțiune, deplasare)
masa modală asociată
modului de vibrație k
Efectul torsiunii se determină separat și se suprapune peste efectul din
(4.8-P100-1/2013)
translație
forța tăietoare la bază pe direcția x în
modul de vibrație k Combinarea efectelor componentelor acțiunii seismice se face conform
4.5.3.6 din P1001-1/2013[1].
unde:

(4.9-P100-1/2013) Calculul modal spațial (Tab. 12.1)

Exemplu: Se va efectua conform P100-1/2013, Anexa C [1]. În general pentru

structurile din zidărie - un astfel de calcul se face utilizând programe de
21 calcul. 22

21 22

coeficient aerodinamic de presiune /

12.3 Modelul de calcul al clădirilor din zidărie cu sucțiune pentru suprafețe exterioare

planșee rigide la forțe orizontale din vânt aria de referință orientată

perpendicular pe direcția
de acțiune a vântului
F1; F2 ; F3; F4 – forțele de nivel
din vânt determinate conform
CR 1-1-4/2012 [5]. valoarea de vârf a presiunii dinamice a
factor de importanță
vântului evaluate la cota ze

Când direcția vântului este oblică pot să apară fenomene de torsiune.

Înălțimea de nivel

Aref =L·h
dimensiunea clădirii în plan
perpendicular pe direcția
de acțiune a vântului

Distribuția încărcării de nivel din vânt la pereții structurali este similară cu

distribuția încărcării din seism, proporțional cu rigiditățile relative de nivel sau
cu momentele de inerție echivalente care, în cazul calculelor efectuate pe un În acest caz, nu se cumulează efectul de translație cu cel din torsiune. Se
model plan, devin Iev . 23
ia în considerare situația cea mai defavorabilă. 24

23 24

6
 5/31/2020

12.4 Modele și metode de calcul la forțe seismice de

proiectare pentru structuri din zidărie cu planșee cu rigiditate
nesemnificativă
În cazul planșeelor cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal, care nu
asigură conlucrarea spațială a elementelor verticale (pereți), se consideră
că fiecare perete se va deforma independent, în funcție de rigiditatea sa la
acțiunile orizontale și de încărcarea care îl solicită.
Evaluarea se va face utilizând metoda forței static echivalente.
12.5 Modele și metode de calcul la încărcări din vânt
pentru stucturi din zidărie cu planșee cu rigiditate
nesemnificativă
În cazul clădirilor cu planșee care nu asigură conlucrarea de ansamblu a
pereților structurali, fiecare perete se va deforma independent și va prelua
încărcarea din vânt aferentă.
Aref =Li·h

Forța din vânt la nivelul i aferentă

peretelui din axul 2, va fi:

Aref (2) =L2·hi

Forțele orizontale din acțiunea seismică se vor determina pentru fiecare perete
separat, considerând la fiecare nivel masa aferentă (greutatea proprie și încărcările
25 26
din planșeu care descarcă pe peretele respectiv).

25 26

Bibliografie

1. P100-1/2013Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de

proiectare pentru cladiri, cu modificarile si completari ulterioare
publicate in Ordinul nr. 2956/2019.
2. CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
3. Negoita Al. Focsa V., Radu A., Pop I., Tutu L., Dumitras M., Negoita I,
Constructii Civile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.
4. Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura
U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
5. CR 1-1-4/2012 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vântului asupra
constructiilor

27

27

7
 5/31/2020

13. DETERMINAREA EFORTURILOR SECȚIONALE ÎN

CUPRINS
PEREȚII STRUCTURALI
13. DETERMINAREA EFORTURILOR SECȚIONALE ÎN
Metode de evaluare Metoda “exactă”
PEREȚII STRUCTURALI pentru determinarea
13.1 Metoda elementelor finite eforturile secționale în Metoda aproximativă complexă
13.2 Metoda aproximativă complexă pereții structurali din
Metoda aproximativă simplificată
zidărie :
13.2.1 Pereți structurali plini
13.2.2 Pereți structurali cu goluri 13.1 ’’Metoda exactă’’ – Metoda elementelor finite
13.3 Metoda aproximativă simplificată Poate fi utilizată pentru calculul pereților structurali, plini sau cu goluri
13.3.1 Pereți structurali plini (mici, mijlocii, mari), în condițiile respectării prescripțiilor prevăzute în
13.3.2 Pereți structurali cu goluri codurile de proiectare CR6-2013 [1] si P100-1/2013[2].
Metoda presupune utilizarea unor programe de calcul.
13.3.2.1 Pereți structurali cu goluri mici
13.3.2.2 Pereți structurali cu goluri mari 13.2 Metoda aproximativă complexă - “metoda cadrelor”
13.3.2.3 Pereți structurali cu goluri mijlocii Este o metodă aproximativă de calcul la care elementele plane se
13.4 Eforturi finale în planul peretelui transformă în elemente de tip bară. Calculele se pot efectua cu
utilizarea programelor de calcul specifice structurilor în cadre.
Bibliografie

1 2

13.2.1 Pereți structurali plini b. Determinarea eforturilor secționale din încărcări orizontale
din seism
 se consideră console verticale încastrate la bază, calculele
efectuându-se în teoria de grindă.
a. Determinarea eforturilor secționale din încărcări orizontale
din vânt

Distribuția forței seismice pe înălțimea peretelui se va efectua inbaza

regulilor prezentate la pct.12.2.
Distribuția încărcării din vânt pe înălțimea peretelui structural se va efectua
conform regulilor prezentate la pct. 12.3.

3 4

1
 5/31/2020

Astfel, un perete cu goluri se trasformă într-o structură în cadre la care stâlpii

13.2.2 Pereți structurali cu goluri vor avea caracteristicile geometrice ale montanților, iar grinzile, caracteristicile
se înlocuiesc cu bare verticale (stâlpi) ale căror geometrice ale riglelor de cuplare cu zone de rigiditate foarte mare la
a. Montanții: axe sunt situate în centrul de greutate al extremități.
montanților.

se înlocuiesc cu bare de tip grindă

b. Riglele de
Metoda acceptă și goluri de dimensiuni diferite pe verticală.
cuplare [3-4]: au o zonă indeformabilă de rigiditate foarte mare
(între CG ale montanților și rigla de cuplare). OBS. În calculele practice rigiditatea zonelor considerate infinite se va
introduce cu o valoare mare în raport cu rigiditatea riglei efective (lri).

5 6

13.3 Metoda aproximativă simplificată 1.2 Determinarea eforturilor secționale

În acestă metodă elementele plane se transformă în elemente de tip

bară, calculele efectuându-se în teoria de grindă.

13.3.1 Pereți structurali plini

 se consideră console verticale încastrate la bază.
Etape de calcul:
1. Determinarea eforturilor secționale din încărcări orizontale
2. Determinarea eforturilor secționale din încărcări orizontale
din vânt
din seism
1.1 Distribuția pe înălțime a încărcării din vânt [3,4]
2.1 Distribuția încărcării seismice [3,4]
 rezultanta forței concentrate la nivelul j se determină cu relația:
 Forța seismică aferentă unei diafragme DTi are o distribuție
W jDTi=WDTi/n numărul de niveluri [daN] triunghiulară pe înălțime.

încărcarea din vânt aferentă diafragmei DTi

7 8

2
 5/31/2020

 Intensitatea încărcării distribuite echivalente forței concentratate 13.3.2 Pereți structurali cu goluri
FbDTi [3,4]:
13.3.2.1 Pereți structurali cu goluri mici
înălțimea totală a diafragmei  riglele sunt foarte rigide, de aceea se calculează ca diafragmele
pline
numărul de niveluri
Lunecarea in buiandrug:
2.2 Determinarea eforturilor secționale

Forța tăietoare:

Momentul încovoietor:

a. b.

Diafragma cu goluri mici (a), detaliu riglă de cuplare și schema de calcul (b) [5]

9 10

13.3.2.2 Pereți structurali cu goluri mari

13.3.2.3 Pereți structurali cu goluri mijlocii
Se calculează eforturile pentru fiecare montant, ca și în cazul pereților plini
Kr
Kr << Km riglele vor fisura la extremități sub
acțiunea încărcărilor orizontale Ipoteze de calcul [3-5]:
 înălțimile de nivel trebuie să fie
riglele de cuplare se vor constante pe verticală;
considera dublu articulate
 golurile de uși și ferestre vor fi
suprapuse pe verticală, având
Perete cu goluri mari acceași mărime și amplasare;

 montanții vor avea aceleași caracteristici geometrice pe

verticală;
 încărcarea din vânt se consideră uniform distribuită pe
verticală iar cea din seism va avea o distribuție triunghiulară.
lw1 lw2
Perete lw1 Modelul de deformare

11 12

3
 5/31/2020

Calculul diafragmei cu goluri mijlocii folosind metoda directă.

a. b. Etape de calcul [3,4]
Etapa I:
Ire
a) Determinarea fortelor concentrate la nivelul fiecarui nod (F1…Fn
I=∞ respectiv W 1…Wn)
I=∞ Ire b) Determinarea incarcarii distribuite echivalente qs, qw
Etapa II:
Ire c) Determinarea directă a momentelor încovoietoare în stâlpii
Im1 Im2 Ime cadrului înlocuitor, deasupra și dedesubtul fiecărei rigle, cu relațiile:
Ire
Ir
• încărcarea din seism:

Im1 Im2

• încărcarea din vânt:

Perete cu un singur șir de goluri (a); cadru cadru înlocuitor (b) [3-4]

13 14

Etapa III:
Momentele încovoietoare la capetele riglelor și se determină
d) Distibuția momentelor încovoietoare pe diafragma reală
din echilibrul nodurilor, astfel:
corespunzătoare montanților se obțin prin repartizarea momentelor
rezultate în elementele cadrului înlocuitor (Mme) proporțional cu
rigiditățile montanților, astfel:
• Montantul 1 – Nodul k, superior

• Montantul 2 – Nodul k, superior Figura 8.2 Echilibrul nodurilor marginale (a) și (b) [4]

e) Determinarea forței tăietoare V, folosind relațiile:

Figura 8.3 Schema de calcul a forțelor tăietoare în montanți [4]

15 16

4
 5/31/2020

f) Deteminarea efortului axial din încărcări orizontale (NF)

Eforturile axiale în montanți se determină prin însumarea forțelor
tăietoare din riglele de cuplare [4].
13.4 Eforturi finale în planul peretelui [1,2,4]
După determinarea eforturilor din încărcări gravitaționale și a
eforturilor din încărcări orizontale, se calculează eforturile finale pe
principiul suprapunerii efectelor, rezultând:
- în montanți:
efort axial
efort axial din încărcări gravitaționale

efort axial din încărcări orizontale

(vânt sau seism)
forță tăietoare

forțe tăietoare din încărcări orizontale

(vânt sau seism)
Din ecuațiile de proiecție pe orizontală rezultă eforturile axiale în riglele
de cuplare: moment încovoietor din încărcări orizontale

În cazul riglelor de cuplare eforturile din încărcările seismice se detemină la moment încovoietor
marginea golurilor considerând punctul de moment nul la mijlocul luminii golului
(l0/2).

17 18

Bibliografie
- în rigle:
forța tăietoare produsă de încărcările gravitaționale
1. CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
2. P100-1/2013Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de
forța tăietoare produsă de încărcările orizontale
proiectare pentru cladiri, cu modificarile si completari ulterioare
(vânt în GF, seism în GS)
publicate in Ordinul nr. 2956/2019.
3. Agent R., Postelnicu T., Calculul structurilor cu diafragme din beton
momentul încovoietor produs de încărcările
orizontale (vânt în GF, seism în GS) armat, I.Elemente introductive. Calculul eforturilor in domeniul Elastic,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1982
4. Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura
momentul încovoietor produs de încărcările gravitaționale U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011
5. Negoita Al. Focsa V., Radu A., Pop I., Tutu L., Dumitras M., Negoita I,
Constructii Civile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.

19 20

5
 6/4/2020

CUPRINS 14.6 Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie

confinată si armată în rosturile orizontale (ZC+AR)
14. REZISTENȚA DE PROIECTARE LA COMPRESIUNE, ÎNCOVOIERE 14.7 Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie cu
SI FORFECARE A PEREȚILOR STRUCTURALI inima armată (ZIA)
14.8 Verificarea cerinței de rezistență pentru efectele
14.1 Rezistența la compresiune și încovoiere a pereților cutremurului în planul peretelui
structurali din zidărie nearmată (ZNA)
15. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRILE CU
14.2 Rezistența la compresiune și încovoiere a pereților PEREȚI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
structurali din zidărie confinată (ZC)
15.1 Prevederi referitoare la suprastructură
14.3 Rezistența la compresiune și încovoiere a pereților 15.1.1 Centuri în suprastructură
structurali din zidărie cu inima armată (ZIA)
15.1.2 Stâlpișori din beton armat
14.4 Rezistența de proiectare la forță tăietoare a pereților 15.1.3 Armături în rosturile orizontale
structurali din zidărie nearmată 15.1.4 Rigle de cuplare
14.5 Rezistența de proiectare la forță taietoare a pereților 15.1.5 Zidarie cu inima armata
structurali din zidărie confinată Bibliografie

1 2

14.1 Rezistența la compresiune și încovoiere a pereților

14. REZISTENȚA DE PROIECTARE LA COMPRESIUNE
structurali din zidărie nearmată (ZNA)
ȘI ÎNCOVOIERE A PEREȚILOR STRUCTURALI
Se calculează considerând blocul eforturilor de compresiune
corespunzător unei diagrame de formă dreptunghiulară cu valoarea
• ipoteza secţiunilor plane; 0.85 fd [1].

• în cazul secţiunilor din zidărie confinate și cu
inimă armată (ZC şi ZIA) betonul conlucrează cu
zidăria până în stadiul ultim;
Ipoteze • deformaţiile ultime ale betonului (εub) luate în
de calcul [1,2]: calcul nu pot depăşi valorile deformaţiilor
specifice ultime ale zidăriei (εuz);
 Perete cu secțiune orizontală compusă (T, L) [2].
Montant fără talpă în zona comprimată
a) rezultanta eforturilor din zona comprimată
a zidăriei :
grosimea peretelui

•în stadiul ultim, eforturile unitare în zona rezistența de proiectare a

comprimată a zidăriei se consideră uniform 0.85fd înălțimea zonei zidăriei la compresiune
distribuite. comprimate

Fig. 14.1 [2]

3 4

1
 6/4/2020

Dacă se notează: rezultă

Din ecuația de proiecție pe verticală
rezultă: înălțimea zonei comprimate:
(6.19a-CR6-2013)[1]

momentul incovoietor de proiectare:

Rezultă înălțimea zonei comprimate:
(6.20-CR6-2013)[1]
rezistenta de proiectare a În cazul zidăriei cu lege contitutiva la compresiune considerate de forma
zidariei la compresiune liniara, rezultă:
grosimea peretelui  înălțimea zonei comprimate:
Distanța de la centrul de greutate al secțiunii (6.19b-CR6-2013)[1]
0.85fd comprimate, C până la centrul de greutate al
întregii secțiuni, G, este:  momentul incovoietor de proiectare:
(6.20b-CR6-2013)[1]

Fig. 14.1 [2] În cazul forței aplicate excentric față de planul peretelui, rezultă:
Rezistența de proiectare la încovoiere in
C- centrul de greutate al zonei comprimate planul peretelui:
G- centrului de greutate al intregii sectiuni (6.19c-CR6-2013)[1]

5 6

C- centrul de greutate al zonei comprimate Montant cu talpa în zona comprimată [2]

G- centrului de greutate al intregii sectiuni 14.2 Rezistența la compresiune și încovoiere a pereților
Din ecuația de proiecție pe verticală structurali din zidărie confinată (ZC)
rezultă:

rezistența de calcul la
Înălțimea zonei comprimate: încovoiere a zidăriei simple

(6.23-CR6-2013)[1]
rezistența de proiectare a
zidăriei la compresiune
grosimea peretelui rezistența de calcul la încovoiere a armăturii din stâlpișorii marginali

Distanța de la centrul de greutate al secțiunii

comprimate, C până la centrul de greutate al distanța dintre centrele de greutate ale secțiunilor stâlpișorilor marginali
0.85fd
întregii secțiuni, G, este:
(6.25- CR6-2013)[1]

Rezistența la încovoiere a montantului,

respectiv momentul capabil: cea mai mică dintre secțiunile de
rezistența de calcul a armăturii din
Fig. 14.2 [2] armătură ale celor doi stâlpișori
stâlpișorii marginali

7 8

2
 6/4/2020

14.3 Rezistența la compresiune și încovoiere a pereților 14.4 Rezistența de proiectare la forță tăietoare a pereților
structurali din zidărie cu inima armată (ZIA) structurali din zidărie nearmată

elemente din zidărie nearmată solicitate la forță

VRd = minima (VRd,l, VRd,i)
rezistența de proiectare la încovoiere a tăietoare [1]
secțiunii din zidărie nearmată
14.4.1 Rezistența la lunecare în rost orizontal
MRd(ZIA)= MRd(zna,i)+MRd(as) (6.26-CR6-2013)[1]
14.4.1.1 Solicitări neseismice:

rezistența de proiectare a armăturilor așezate între straturile de zidărie rezistența unitară de proiectare la
lunecare în rost orizontal a zidăriei

aria de armatură pe unitatea de lungime a stratului median (6.29a- CR6-2013)[1]

VRd,l =fvd,l·t·lc

MRd(as)= 0.25aslw2fyd (6.28- CR6-2013)[1]

grosimea inimii peretelui lungimea zonei comprimate a inimii peretelui

lungimea totală a peretelui rezistența de proiectare a armăturii

din stratul median lc=1.5·lw – 3e

9 10

14.4.1.2 Solicitări seismice: 14.5 Rezistența de proiectare la forță tăietoare a pereților

structurali din zidărie confinată
14.5.1 Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal
(6.29b- CR6-2013)[1]
Rezistența de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpișorul
comprimat prin efectul de dorn:
Pereți cu secțiune oarecare (I,T,L) aria armăturii din stâlpișorii de la
lungimea pe care aderența
extremitatea comprimată
este activă (6.36- CR6-2013)[1]
(6.31- CR6-2013)[1] aria betonului din
stâlpișorul comprimat
(6.33a- CR6-2013)[1] VRsc=Abscfcvd (6.37- CR6-2013)[1]

rezistența de proiectare la (6.35- CR6-2013)[1]

VRd=VRd,l *+VRd,2+VRsc forfecare a betonului din
Pereți cu secțiune dreptunghiulară
stâlpișorul comprimat
(631a- CR6-2013)[1]
* *
(633a- CR6-2013)[1] (6.35b- CR6-2013)

14.4.2 Rezistența la cedare pe secțiune înclinată

valoarea de proiectare a rezistenței unitare
rezistența unitară de proiectare la lunecare în rost
de cedare pe secțiuni înclinate orizontal sub efort de compresiune egal cu zero
coeficient de corecție

11 12

3
 6/4/2020

14.5.2 Rezistența la cedare pe secțiune inclinată
Rezistența de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpișorul
comprimat prin efectul de dorn:
aria armăturii din stâlpișorii de la
extremitatea comprimată
aria betonului din
stâlpișorul comprimat
VRsc=Abscfcvd
14.6 Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie
confinată și armată în rosturile orizontale (ZC+AR)
Rezistența de proiectare la forță tăietoare a pereților structurali din
zidărie confinată și armături în rosturi orizontale:
(6.36- CR6-2013) (6.40- CR6-2013)
VRd=VRd1+VRd2+VRsc +VRd3
(6.37- CR6-2013) rezistența de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale

rezistența de proiectare la (6.35- CR6-2013)

VRd=VRd,i *+VRd,2+VRsc forfecare a betonului din (6.41- CR6-2013)
stâlpișorul comprimat
distanța pe verticală intre două rânduri sucesive de armături Asw
*
14.7 Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie cu
inimă armată (ZIA)
rezistența de proiectare la forță tăietoare a stratului
median de beton/beton-mortar

VRd (ZIA)=VRdZ+VRdB+VRda rezistența de proiectare la forță tăietoare a

armăturilor orizontale din stratul median

rezistența de proiectare la forță tăietoare a zidăriei nearmate

13 14

14.8 Verificarea cerinței de rezistență pentru efectele 135. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRILE CU
cutremurului în planul peretelui PEREȚI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
Cerința de rezistență este satisfacută dacă este îndeplinită următoarea
15.1 Prevederi referitoare la suprastructură
condiție:
momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în domeniul
elastic liniar 15.1.1 Centuri în suprastructură

(8.10- P100-1/2013)
a. la nivelul fiecărui planșeu (centuri
Pentru asigurarea CAPACITĂȚII DE REZISTENȚĂ în SLU, trebuie să satisfacă După poziția lor, curente)
relațiile: centurile [1-3] b. centuri intermediare, între planșee
pot fi:
(8.8- P100-1/2013)
c. centuri la mansarde
valoarea forței tăietoare asociate rezistenței la compresiune excentrică a secțiunii din
zidărie simplă, confinată sau cu inimă armata
a. Centuri curente la clădiri cu planșee din beton armat monolit
Rezistența de proiectare la forță tăietoare VRd va fi limitată la
valoarea forței tăietoare determinate prin calculul structurii Centurile curente se prevăd la toți pereții structurali, portanți și de
în domeniul elastic liniar cu forțele rezultate din situația de contravântuire (autoportanți) [1-3].
proiectare seimică;
factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii

15 16

4
 6/4/2020

Clădiri cu pereți din ZNA, ZC, ZC+AR Centurile trebuie să fie continue pe toată lungimea pereților, formând
a. b. c.
contururi închise [2,3].

Înălțimea minimă a centurilor la pereți interiori (a) și exteriori (b,c) [2]

Ancorarea barelor din centuri la colțuri Ancorarea barelor din centuri la ramificatii

Caracteristici geometice Barele din centuri se înnădesc prin suprapunere de cel puțin 60 de diameter [2,3].
Armătura din centuri trebuie să îndeplinească
minime pentru centuri [3]
condițiile [3]:
Ac ≥500cm2
Ømin -Ø12
bc ≥ 25cm armătura
2/3 gp longitudinală: ρmin=0,6% (ag=0.10g); 0,8% (ag=0.15…0.20g);
hc ≥ hpl 1,0% (ag≥0.25g);
≥ 2hpl
ømin=6mm barele superioare barele inferioare
etrierii
vor fi închiși distanța 15 cm - câmp curent
În aceeași secțiune se vor înnădi cel mult 50% dintre bare, distanța dintre zonele de
maximă etrieri înnădire fiind de cel puțin 1m .
10cm în zonele de înădire

17 18

În cazuri deosebite în care există secțiuni slăbite ale centurilor (de

exemplu goluri pentru conducte sau șlițuri) se va asigura continuitatea Centuri la planșee din fâșii prefabricate
armăturilor.

Continuitatea armăturilor în secțiuni slăbite [2]

Perete interior:
b. Centuri intermediare – dacă he≥3.20m [2]

19 20

5
 6/4/2020

15.1.2 Stâlpișori din beton armat Prevederi constructive pentru stâlpișorii din beton armat

Stâlpișorii sunt continui pe toată înălțimea clădirii. Armătura din stâlpișori trebuie să îndeplinească
Caracteristici condițiile [3]:
geometice minime [3]:
Rolul stâlpișorilor din constructiv – in cazul ZNA min ø12mm
armătura
beton armat [1-3]: longitudinală:
Ac ≥ 625 cm2 1,0% ag≥0.25g
structural – in cazul ZC, ZC+AR
bst ≥ 25 cm ρmin 0,8% ag=0.15 g…0.20 g

Stâlpișorii se vor ancora în zidărie: 0,6% ag=0.10 g

 prin ștrepi, care rezultă din conformarea rândurilor de

ømin= 6 mm
zidărie (eliminarea alternativă a unui element de
etrierii vor fi
zidărie adiacent stâlpișorului) închiși, cu: distanța 15 cm – în câmp curent
maximă etrieri 10 cm în zonele de
 prin armături prevăzute în rosturile orizontale.
înădire

21 22

15.1.3 Armături în rosturile orizontale

Se prevăd în armături în rosturile orizontale în cazul clădirilor situate
în zone seismice cu ag≥0,15g, atunci când [3]:

- șpaleții au raportul între înălțime și lățime ≤ 2,5 și nu există

stâlpișori prevăzuți la extremitățile golurilor
zidărie alcătuită din blocuri
ceramice cu ha<15cm [4]

Legarea zidăriei cu
elementele de confinare
se va realiza prin bare de
armătura [3] in functie de
zona seismica.

Armături în rosturile orizontale ale șpaleților [2]

23

23 24

6
 6/4/2020

- colțuri și ramificații ale peretilor

- parapeți sub ferestre
Distanța între rosturile
orizontale (db) se va alege
[3] astfel:

 ≤ 2 asize – elemente de
zidărie 188…240mm;

 ≤ 3 asize – elemente de
zidărie <188mm;

Aria armăturilor dispuse în

rosturile orizontale [3]:
≥1.0 cm2 (2ф8mm)

Armături în rosturile orizontale la colțuri și

Armături în rosturile orizontale sub parapet ramificații la pereții din ZC

25 26

Se va evita suprapunerea armăturilor în același rost, astfel că

armăturile de pe cele două direcții ortogonale se dispun decalat cu
un rând. Armăturile din rosturile
orizontale vor satisface
următoarele condiții [3]:
distanța pe verticală dintre armături va fi de
cel mult 40 cm
aria armăturilor dintr-un rost va fi de cel puțin
1 cm2 (min. 2ø8)

Dispunerea armăturilor orizontale pe toată lungimea peretelui

(montantului) [2]

27 28

7
 6/4/2020

135.1.4 Rigle de cuplare

15.1.4.1 Centura - buiandrug 15.1.4.2 Buiandrugi

armătura din centură la partea superioară va fi continuă;  se vor calcula la încărcări gravitaționale [1]
Armarea la partea inferioară procentul minim de armare va fi 0,1%
centurilor-buiandrug [3]:
raportat la întreaga secțiune de beton;

dacă înălțimea centurii-buiandrug este mai mare de 60 cm,

se prevăd armături intermediare

 armătura inferioară - un procent de armare de cel puțin 0,15%

din Ab [3]

29 30

15.1.5 Zidarie cu inima armata Bibliografie

1. CR6-2013. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie

2. Dumitras M., Cobirzan N., Dumitras D., Constructii Civile II, Editura
U.T.PRES, Cluj Napoca, 2011.
3. P100-1/2013Cod de proiectare seismica- Partea I- Prevederi de
proiectare pentru cladiri, cu modificarile si completari ulterioare
publicate in Ordinul nr. 2956/2019.
4. NE 036-2014- Cod de practica privind executarea si urmarirea
executiei lucrarilor de zidarie, Ministerul Dezvoltării Regionale si
Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 624 din 26 august 2014.

Dacă grosimea tbeton>10cm, se vor utiliza două plase de armături care se

leagă între ele cu agrafe (minimum 4-6 buc/mp)

31 32