Sunteți pe pagina 1din 11

Pământuri loessoide| 110

9. Pământuri loessoide
9.1. Clasificarea și identificarea lor

Datorită structurii lor aceste pământuri prezintă tasări suplimentare sub


acțiunea încărcărilor transmise de fundații sau numai sub greutatea lor, atunci
când umiditatea crește peste anumite limite. Prin inundarea lor, tasarea
suplimentară se produce brusc, având un caracter de prăbușire (colaps).
Pământurile sensibile la umezire (PSU) ocupă suprafețe importante din România
(≈17%), ele fiind considerate pământuri regionale în Câmpia României, Dobrogea,
Podișul Moldovei, local în Banat și Crișana și în zona subcarpatică.
Din această categorie fac parte: loessurile și pământurile loessoide (NP
125-2010).
Ca structură, aceste pământuri, de natură eoliană, sunt formate din
particule de dimensiuni fine(praf), caracterizate prin existenţa unor
macropori(Fig.9.1.).

Fig. 9.1. Structura pământurilor loessoide

Prin inundare, legăturile coloidale se slăbesc(dizolvă), structura se


prăbuşeşte, fie sub acţiunea sarcinilor externe sau a greutăţii proprii.
Pământuri loessoide | 111

Loess-ul este un pământ prăfos, galben deschis, care are o porozitate


n=40-60% şi grad de saturaţie Sr<0.80, având ca fracţiune predominantă
praful(P>60%), argilă(A<30%) şi nisip(N), uneori cu fracţiuni de carbonat de calciu.
Pământurile loessoide diferă printr-un conţinut mai mare de nisip sau
argilă, fracţiunea de praf (P) sub 60%. După conținutul de particule din conținutul
pământurilor loessoide acestea pot fi : loessuri nisipoase (A=3-10%), loessuri
prăfoase (A=10-30%) sau loessuri argiloase (A>30%).
Este de reținut de asemenea, valoarea mică a greutății volumice γ=12-
18kN/m3, datorită porozității mari a acestora.
În funcție de compoziția granulometrică, aceste tipuri de pământuri se
clasifică conform Tabelului 9.1.

Tabelul 9.1. Clasificarea pământurilor cu umflări şi contacţii mari

Tipuri litologice Conținut de materiale în procente, pe


diametre (d) ale particulelor (mm)
Major Funcție de <0.01 0.01- 0.05- 0.1- >0.2
fracțiunea mm 0.05 0.1 0.25 mm
predominantă mm mm mm
Loessuri Nisipoase <40 35-45 15-25 0-15 -
(d=0.01- Prăfoase <30 >45 <15 0-10 -
0.1mm>60%) Argiloase >40 >45 <15 0-15 -
Pământuri Nisipuri argiloase <30 10-50 10-50 25-55 >5
loessoide Prafuri nisipoase <30 35-55 35-50 <30 <5
(d=0.01- Prafuri argiloase <50 40-60 40-60 10-40 0-5
0.1mm<60%) Argile prăfoase >50 25-50 25-50 0-10 0-5

Din punct de vedere al modului cum se tasează suplimentar la umezire,


ele se impart în două grupe:
- Grupa A – pământurile care la umezire nu se tasează suplimentar
semnificativ din sarcina geologică (Img<5cm), dar se tasează sub acţiunea
încărcărilor externe:
- Grupa B – Pământurile care la umezire se tasează suplimentar
semnificativ din sarcina geologică (Img>5cm), dar şi sub acţiunea
încărcărilor exterioare.

Valoarea tasării suplimentare prin umezire se determină în laborator prin


încercarea edometrică dublă sau cu o singură curbă(Fig.9.2.).
Pământuri loessoide | 112

Fig. 9.2. Metoda celor două curbe

Tasarea suplimentară prin umezire sub treapta de 300kPa se consideră


Im300 – valoarea necesară pentru identificarea PSU.
Rezistenţa structurală (σ0) corespunde presiunii corespunzătoare unui
indice de tasare suplimentară Imp=1% din încercarea edometrică (Fig 9.3.).

Fig. 9.3. Metoda inundării probei

Un parametru geotehnic important este rezistența structurală (σ0), care


reprezintă presiunea minimă pentru care se produce fenomenul de tasare
suplimentară la umezire. Determinarea se face prin încercarea de probă pe placă
(STAS 8942/3-90), încercarea de laborator, sau poate fi determinată prin relații de
forma:
log pu=-2,182+0,0208*WL+0,000665*γd-0,0265w
pu=0,5733*Ip-10,9196 (Popescu, 1963)
unde: pu – presiunea de umflare (daN/cm2);
WL – limita superioară de plasticitate (%);
Ip – indicele de plasticitate (%);
Pământuri loessoide | 113

γd – greutatea volumică în stare uscată (daN/cm2);


W – umiditatea naturală.
Încadrarea pământurilor în grupa PSU se face pe baza următoarelor
criterii:

a. Compoziția granulometrică și proprietățile fizice

- Pământuri coezive: fracțiunea praf 50-80%, stare nesaturată (Sr<0.80),


porozitate în stare naturală (n>40%);
- Indicele: I=(e1-e0)/(1+e), unde e – indicele porilor în stare naturală și e1-
e0- limita superioară de plasticitate.
Funcție de valoarea indicelui Ip pământurile loessoide se clasifică conform
Tabelului 9.2.

Tabelul 9.2. Indicele I

Ip % <10 10-14 14-22 ≥2e


0.10 0.17 0.24 0.30

b. Parametrii mecanici determinați din curba edometrică

- Tasarea specifică prin umezire sub treapta de 300kPa; Im300 care are
valoare mai mare de 2% (2cm/m);
- Indicii determinați din încercarea cu placa de probă, Fig.9.4.

Fig. 9.4. Curba de compresie-tasare

Din curba de compresiune tasare se determină indicii:


Pământuri loessoide | 114

η=Si/Sn≥5 și δ=Si-Sn≥3cm.
Calculul terenului de fundare, impune în prmiul rând evaluarea zonei
deformabile. Zona deformabilă superioară se extinde până la adâncimea la care
efortul vertical (σ), transmis de fundație (σ2), și greutatea proprie a pământului
(σgz) este mai mic decât (σ0), Fig.9.5.

Fig. 9.5. Evaluarea zonei deformabile

Pentru grosimi mai mari ale pachetului de PSU, se poate ca la baza


pachetului să apară un al doilea strat, numit zona deformabilă inferioară care să
îndeplinească condiția: σz+σgz ≥σ0.
Calculul terenului de fundare conform SREN 1997-1/2004 cuprinde două
stări limită:

a. Calculul la starea limită ultimă

Pentru predimensionarea fundațiilor directe amplasate pe PSU se va


utiliza calculul pe baza măsurii prescriptive (pconv), adoptat din Tabelul 9.3.

Tabelul.9.3. PSU în stare naturală

Denumirea pământului pconv (kPa)


Starea de saturație Sr
Sr=0.40 Sr=0.80
e=0.65 e≥1 e=0.65 e≥1
Pământuri loessoide | 115

Denumirea pământului pconv (kPa)


Starea de saturație Sr
Sr=0.40 Sr=0.80
e=0.65 e≥1 e=0.65 e≥1
Loess Nisipos 130 110 120 100
Prăfos 140 120 130 110
Argilos 150 130 140 120
Pământuri loessoide Nisipuri argiloase 150 130 140 120
Prafuri nisipoase 160 140 150 130
Prafuri argiloase 170 150 160 140
Argile prăfoase 180 160 170 150

Observații:
1. Presiunile pconv date în Tabelul.9.3. corespund suprafeței terenului natural
constituit din PSU și valabil pentru orice lățime a fundației B;
2. Valorile presiunilor convențioanale corespunzătoare unei situații de
proiectare se determină utilizând valorile de bază din tabelul 9.3 corectate
în funcție numai de adâncimea de fundare cu valoarea Df, care se adaugă
la valoarea din tabel;
3. Pentru PSU cu grade de saturație intermediare, valorile pconv se determină
prin interpolare;
4. În situația unui pământ inundat (Sr>0.80) se va avea în vedere rezistența
structurală;
5. Pentru construcții fundate pe teren natural PSU, fără măsuri de
îmbunătățire, se vor avea în vedere următoarele:
- Dimensiunea minimă a fundației să nu fie mai mică de 0.60m;
- Pentru fundațiile exterioare, adâncimea de fundare va fi de
minimum 1.50m;
- Pentru fundațiile interioare, adâncimea minimă de fundare va
fi de 1.00m;
- Tălpile fundațiilor vor fi coborâte pe pardoseala subsolului cu
minimum 0.80m;
- Fundarea trebuie să se facă în mod obligatoriu sub zona cu
frecvente găuri de rozătoare și trebuie să depășească stratul
vegetal, cu luarea în considerare a adâncimii de îngheț.
6. Prin compactare la un grad de compactare Proctor D=95% presiunile
convenționale PSU cresc cu cca. 15-20%.
Pentru proiectarea definitivă vor fi folosiți următorii parametrii geotehnici
stabiliți conform normelor în vigoare (NP122-2010), ca valori caracteristice
minime (xkinf), maxime (xksup) sau locale (xkloc).
Pământuri loessoide | 116

b. Calculul la starea limită de exploatare normală

Evaluarea tasărilor probabile se face pe baza metodei însumării pe strate


elementare (NP112/2015) și se calculează următoarele elemente:
- Tasarea suplimentară prin umezire sub sarcina geologică (Img) se
calculează pe grosimea stratului sensibil (Im3 ≥2%) cu relația:
Img=εgi- εgn
unde: εgi – deformația specifică a pământului inundat pentru σgi;
εgn – deformația specifică a pământului natural pentru σgn (sarcina
geologică corespunzătoare mijlocului stratului elementar calculată cu
greutatea volumică în stare naturală, γ);

- Tasarea suplimentară prin umezire sub încărcarea transmisă de fundație


se calculează pentru toate zonele deformabile cu relația:
Imp=Σ Imp*hi
unde: Imp-indicele tasării specifice prin umezire;
Imp=εpi- εgi;
εpi – deformația specifică a pământului inundat, pentru pi=σgi+σz;
εgi – deformația specifică a pământului inundat, pentru σgi.

- Estimarea tasărilor totale suplimentare probabile prin inundare se


calculează prin însumarea:
S=Img+Imp
- Tasările suplimentare și înclinarea fundațiilor izolate din zona de infiltrare
a apei produse de acțiunea laterală a sursei de umezire se determină cu
relația:

Fig. 9.6. Determinarea înclinării fundațiilor

Δh=D+hdef-hs-(x/tgβ)
unde: tgβ =mβ* tgβ
m – coeficient =1 – terenuri omogene;
= 1.50 – strat de bază mai puțin permeabil decât cel superior;
Pământuri loessoide | 117

= 0.70 – strat de bază mai permeabil decât cel superior.


β=35° - loessuri și pământuri loessoide argiloase
β=50° - loessuri și pământuri loessoide nisipoase.

9.2. Măsuri constructive în cazul fundării pe PSU

a. Măsuri pentru prevenirea umezirii terenului de fundare

Indiferent de grupa de teren PSU care există într-un amplasament, atât în


perioada de execuţie cât şi în timpul exploatării construcţiilor, se vor adopta
măsuri specifice pentru protejarea terenului contra umezirii, astfel (NP125-2010):
- Sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea
colectării şi evacuării rapide către un emisar a apelor din precipitaţii, prin
prevederea unor pante de minimum 2%; se va realiza iniţial
sistematizarea necesară pentru lucrările de execuţie, urmând ca celelalte
lucrări de construcţii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor
prevedea măsuri de protecţie împotriva apelor care se scurg de pe
versanţi, prin şanţuri de gardă a căror secţiune să asigure scurgerea
debitului maxim al apelor meteorice; platformele de construcţie situate
pe versanţi se vor nivela în terase cu pante de maximum 1:1, care se vor
proteja prin diferite soluţii tehnologice (brazde, înierbare, îmbrăcăminţi
din materiale locale, geosintetce etc.);
- Colectarea şi evacuarea rapidă a apelor din precipitaţii pe toată durata
execuţiei săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, puţuri, instalaţii de
pompare etc.); în situaţia în care la cota de fundare se constată existenţa
unui strat de pământ afectat de precipitaţii, acesta va fi îndepărtat
imediat înainte de turnarea betonului;
- Evitarea stagnării apelor în jurul construcţieilor, atât în perioada execuţiei
cât şi pe toată durata exploatării, prin soluţii constructive adecvate
(trotuare, compactarea terenului în jurul construcţiilor, execuţia de strate
etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, cavalieri etc);
- Evitarea perturbării echilibrului hidrogeologic fără a realiza lucrări care
pot bara căile naturale de scurgere a apei către emisarii naturali şi
artificiali în funcţiune conducând la ridicarea nivelului apei subterane; nu
vor fi străpunse orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice;
- Protecţia reţelelor purtătoare de apă sau rezervoare, în caz de necesitate,
prin prevederea unei soluţii de impermeabilizare a terenului;
- Evitarea pierderilor de apă din reţelele edilitare;
- Execuţia excavaţiilor pe porţiuni cu protejarea imediată a acestora;
- Execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor pe
măsură ce acestea sunt realizate.
Pământuri loessoide | 118

b. Măsuri pentru îmbunătăţirea terenului prin diferite tehnologii urmărind


formarea unei noi structuri interne pentru întregul strat (desensibilizarea
la umezire)

Îmbunătăţirea terenului prin diferite tehnologii urmăresc formarea unei


noi structuri interne pentru întregul strat (desensiblizare la umezire).
La alegerea soluţiilor se vor respecta reglementaările tehnice, în vigoare,
privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice şi se
va ţine seama de prevederile din SR EN 1997-1:2004.
În funcție de condițiile de pe amplasament se pot luat în analiza
următoarele tehnologii:
 compactarea intensivă;
 injectarea prin silicatizare;
 tratarea termică.
Coloane de îndesare se execută din beton sau materiale locale
compactate; la stabilirea materialului ce va fi utilizat în coloană se va ţine seamă
de modul în care este influenţată permeabilitatea stratului; nu se admite
alcătuirea coloanelor din material granular permeabil.
La partea superioaă, terenul îmbunătăţit va fi printr-un strat impermeabil.
Pentru aplicarea unei soluţii se recomandă organizarea unui poligon
experimental, înainte de a se trece la execuţia lucrărilor.

c. Realizarea unei perne din material compactat controlat


Vor fi evaluate tasările suplimentare la umezire ale PSU rămas
neconsolidat, a căror probabilitate de apariţie se va estima în funcţie de toate
celelalte măsuri prevăzute pentru evitarea umezirii. Se recomandă adoptarea unei
perne de material local compactat la care se recomandă γ≥20kN/m3 având
grosimea de minim 1.00m compactată în straturi de maxim 30cm.
Se interzice alcătuirea pernei din material granular permeabil.

d. Înlocuirea completă a stratului de PSU prin excavare şi umplere controlată


cu un material adecvat solicitărilor şi caracteristicilor geotehnice ale
stratului de bază insensibil la umezire

e. Consumarea tasărilor suplimentare ale PSU prin:

- umezirea dirijată;
- inundarea sub încărcarea suplimentară;
- explozii de adâncime.
Pământuri loessoide | 119

Calculul tasării suplimentare la umezire din greutatea proprie se face


conform normativului NP125-2010.

f. Adoptarea unor sisteme de fundaţii (piloţi, barete etc.) care să pătrundă


într-un strat insensibil la umezire

Aceste sisteme se vor utiliza atunci când deformaţiile admisibile


atât pentru structură cât şi pentru funcţionarea utilajelor tehnologice nu
pot fi respectate doar prin adoptarea măsurilor prevăzute mai sus.

g. Măsuri referitoare la construcţii fundate direct

La fundarea directă pe terenuri constituite din PSU structura de


rezistenţă a construcţiei trebuie să se poată adapta unor tasări
neuniforme.
Pentru a îndeplini acest principiu se recomandă adoptarea
următoarelor măsuri de conformare structurală:
- la structuri multietajate în cadre evitarea fundaţiilor izolate şi utilizarea de
preferinţă a fundaţiilor pe grinzi încucişate sau radiere;
- micşorarea sensibilităţii construcţiilor la deformaţiile terenului sporindu-le
rezistenţa şi rigiditatea spaţială prin centuri armate, rigidizarea
infrastructurii (subsol-fundaţii), alegerea unor forme în plan a
construcţiilor cât mai simple; lungimea tronsoanelor se va stabili prin
calcul în funcție de caracteristicile terenului de fundare şi structura de
rezistenţă a construcţiei (NP 125-2010).

Fig. 9.7. Deformația sub greutatea proprie la PSU inundat

h. Criterii pentru alegerea şi gruparea măsurilor de limitare a mărimii


tasărilor suplimentare prin umezire.

Măsurile se adoptă în funcţie de mai multe criterii (clase de


importanță, grupa A/b, seismicitate, cost, etc.).
Pământuri loessoide | 120

De regulă pot fi întâlnite două situaţii:


- terenul de fundare se încadreză în grupa A de PSU (Fig. 10). Cu
linie punctată s-a marcat izobara rezistenței structurale care
delimiteză zona deformabilă superioară. Pe lângă măsurile de
protejare a terenului împotriva infiltraţiilor de apă, se analizează,
eliminarea sensibilităţii la umezire a startului pe o parte din zona
deformabilă (Fig.9.8.b) sau pe întreaga grosime a zonei
deformabile (Fig.9.8.c).

Fig. 9.8. Variante de fundare pe un teren de grupa A

- terenul de fundare se încadreză în grupa B de PSU (Fig.9.9.); zona


defavorabilă superioară I coexistă cu zona deformabilă inferioară
III şi cu zona inertă II. Ca soluții de fundare se recurge la
străpungerea stratelor sensibile superioare sau superioare și
inferioare printr-o fundație de adâncime (coloane, piloți, barete,
etc.).

Fig. 9.9. Variante de fundare pe un teren de grupa B