Grinda precomprimata

1. Calculul numarului de toroane

Aria armaturii pretensionate se predimensioneaza pornind de la starea limita

ultima:
M 1440  106
Apk    1490 mm2  14,9cm 2
m  m p    h0  R p 0,85  0,936  0,9  992  1360
TBP12  0,885  R p  1330 N / mm 2
m  0,95  1  0,3     0,85  m  0,89  0,85
  0,2  inaltimea relativa a zonei precomprimate
h0  0,8  h  0,8  1  0,8 m  800 mm
  0,9
m p  0,936

k  0,30  armatura preintinsa

A pk Rp 1985 1330
mp  1 k    1  0,3    0,875
b  h0 Rc 300  800 26,5
M 1584  10 6
Ap    2124 mm 2  21,24 cm 2
m  m p    h0  R p 0,89  0,875  0,9  800  1330

1 TBP12  A p1  0,885 cm 2 (tabelul 1.21)

88,5  1330
0,885  1330  Aobisnuita  300  Aobisnuita   392 mm 2  3,92 cm 2
300
2 28 cu Aa  12,3 cm 2

Transformarea armaturii obisnuite in armatura pretensionata:

12,3
 3,07 cm 2  307 mm 2
4,01

Aria necesara a armaturii pretensionate: 2124  313  1811 mm 2

1811
Numarul de toroane: nTBP12  88,5  21 bucati TBP12

21 TBP12  A p  21  88,5  1858,5 mm 2

Amplasarea armaturii in sectiunea grinzii:

2. Caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale
Aria ideala:
Ai  A01  A02  A03  90000  84000  66000  240000 mm 2  24  10 4 mm 2

Centrul de greutate:
84000  390  66000  800
YG   356,5 mm
240000

Armatura:
Aa  2 28  12,3 cm 2  1230 mm
Aa  4 20  216   12,56  4,02  16,58 cm 2  1658 mm 2
A p'  0
A p  21 TBP12   1858,5 mm 2
e0 p  443,5 mm

Coeficientii de echivalenta:
Ep 180000
np  
Eb 38000
 E a 210000
na    5,53
Eb 38000
E p  180000 N / mm 2  pentru toroane si lite
Eb  38000 N / mm 2  pentru Bc50
E a  210000 N / mm 2

Momentul de inertie al sectiunii ideale:

50  183 14  60 3 30  22 3
Ii   50  18  35,65 2   14  60  3,35 2   30  22  44,3 2 
12 12 12
 24300  1143830,25  252000  9426,9  26620  1295243,4  2751420,55  2,75  10 6 cm 4

I i  27,5  10 9 mm 2

Modulul de rezistenta:
27,5  10 9
Wii   49,6  10 6 mm 3
553,5
27,5  10 9
Wis   61,6  10 6 mm 3
446,5
Wi 49,6  10 6
ri    206,66 mm
Ai 24  10 4
Ws 61,6  10 6
rs    256,66 mm
Ai 24  10 4

3. Eforturile unitare in beton in fibrele superioara   bs  si inferioara   bi 

Cunoscand armatura A p si excentricitatea e0 p , se verifica eforturile unitare in

beton, la transfer, considerand forta de precomprimare P0 redusa cu 15% (coeficient
0,85), fata de cea de control (datorita pierderilor de tensiune tehnologice):
 P0  0,85   pk  Ap  0,85 1330 1858,5  2101034,25 N
  2600 daN / m3
g  2600  Ai 1  2600  0,24  624 daN / m  6,24 kN / m
 moment in cov oietor 
min g  l 6,24  24
2 2
 
M gp    449,28 kNm  449,28 10 Nmm  din greutatea proprie 
6

8 8  a grinzii 
 
P0 P0  eop M gp
min
2101034,25 2101034,25  443,5 449,28  10 6
 bs       
Ab Wbs Wbs 24  10 4 61,6  10 6 61,6  10 6
 8,754  15,125  7,293  0,922 N / mm 2
 bs  0,922 N / mm 2  1,5  Rtk  1,5  2,51  3,76 N / mm 2

P0 P0  e0 p M gp
min
2101034,25 2101034,25  443,5 449,28  10 6
 bi        
Ab Wbi Wbi 24  10 4 49,6  10 6 49,6  10 6
 8,754  18,786  9,058  18,482 N / mm 2
 bi  18,482 N / mm 2   blim0  28 N / mm 2   bs  efort unitar de compresiun e la transfer 

4. Eforturi unitare in armatura preintinsa  p 0  si in beton   b  , in faza initiala

Calculul pierderilor de tensiune:

a) lucrarile locale la blocare (in ancoraj)
1   2 40
    Ep   180000  30,31 N / mm 2
Lp 23750
1  4 mm
2  0
L p  23750 mm

b) tratament termic: pentru tipare portante incalzitoare

 t  20 N / mm 2

c) pretensionare succesiva
n 1 7 1
 s   nt   tp   0,857  155  56,93 N / mm 2 ;  s  50 N / mm 2
2n 27
 Luam 3 toroane deodata pentru intindere  7 serii  n 
Ep 180000
nt    0,857
Et 210000

 tp  155 N / mm 2 - efortul unitar in elementele longitudinale ale tiparului, la

nivelul centrului de greutate a armaturii pretensionate;

d) relaxarea armaturii
 *p 0   pk      s  1330  30,31  56,93  1242,76 N / mm2
 *p 0 1242,76
  0,748
R pk 1660
R pk  1660 N / mm2

0,8  0,7

16,5  10,5
x
 0,748  0,7   16,5  10,5  10,5  13,38
0,748  0,7 x  10,5 0,8  0,7

 r
  13,38%
 *p 0
13,38
 r   1242,76  166,28 N / mm 2
100

Se presupune ca transferul se face dupa 24 ore:

K rt 0  0,4
 ri  K rt   r  0,4  166,28  66,15 N / mm 2

Suma pierderilor de tensiune – considerate la valoarea lor maxima –

corespunzatoare fazei initiale va fi:
      s   t   ri  30,31  56,93  20  66,15  173,39 N / mm 2

5. Eforturi unitare minime  p 0  si maxime  p 0  in armatura preintinsa

min max

 pmin
0   pk    1330  173,39  1156 ,61 N / mm
2

 pmax
0   pk  0,65    1330  0,65  173,39  1217,3 N / mm 2
6. Eforturi unitare in beton la transfer   b 

Se calculeaza sub actiunea:

- fortei maxime de comprimare:
P0max  Ap   pmax
0  1858,5  1217,3  2262352 N  2262 kN

min
- moment incovoietor de calcul minim produs de greutatea proprie a grinzii M gp
:
P0max P0  e0 p M gp
max min
2262  103 2262  103  443,5 449,28  10 6
 bi        
Ai Wii Wii 24  10 4 49,6  106 49,6  10 6
 9,425  20,225  9,058  20,6 N / mm 2
 bi  20,6 N / mm 2   blim
0  28 N / mm
2

P0max P0  e0 p M gp
max min
2262  10 3 2262  10 3  443,5 449,28  10 6
 bs        
Ai Wis Wis 24  10 4 61,6  10 6 61,6  10 6
 9,425  16,285  7,293  0,432 N / mm 2
 bs  0,432 N / mm 2  1,5  Rtk 0  3,76 N / mm 2

 bs  0,432 N / mm 2

 bi  20,6 N / mm 2

7. Pierderi de tensiune reologice  e

Pentru calculul pierderii de tensiune cauzata de deformatiile de durata ale

betonului, se considera sectiunea critica solicitata in urmatoarele etape:
 a) La 24 ore, sub actiunea P0  2262 kN si M gp  449,28 kNm , astfel:
max min

P0max P0  e0 p M gp  e0 p
max 2 min
2262  10 3 2262  10 3  443,5 2
 bp1      
Ai Ii Ii 24  10 4 27,5  10 9
449,28  443,5  10 6
  9,425  16,179  7,245  18,36 N / mm 2
27,5  10 9

t1  24 ore   28 zile  , cand Rb 0  Rbmin

0  K 1  1,3

 bp1 18,36
  0,36  0,5  K 2  1,0
Rb 50
U  60%  K 3  1,0
Bc50   0  2,50
1  K 1  K 2  K 3   0  1,3  1,0  1,0  2,50  3,25

b) La 90 zile, sub actiunea suplimentara a momentului incovoietor de calcul minim

din incarcarile permanente, diferite de greutatea proprie a grinzii, M g  181,8 knm

min

(greutatea suprabetonarii, pardoselii si instalatii fixe)

M gmin
181,8  10 6  443,5
 bp 2   2,93 N / mm 2
Ii 27,5  10 9

t 2  90 zile  K 1  0,6
 bp 2 2,93
  0,058  0,7  K 2  1,0
Rb 50
U  60%  K 3  1,0
Bc50   0  2,50
 2  K 1  K 2  K 3   0  0,60  1,0  1,0  2,50  1,5

Datorita faptului ca eforturile unitare in beton, in cele doua etape de solicitare, sunt
de semne contrare si ca, pentru Aa  0,25 A p , se considera K '  1 , rezulta:
   n p    i   bpi  K '
Ep 180000
np    4,74
Eb 38000
   4,74   3,25  18,36  1,5  2,93  1,0  262 N / mm 2

Pierderea de tensiune produsa de relaxarea finala a armaturii   r  se determina

astfel:
 r 
 *
p0 
  t  n p   p1  0,5 R pk

1242,76  20  4,74  18,36  0,5  1660  0,74
 *
p0  0,5R pk 1242,76  0,5  1660
  
 r   ri   r    r   ri   1  mine   66,15  74,1  0,773  123,43 N / mm 2
  
 p0 

 r   ri  123,43  66,15  57,28 N / mm 2

8. Eforturi unitare minime  pmin

0  si maxime  p 0  in armatura preintinsa in
max

faza finala

0   p 0     r   ri    e   1156 ,61   57, 28  262   837,33 N / mm

 pmin min 2

 pmax
0 0  0,65     r   ri    e   1217,3  0,65   57, 28  262  
  pmax
 1217,3  196,04  1009,77 N / mm 2

9. Eforturi unitare in beton in faza finala

Se calculeaza sub actiunea:

- fortei minime de precomprimare
P0min  A p   pmin
0  1858,5  837,33  1556177,8  1556 kN

- momentului incovoietor produs de incarcarile de exploatare de lunga durata M Eld :

 P  C  n
i i
d
i  Vi  gruparea speciala actiuni

- 5 deschideri a cate 4,8 m  2 R1  5P1  R1  2,5P1

Valori de calcul:

P  0,8  1,35  4,8  3,15  1,35  9,43 kN

P1  9,43  5  47,15 kN
24 P1 24
M  2,5  P1     P1  4,8  2  47,15  12  23,575  12  47,15  4,8  905,28 kNm
2 2 2
 Valori normate:
P  0,8  4,8  3,15  7 kN
P1  7  5  35 kN
24 P1 24
M Eld  2,5  P1     P1  4,8  2,5  35  12  16,5  12  35  4,8  684 kNm
2 2 2

P0min P0min  e0 p M Eld 1556  103 1556  10 3  443,5 905,28  10 6

 bi        
Ai Wii Wii 24  10 4 49,6  10 6 49,6  10 6
 6,483  13,913  18,251  2,114 N / mm 2
 bi  1 N / mm 2

P0min P0min  e0 p M Eld 1556  103 1556  10 3  443,5 905,28  10 6

 bs        
Ai Wis Wis 24  10 4 61,6  10 6 61,6  10 6
 6,483  11,202  14,696  9,997 N / mm 2

 bs  9,99 N / mm 2

 bi  2,11 N / mm 2

Pentru elementele din beton precomprimat din clasa a II-a de verificare la fisurare,
eforturile unitare in beton in faza finala trebuie sa fie de compresiune pe intreaga sectiune
transversala. Valoarea minima a efortului unitar de compresiune trebuie sa fie de 1 N/mm 2.

10. Calculul in starea limita de rezistenta in sectiuni normale

a) Transfer
  

'\
pl  1,1 
N 1  A p 
N 1  e
e0 

1,2  ri  1,2  206,66  248 mm

e0  210,83 mm  1,2  ri  248 mm  compresiune cu mica excentricitate
300  220  140  122,67  140  x  x  594,1 mm  x  dis tan ta de la N 1 la axa neutra
cu Rc 0  0
Abn  300  220   594,1  112,67   140  1858,5  16,45  10 4 mm 2
N 1  1931 kN  Abn  mbc  Rc 0  16,45  10 4  1,2  26,5  5231100 N  5231 kN

b) Sub actiunea solicitarilor exterioare


M  m  Rc  b p  h p   h0  0,5h p   0,85  Aa'  Ra  h0  a ' 
M  1584 kNm
 
m  Rc  b p  h p   h0  0,5h p   0,85  Aa'  Ra  h0  a '  0,89  26,5  500  180 
  800  0,5  180  0,85  678  300   800  30  1507081500 133125300 
 1640206800 Nmm  1640,21 kNm
M  1584 kNm  1640,21 kNm (612)  se inlocuiesc barele considerate initial  4 20  216

Sectiunea se trateaza ca una dreptunghiulara de latime b p .

Se calculeaza marimile:
A pk Rp 1858,5 1330
mp  1 k   1  0,3   1  0,0014  50,19  1  0,07  0,93
b p  h0 Rc 500  800 26,5

- pentru sectiunea dreptunghiulara se considera A pk  A p

- k=0,3 pentru armatura preintinsa
 pl  m p  R p  0,93  1330  1236,9 N / mm 2
 pl  A p 1236,9  1858,5
x   173,49 mm  xlim  0,4h  400 mm
b p  Rc 500  26,5

Momentul incovoietor rezistent al sectiunii critice se calculeaza cu relatia:

M R  m  b p  x  Rc   h0  0,5 x   m  Aa'   h0  a '   0,89  500  173,49  26,5 
  800  0,5  173,49   0,89  678  300   800  30  1459  10 6  139  10 6  1598  10 6 Nmm 
 1598 kNm  mai mare decat momentul solici tan t M s  1584 kNm
11. Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate fisurate
Elementele se dimensioneaza astfel incat sa se respecte conditia:
Q  0,25  b  h  Rc  la armatura pre int insa
4M
Q  264 kN
l
0,25  b  h  Rc  0,25  14  100  265  92750 daN  927 kN  Q

Forta taietoare minima care poate fi preluata de beton si etrieri se determina cu

relatia:
Ae  n at  Ra
Qeb  8  b  h02  Rt  q e , in care q e 
ae

Se folosesc etrieri  8 / 20  PC 52 ; nat  0,8

2  0,5  0,8  3000
qe   120 daN / cm
20
Qeb  8  11  92 2  16,5  120  33393 daN  384 kN  Q