TEMA 4 Proiectarea Fundatiilor de Suprafata

Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing.
Florin BEJAN | 2020-2021
muncă. Totuși în trecut, când costul materialelor era mai

TEMA 4 mare decât costul muncii, în general se realizau fundații
rigide.
Proiectarea fundațiilor de suprafață
RIN
izolate
4.1. Generalități
Fundația reprezintă partea inferioară a unei construcții care
are rolul de a transmite încărcările de la suprastructură la
terenul de fundare și de a participa, alături de celelalte
elemente structurale, la asigurarea rezistenței, stabilității,
exploatării și durabilității construcției.
Fundația directă este fundația la care încărcările
JAN TIC
transmise de structură sunt preluate exclusiv prin contactul
dintre baza fundației și terenul de fundare.
Cele mai simple fundații sunt cele izolate sub stâlpi.

Dimensiunile în plan a fundațiilor depind de caracteristicile
FLO
pământului și de eforturile transmise de stâlpi. Dimensiunile
uzuale ale bazei fundațiilor izolate variază între 1,0 x 1,0 m
și 3,0 x 3,0 m, deși uneori acestea pot fi mai mari.
Figura 4.3 Fundație tip bloc și cuzinet cu o treaptă
Fundațiile sunt construite centrat față de stâlp, cu excepția

AC
cazurilor în care din cauza anumitor restricții de construire
ele sunt realizate excentric ca în cazul fundațiilor realizate
la limita de proprietate sau a unor construcții învecinate.
Pentru proiectarea fundațiilor izolate trebuie parcurse

următoarele etape:
- Predimensionarea. În această etapă se aleg
Figura 4.1 Eforturile transmise de stâlp fundației izolate
dimensiunile fundațiilor: adâncimea de fundare,
Pentru stâlpii din beton armat monolit se pot folosi fundații lățimea fundației (B) și lungimea fundației (L);
tip talpă de beton armat (fundații elastice) sau fundații tip - Proiectarea geotehnică. În această etapă se verifică
bloc și cuzinet (fundații rigide). fundațiile la starea limită de exploatare normală (SLEN)
și la starea limită ultimă (SLU). La finalul acestei etape
DID
se stabilesc dimensiunile finale ale fundațiilor;

- Proiectarea structurală. În această etapă se alege
tipul de fundație, se stabilește înălțimea fundației (H
respectiv H și hc) și armarea elementelor din beton
armat;
- Întocmirea planurilor de cofraj și armare.
4.2. Predimensionarea fundației

4.2.1. Stabilirea adâncimii de fundare
Adâncimea de fundare este distanța măsurată de la nivelul

terenului (natural sau sistematizat) până la baza fundației.
Stabilirea adâncimii de fundare a unei fundații se face

ținând seama de:
BE
- adâncimea la care apare un strat de pământ cu

capacitate portantă adecvată;
- nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane și presiunea
Figura 4.2 Fundație tip talpă din beton armat de formă apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) în corelare
prismatică (fundație elastică) cu problemele care pot apare în timpul execuției sau în
exploatare;
În prezent, se preferă utilizarea fundațiile flexibile datorită
ușurinței de execuție și a costurilor reduse cu forța de
41
Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021
- adâncimea până la care se pot produce degradări prin

îngheț; Între laturile L și B ale fundației se consideră un raport
𝐋 𝐥𝐬
Adâncimea minimă de fundare, 𝐃𝐟 , se stabilește conform =
𝐁 𝐛𝐬
Tabelului 4.1 în funcție de natura terenului de fundare, De asemenea, raportul L/B trebuie să țină cont și mărimea
RIN
adâncimea de îngheț (Anexa 4.1) și nivelul apei subterane. excentricității forței axiale; rapoarte mai mari sunt necesare în
cazul transmiterii unor momente importante.
Tabel 4.1 Stabilirea adâncimii minime de fundare Notă: Dimensiunile 𝐋 și 𝐁 obținute se rotunjesc superior la multiplu
Adâncimea Adâncimea minimă de 5 cm (beton armat) sau 10 cm (beton simplu).
apei de fundare
Adâncimea
subterane Terenuri
Terenul de de îngheț Terenuri Dimensiunile stâlpului, ls și bs sunt considerate stabilite și
față de cota supuse
fundare Hî ferite de cunoscute din calculul structurii.
terenului acțiunii
îngheț*)
natural înghețului
(cm) (m) (cm)
Roci
oricare oricare 30 ÷ 40 20
4.3. Verificarea dimensiunilor bazei
fundației la starea limită de
JAN TIC
stâncoase
Pietrișuri H  2,00 Hî 40
curate, exploatare normală (SLEN)
nisipuri mari oricare
și mijlocii H < 2,00 Hî + 10 40 Se consideră eforturile corespunzătoare SLEN.
curate
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt egale cu
Pietriș sau H  2,00 80 50
Hî  70
FLO
H < 2,00 90 50 valorile caracteristice ale acestora deoarece coeficienții
nisip
argilos, H  2,00 Hî + 10 50 parțiali de siguranță au valoare unitară.
argilă grasă Hî > 70
H < 2,00 Hî + 20 50 Verificarea la SLEN necesită satisfacerea următoarelor
Nisip fin H  2,50 80 50 condiții:
prăfos, praf Hî  70
H < 2,50 90 50
argilos,
argilă H  2,50 Hî + 10 50 (1) limitarea încărcării transmise terenului de fundare
prăfoasă și Hî > 70
nisipoasă
H < 2,50 Hî + 20 50 Pentru determinarea tasărilor probabile a terenului de
fundare folosind metodele teoriei elasticității valorile
Stabilirea dimensiunilor bazei fundației izolate
AC
4.2.2. presiunilor transmise terenului de fundare trebuie limitate la
pe baza metodei prescriptive valoarea presiunii plastice.
Pentru etapa de predimensionare se consideră că eforturile Presiunea plastică este valoarea de calcul limită pentru
pe talpa fundației sunt egale cu eforturile de la baza care în pământ apar zone plastice cu extindere limitată
stâlpului corespunzătoare stării limită ultime (SLU) (zona plastică este zona pe conturul și în interiorul căreia
𝐍𝐒𝐋𝐔
𝐩𝐦𝐞𝐝 = (4.1) se îndeplinește condiția de rupere în pământ).
𝐋∙𝐁
𝐩𝐦𝐞𝐝 ≤ 𝐩𝐩𝐥 (4.3)
unde
𝐩𝐦𝐞𝐝 – presiunea medie pe baza fundației; unde
𝐍𝐒𝐋𝐔 – forța axială la baza stâlpului pentru SLU; 𝐩𝒎𝒆𝒅 – presiunea medie pe baza fundației, calculată
𝐋 – lungimea bazei fundației; pentru grupările de acțiuni (efecte ale acțiunilor)
𝐁 – lățimea bazei fundației; corespunzătoare stării limită de exploatare normală
definite conform CR0, după caz (caracteristică, frecventă
DID
Dimensiunile în plan (lungimea, 𝐋 și lățimea, 𝐁) ale tălpii sau cvasipermanentă);

fundației se predimensionează pe baza condiției ca 𝐍𝐄𝐝,𝟐
𝐩𝐦𝐞𝐝 =
presiunea medie pe talpa fundației să nu depășească o 𝐀
𝐍𝐄𝐝,𝟐 – forța axială pe baza fundației;
presiune acceptabilă determinată empiric corespunzătoare
𝐍𝐄𝐝,𝟏 = 𝐍𝐒𝐋𝐄𝐍 + 𝛄𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐃𝐟
stratului de fundare. Presiunile acceptabile pe terenul de
𝐍𝐒𝐋𝐄𝐍 – forța axială la baza stâlpului pentru SLEN;
fundare pot fi de tipul unor presiuni convenționale (𝒑𝒄𝒐𝒏𝒗 ). 𝛄𝐦𝐞𝐝 – greutatea volumică medie a betonului din fundație
Procedura pentru determinarea presiunii convenționale și a pământului care sprijină pe fundație (se poate
este prezentată în Anexa A4.3, conform NP 122:2014. considera o valoare aproximativă a lui 𝛄𝐦𝐞𝐝 = 𝟐𝟎 𝐤𝐍/
𝐦𝟑 );
Condițiile de determinare a dimensiunilor 𝐋 și 𝐁 sunt: 𝐃𝐟 – adâncimea de fundare;
𝐩𝐦𝐞𝐝 ≤ 𝛂 ∙ 𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯 𝐀 = 𝐁 ∙ 𝐋 – aria bazei fundației;
(4.2)
𝐩𝟐 ≥ 𝟎 𝐩𝐩𝐥 – presiunea plastică determinată folosind Anexa 4.4.
unde
𝐩𝟏 – presiunea efectivă maximă dezvoltată pe baza
fundației;
BE
𝐩𝟐 – presiunea efectivă minimă dezvoltată pe baza

fundației;
𝛂 – coeficient în funcție excentricitatea încărcării:
 𝛼 = 1 - pentru încărcare centrică;
 𝛼 = 1,2 - pentru încărcare excentrică pe o direcție;
 𝛼 = 1,4 - pentru încărcare excentrică pe două direcții;
𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯 – presiunea convențională a terenului în valoare
corectată cu adâncimea de fundare și cu lățimea
fundației, determinată conform NP 112:2014 (Anexa 4.3).
42
𝐕𝐝 ≤ 𝐑 𝐝 (4.5)
unde
𝐕𝐝 – valoarea de calcul a acțiunii verticale sau
componenta verticală a unei acțiuni totale aplicată la baza
fundației;
RIN
𝐕𝐝 = 𝐍𝐒𝐋𝐔 + 𝛄𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐃𝐟
𝐍𝐒𝐋𝐔 – forța axială la baza stâlpului pentru SLU;

𝛄𝐦𝐞𝐝 – greutatea volumică medie a betonului din fundație
și a pământului care sprijină pe fundație (se poate
considera o valoare aproximativă a lui 𝛄𝐦𝐞𝐝 = 𝟐𝟎 𝐤𝐍/
𝐦𝟑 );
𝐃𝐟 – adâncimea de fundare;
𝐑 𝐝 – valoarea de calcul a capacității portante (Anexa 4.7).
𝐑 𝐝 = 𝐀′ ∙ 𝐩𝐜𝐫
𝐀′ – aria efectivă (redusă) a bazei fundației
JAN TIC
𝐀′ = 𝐋′ ∙ 𝐁′
𝐋′ = 𝐋 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐋 este lungimea redusă,
Figura 4.4 Presiunea efectivă pe talpa fundațiilor solicitate 𝐞𝐋 = 𝐌𝐄𝐝,𝐋 /𝐍𝐄𝐝
de încărcare excentrică după o direcție 𝐁′ = 𝐁 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐁 este lățimea redusă,
𝐞𝐁 = 𝐌𝐄𝐝,𝐁 /𝐍𝐄𝐝
(2) limitarea deplasărilor și/sau deformațiilor
FLO
NOTĂ: Vd trebuie să includă greutatea proprie a fundației,
Valorile de calcul limită pentru care se consideră atinsă în
greutatea oricărui material de umplutură și toate
structură o stare limită de exploatare. presiunile pământului, fie favorabile, fie nefavorabile.
̅𝐬
𝚫𝐬 ≤ 𝚫 Presiunile apei care nu se datorează încărcărilor
sau (4.4) transmise terenului de fundare, trebuie incluse ca acțiuni.
̅𝐭
𝚫𝐭 ≤ 𝚫
(2) limitarea excentricităților
unde
𝐞𝟐𝐋 𝐞𝟐𝐁 𝟏
𝚫𝐬 , 𝚫𝒕 – orice deplasări sau deformații posibile ale + ≤ (4.6)
fundației ca efect al deformației terenului datorată unei 𝐋𝟐 𝐁𝟐 𝟗
AC
acțiuni sau combinații de acțiuni calculate conform unde 𝐞𝐋 este excentricitatea forței 𝐍 față de axa
Anexei 4.6; transversală (lățimea bazei fundației, 𝐁) și 𝐞𝐁 este
̅ 𝐬 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor sau
𝚫 excentricitatea forței 𝐍 față de axa longitudinală
deformațiilor structurilor, stabilite de proiectant sau (lungimea bazei fundației, 𝐋).
determinate conform Anexei 4.5;
̅ 𝐭 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor și
𝚫 Dimensiunile (minime) ale bazei fundației se determină
deformațiilor structurilor admise din punct de vedere astfel încât să fie îndeplinite condițiile următoare, după caz:
tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog, în cazul
construcțiilor cu restricții de deformații în exploatare (1) Pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situații de
normală. proiectare persistente (permanente) și tranzitorii (Gruparea
fundamentală), aria comprimată a bazei fundației, Ac ,
4.4. Calculul la starea limită ultimă GEO trebuie să fie egală cu aria totală, A.
Se consideră eforturile corespunzătoare SLU.
DID
(2) Pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situațiile de

Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt egale cu proiectare accidentală și seismică (Gruparea accidentală și
valorile caracteristice ale acestora împărțite la coeficienții Gruparea seismică), aria comprimată a bazei fundației, AC ,
parțiali de siguranță corespunzători Abordării de Calcul 3 trebuie să fie mai mare de 75% din aria totală, A, respectiv
(Tabelul A3-3 Tema 3). aria efectivă (redusă) a bazei fundației, A′, trebuie să fie mai
mare de 50% din aria totală, A.
Pentru verificarea dimensiunilor în plan ale fundației este
necesar, după caz, calculul la următoarele stări limită ultime Aria comprimată a bazei fundației se definește pe baza
de tip GEO: următoarelor ipoteze:
o Capacitatea portantă; - rezistența la întindere pentru pământuri este nulă;
o Rezistența la lunecare; - deplasările/deformațiile sunt proporționale cu eforturile;
o Stabilitatea generală. - distribuția presiunilor la baza fundației este liniară,
conform teoriei Navier.
Verificarea la starea limită de capacitate portantă trebuie
necesită satisfacerea următoarelor condiții: În cazul fundației cu baza dreptunghiulară solicitată
BE
excentric după o singură direcție, aria comprimată se

(1) limitarea încărcării transmise terenului de fundare
calculează cu relațiile:
Încărcarea verticală pe baza fundației trebuie să fie mai
mică decât capacitatea portantă a terenului de fundare.
43
𝐀𝐂 = 𝟏, 𝟓 ∙ (𝐋 − 𝟐𝐞𝐋 ) ∙ 𝐁 La baza fundației se dispune un strat de beton de egalizare

sau (4.7) cu grosimea de 5 cm, care poate fi mărit la 10 cm în cazul
𝐀𝐂 = 𝟏, 𝟓 ∙ (𝐁 − 𝟐𝐞𝐁 ) ∙ 𝐋 în care terenul este umed sau suprafața lui prezintă
neregularități.
unde 𝐞𝐋 este excentricitatea forței 𝐍 față de axa
RIN
transversală (lățimea bazei fundației, 𝐁) și 𝐞𝐁 este 4.5.1. Stabilirea înălțimii fundației
excentricitatea forței 𝐍 față de axa longitudinală
(lungimea bazei fundației, 𝐋). Înălțimea fundației (H) se stabilește funcție de următoarele
condiții:
a) Înălțimea minimă a fundației este 𝐇𝐦𝐢𝐧 = 𝟑𝟎𝟎 𝐦𝐦.

4.5. Calculul fundațiilor tip talpă din
beton armat la starea limită ultimă Înălțimea la marginea fundației tip obelisc (𝐇′ ) rezultă în
STR funcție de următoarele condiții:
′
După stabilirea dimensiunilor bazei (tălpii) fundației este - valoarea minimă este 𝐇𝐦𝐢𝐧 = 𝟐𝟓𝟎 𝐦𝐦;
JAN TIC
necesar să se determine celelalte elemente geometrice ale - panta fețelor înclinate ale fundației nu va fi mai mare de
fundației (NP 112:2014). 1/3.
La alcătuirea fundațiilor izolate se va ține seama de b) asigurarea rigidității fundației de beton armat
următoarele reguli cu caracter general: Dacă se respectă condiția 𝐇/𝐋 ≥ 𝟎, 𝟑𝟎 unde 𝐇 este
FLO
- sub fundațiile de beton armat se prevede un strat de înălțimea maximă a fundației și L este dimensiunea cea mai
beton de egalizare de 5-10 cm grosime; mare în plan, se admite ipoteza distribuției liniare a
- fundațiile se poziționează, de regulă, centrat în axul presiunilor pe teren;
stâlpului;
c) verificarea fundației la forță tăietoare fără să fie
- pentru stâlpi de calcan, de rost sau situații în care
necesare armături transversale
există în vecinătate alte elemente de construcții sau
instalații, se pot utiliza fundații excentrice în raport cu Înălțimea maximă H va fi luată astfel încât să se respecte
axul elementului; în acest caz momentul transmis tălpii condiția:
fundației se poate reduce prin prevederea de grinzi de 𝟏
AC
𝐕𝐄𝐝 ≤ 𝐕𝐑𝐝,𝐜 = 𝟎, 𝟏𝟐 ∙ 𝐤 ∙ (𝟏𝟎𝟎 ∙ 𝛒𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐤 )𝟑 ∙ 𝐁 ∙ 𝐇 (4.8)
echilibrare;
unde 𝐕𝐄𝐝 este forța tăietoare maximă, iar 𝐕𝐑𝐝,𝐜 este
Fundațiile tip talpă de beton armat pentru stâlpi de beton capacitatea portantă a betonului simplu la forță tăietoare,
armat pot fi de formă prismatică (Figura 4.2) sau formă de condiție ce asigură faptul că secțiunea de beton poate
obelisc (Figura 4.5). prelua forța tăietoare nefiind necesare armături
transversale.
Se recomandă alegerea fundațiilor sub formă de obelisc în
cazul în care suprafața în plan a fundației este mai mare de
1 𝑚2 . În jurul bazei stâlpului se asigură o porțiune orizontală
În această relație:
de 5 – 10 cm, pentru a permite corectarea unor eventuale
erori de trasaj și a asigura o bună rezemare pentru cofrajele 𝟐𝟎𝟎
𝐤=𝟏+√ ≤𝟐
stâlpului. 𝐝
DID
𝐁 este dimensiunea fundației pe direcția perpendiculară

lungimii 𝐋 și 𝐝 este înălțimea utilă a secțiunii: 𝐝 = 𝐇 − 𝐚;
𝐀𝐬𝐥 este aria armăturilor întinse care se prelungesc cu o
lungime 𝐥 ≥ 𝐥𝐛𝐝 + 𝐝.
Se va respecta condiția:
𝟑 𝟏
𝟐 ∙𝐁∙𝐇
𝐕𝐑𝐝,𝐜 ≥ 𝛎𝐦𝐢𝐧 ∙ 𝐁 ∙ 𝐇 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟓 ∙ 𝐤 𝟐 ∙ 𝐟𝐜𝐤 (4.9)
d) verificarea la străpungere fără a fi nevoie de

armătură;
Înălțimea maximă 𝐇 va fi luată astfel încât să îndeplinească

condițiile:
(1) în lungul perimetrului 𝐮𝐢 (la distanța 2d de marginea

stâlpului trebuie să respecte condiția:
BE
Figura 4.5 – Fundație tip talpă din beton armat sub formă
de obelisc
44
𝛎𝐅𝐝 ≤ 𝛎𝐑𝐝 = 𝟎, 𝟏𝟐 ∙ 𝐤 ∙ (𝟏𝟎𝟎 ∙ 𝛒𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐤 )𝟏/𝟑 (4.10)

unde
𝛒𝟏 = √𝛒𝐱 ∙ 𝛒𝐲
𝛒𝐱 și 𝛒𝐲 sunt coeficienții de armare pe cele două direcții,
RIN
iar
𝐍𝐅𝐝
𝛎𝐅𝐝 = 𝛃 ∙
𝐮𝐢 ∙ 𝐝
𝛃 este un coeficient care ține seama de influența
momentului încovoietor. Valoarea lui 𝛃 se poate calcula
conform metodei din SR EN 1992-1-1, sau se poate lua
1,15 pentru stâlpii centrali și 1,5 pentru restul stâlpilor. În
cazul unei încărcări centrice 𝛃 = 𝟏. Înălțimea 𝐝 este
media înălțimilor utile pe cele două direcții ale fundației,
𝐝 = (𝐝𝐱 + 𝐝𝐲 )/𝟐;
JAN TIC
Valoarea netă a forței de străpungere poate fi redusă: Figura 4.6 Schema de calcul a momentelor încovoietoare
𝐍𝐅𝐝,𝐫𝐞𝐝 = 𝐍𝐅𝐝 − 𝚫𝐍𝐅𝐝 (4.11) în secțiunile x-x și y-y
unde Armăturile se distribuie uniform (cu barele așezate la
𝐍𝐅𝐝 – forța aplicată distanțe egale) pe lățimea fundației și se prevăd la capete
𝚫𝐍𝐅𝐝 – forța de reacțiune verticală din interiorul conturului
cu ciocuri cu lungimea minimă egală cu 𝐇𝟎 , înălțimea utilă
FLO
considerat, adică reacțiunea terenului minus greutatea
proprie a fundației a secțiunii, la margine. Armăturile paralele cu latura mare
se plasează sub armăturile paralele cu latura mică a bazei
(2) în lungul unor contururi de calcul 𝑢 situate la cel mult 2d fundației (Anexa A4.8).
de la fața stâlpului.
Procentul minim de armare pe fiecare direcție, raportat la
În acest caz membrul drept din relația 4.10 se multiplică cu secțiunile utile 𝐻0 𝐿 și respectiv 𝐻0 𝐵 este de 0,10% (𝐻0 –
coeficientul 𝟐𝐝/𝐚 în care 𝐚 este distanța la care se înălțimea utilă a secțiunii);
consideră perimetrul 𝐮. Diametrul minim al armăturilor este Φ=10 mm;
Armarea fundației
AC
4.5.2. Distanța maximă între armături este de 250 mm;
a) armătura de pe talpă, realizată ca o rețea din bare Distanța minimă între armături este de 100 mm.
dispuse paralel cu laturile.
Aria de armătură rezultă din dimensionarea la moment b) armătura de la partea superioară este realizată din
încovoietor în secțiunile de la fața stâlpului. În calculul minim trei bare dispuse în dreptul stâlpului sau ca o rețea
momentelor încovoietoare din fundației se consideră dezvoltată pe toată suprafața fundației.
presiunile pe teren determinate de eforturile transmise de
Fundațiile care nu au desprindere de pe terenul de fundare
stâlp. Se vor considera situațiile de încărcare (presiuni pe
se prevăd la partea superioară cu armătură constructivă.
teren) care conduc la solicitările maxime în fundație.
La fundațiile care lucrează cu arie activă, armătura de la
Pentru calculul momentelor încovoietoare din fundație se
partea superioară rezultă din calculul la încovoiere.
consideră secțiunile de încastrare de la fața stâlpului și
Dimensionarea armăturii se face în secțiunile de consolă
DID
presiunile aferente fiecărei console a tălpii fundației (Figura

cele mai solicitate, considerând momentele încovoietoare
4.6).
negative rezultate din acțiunea încărcărilor din greutatea
Pentru fundații cu baza de formă dreptunghiulară încărcate fundației, a umpluturii peste fundație și a încărcărilor
excentric pe o direcție, momentele încovoietoare în aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului
secțiunile y-y și x-x se calculează cu relațiile: încovoietor transmis de stâlp. În această situație de
𝐥𝟐𝐲 solicitare armătura se realizează ca o rețea de bare dispuse
𝐌𝐄𝐝,𝐱 = 𝐋 ∙ 𝐩𝐦𝐞𝐝 ∙
𝟐 paralel cu laturile fundației.
(4.12)
𝐥𝟐𝐱 𝟐
𝐌𝐄𝐝,𝐲 = 𝐁 ∙ [𝐩𝟎 ∙ + 𝟏 − 𝐩𝟎 ) ∙ ∙ 𝐥𝟐𝐱 ]
(𝐩 Diametrul minim al armăturilor este Φ=10 mm.
𝟐 𝟑
Distanța maximă între armături este de 250 mm; distanța
unde minimă este de 100 mm.
𝐍𝐒𝐋𝐔 𝐌𝐒𝐋𝐔 + 𝐓𝐒𝐋𝐔 ∙ 𝐃𝐟
𝐩𝟏,𝟐 = ±
𝐋∙𝐁 𝐖
𝐩𝟏 + 𝐩𝟐 c) armătura transversală necesară pentru preluarea
𝐩𝐦𝐞𝐝 = forțelor tăietoare sau pentru străpungere se realizează ca
𝟐
𝐁 ∙ 𝐋𝟐 armătură înclinată dispusă în dreptul stâlpului. Se prevede
BE
𝐖=
𝟔 în cazul în care nu se respectă recomandările de la pct.
𝐍𝐒𝐋𝐔 ; 𝐓𝐒𝐋𝐔 ; 𝐌𝐒𝐋𝐔 – eforturile la baza stâlpului pentru SLU 4.5.1.c și se calculează conform SR EN 1992-1-1.
Ariile de armătură 𝐀𝐬𝐱 și 𝐀𝐬𝐲 se determină cu relațiile de d) armăturile pentru stâlpi (mustăți)
calcul corespunzătoare secțiunilor dreptunghiulare simplu
Armăturile verticale din fundație, pentru conectarea cu
armate supuse la încovoiere.
stâlpul de beton armat, rezultă în urma
dimensionări/verificarea stâlpului. Se recomandă ca
45
armăturile din fundație (mustățile) să se alcătuiască astfel (1) bloc de beton simplu cu o singură treaptă
încât în prima secțiune potențial plastică a stâlpului, aflată 𝐥𝐜
= 𝟎, 𝟓𝟎 … 𝟎, 𝟔𝟓
deasupra fundației, barele de armătură să fie continue (fără 𝐋
înnădiri). (2) bloc de beton cu mai multe trepte
RIN
𝐥𝐜
Armătura trebuie prelungită în fundație pe o lungime cel = 𝟎, 𝟒𝟎 … 𝟎, 𝟓𝟎
𝐋
puțin egală cu lbd , unde lbd se determină având ca referință
SR EN 1992-1-1 și codul P100-1. Pentru determinarea celeilalte dimensiuni în plan a
cuzinetului, 𝐛𝐜 , se va considera un raport între laturile
Etrierii din fundație au rol de poziționare a mustăților; se cuzinetului aproximativ egal cu raportul 𝐋/𝐁:
dispun la distanțe de maximum 250 mm și cel puțin în 3
𝐥𝐜 𝐋
secțiuni. ≅ (4.13)
𝐛𝐜 𝐁
4.6. Calculul fundației tip bloc și cuzinet Înălțimea, 𝐡𝐜 , a cuzinetului trebuie să satisfacă simultan
la starea limită ultimă STR
JAN TIC
următoarele condiții:
Fundațiile de acest tip sunt alcătuite dintr-un bloc de beton 𝐡𝐜 ≥ 𝟑𝟎𝟎 𝐦𝐦
simplu, pe care reazemă un cuzinet de beton armat în care 𝐡𝐜
≥ 𝟎, 𝟐𝟓 (4.14)
se încastrează stâlpul (Figura 4.3, Figura 4.6). 𝐥𝐜
𝐭𝐠𝛃 ≥ 𝟎, 𝟔𝟓
Stabilirea înălțimii blocului din beton simplu
FLO
4.6.1.
NOTĂ: Dacă valoarea hc se alege astfel încât tgβ ≥ 1 nu mai este
Blocul din beton simplu este alcătuit din 1...3 trepte, astfel necesară verificarea la forță tăietoare conform SR EN 1992-1-1.
alese încât să se asigure o repartiție corespunzătoare a
Rosturile orizontale dintre bloc și cuzinet se vor trata astfel
presiunilor pe talpa fundației:
încât să se asigure condiții pentru realizarea unui coeficient
- înălțimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de de frecare între cele două suprafețe 𝛍 = 𝟎, 𝟕 conform
beton cu o treaptă; definiției din SR EN 1992-1-1, prin realizarea de asperități
- blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror de cel puțin 3 mm înălțime distanțate la 40 mm.
înălțime minimă este de 300 mm; înălțimea treptei
AC
inferioare este de minimum 400 mm;
- clasa betonului este minim C8/10, dar nu mai mică
decât clasa betonului necesară din condiții de
durabilitate;
- înălțimea blocului de beton se stabilește astfel încât
tan 𝛼 să respecte valorile minime din tabelul II.4;
această condiție va fi îndeplinită și în cazul blocului
realizat în trepte;
- rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata
astfel încât să se asigure condiții pentru realizarea unui
coeficient de frecare între cele două suprafețe 𝛍 = 𝟎, 𝟕
conform definiției din SR EN 1992-1-1, prin realizarea
DID
de asperități de cel puțin 3 mm înălțime distanțate la 40

mm.
Tabel 4.2 Valori minime tanα pentru beton de clasă C8/10
Valori minime 𝐭𝐚𝐧𝛂𝐦𝐢𝐧 pentru
Presiunea efectivă
beton de clasă C8/10 sau mai
pe teren (kPa)
mare
200 1,05
250 1,15
300 1,30
350 1,40
400 1,50
600 1,85
4.6.2. Stabilirea dimensiunilor cuzinetului
Cuzinetul se proiectează cu formă prismatică, cu

BE
dimensiunile în plan, 𝐥𝐜 și respectiv, 𝐛𝐜 și cu înălțimea, 𝐡𝐜 .
Dimensiunile în plan ale cuzinetului se aleg astfel încât să Figura 4.7 Fundație tip bloc și cuzinet cu două trepte
se asigure limitarea presiunilor pe planul de contact cu
4.6.3. Calculul momentelor încovoietoare din cuzinet
blocul la valori mai mici decât rezistența de calcul la
compresiune a betonului. Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se
face considerând încastrarea consolelor în secțiunile de la
Se recomandă ca latura mare, 𝐥𝐜 , a cuzinetului să satisfacă
fața stâlpului.
următoarele intervale ale raportului 𝐥𝐜 /𝐋:
46
Presiunile pe suprafața de contact dintre cuzinet și bloc, - procentul minim de armare pe fiecare direcție este de
funcție de care se determină eforturile secționale în cuzinet, 0,10%;
sunt determinate de eforturile din stâlp (nu se ține seama - diametrul minim al armăturilor este 𝚽 = 𝟏𝟎 𝐦𝐦;
de greutatea cuzinetului). - distanța maximă între armături va fi de 250 mm;
RIN
distanța minimă este 100 mm;
Presiunile pe suprafața de contact dintre cuzinet și blocul
- armătura se distribuie uniform pe lățimea cuzinetului și
de beton, dacă nu apar desprinderi (excentricitate mică), se
se prevede cu ciocuri cu lungimea minimă egală cu
determină cu relația:
lungimea de ancoraj, măsurată de la margine, eventual
𝐍𝐜 𝟔𝐌𝐜(𝐱)
𝐩𝐜𝟏,𝐜𝟐 = ± (4.15) întoarsă pe orizontală.
𝐥𝐜 ∙ 𝐛𝐜 𝐥𝟐𝐜 ∙ 𝐛𝐜
b) Armătura de la partea superioară
Dacă 𝐩𝐜𝟐 < 𝟎 (excentricitate mare), atunci lungimea zonei
active (comprimate) este Armătura de la partea superioară se dispune când cuzinetul
𝐥𝐜 𝐌𝐜(𝐱) are desprinderi de pe blocul fundației;
𝐀𝐱 = 𝟑 ∙ ( − ) (4.16)
𝟐 𝐍𝐜
JAN TIC
Aria de armătură pe fiecare direcție rezultă din
iar pc1 se determină cu relația: - verificarea la compresiune excentrică a secțiunii de
𝟒 𝐍𝐜
𝐩𝐜𝟏 = ∙ beton armat pe suprafața de contact dintre cuzinet și
𝟑 𝐌𝐜(𝐱) (4.17)
𝐛𝐜 ∙ (𝐥𝐜 − 𝟐 ∙ ) bloc;
𝐍𝐜
- preluarea întinderilor când zona comprimată pe talpa
FLO
unde 𝐍𝐜 și 𝐌𝐜(𝐱) sunt forța axială și momentul încovoietor cuzinetului este mai mare de 70% din aria tălpii, ca
la nivelul tălpii cuzinetului. armătură de ancorare;
- verificarea la moment încovoietor negativ a cuzinetului
Pentru cazul solicitării excentrice pe o singură direcție,
încărcat cu forțele dezvoltate în armăturile de ancorare;
momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu
- se realizează ca o rețea de bare dispuse paralel cu
relațiile:
laturile cuzinetului și ancorate în blocul de beton
𝐛𝟐𝐜𝟏
𝐌𝐄𝐝,𝐜𝐱 = 𝐥𝐜 ∙ 𝐩𝐜,𝐦𝐞𝐝 ∙ simplu;
𝟐
𝐥𝟐𝐜𝟏 𝟐
(4.18) - diametrul minim al armăturilor este 𝚽 = 𝟏𝟎 𝐦𝐦;
AC
𝐌𝐄𝐝,𝐜𝐲 = 𝐛𝐜 ∙ [𝐩𝐜,𝟎 ∙ + (𝐩𝐜,𝟏 − 𝐩𝐜,𝟎 ) ∙ ∙ 𝐥𝟐𝐜𝟏 ] - distanța între armături va fi de minim 100 mm și maxim
𝟐 𝟑
250 mm.
Dacă aria activă de pe suprafața de contact cuzinet-bloc
este mai mică decât 70% din talpa cuzinetului (𝐥𝐜 ∙ 𝐛𝐜 ), c) Armăturile pentru stâlpi (mustăți)
atunci cuzinetul se va ancora de bloc cu armături. Aria - armăturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu
acestor armături poate fi calculată din condiția ca forța din stâlpul de beton armat, rezultă în urma dimensionării
armături să fie egală cu volumul de întinderi obținut pe baza stâlpului sau peretelui;
unei distribuții liniare a presiunilor. - se recomandă ca armăturile din cuzinet să se
alcătuiască astfel încât în prima secțiune potențial
plastică a stâlpului, aflată deasupra fundației, barele de
armătură să fie fără înnădiri;
- etrierii din cuzinet au rol de poziționare a armăturilor
DID
verticale pentru stâlp și se dispun în cel puțin 2 secțiuni;

- armăturile trebuie prelungite în fundație pe o lungime
cel puțin egală cu lungimea de ancorare.
d) Armăturile înclinate
Armăturile înclinate dispuse pentru preluarea forței

tăietoare în consolele cuzinetului dacă tanβ < 1 se vor
dimensiona conform SR EN 1992-1-1.
Figura 4.8 Schema de calcul a momentelor încovoietoare

din cuzinet
BE
4.6.4. Armarea cuzinetului
a) Armătura de la partea inferioară

- se realizează ca o rețea de bare dispuse paralel cu
laturile cuzinetului; aria de armătură rezultă din
verificarea la moment încovoietor în secțiunile de la
fața stâlpului
47
ANEXA 4.1
Zonarea teritoriului României în funcție de adâncimile maxime de îngheț (STAS 6054)
RIN
JAN TIC
FLO
AC
DID
BE
48
ANEXA 4.2
𝐌𝐋
𝐞𝐋 =
𝐍
Determinarea presiunilor pe baza În funcție de excentricitatea forței 𝑒𝐿 se disting două cazuri
fundațiilor de suprafață cu talpa de formă
RIN
Cazul 1. Excentricitate mică 𝐞𝐋 ≤ 𝐋/𝟔
dreptunghiulară
𝐍 𝟔 ∙ 𝐌𝐋
Presiunile pe baza fundației se definesc pe baza 𝐩𝟏,𝟐 = ±
𝐁 ∙ 𝐋 𝐁 ∙ 𝐋𝟐
următoarelor ipoteze:
- rezistența la întindere pentru pământuri este nulă;
- deplasările/deformațiile sunt proporționale cu eforturile;
- distribuția presiunilor pe baza fundației este liniară,
conform teoriei Navier.
A. Fundație solicitată de o încărcare verticală aplicată
JAN TIC
în centrul de greutate al bazei fundației Figura A4-3 Distribuția presiunilor pe baza fundației
acționată de o forță verticală cu excentricitate mică
Se consideră că încărcarea N acționează vertical pe baza
fundației în centrul de greutate al acesteia. Încărcarea se Cazul 2. Excentricitate mare 𝐞𝐱 > 𝐁𝐱 /𝟔
consideră pozitivă în jos. 𝟒 𝐍
FLO
𝐩𝟏 = ∙
𝟑 𝐁 ∙ (𝐋 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐋 )
AC
Figura A4-4 Distribuția presiunilor pe baza fundației
acționate de o forță verticală cu excentricitate mare
C. Fundație solicitate de încărcare excentrică pe două
Figura A4-1 Fundație solicitată de o forță verticală direcții
centrică
În acest caz presiunea este uniform distribuită pe baza
fundației
𝐍𝐳
𝐩𝐦𝐞𝐝 =
𝐁∙𝐋
unde 𝐩𝐦𝐞𝐝 - presiunea medie pe baza fundației; 𝐍𝐳 - forța
DID
verticală la nivelul bazei fundației; 𝐁 - latura scurtă a bazei

fundației (lățime); 𝐋 - latura lungă a bazei fundației
(lungime)
B. Fundație solicitată de o încărcare excentrică pe o

direcție
Figura A4-5 Fundație solicitată de o forță verticală

excentrică pe două direcții
Pentru cazurile în care încărcarea acționează în alt punct

decât centrul de greutate, forța poate fi transferată în
BE
centrul de greutate și formulele următoare pot fi aplicate

fără modificări. Direcția pozitivă a momentelor
încovoietoare ML și MB sunt alese astfel încât presiunea
maximă să apară în colțul din dreapta sus a bazei fundației.
Excentricitățile determinate de aceste momente se
calculează cu relațiile
Figura A4-2 Fundație solicitată de o forță verticală 𝐌𝐋
excentrică pe o direcție 𝐞𝐋 =
𝐍
49
𝐌𝐁 unde
𝐞𝐁 =
𝐍
𝐁 𝐁 𝐁 𝟐
𝐭𝐁 = (− + √( ) − 𝟏𝟐)
𝟏𝟐 𝐞𝐁 𝐞𝐁
RIN
𝟑 𝐋 + 𝟐𝐞𝐋
𝐭𝐚𝐧𝛂 = ∙
𝟐 𝐭 𝐁 − 𝐞𝐁
Tipul 3
Când punctul de aplicație al încărcării verticale N se

situează în regiunile notate 3 indicate în Fig. 2, apare o
excentricitate mare în care apare o zonă trapezoidală
nesolicitată. În acest caz, zona comprimată este tot de
formă trapezoidală și tensiunea maximă poate fi calculată
JAN TIC
cu relația:
Figura A4-6 Regiunile corespunzătoare tipurilor de zone
comprimate 𝟏𝟐 ∙ 𝐍 𝐋 + 𝟐𝐭 𝐋
𝐩𝟏 = ∙
În funcție de poziția încărcării N există 5 tipuri de zone 𝐋 ∙ 𝐭𝐚𝐧𝛂 𝐋𝟐 + 𝟏𝟐 ∙ 𝐭 𝟐𝐋
comprimate. Zona hașurată din figură reprezintă aria
unde
FLO
comprimată.
𝐋 𝐋 𝐋 𝟐
𝐭𝐋 = (− + √( ) − 𝟏𝟐)
𝟏𝟐 𝐞𝐋 𝐞𝐋
𝟑 𝐁 + 𝟐𝐞𝐁
𝐭𝐚𝐧𝛂 = ∙
𝟐 𝐭 𝐋 − 𝐞𝐋
Tipul 4
AC
Când punctul de aplicație al încărcării verticale este în
regiunile notate cu 4 apare tot o excentricitate mare. În
acest caz zona comprimată este pentagonală iar zona
netensionată este triunghiulară. În acest caz calculul exact
al presiunilor este foarte complex. Totuși, pentru cazuri
practice se poate folosi o relație aproximativă:
|𝐞𝐁 | |𝐞𝐋 |
𝛆= +
𝐁 𝐋
𝛆∙𝐍
𝐩𝟏 = [𝟏𝟐 − 𝟑, 𝟗 ∙ (𝟔𝛆 − 𝟏)(𝟏 − 𝟐𝛆)(𝟐, 𝟑 − 𝟐𝛆)]
𝐁∙𝐋
Tipul 5
DID
Figura A4-7 Tipuri de zone comprimate în funcție de

Regiunea ovală delimitată de linia punctată se numește
poziția forței verticale
sâmbure central secundar sau elipsă centrală și conține în
Tipul 1 întregime regiunile 1 și 4 și anumite părți din regiunile 2 și
Când punctul de aplicație al încărcării verticale V se 3. Când punctul de aplicație al încărcării verticale N este în
situează în sâmburele central (regiunea notată 1) toată afara elipsei centrale apare o excentricitate foarte mare.
baza fundației este comprimată. În acest caz, numit Acest caz în care zona comprimată este mai mică decât
„excentricitate mică”, tensiunile în colțurile bazei fundației zona netensionată nu este acceptată de reglementările
se calculează cu relația: tehnice. Regiunile notate cu 5 rămân în totalitate în afara
elipsei centrale.
𝐍 𝟔 ∙ 𝐌𝐋 𝟔 ∙ 𝐌𝐁
𝐩𝟏−𝟒 = ± ± 𝟐
𝐀 𝐁 ∙ 𝐋𝟐 𝐁 ∙𝐋
Tipul 2
Când punctul de aplicație al încărcării verticale N se

BE
situează în regiunile notate 2 indicate în Fig. 2, apare o

excentricitate mare în care apare o zonă trapezoidală
nesolicitată. În acest caz, zona comprimată este tot de
formă trapezoidală și tensiunea maximă poate fi calculată
cu relația:
𝟏𝟐 ∙ 𝐍 𝐁 + 𝟐𝐭 𝐁
𝐩𝟏 = ∙
𝐁 ∙ 𝐭𝐚𝐧𝛂 𝐁𝟐 + 𝟏𝟐 ∙ 𝐭 𝟐𝐁
50
ANEXA 4.3
Evaluarea presiunii convenționale

RIN
(1) Presiunile convenționale, pconv , se determină luând în considerare valorile de bază p̅conv din tabelele A4-1 A4-5, care
se corectează conform prevederilor de la pct. (2).
Tabel A4-1. Valorile presiunii convenționale de bază pentru roci stâncoase și semistâncoase
Denumirea terenului de fundare ̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
𝐩
Roci stâncoase 1000  6 000
Marne, marne argiloase și argile marnoase compacte 350  1100
Roci semi-stâncoase
Șisturi argiloase, argile șistoase și nisipuri cimentate 600  850
Nota 1 - În intervalul indicat, valorile 𝑝̅𝑐𝑜𝑛𝑣 se aleg ținând seama de compactitatea și starea de degradare a rocii stâncoase sau semi-
stâncoase. Ele nu variază cu adâncimea de fundare și dimensiunile în plan ale fundațiilor.
Tabel A4-2. Valorile presiunii convenționale de bază pentru pământuri grosiere peste 2 mm
JAN TIC
Denumirea terenului de fundare ̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
𝐩
Pământuri foarte Blocuri și bolovănișuri cu interspațiile umplute cu nisip și pietriș 750
grosiere Blocuri cu interspațiile umplute cu pământuri argiloase 350  6001)
Pietrișuri curate (din fragmente de roci cristaline) 600
Pietrișuri cu nisip 550
Pământuri grosiere
FLO
Pietrișuri din fragmente de roci sedimentare 350
Pietrișuri cu nisip argilos 350  5001)
Nota 1 - În intervalul indicat, valorile se aleg ținând seama de consistența pământului argilos aflat în interspații, interpolând între valorile
minime pentru Ic = 0,5 și maxime corespunzătoare lui Ic = 1.
Tabel A4-3. Valorile presiunii convenționale de bază pentru pământuri grosiere sub 2 mm
Îndesate1) Îndesare medie1)
Denumirea terenului de fundare
p̅conv [kPa]
Nisip mare 700 600
Nisip mijlociu 600 500
AC
uscat sau umed 500 350
Nisip fin
Pământuri grosiere foarte umed sau saturat 350 250
uscat 350 300
Nisip fin prăfos umed 250 200
foarte umed sau saturat 200 150
Nota 1 - În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate, stabilirea gradului de îndesare se poate face pe baza
penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice.
Tabel A4-4. Valorile presiunii convenționale de bază pentru pământuri fine

Indicele porilor1) Consistenţa1,2)
Denumirea terenului de fundare e 𝐈𝐂 = 𝟎, 𝟓𝟎 𝐈𝐂 = 𝟎, 𝟕𝟓 𝐈𝐂 = 𝟏
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
𝐩
Cu plasticitate redusă: (𝐼𝑃 ≤ 20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase și prafuri, având 𝑒 < 0,7
DID
0,5 325 350

IC ≥ 0,75
0,7 285 300
0,5 300 325
0,5 < IC < 0,75
0,7 275 285
Cu plasticitate mijlocie: (10% < 𝐼𝑃 ≤ 20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având 𝑒 < 1,0
0,5 325 350
IC ≥ 0,75 0,7 285 300
1,0 225 250
0,5 300 325
Pământuri
0,5 < IC < 0,75 0,7 275 285
fine
1,0 200 225
Cu plasticitate mare (𝐼𝑃 > 20%): argile nisipoase, argile prăfoase și argile, având 𝑒 < 1,1
0,5 600 650
0,6 485 525
IC ≥ 0,75
0,8 325 350
1,1 260 300
0,5 550 600
BE
0,6 450 485

0,5 < IC < 0,75
0,8 300 325
1,1 225 260
Nota 1 - La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e și indicelui de consistență IC , se admite interpolarea
liniară a valorii presiunii convenționale de calcul după IC și e succesiv.
Nota 2 - În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate, aprecierea consistenței se poate face pe baza penetrării
dinamice în foraj sau a penetrării statice.
Valorile de bază din tabelele A4-1 

A4-4 corespund presiunilor convenționale pentru fundații având lățimea tălpii B = 1,0 m
și adâncimea de fundare față de nivelul terenului sistematizat D = 2,0 m.
51
(2) Pentru alte lățimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convențională se calculează cu relația:
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 + 𝐂𝐁 + 𝐂𝐃
𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯 = 𝐩
unde:
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 - valoarea de bază a presiunii convenționale pe teren, conform tabelelor 1
𝐩 4; 
RIN
𝐂𝐁 - corecția de lățime;
𝐂𝐃 - corecția de adâncime.
(2.1) Corecția de lățime
o Pentru B ≤ 5 m corecția de lățime se determină cu relația:
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 ∙ 𝐊 𝟏 ∙ (𝐁 − 𝟏)
𝐂𝐁 = 𝐩
unde:
K1 = 0,10 - pentru pământuri necoezive (cu excepția nisipurilor prăfoase),
K1 = 0,05 - pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive,
B - lățimea fundației.
o Pentru B > 5 m corecţia de lăţime este:
JAN TIC
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 pentru pământuri necoezive, cu excepția nisipurilor prăfoase;
𝐂𝐁 = 𝟎, 𝟒 ∙ 𝐩
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive.
𝐂𝐁 = 𝟎, 𝟐 ∙ 𝐩
NOTĂ: În ceea ce privește stabilirea corecției cu lățimea fundației pentru presiunea convențională, se va porni de la o valoare B rezultată
dintr-un calcul preliminar. Dacă în final valoarea definitivă a lui B nu diferă cu mai mult față de valoarea considerată inițial, atunci corecția și
implicit valoarea lui pconv nu se mai schimbă.
FLO
(2.2) Corecția de adâncime se determină cu relațiile:
o pentru D ≤ 2m
𝐃−𝟐
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 ∙
𝐂𝐃 = 𝐩
𝟒
o pentru D > 2m
𝐂𝐃 = 𝛄̅ ∙ (𝐃 − 𝟐)
unde:
D - adâncimea de fundare;
γ̅ - greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii fundației (calculată ca medie ponderată cu
AC
grosimea straturilor).
Tabel A4-5. Valorile presiunii convenționale de bază pentru umpluturi

Pământuri nisipoase și zguri (cu Nisipuri prăfoase, pământuri
excepția nisipurilor prăfoase) coezive, cenuși etc.
Denumirea terenului de fundare 𝐒𝐫
≤ 0,5 ≥ 0,8 ≤ 0,5 ≥ 0,8
𝐩̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
Umpluturi compactate realizate pe baza unei documentații de
250 200 180 150
execuție și controlate calitativ
Umpluturi de proveniență cunoscută, conținând materii organice
sub 6%, realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 180 150 120 100
10-12 ani și necompactate inițial.
Notă - Pentru valori 0,5 < Sr < 0,8 valorile presiunii convenționale se determină prin interpolare liniară.
DID
BE
52
Tabel A4-7. Valorile coeficienților adimensionali ai

ANEXA 4.4 presiunii plastice
𝛟 [°] 𝐍𝟏 𝐍𝟐 𝐍𝟑
Calculul presiunii plastice 0 0,000 1,000 3,142
2
RIN
0,029 1,116 3,320
Pentru fundații de formă dreptunghiulară, presiunea
4 0,061 1,245 3,510
plastică se calculează:
6 0,098 1,390 3,714
a) pentru construcții fără subsol
8 0,138 1,553 3,933
𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄̅ ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + 𝐪 ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 )
10 0,184 1,735 4,168
b) pentru construcții cu subsol
𝟐 ∙ 𝐪𝐞 + 𝐪𝐢 12 0,235 1,940 4,421
𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄̅ ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 ) 14 0,293 2,170 4,694
𝟑
unde 16 0,358 2,431 4,989
𝐦𝐥 – coeficient adimensional al condițiilor de lucru (Tabelul 18 0,431 2,725 5,309
A4-9); 20 0,515 3,059 5,657
JAN TIC
𝛄̅ – media ponderată a greutăților volumice de calcul ale 22 0,610 3,439 6,036
straturilor de sub fundație cuprinse pe o adâncimea de B/4 24 0,718 3,871 6,449
măsurată de la baza fundației; 26 0,842 4,366 6,902
𝐁 – latura mică a bazei fundației;
28 0,983 4,934 7,398
𝐪 – suprasarcina de calcul la adâncimea de fundare, lateral
30 1,147 5,587 7,945
față de fundație;
32 1,336 6,342 8,550
FLO
𝐜 – valoarea de calcul a coeziunii pământului de sub baza
fundației; 34 1,555 7,219 9,220
𝐍𝟏 , 𝐍𝟐 , 𝐍𝟑 – coeficienți adimensionali ai presiunii plastice, 36 1,810 8,240 9,965
definiți în funcție de valoarea de calcul a unghiului de 38 2,109 9,437 10,799
frecare interioară a pământului de sub baza fundației 40 2,461 10,846 11,733
(Tabelul A4-10); 42 2,878 12,514 12,787
o 𝐍𝟏 = 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝛑/(𝐜𝐨𝐭𝛟 − 𝛑/𝟐 + 𝛟) 44 3,375 14,502 13,982
o 𝐍𝟐 = 𝟏 + 𝛑/(𝐜𝐨𝐭𝛟 − 𝛑/𝟐 + 𝛟)
o 𝐍𝟑 = 𝛑 ∙ 𝐜𝐨𝐭𝛟/(𝐜𝐨𝐭𝛟 − 𝛑/𝟐 + 𝛟)
Nota 1 – Se admite determinarea presiunii ppl cu relațiile de mai
AC
sus și pentru fundațiile de formă specială în plan. Pentru fundații
cu baza circulară sau poligonală, latura echivalentă B se
calculează cu relația B = √F, unde F este aria bazei fundației de
formă dată.
Nota 2 – La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q, q e, q i ) se iau în
considerare greutatea pământului situat deasupra nivelului bazei
fundației precum și alte sarcini cu caracter permanent.
NOTA 3 – Pentru stările limită de exploatare coeficienții parțiali de
rezistență pentru pământuri, γM au valoarea egală cu 1,0.
Tabel A4-6. Valorile coeficientului adimensional al
condițiilor de lucru pentru calculul presiunii plastice
Denumirea terenului de fundare 𝐦𝐥
Bolovănișuri și pietrișuri cu interspațiile umplute cu
DID
1. nisip 2,0
Nisipuri cu excepția nisipurilor fine și prăfoase
Nisipuri fine
2. - uscate sau umede (Sr ≤ 0,8) 1,7
- foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) 1,6
Nisipuri prăfoase
3. - uscate sau umede (Sr ≤ 0,8) 1,5
- foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) 1,3
Pământuri coezive cu
4. - IC ≥ 0,5 1,4
- IC < 0,5 1,1
Bolovănișuri și pietrișuri cu interspațiile umplute cu
pământuri coezive cu ...
5. - IC ≥ 0,5 1,3
BE
- IC < 0,5 1,1
53
ANEXA 4.5
Valorile limită orientative ale deformațiilor structurilor și ale deplasărilor fundațiilor
RIN
Tabel A4-8. Valorile limită orientative ale deformațiilor și deplasărilor fundațiilor pentru construcții fără restricții de tasări,
neadaptate în mod special la tasări diferențiale
Deformații Deplasări (tasări)
Tipul construcției Valoare limită
Tipul deformației Valoare limită [-] Tipul deplasării
[mm]
1. Construcții civile și industriale cu structura de rezistență în cadre:
tasare absolută
a. din beton armat fără umplutură de zidărie sau panouri tasare relativă 0,002 80
maximă, smax
tasare absolută
b. metalice fără umplutură de zidărie sau panouri tasare relativă 0,004 120
maximă, smax
JAN TIC
tasare absolută
c. din beton armat cu umplutură de zidărie tasare relativă 0,001 80
maximă, smax
tasare absolută
d. metalice cu umplutură de zidărie sau panouri tasare relativă 0,002 120
maximă, smax
2. Construcții în structura cărora nu apar eforturi suplimentare datorită tasărilor neuniforme
FLO
tasare absolută
tasare relativă 0,006 150
maximă, smax
3. Construcții multietajate cu ziduri portante din:
tasare medie,
a. panouri mari încovoiere relativă, f 0,0007 100
sm
tasare medie,
b. zidărie din blocuri sau cărămidă, fără armare încovoiere relativă, f 0,001 100
sm
tasare medie,
c. zidărie din blocuri sau cărămidă armată încovoiere relativă, f 0,0012 150
sm
AC
înclinare transversală,
d. independent de materialul zidurilor 0,005 - -
tanθtr
4. Silozuri din beton armat:
turnul elevatoarelor și grupurile de celule sunt de înclinare longitudinală tasare medie,
a. 0,003 400
beton monolit și reazemă pe același radier continuu sau transversală tanθ sm
turnul elevatoarelor și grupurile de celule sunt de înclinare longitudinală tasare medie,
b. 0,003 300
b.a.p. și reazemă pe același radier sau transversală, tanθ sm
înclinare transversală, tasare medie,
0,003 250
tanθtr sm
c. turnul elevatoarelor rezemat pe un radier independent
înclinare longitudinală, tasare medie,
0,004 250
tanθl sm
grupuri de celule de beton monolit rezemate pe un înclinare longitudinală tasare medie,
d. 0,004 400
sau transversală, tanθ
DID
radier independent sm
grupuri de celule de b.a.p. rezemate pe un radier înclinare longitudinală tasare medie,
e. 0,004 300
independent sau transversală, tanθ sm
5. Coșuri de fum cu înălțimea H [m]:
tasare medie,
a. H < 100 m înclinare, tanθ 0,005 400
sm
tasare medie,
b. 100 ≤ H ≤ 200 m înclinare, tanθ 300
sm
tasare medie,
c. 200 < H ≤ 300 m înclinare, tanθ 1/2 H 200
sm
tasare medie,
d. H > 300 m înclinare, tanθ 100
sm
6. Construcții înalte, rigide
tasare medie,
H < 100 m înclinare, tanθ 0,004 200
sm
BE
54
ANEXA 4.6
unde
𝛔𝐳 – tensiunea normală verticală la adâncimea z;
𝛂𝟎 – coeficientul de distribuție al tensiunilor normale
Calculul tasării absolute prin metoda verticale, în centrul fundației, pentru presiuni uniform
distribuite, dat în tabelul A4-12, în funcție de L/B și z/B;
însumării pe straturi elementare
RIN
𝐋 – lungimea bazei fundației;
Schema de calcul și notațiile folosite sunt prezentate în Fig. 𝐁 – lățimea bazei fundației;
A4-2. 𝐳 – adâncimea planului de separație al stratului elementar
față de nivelul bazei fundației.
Tabel A4-9. Valorile coeficientului de distribuție al

tensiunilor normale verticale 𝛼0 , pentru puncte aflate sub
centrul fundației
Raportul laturilor L/B
z/B
1,0 1,1 1,2 1,4 1,6
0,0 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
JAN TIC
0,1 0,994 0,995 0,995 0,996 0,996
0,2 0,960 0,965 0,968 0,972 0,974
0,3 0,892 0,902 0,910 0,920 0,926
0,4 0,800 0,817 0,830 0,848 0,859
0,5 0,701 0,723 0,740 0,766 0,782
0,6 0,606 0,631 0,651 0,682 0,703
FLO
0,7 0,522 0,547 0,569 0,603 0,628
0,8 0,449 0,474 0,496 0,532 0,558
0,9 0,388 0,412 0,433 0,469 0,496
1,0 0,336 0,359 0,379 0,414 0,441
1,2 0,257 0,276 0,294 0,325 0,352
1,4 0,201 0,217 0,232 0,260 0,284
1,6 0,160 0,174 0,187 0,210 0,232
1,8 0,131 0,142 0,153 0,173 0,192
2,0 0,108 0,118 0,127 0,145 0,161
2,5 0,072 0,078 0,085 0,097 0,109
3,0 0,051 0,056 0,060 0,070 0,078
AC
3,5 0,038 0,041 0,045 0,052 0,059
4,0 0,029 0,032 0,035 0,040 0,046
Figura A4-2. Schema de calcul pentru calculul tasării 5,0 0,019 0,021 0,022 0,026 0,030
absolute folosind metoda însumării pe straturi elementare 6,0 0,013 0,014 0,016 0,018 0,021
7,0 0,010 0,011 0,012 0,013 0,015
Presiunea medie, pnet , la baza fundației se calculează:
𝐩𝐧𝐞𝐭 = 𝐩𝐞𝐟 − 𝛄 ∙ 𝐃 (5) Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea
unde straturilor se limitează la adâncimea 𝑧0 sub talpa fundației
𝐩𝐧𝐞𝐭 – presiunea netă medie la baza fundației; la care valoarea tensiunii normale verticale 𝜎𝑧 devine mai
𝐩𝐞𝐟 – presiunea efectivă medie la baza fundației; mică sau egală cu 20% din presiunea geologică 𝜎𝑔𝑧 la
𝐩𝐞𝐟 = 𝐍𝐄𝐝 /𝐀
adâncimea respectivă:
𝐍𝐄𝐝 – încărcarea de calcul totală la baza fundației
(încărcarea de calcul transmisă de construcție, Vd , la care 𝛔𝐳 ≤ 𝟎, 𝟐 ∙ 𝛔𝐠𝐳
se adaugă greutatea fundației și a umpluturii de pământ În situația în care limita inferioară a zonei active rezultă în
DID
care stă pe fundație);

cuprinsul unui strat având modulul de deformație liniară
𝐀 – aria bazei fundației;
𝛄 – greutatea volumică medie a pământului situat deasupra mult mai redus decât al straturilor superioare, sau având
nivelului bazei fundației; Es ≤ 5.000 kPa, adâncimea 𝑧0 se majorează prin
𝐃 – adâncimea de fundare. introducerea acestui strat, sau până la îndeplinirea
NOTĂ: În cazul gropilor de fundare cu lățimi mari (B > 10 m) condiției:
executate în terenuri coezive, când există posibilitatea ca fundul 𝛔𝐳 ≤ 𝟎, 𝟏 ∙ 𝛔𝐠𝐳
săpăturii să se umfle după excavare, efortul unitar mediu pe talpa
fundației se acceptă pnet = pef fără a condidera efectul de În cazul în care în cuprinsul zonei active stabilită apare un
descărcare al greutății pământului excavat. În acest caz, pentru
strat practic incompresibil (Es > 100.000 kPa) și există
calculul tasărilor în domeniul de presiuni pef < γ ∙ D, se pot utiliza
valorile modulului de deformație liniară la descărcare. siguranța că în cuprinsul acestuia, până la limita zonei
active, nu apar orizonturi mai compresibile, adâncimea
(3) Pământul situat sub nivelul tălpii de fundare se împarte
zonei active se limitează la suprafața acestui strat.
în straturi elementare, până la adâncimea corespunzătoare
limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se Tasarea absolută posibilă a fundației se calculează:
𝐧
constituie din pământ omogen și trebuie să aibă grosimea 𝛔𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐡𝐢
BE
𝐳𝐢
mai mica decât 𝟎, 𝟒 ∙ 𝐁. 𝐬 = 𝟏𝟎𝟑 ∙ 𝛃 ∙ ∑ [𝐦𝐦]
𝐄𝐬𝐢
𝟏
(4) Pe verticala centrului fundației, la limitele de separație unde
ale straturilor elementare, se calculează eforturile unitare 𝐬 – tasarea absolută probabilă a fundației;
verticale datorate presiunii nete transmise de talpa 𝛃 = 𝟎, 𝟖 – coeficient de corecție;
fundației: 𝛔𝐦𝐞𝐝
𝐳𝐢 – tensiunea normală verticală medie în stratul
elementar i;
𝐬𝐮𝐩
𝛔𝐳 = 𝛂𝟎 ∙ 𝐩𝐧𝐞𝐭 𝛔 + 𝛔𝐢𝐧𝐟 𝐳𝐢
𝛔𝐦𝐞𝐝
𝐳𝐢 = 𝐳𝐢 [𝐤𝐏𝐚]
𝟐
55
𝐬𝐮𝐩
𝛔𝐳𝐢 , 𝛔𝐢𝐧𝐟
𝐳𝐢 – tensiunea normală verticală la limita superioară, În lipsa încercărilor de teren, pentru calculul deformațiilor în
respectiv limita inferioară a stratului elementar i; faze preliminare de proiectare a construcțiilor speciale, CS,
𝐡𝐢 – grosimea stratului elementar i [m]; cât și pentru calculele definitive ale construcțiilor obișnuite,
𝐄𝐬𝐢 – modulul de deformație liniară al stratului elementar i, CO, se admite utilizarea modulului de deformație
kPa;
RIN
𝐧 – numărul de straturi elementare cuprinse în limita zonei edometric, Eoed .
active. Modulul de deformație liniară se calculează pe baza
Nota 1 – Pentru fundațiile de formă specială în plan, la care valorilor modulului edometric:
distribuția presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă,
tensiunile 𝜎𝑧 la limitele straturilor elementare se pot determina 𝐄𝐬 = 𝐄𝐨𝐞𝐝 ∙ 𝐌𝟎
folosind metoda punctelor de colț;
Nota 2 – Pentru distribuții de presiuni pe talpă diferite de cea Eoed – valoarea modulului de deformație edometric,
uniformă, calculul tensiunilor 𝜎𝑧 se efectuează cu metode
determinată în intervalul de eforturi cuprins între efortul
corespunzătoare.
geologic corespunzător adâncimii de recoltare a probei, σgz
Parametrii geotehnici de compresibilitate ale structurilor de
și efortul unitar vertical total la aceeași adâncime, σgz + σz ;
JAN TIC
pământ care intervin în calculul deformațiilor posibile ale
terenului de fundare sunt: M0 – coeficient de corecție pentru trecerea de la modulul de
- Modulul de deformație liniară, Es ; deformație edometric la modului de deformație liniară;
- Coeficientul de contracție transversală valoarea coeficientului M0 se determină experimental sau
(coeficientul lui Poisson), νs . se pot adopta valorile orientative indicate în Tabelul A4-13.
FLO
Parametrii geotehnici de compresibilitate se obțin prin: Pentru pământuri prăfoase și argiloase având IC < 0,5 sau
- Încercări pe teren e > 1,10 se acceptă M0 = 1 dacă nu se dispune de date
- Încercări în laborator experimentale.
- Calcul invers
- Utilizarea unor valori orientative
Tabel A4-10. Valorile coeficientului de corecție M0 pentru trecerea de la modulul de deformație edometric la modului de
deformație liniară
Indicele porilor, e
Denumirea pământurilor 𝐈𝐂
0,41-0,60 0,61-0,80 0,81-1,00 1,01-1,10
AC
Nisipuri - 1,0 1,0 - -
Nisip argilos, praf nisipos,
0,00 – 1,00 1,60 1,30 1,00 -
argilă nisipoasă
Praf, praf argilos, argilă 0,76 – 1,00 2,30 1,70 1,30 1,10
prăfoasă 0,50 – 0,75 1,90 1,50 1,20 1,00
0,76 – 1,00 1,80 1,50 1,30 1,20
Argilă, argilă grasă
0,50 – 0,75 1,50 1,30 1,10 1,00
În lipsa datelor din teren și/sau de laborator, la calculul deformațiilor pentru predimensionare se admite utilizarea valorilor
orientative date în tabelul A4-14.
Tabel A4-11. Valori orientative ale modulului de deformație liniară

DID
Caracterizarea pământurilor Indicele porilor

Compoziția 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
Originea IC
granulometrică Valori orientative ale modulului Es [kPa]
Nisipuri cu pietriș 50 000 40 000 30 000 - - - -
Pământuri
Nisipuri fine 48 000 38 000 28 000 18 000 - - -
necoezive
Nisipuri prăfoase 39 000 28 000 18 000 11 000 - - -
Praf nisipos 0,25 – 1,00 32 000 24 000 16 000 10 000 7 000 - -
Pământuri Aluviale, Praf, praf argilos, argilă 0,75 – 1,00 34 000 27 000 22 000 17 000 14 000 11 000 -
coezive
deluviale, prăfoasă, argilă nisipoasă 0,50 – 0,75 32 000 25 000 19 000 14 000 11 000 8 000 -
având 𝑆𝑟 ≥ lacustre 0,75 – 1,00 - 28 000 24 000 21 000 18 000 15 000 12 000
0,8 și Argilă, argilă grasă
0,50 – 0,75 - - 21 000 18 000 15 000 12 000 9 000
maximum
Praf nisipos 0,25 – 1,00 33 000 24 000 17 000 11 000 7 000 - -
5% materii Fluvio-
organice Praf, praf argilos, argilă 0,75 – 1,00 40 000 33 000 27 000 21 000 - - -
glaciare
prăfoasă, argilă nisipoasă 0,50 – 0,75 35 000 28 000 22 000 17 000 14 000 - -
În lipsa unor valori obținute experimentale, se pot adopta valorile indicate în tabelul A4-13
Tabel A4-12. Valori orientative ale coeficientului de contracție transversală (coeficientul lui Poisson)
BE
Denumirea pământurilor 𝝂𝒔
Bolovănișuri și pietrișuri 0,27
Nisipuri (inclusiv nisipuri prăfoase și nisipuri argiloase) 0,30
Praf, praf argilos, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă 0,35
Argilă, argilă grasă 0,42
56
𝛟′𝐝 – valoarea de calcul a unghiului de frecare internă în

ANEXA 4.7 termini de eforturi efective;
𝐛𝛄 , 𝐛𝐪 , 𝐛𝐜 – factori adimensionali pentru înclinarea bazei
Calculul capacității portante a terenului fundației;
o bq = bγ = (1 − α ∙ tan ϕ′d )2
RIN
de fundate
o bc = bq − (1 − bq )/(Nc ∙ tan ϕ′d )
a) Calculul capacității portante în condiții nedrenate
𝐬𝛄 , 𝐬𝐪 , 𝐬𝐜 – factori adimensionali pentru forma bazei
𝐑 𝐝 = 𝐀′ ∙ (𝛑 + 𝟐) ∙ 𝐜𝐮;𝐝 ∙ 𝐛𝐜 ∙ 𝐬𝐜 ∙ 𝐢𝐜 + 𝐪 fundației;
unde sq = 1 + (B ′ /L′) ∙ sinϕ′d
𝐑 𝐝 – valoarea de calcul a capacității portante; o rectangulară { sγ = 1 − 0,3 ∙ (B ′ /L′)
𝐀′ – aria redusă a bazei fundației; sc = (sq ∙ Nq − 1)/(Nq − 1)
o A′ = L′ ∙ B′ sq = 1 + sinϕ′d
o L′ = L − 2eL − lungimea redusă a bazei fundației o pătrată sau circulară { sγ = 0,7
o B ′ = B − 2eB − lățimea redusă a bazei fundației
sc = (sq ∙ Nq − 1)/(Nq − 1)
cu;d – valoarea de calcul a coeziunii nedrenate;
𝐢𝛄 , 𝐢𝐪 , 𝐢𝐜 – factor adimensionali pentru înclinarea încărcării V
JAN TIC
𝐛𝐜 – factor adimensional pentru înclinare bazei fundației;
produsă de încărcarea orizontală H;
o bc = 1 − 2 ∙ α/(π + 2)
o iγ = [1 − H/(V + A′ ∙ cd′ ∙ cotϕ′d )]m+1
𝛂 – înclinarea bazei fundației față de orizontală; o iq = [1 − H/(V + A′ ∙ cd′ ∙ cotϕ′d )]m
𝐬𝐜 – factor adimensional pentru forma bazei fundației; o ic = iq − (1 − iq )/(Nc ∙ tanϕ′d )
o sc = 1 + 0,2 ∙ (B ′ /L′) pentru o fundație rectangulară unde
FLO
o sc = 1,20 pentru o fundație pătrată sau circulară
o m = mB = [2 + (B ′ /L′)]/[1 + (B ′ /
𝐢𝐜 – factor adimensional pentru înclinarea încărcării Vd L′)] când H acționează în direcția lui B’
produsă de încărcarea orizontală Hd ; o m = mL = [2 + (L′ /B′)]/[1 + (L′ /
1 B′)] când H acționează în direcția lui L’
o ic = ∙ [1 + √1 − H ∙ (A′ ∙ cu;d )] pentru H ≤ A′ ∙ cu;d o m = mθ = mL ∙ cos2 θ + mB ∙ sin2 θ
2
𝐪 – suprasarcina totală la nivelul bazei fundației. unde θ este unghiul dintre direcția pe care acționează H și
direcția lui L′ ;
𝐪′ – suprasarcina efectivă la nivelul bazei fundației;
𝛄′ – valoarea de calcul a greutății volumice efective a
pământului sub baza fundației.
AC
Tabel A4-13. Valorile coeficienților adimensionali ai
capacității portante
𝛟 [°] 𝐍𝛄 𝐍𝐪 𝐍𝐜
0 0,000 1,000 5,142
2 0,007 1,197 5,632
4 0,030 1,433 6,185
6 0,075 1,716 6,813
8 0,148 2,058 7,527
10 0,257 2,471 8,345
12 0,415 2,974 9,285
14 0,635 3,586 10,370
16 0,937 4,335 11,631
18 1,349 5,258 13,104
DID
20 1,904 6,399 14,835

22 2,652 7,821 16,883
24 3,657 9,603 19,324
26 5,012 11,854 22,254
28 6,842 14,720 25,803
30 9,325 18,401 30,140
Figura A4-2. Schema de calcul a ariei efective
32 12,718 23,177 35,490
b) Calculul capacității portante în condiții drenate 34 17,390 29,440 42,164
36 23,883 37,752 50,585
𝐑 𝐝 = 𝐀′ ∙ 𝐩𝐜𝐫 38 33,009 48,933 61,352
𝐩𝐜𝐫 = (𝟎, 𝟓 ∙ 𝛄′ ∙ 𝐁′ ∙ 𝐍𝛄 ∙ 𝐛𝛄 ∙ 𝐬𝛄 ∙ 𝐢𝛄 + 𝐪′ ∙ 𝐍𝐪 ∙ 𝐛𝐪 ∙ 𝐬𝐪 ∙ 𝐢𝐪 + 𝐜𝐝′ 40 46,002 64,195 75,313
∙ 𝐍𝐜 ∙ 𝐛𝐜 ∙ 𝐬𝐜 ∙ 𝐢𝐜 ) 42 64,776 85,374 93,706
unde 44 92,367 115,308 118,369
𝐑 𝐝 – valoarea de calcul a capacității portante;
𝐀′ – aria redusă a bazei fundației;
o A′ = L′ ∙ B′
o L′ = L − 2eL − lungimea redusă a bazei fundației
BE
o B ′ = B − 2eB − lățimea redusă a bazei fundației

𝐜𝐝′ – valoarea de calcul a coeziunii efective;
𝐍𝜸 , 𝐍𝐪 , 𝐍𝐜 – factori adimensionali pentru capacitate
portantă;
o Nγ = 2 ∙ (Nq − 1) ∙ tan δ , în care δ = ϕ′d /2
′
o Nq = eπ∙tanϕ ∙ tan2(45 + ϕ′ /2)
o Nc = (Nq − 1) ∙ cot ϕ′d
57
𝟎<𝐍 ̅ ≤ 𝟏, |𝐕̅| ≤ 𝟏
ANEXA 4.8 Pământ necoeziv. Pentru pământurile necoezive uscate
sau pentru pământurile saturate fără o acumulare de
Capacitatea portantă a fundațiilor de presiune interstițială semnificativă, capacitatea portantă
ultimă a fundației sub o sarcină verticală centrică 𝐍𝐦𝐚𝐱 este
suprafață în condiții seismice (SR EN
RIN
𝟏 𝐚𝐯
1998-5:2004) 𝐍𝐦𝐚𝐱 = ∙ 𝛒 ∙ 𝐠 ∙ (𝟏 ± ) ∙ 𝐁𝟐 ∙ 𝐍𝛄
𝟐 𝐠
(1) Stabilitatea în raport cu starea limită de pierdere a unde
𝐠 – accelerația gravitațională;
capacității portante în condiții seismice a unei fundații 𝐚𝐯 – accelerația verticală a pământului, care poate fi egală
directe pe un pământ omogen poate fi verificată cu expresia cu 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐚𝐠 ∙ 𝐒 și
următoare, care face legătura dintre rezistența pământului, 𝐍𝛄 – coeficientul capacității portante, funcție de valoarea de
efectele acțiunii seismice de calcul (NEd , VEd , MEd ) la nivelul calcul a unghiului de frecare a pământului 𝛟′𝐝 (care include
fundațiilor și forțele de inerție în pământ: coeficientul parțial al materialului 𝛄𝐌 )
′
(𝟏 − 𝐞 ∙ 𝐅̅)𝐜𝐓 ∙ (𝛃 ∙ 𝐕̅)𝐜𝐓 (𝟏 − 𝐟 ∙ 𝐅̅)𝐜𝐌 (𝛄 ∙ 𝐌̅ )𝐜𝐌 Forța normală a pământului, adimensională, 𝐅̅ este:
JAN TIC
′ + ≤𝟏
̅ ) ∙ [(𝟏 − 𝐦𝐅̅ ) − 𝐍
(𝐍 𝐚 𝐤 𝐤 ̅] 𝐛 ̅ ) [(𝟏 − 𝐦 ∙ 𝐅̅ ) ′ − 𝐍
(𝐍 𝐜 𝐤 𝐤 ̅ ]𝐝
𝐚𝐠
unde: 𝐅̅ =
𝐠 ∙ 𝐭𝐚𝐧𝛟′𝐝
𝛄𝐑𝐃 ∙ 𝐍𝐄𝐝
̅=
𝐍
𝐍𝐦𝐚𝐱 Următoarea limitare se aplică expresiei generale:
𝛄𝐑𝐃 ∙ 𝐕𝐄𝐝
̅
𝐕= ′
̅ ≤ (𝟏 − 𝐦 ∙ 𝐅̅)𝐤
FLO
𝐍𝐦𝐚𝐱 𝟎<𝐍
𝛄𝐑𝐃 ∙ 𝐌𝐄𝐝
̅ =
𝐌 Valorile numerice ale coeficienților din expresia generală a
𝐁 ∙ 𝐍𝐦𝐚𝐱
capacității portante, conform timpului de pământ sunt
Nmax – capacitatea portantă ultimă a fundației încărcată cu indicate în tabelul A4.7
o sarcină verticală centrică; Tabel A4-14. Parametri numerici pentru calculul
B – lățimea fundației; capacității portante a fundațiilor de suprafață în condiții
F – forța de inerție a terenului (pământului), adimensională; seismice
γRd – coeficient parțial al modelului (Tabelul A4-8); Pământ cu
′ Coeficient Pământ coezive
a, b, c, d, e, f, m, k, k ′ , cT , cM , cM , β, γ – parametrii numerici fricțiune
AC
dependenți de tipul de pământ (Tabelul A4-7). a 0,70 0,92
b 1,29 1,25
Pământuri pur coezive. Pentru pământurile pur coezive c 2,14 0,92
sau cele necoezive saturate, capacitatea portantă ultimă d 1,81 1,25
sub sarcină verticală centrică 𝑁𝑚𝑎𝑥 este: e 0,21 0,41
f 0,44 0,32
𝐜̅ m 0,21 0,96
𝐍𝐦𝐚𝐱 = (𝛑 + 𝟐) ∙ ∙𝐁
𝛄𝐌 k 1,22 1,00
unde k' 1,00 0,39
c̅ – rezistența forfecare nedrenată a pământului, cu , pentru cT 2,00 1,14
pământurile coezive sau este rezistența la forfecare cM 2,00 1,01
c'M 1,00 1,01
nedrenată a pământului, τcy,u pentru pământurile
β 2,57 2,90
necoezive; γ 1,85 2,80
γM – coeficientul parțial al materialului
DID
În situațiile cele mai des întâlnite, 𝐹 poate fi egal cu 0 pentru

Forța de inerție a pământului (adimensională) 𝐹̅ este
pământurile coezive. Pentru pământurile necoezive, 𝐹 se
𝛒 ∙ 𝐚𝐠 ∙ 𝐒 ∙ 𝐁
𝐅̅ = poate neglija dacă 𝐚𝐠 𝐒 < 𝟎, 𝟏𝐠.
𝐜̅
unde Coeficientul parțial al modelului 𝛾𝑅𝑑 are valorile indicate în
ρ – densitarea pământului; tabelul A4.8
ag - valoarea de calcul a accelerației pământului din clasa A
Tabel A4-15. Valorile coeficientului parțial al modelului
(ag = γ1 ∙ agR ); 𝛄𝐑𝐝
agR – valoarea de referință de vârf a accelerației pământului
din clasa A; Nisip în stare de Nisip Nisip
Argilă Argilă
𝛄𝟏 – coeficient de importanță; îndesare medie afânat afânat
nesensitivă sensitivă
𝐒 – parametru caracteristic al clasei pământului definit în până la îndesat uscat saturat
EN 1998-1:2004. 1,00 1,15 1,50 1,00 1,15
Următoarele limitări se aplică expresiei generale a
capacității portante:
BE
58
ANEXA 4.9
Recomandări privind armarea fundațiilor
1. Barele Φ3 reazemă direct pe partea superioară a fundației, fără a mai fi necesare cârlige.
RIN
2. L1 este lungimea de suprapunere a barelor Φ3 .
3. Diametrul mustăților este egal cu diametrul barelor Φ3 . L4 trebuie să fie ≥ lbd , dar lungimea lbd este definită în EC2 pentru
cazul cel mai defavorabil. În acest caz acoperirea pentru barele Φ3 este foarte mare. Vezi (12), p. 69. O valoare sigură este
2 2
l′bd = lbd . Dacă L4 < lbd , adesea o soluție mai potrivită decât creșterea grosimii fundației este să se folosească două bare
3 3
de ancoraj pentru fiecare bară Φ3 din stâlp. Suma ariilor secțiunilor celor două bare trebuie să nu fie mai mică de aria secțiunii
2
barelor Φ3 , dar diametrul lor trebuie să fie astfel încât lbd < L4 , unde lbd este lungimea de ancoraj. Detaliul de execuție este
3
cel de la punctul (a). Această regulă poate fi aplicată oriunde acoperirea este ≥ 10Φ dar nu sub 10cm.
JAN TIC
4. r1 = 7,5 cm dacă betonul din fundații este turnat direct pe pământ.
5. r2 = 2,5 cm dar nu mai mic de Φ4 .
FLO
AC
DID
BE
7. Lungimea L3 trebuie să fie suficientă pentru a lega barele de ancoraj Φ3 de etrierii Φ5 . (nu trebuie să fie mai puțin de 2s,
unde s este distanța dintre barele Φ5 )
8. Etrierii mustăților au rol doar de a menține pe poziție carcasa mustăților în timpul betonării fundației. Etrierii mustăților nu
sunt aceiași ca cei din stâlp.
59
9. Partea superioară a fundației este nivelată cu excepția zonei de contact cu viitorul stâlp, unde trebuie asigurată o suprafață
rugoasă.
10. În pământuri moi, ultimii 25 cm se sapă cu puțin timp înainte de turnarea betonului de egalizare pentru a se asigura că
pământul nu este înmuiat de ploaie chiar înainte de turnarea betonului.
RIN
11. Pământul trebuie compactat înainte de turnarea betonului de egalizare.
12. Betonul de egalizare de sub fundație trebuie compactat. Grosimea standard de 10 cm poate fi variată pentru a depăși
toleranțele de nivel;
13. Dacă fundația este realizată în pământuri ce reprezintă medii agresive trebuie protejată de o membrană din asfalt.
14. Înainte de turnarea betonului din stâlp, suprafața de contact trebuie curățată și spălată cu presiune. Betonul trebuie să nu
fie turnat înainte ca suprafața să se usuce.
JAN TIC
FLO
AC
DID
BE
60
𝐩𝐦𝐞𝐝 ≤ 𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯
ANEXA 4.10 𝟗𝟐𝟎
= 𝟑𝟖𝟐 ⇒ 𝟐𝟖𝟔, 𝟓 ∙ 𝐋𝟐 = 𝟗𝟐𝟎 ⇒ 𝐋 = √
𝟗𝟐𝟎
𝟎, 𝟕𝟓 ∙ 𝐋𝟐 𝟐𝟖𝟔, 𝟓
Exemplu de calcul
𝐋 = 𝟏, 𝟕𝟗 𝐦
RIN
Date de intrare (5) Dimensiunile fundației rezultate în urma
predimensionării sunt:
(1) Caracteristicile terenului de fundare
𝐋 = 𝟏, 𝟖𝟎 𝐦
o valoarea caracteristică a greutății volumice 𝐁 = 𝟏, 𝟒𝟎 𝐦
𝛄𝐤 = 𝟏𝟗, 𝟑𝟓 𝐤𝐍/𝐦𝟑
o valoarea caracteristică a unghiului de frecare internă Verificarea la SLEN
𝛟𝐤 = 𝟐𝟏°
o valoarea caracteristică a coeziunii Valorile de calcul a parametrilor geotehnici se determină
𝐜𝐤 = 𝟏𝟎 𝐤𝐏𝐚 prin împărțirea valorilor caracteristice la coeficienții parțiali
o modulul de deformație edometrică de siguranță. Pentru starea limită a exploatării normale
JAN TIC
𝐄𝐨𝐞𝐝 = 𝟕𝟗𝟎𝟓 𝐤𝐏𝐚 (SLEN) coeficienților parțiali de siguranță au valoare 1,00.
o indicele de plasticitate Deci valorile de calcul a parametrilor geotehnici sunt egale
𝐈𝐏 = 𝟐𝟏%
cu valorile caracteristice ale acestora.
o indicele de consistență
𝐈𝐂 = 𝟎, 𝟔𝟗 (1) Limitarea încărcărilor transmise la teren
FLO
o indicele porilor
o Valoarea de calcul a greutății volumice în stare naturală
𝐞 = 𝟎, 𝟔𝟖
𝛄𝐝 = 𝟏𝟗, 𝟑𝟓 𝐤𝐍/𝐦𝟑
(2) Eforturile la baza stâlpului pentru SLEN o Valoarea de calcul a unghiului de frecare internă
o forța axială la baza stâlpului 𝛟𝐝 = 𝟐𝟏°
𝐍𝐒𝐋𝐄𝐍 = 𝟕𝟖𝟎 𝐤𝐍 o Valoarea de calcul a coeziunii
𝐜𝐝 = 𝟏𝟎 𝐤𝐏𝐚
o forța tăietoare la baza stâlpului
o Coeficientul adimensional al condițiilor de lucru (pământ
𝐓𝐒𝐋𝐄𝐍 = 𝟎 𝐤𝐍 coeziv cu 𝐼𝐶 > 0,5)
o momentul încovoietor la baza stâlpului 𝐦𝐥 = 𝟏, 𝟒𝟎
AC
o Suprasarcina la nivelul tălpii fundației
𝐌𝐒𝐋𝐄𝐍 = 𝟎 𝐤𝐍
𝐪 = 𝛄𝐝 ∙ 𝐃𝐟 = 𝟏𝟗, 𝟑𝟓 ∙ 𝟏, 𝟏𝟎 = 𝟐𝟏, 𝟐𝟗 𝐤𝐏𝐚
(3) Eforturi la baza stâlpului pentru SLU o Coeficienții adimensionali ai presiunii plastice
𝛑
o forța axială la baza stâlpului 𝐍𝟏 = 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝛑 = 𝟎, 𝟓𝟔𝟏
𝐍𝐒𝐋𝐔 = 𝟗𝟐𝟎 𝐤𝐍 𝐜𝐨𝐭𝛟 − + 𝛟
𝟐
o forța tăietoare la baza stâlpului
𝛑
𝐍𝟐 = 𝟏 + 𝛑 = 𝟑, 𝟐𝟒𝟑
𝐓𝐒𝐋𝐔 = 𝟑𝟎 𝐤𝐍 𝐜𝐨𝐭𝛟 − + 𝛟
𝟐
o momentul încovoietor la baza stâlpului 𝐜𝐨𝐭𝛟
𝐌𝐒𝐋𝐔 = 𝟏𝟒𝟎 𝐤𝐍 𝐍𝟑 = 𝛑 ∙ 𝛑 = 𝟓, 𝟖𝟒𝟐
𝐜𝐨𝐭𝛟 − + 𝛟
𝟐
(4) Adâncimea de fundare o Presiunea plastică
𝐃𝐟 = 𝟏, 𝟏𝟎 𝐦 𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄̅ ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + 𝐪 ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 )
𝐩𝐩𝐥 = 𝟏, 𝟒𝟎 ∙ (𝟐𝟏, 𝟐𝟗 ∙ 𝟏, 𝟒𝟎 ∙ 𝟎, 𝟓𝟔𝟏 + 𝟐𝟏, 𝟐𝟗 ∙ 𝟑, 𝟐𝟒𝟑 + 𝟏𝟎
DID
(5) Dimensiunile stâlpului

𝐛𝐬 = 𝟎, 𝟒𝟓 𝐦 ∙ 𝟓, 𝟖𝟒𝟐) = 𝟐𝟎𝟎 𝐤𝐏𝐚
𝐥𝐬 = 𝟎, 𝟔𝟎 𝐦 o Forța verticală pe baza fundației
𝐍𝐄𝐝 = 𝐍𝐒𝐋𝐄𝐍 + 𝐃𝐟 ∙ 𝐀 ∙ 𝛄𝐦𝐞𝐝 = 𝟕𝟖𝟎 + 𝟏, 𝟏𝟎 ∙ 𝟏, 𝟖 ∙ 𝟏, 𝟒𝟎 ∙ 𝟐𝟎
Predimensionarea fundației 𝐍𝐄𝐝 = 𝟖𝟑𝟓, 𝟒𝟒 𝐤𝐍
o Presiunea efectivă pe talpă
Pentru această etapă se consideră presiunea medie pe 𝐍𝐄𝐝 𝟖𝟑𝟓, 𝟒𝟒
𝐩𝐞𝐟 = = = 𝟑𝟑𝟏, 𝟓 𝐤𝐏𝐚
talpă determinată de eforturile de la baza stâlpului pentru 𝐀 𝟏, 𝟖𝟎 ∙ 𝟏, 𝟒𝟎
SLU o Coeficientul de utilizare
𝐩𝐞𝐟
𝚲𝟏 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟏𝟔𝟔% > 𝟏𝟎𝟎% − 𝐍𝐔 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă!
(1) Se consideră 𝐩𝐩𝐥
𝐁 𝐛𝐬 𝟎, 𝟒𝟓
= = = 𝟎, 𝟕𝟓 Pentru că verificarea nu este îndeplinită trebuie modificate
𝐋 𝐥𝐬 𝟎, 𝟔𝟎
dimensiunile fundației. Noile dimensiuni sunt:
𝐀 = 𝐁 ∙ 𝐋 = 𝟎, 𝟕𝟓 ∙ 𝐋𝟐
𝐋 = 𝟐, 𝟒𝟎 𝐦
(2) Presiunea medie pe talpa fundației 𝐁 = 𝟏, 𝟖𝟎 𝐦
𝐍𝐒𝐋𝐔 𝟗𝟐𝟎 𝐩𝐩𝐥 = 𝟐𝟎𝟔 𝐤𝐏𝐚
BE
𝐩𝐦𝐞𝐝 = =
𝐀 𝟎, 𝟕𝟓 ∙ 𝐋𝟐 𝐩𝐞𝐟 = 𝟐𝟎𝟐, 𝟓 𝐤𝐏𝐚
𝚲𝟐 = 𝟗𝟖, 𝟒𝟒 < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă‼!
(3) Presiunea convențională (Anexa 4.3)
𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯 = 𝟑𝟖𝟐 𝐤𝐍/𝐦𝟐 (2) Limitarea deplasărilor fundației
(4) Condiția de verificare o Modulul de deformație liniară
𝐄 = 𝐌𝟎 ∙ 𝐄𝐨𝐞𝐝 = 𝟏, 𝟒𝟎 ∙ 𝟕𝟗𝟎𝟓 = 𝟏𝟏𝟎𝟔𝟕 𝐤𝐏𝐚
o Presiunea netă
𝐩𝐧𝐞𝐭 = 𝐩𝐞𝐟 − 𝛄 ∙ 𝐃𝐟 = 𝟐𝟎𝟐, 𝟓 − 𝟏𝟗, 𝟑𝟓 ∙ 𝟏, 𝟏𝟎 = 𝟏𝟖𝟏, 𝟐 𝐤𝐏𝐚
61
În tabelul următor este prezentat calculul tasărilor folosind metoda însumărilor tasărilor straturilor elementare conform Anexei
Metoda însumării tasărilor pe straturi elementare
4.6.
D = 1,10 [m] adâncimea de fundare
RIN
γ1 = 19,35 [kN/m3] greutatea volumică a pământului în stare naturală pentru stratul 1
E1 = 11067 [kPa] modulul de deformație liniară pentru stratul 1
B = 1,80 [m] lățimea tălpii fundației
0,4B = 0,72 [m] grosimea maximă a stratului elementar
L = 2,40 [m] lungimea tălpii fundației
L/B = 1,33 [m] raportul dimensiunilor tălpii fundației
pnet = 181,3 [kPa] presiunea netă la nivelul tălpii fundației
JAN TIC
Strat
Nr. strat hi zi γi σgz 0,2σgz zi/B α0 σzi σzi,med Esi si
elem. [m] [m] [kN/m ] 3
[kPa] [kPa] [-] [-] [kPa] [kPa] [kPa] [mm]
0,0 0,0 19,35 21,3 4,3 0,00 1,000 181,27 - - -
1
0,6 0,6 19,35 32,9 6,6 0,33 0,894 162,13 171,70 11067 9,31
FLO
2 0,6 1,2 19,35 44,5 8,9 0,67 0,619 112,19 137,16 11067 7,44
3 0,6 1,8 19,35 56,1 11,2 1,00 0,403 73,02 92,61 11067 5,02
1
4 0,6 2,4 19,35 67,7 13,5 1,33 0,270 48,96 60,99 11067 3,31
5 0,6 3,0 19,35 79,3 15,9 1,67 0,190 34,38 41,67 11067 2,26
6 0,6 3,6 19,35 90,9 18,2 2,00 0,139 25,20 29,79 11067 1,62
7 0,6 4,2 19,35 102,6 20,5 2,33 0,106 19,16 22,18 11067 1,20
Δs = 24,1 [mm]
𝛂=𝟎
AC
o Tasarea absolută
𝐬𝐞𝐟 = 𝟐𝟒, 𝟏 𝐦𝐦 𝐛𝛄 = 𝐛𝐪 = 𝐛𝐜 = 𝟏, 𝟎𝟎
o Tasarea admisibilă (Anexa A4.5) o Factori adimensionali pentru forma bazei fundației
𝐬𝐚𝐝𝐦 = 𝟖𝟎 𝐦𝐦 𝐬𝛄 = 𝟎, 𝟕𝟒
o Coeficient de utilizare 𝐬𝐪 = 𝟏, 𝟐𝟔
𝐬𝐞𝐟 𝟐𝟒, 𝟏 𝐬𝐜 = 𝟏, 𝟑𝟐
𝚲𝟑 = = = 𝟑𝟎% > 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă‼!
𝐬𝐚𝐝𝐦 𝟖𝟎 o Factorii adimensionali pentru înclinarea încărcării
𝐦 = 𝟏, 𝟒𝟕
Verificarea la SLU 𝐢𝛄 = 𝟎, 𝟗𝟑
o Valoarea de calcul a încărcării verticale
𝐢𝐪 = 𝟎, 𝟗𝟔
𝐕𝐝 = 𝐍𝐒𝐋𝐔 + 𝐀 ∙ 𝐃𝐟 ∙ 𝛄𝐦𝐞𝐝 = 𝟏𝟎𝟏𝟓 𝐤𝐍 𝐢𝐜 = 𝟎, 𝟗𝟓
o Valoarea de calcul a încărcării orizontate o Presiunea ultimă
𝐇𝐝 = 𝐓𝐒𝐋𝐔 = 𝟑𝟎 𝐤𝐍 𝐩𝐮𝐥 = 𝟐𝟔𝟏 𝐤𝐏𝐚
DID
o Valoarea de calcul a momentului încovoietor o Capacitatea portantă

𝐌𝐝 = 𝐌𝐒𝐋𝐔 + 𝐓𝐒𝐋𝐔 ∙ 𝐃𝐟 = 𝟏𝟕𝟑 𝐤𝐍𝐦 𝐑 𝐝 = 𝟗𝟔𝟗 𝐤𝐍
o Excentricitatea forței o Coeficientul de utilizare
𝐌𝐝 𝐕𝐝 𝟏𝟎𝟏𝟓
𝐞𝐋 = = 𝟎, 𝟏𝟕 𝐦 𝚲𝟒 = = = 𝟏𝟎𝟓% > 𝟏𝟎𝟎% − 𝐍𝐔 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă‼!
𝐕𝐝 𝐑𝐝 𝟗𝟔𝟗
o Lungimea efectivă a bazei fundației o Se modifică dimensiunile fundației
𝐋′ = 𝐋 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐋 = 𝟐, 𝟎𝟔 𝐦 𝐁 = 𝟏, 𝟗𝟎 𝐦
o Lățimea efectivă a bazei fundației
𝐋 = 𝟐, 𝟓𝟎 𝐦
𝐁′ = 𝐁 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐁 = 𝟏, 𝟖𝟎 𝐦 𝐕𝐝 = 𝟏𝟎𝟐𝟒, 𝟓 𝐤𝐍
𝐑 𝐝 = 𝟏𝟎𝟕𝟗 𝐤𝐍
o Aria efectivă a bazei fundației
𝚲𝟒 = 𝟗𝟓% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă ‼!
𝐀′ = 𝐁′ ∙ 𝐋′ = 𝟑, 𝟕𝟏 𝐦
o Presiunea medie pe aria redusă
𝐕𝐝
𝐩𝐦𝐞𝐝 = = 𝟐𝟕𝟒 𝐤𝐏𝐚
𝐀′ Fundații tip talpă din beton armat
o Valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară
𝛟′𝐝 = 𝐚𝐭𝐚𝐧((𝐭𝐚𝐧𝛟𝐤 ) /𝟏, 𝟐𝟓) = 𝟏𝟕, 𝟎𝟕° (1) Caracteristici geometrice
BE
o Valoarea de calcula coeziunii o Lățimea bazei fundației

𝐜𝐤
𝐜𝐝 = = 𝟖 𝐤𝐏𝐚 𝐁 = 𝟏, 𝟗𝟎 𝐦
𝟏, 𝟐𝟓 o Lungimea bazei fundației
o Factorii adimensionali pentru capacitate portantă 𝐋 = 𝟐, 𝟓𝟎 𝐦
𝐍𝛄 = 𝟏, 𝟏𝟒
o Aria bazei fundației
𝐍𝐪 = 𝟒, 𝟖𝟏 𝐀 = 𝐁 ∙ 𝐋 = 𝟒, 𝟕𝟓 𝐦𝟐
𝐍𝐜 = 𝟏𝟐, 𝟑𝟖
o Adâncimea de fundare
o Factorii adimensionali pentru înclinarea bazei
62
𝐃𝐟 = 𝟏, 𝟏𝟎 𝐦 𝐋 − 𝐥𝐱
𝐩𝟎 = 𝐩𝟐 + ∙ (𝐩𝟏 − 𝐩𝟐 ) = 𝟐𝟏𝟐, 𝟖 𝐤𝐏𝐚
o Dimensiunile în secțiune ale stâlpului 𝐋
𝐛𝐬 = 𝟎, 𝟒𝟓 𝐦
𝐥𝐬 = 𝟎, 𝟔𝟎 𝐦
o Lățimea consolei fundației
RIN
𝐋 𝐥𝐬
𝐥𝐱 = − = 𝟎, 𝟗𝟓 𝐦
𝟐 𝟐
𝐁 𝐛𝐬
𝐥𝐲 = − = 𝟎, 𝟕𝟐𝟓 𝐦
𝟐 𝟐
o Înălțimea fundației (grosimea tălpii)
𝐇 = 𝟔𝟎𝟎 𝐦𝐦
Vedere laterală
JAN TIC
0,65
FLO
(5) Caracteristicile materialelor
Vedere de sus
o Clasa de expunere: XC2
o Clasa de rezistență: C20/25
o Valoarea caracteristică a betonului
stâlp 𝐟𝐜𝐤 = 𝟐𝟎 𝐌𝐏𝐚
o Coeficientul parțial de siguranță pentru beton
𝛄𝐜 = 𝟏, 𝟓𝟎
o Valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului
AC
𝐟𝐜𝐤 𝟐𝟎
𝐟𝐜𝐝 = = = 𝟏𝟑, 𝟑𝟑 𝐌𝐏𝐚
𝛄𝐜 𝟏, 𝟓𝟎
o Tip oțel: B500
o Valoarea caracteristică a rezistenței la întindere a oțelului
𝐟𝐲𝐤 = 𝟓𝟎𝟎 𝐌𝐏𝐚
(2) Eforturi la baza stâlpului o Coeficientul parțial de siguranță al oțelului
o Forța axială la baza stâlpului
𝛄𝐬 = 𝟏, 𝟏𝟓
𝐍𝐒𝐋𝐔 = 𝟗𝟐𝟎 𝐤𝐍 o Valoarea de calcul a rezistenței la întinderea a oțelului
𝐟𝐲𝐤
o Forța tăietoare la baza stâlpului 𝐟𝐲𝐝 = = 𝟒𝟑𝟓 𝐌𝐏𝐚
𝐓𝐒𝐋𝐔 = 𝟑𝟎 𝐤𝐍 𝛄𝐬
o Momentul încovoietor la baza stâlpului (6) Acoperirea cu beton
𝐌𝐒𝐋𝐔 = 𝟏𝟒𝟎 𝐤𝐍𝐦
o Clasa structurală: S6
DID
(3) Eforturi pe baza fundației 𝐜𝐦𝐢𝐧,𝐛 = 𝟏𝟒 𝐦𝐦

o Forța axială 𝐜𝐦𝐢𝐧,𝐝𝐮𝐫 = 𝟑𝟓 𝐦𝐦
𝐍𝐝 = 𝐍𝐒𝐋𝐔 = 𝟗𝟐𝟎 𝐤𝐍 𝐜𝐦𝐢𝐧 = 𝟑𝟓 𝐦𝐦
𝚫𝐜𝐝𝐞𝐯 = 𝟏𝟎 𝐦𝐦
o Momentul încovoietor
𝐜𝐧𝐨𝐦 = 𝟒𝟓 𝐦𝐦
𝐌𝐝 = 𝐌𝐒𝐋𝐔 + 𝐓𝐒𝐋𝐔 ∙ 𝐇 = 𝟏𝟒𝟎 + 𝟑𝟎 ∙ 𝟎, 𝟔 = 𝟏𝟓𝟖 𝐤𝐍𝐦 𝐝 = 𝐇𝟎 = 𝐇 − 𝐜𝐧𝐨𝐦 = 𝟓𝟓𝟓 𝐦𝐦
(4) Presiuni pe talpă

(7) Armarea longitudinală pe direcția X
o Excentricitatea forței concentrate
𝐌𝐝 o Momentul încovoietor de calcul în secțiunea y-y
𝐞𝐋 = = 𝟎, 𝟏𝟕𝟐 𝐦 𝐥𝟐𝐱 𝐥𝟐𝐱
𝐍𝐝 𝐌𝐄𝐝,𝐲 = 𝐁 ∙ [𝐩𝟎 ∙ + (𝐩𝟏 − 𝐩𝟎 ) ∙ ] = 𝟐𝟏𝟕, 𝟏𝟕 𝐤𝐍𝐦
o Presiunea maximă pe talpa fundației 𝟐 𝟑
𝐍𝐝 𝟔 ∙ 𝐌𝐝 o Lățimea secțiunii (lungimea bazei fundației)
𝐩𝟏 = +
𝐁 ∙ 𝐋 𝐁 ∙ 𝐋𝟐 𝐛𝐲 = 𝐁 = 𝟏𝟖𝟎𝟎 𝐦𝐦
𝟗𝟐𝟎 𝟔 ∙ 𝟏𝟓𝟖
𝐩𝟏 = + = 𝟐𝟕𝟑, 𝟓 𝐤𝐏𝐚 o Valoarea relativă a momentului încovoietor de calcul
𝟏, 𝟗𝟎 ∙ 𝟐, 𝟓𝟎 𝟏, 𝟗𝟎 ∙ 𝟐, 𝟓𝟎𝟐 𝐌𝐄𝐝,𝐲
𝛍𝐲 = = 𝟎, 𝟎𝟏𝟏
BE
o Presiunea minimă pe talpa fundației 𝐟𝐜𝐝 ∙ 𝐁 ∙ 𝐝𝟐

𝐍𝐝 𝟔 ∙ 𝐌𝐝
𝐩𝟐 = − 𝛚𝐲 = 𝟏 − √𝟏 − 𝟐 ∙ 𝛍 𝐲 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟏
𝐁 ∙ 𝐋 𝐁 ∙ 𝐋𝟐
𝟗𝟐𝟎 𝟔 ∙ 𝟏𝟓𝟖
𝐩𝟐 = − = 𝟏𝟏𝟑, 𝟗 𝐤𝐏𝐚 o Aria de armare necesară
𝟏, 𝟗𝟎 ∙ 𝟐, 𝟓𝟎 𝟏, 𝟗𝟎 ∙ 𝟐, 𝟓𝟎𝟐
𝐟𝐜𝐝
o Presiunea medie pe talpa fundației 𝐀𝐬,𝐲 = 𝛚 ∙ 𝐁 ∙ 𝐝 ∙ = 𝟗𝟎𝟓 𝐦𝐦𝟐
𝟏 𝐟𝐲𝐝
𝐩𝐦𝐞𝐝 = ∙ (𝐩𝟏 + 𝐩𝟐 ) = 𝟏𝟗𝟑, 𝟕 𝐤𝐏𝐚 o Aria de armare minimă
𝟐
o Presiunea la fața stâlpului
63
𝐟𝐜𝐭𝐦 𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐱
𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐲 = 𝟎, 𝟐𝟔 ∙ ∙ 𝐁 ∙ 𝐝 = 𝟏𝟑𝟐𝟏 𝐦𝐦𝟐 𝚲𝟕 = = 𝟗𝟓% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă
𝐟𝐲𝐤 𝐦𝐚𝐱(𝐀𝐬,𝐱 ; 𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐱 )
o Numărul barelor
𝐧𝐲 = 𝟗
Secțiunea x-x
RIN
o Diametrul barelor
∅𝐲 = 𝟏𝟒 𝐦𝐦
o Distanța dintre bare
𝐛𝐲 − 𝐧𝐲 ∙ ∅𝐲 − 𝟐 ∙ 𝟕𝟓
𝐝𝐚𝐫𝐦,𝐲 = = 𝟏𝟗𝟏 𝐦𝐦
𝐧𝐲 − 𝟏
Secțiunea y-y
JAN TIC Fundații tip bloc și cuzinet

(1) Caracteristici geotehnice
o Dimensiunile în secțiune ale stâlpului
FLO
𝐥𝐬 = 𝟎, 𝟔𝟎 𝐦
𝐛𝐬 = 𝟎, 𝟒𝟓 𝐦
o Aria de armare efectivă o Lungimea blocului
𝛑 ∙ ∅𝟐𝐲 𝐋 = 𝟐, 𝟓𝟎 𝐦
𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐲 = 𝐧𝐲 ∙ = 𝟏𝟑𝟖𝟓 𝐦𝐦𝟐
𝟒 o Lățimea blocului
o Procentul de armare 𝐁 = 𝟏, 𝟗𝟎 𝐦
𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐲 o Lungimea cuzinetului
𝐩𝐲 = = 𝟎, 𝟏𝟒%
𝐝 ∙ 𝐛𝐲 𝐥𝐜 = (𝟎, 𝟓 … 𝟎, 𝟔𝟓) ∙ 𝐋 = 𝟏, 𝟐𝟓 … 𝟏, 𝟔𝟑
𝐥𝐜 = 𝟏, 𝟓𝟎 𝐦
AC
o Coeficient de utilizare
𝐦𝐚𝐱(𝐀𝐬,𝐲 ; 𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐲 ) o Lățimea cuzinetului
𝚲𝟔 = = 𝟗𝟓% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă 𝐁
𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐲 𝐛𝐜 = 𝐥𝐜 ∙ = 𝟏, 𝟏𝟒 ⇒ 𝐛𝐜 = 𝟏, 𝟐𝟎 𝐦
𝐋
o Lățimea consolei cuzinetului
(7) Armarea longitudinală pe direcția Y 𝐛𝐜 𝐛𝐬
𝐛𝐜𝟏 = − = 𝟎, 𝟑𝟕𝟓 𝐦
o Momentul încovoietor de calcul în secțiunea x-x 𝟐 𝟐
𝐥𝟐𝐲 o Lungimea consolei cuzinetului
𝐌𝐄𝐝,𝐱 = 𝐋 ∙ 𝐩𝐦𝐞𝐝 ∙ = 𝟏𝟐𝟕, 𝟐𝟔 𝐤𝐍𝐦 𝐥𝐜 𝐥𝐬
𝟐 𝐥𝐜𝟏 = − = 𝟎, 𝟒𝟓𝟎 𝐦
𝟐 𝟐
o Lățimea secțiunii (lungimea bazei fundației)
o Înălțimea cuzinetului
𝐛𝐱 = 𝐋 = 𝟐𝟒𝟎𝟎 𝐦𝐦
𝐡𝐜
o Valoarea relativă a momentului încovoietor de calcul > 𝟎, 𝟐𝟓
𝐌𝐄𝐝,𝐱 𝐥𝐜
⇒ 𝐡𝐜 = 𝟎, 𝟒𝟓 𝐦
𝛍𝐱 = = 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 𝐡𝐜
DID
𝐟𝐜𝐝 ∙ 𝐋 ∙ 𝐝𝟐 𝐭𝐚𝐧𝛃 = >𝟏

𝐥𝐜𝟏 }
𝛚𝐱 = 𝟏 − √𝟏 − 𝟐 ∙ 𝛍 𝐱 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟓
o Înălțimea blocului (Tabel 4.2)
o Aria de armare necesară 𝐇
𝐟𝐜𝐝 𝐭𝐚𝐧𝛂 = > 𝟏, 𝟎𝟓 ⇒ 𝐇 = 𝟎, 𝟔𝟎
𝐀𝐬,𝐱 =𝛚∙𝐋∙𝐝∙ = 𝟔𝟎𝟓 𝐦𝐦𝟐 𝐋 𝐥𝐜
𝐟𝐲𝐝 −
𝟐 𝟐
o Aria de armare minimă (2) Solicitări la baza stâlpului
𝐟𝐜𝐭𝐦
𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐱 = 𝟎, 𝟐𝟔 ∙ ∙ 𝐋 ∙ 𝐝 = 𝟏𝟕𝟔𝟏 𝐦𝐦𝟐 o Forța axială la baza stâlpului
𝐟𝐲𝐤
𝐍𝐒𝐋𝐔 = 𝟗𝟐𝟎 𝐤𝐍
o Numărul barelor
o Forța tăietoare la baza stâlpului
𝐧𝐱 = 𝟏𝟐
𝐓𝐒𝐋𝐔 = 𝟑𝟎 𝐤𝐍
o Diametrul barelor
o Momentul încovoietor
∅𝐱 = 𝟏𝟒 𝐦𝐦
𝐌𝐒𝐋𝐔 = 𝟏𝟒𝟎 𝐤𝐍𝐦
𝐛𝐱 − 𝐧𝐱 ∙ ∅𝐱 − 𝟐 ∙ 𝟕𝟓 (3) Solicitări pe baza cuzinetului
𝐝𝐚𝐫𝐦,𝐱 = = 𝟏𝟖𝟗 𝐦𝐦
𝐧𝐱 − 𝟏 𝐍𝐝 = 𝐍𝐒𝐋𝐔 = 𝟗𝟐𝟎 𝐤𝐍
𝐌𝐝 = 𝐌𝐒𝐋𝐔 + 𝐓𝐒𝐋𝐔 ∙ 𝐡𝐜 = 𝟏𝟓𝟒 𝐤𝐍𝐦
BE
o Aria de armare efectivă

𝛑 ∙ ∅𝟐𝐱 (4) Presiuni pe baza cuzinetului
𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐱 = 𝐧𝐱 ∙ = 𝟏𝟖𝟏𝟎 𝐦𝐦𝟐
𝟒
o excentricitatea forței verticale
o Procentul de armare 𝐌𝐝
𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐱 𝐞= = 𝟎, 𝟏𝟔𝟕 𝐦
𝐩𝐱 = = 𝟎, 𝟏𝟒% 𝐍𝐝
𝐝 ∙ 𝐛𝐱
o Aria comprimată
𝐀𝐜 = 𝟏, 𝟓 ∙ (𝐥𝐜 − 𝟐𝐞) ∙ 𝐛𝐜 = 𝟐, 𝟏𝟎 𝐦𝟐
o Presiunea maximă pe baza cuzinetului
64
𝐍𝐝 𝟔 ∙ 𝐌𝐝 𝐌𝐄𝐝,𝐜𝐲
𝐩𝐜𝟏 = + = 𝟖𝟓𝟐 𝐤𝐏𝐚 𝛍𝐜𝐲 = = 𝟎, 𝟎𝟐𝟕
𝐛𝐜 ∙ 𝐥𝐜 𝐛𝐜 ∙ 𝐥𝟐𝐜 𝐟𝐜𝐝 ∙ 𝐛𝐜 ∙ 𝐝𝟐
o Presiunea minimă pe baza cuzinetului 𝛚𝐜𝐲 = 𝟏 − √𝟏 − 𝟐 ∙ 𝛍𝐜𝐲 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟕
𝐍𝐝 𝟔 ∙ 𝐌𝐝
𝐩𝐜𝟐 = − = 𝟏𝟕𝟎 𝐤𝐏𝐚 o Aria de armare necesară
RIN
𝐛𝐜 ∙ 𝐥𝐜 𝐛𝐜 ∙ 𝐥𝟐𝐜
𝐟𝐜𝐝
o Presiunea la fața stâlpului 𝐀𝐬,𝐜𝐲 = 𝛚𝐜𝐲 ∙ 𝐛𝐜 ∙ 𝐝 ∙ = 𝟏𝟎𝟐𝟕 𝐦𝐦𝟐
𝐥𝐜 − 𝐥𝐜𝟏 𝐟𝐲𝐝
𝐩𝐜𝟎 = 𝐩𝐜𝟐 + ∙ (𝐩𝐜𝟏 − 𝐩𝐜𝟐 ) = 𝟔𝟒𝟖 𝐤𝐏𝐚
𝐥𝐜 o Aria de armare minimă
o Presiunea medie pe baza cuzinetului
𝐟𝐜𝐭𝐦
𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐜𝐲 = 𝟎, 𝟐𝟔 ∙ ∙ 𝐛𝐜 ∙ 𝐝 = 𝟔𝟐𝟕 𝐦𝐦𝟐
𝐩𝐜𝟏 + 𝐩𝐜𝟐 𝐟𝐲𝐤
𝐩𝐜,𝐦𝐞𝐝 = = 𝟓𝟏𝟏 𝐤𝐏𝐚
𝟐 o Numărul barelor
(5) Caracteristici materiale în blocul de beton simplu 𝐧𝐲 = 𝟕
o Clasa betonului în bloc: C8/10 o Diametrul barelor
o Valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune a 𝚽𝐜𝐲 = 𝟏𝟒 𝐦𝐦
JAN TIC
betonului o Distanța dintre bare
𝐟𝐜𝐤 = 𝟖 𝐌𝐏𝐚 𝐛𝐜𝐲 − 𝐧𝐜𝐲 ∙ 𝚽𝐜𝐲 − 𝟐 ∙ 𝟒𝟓
𝐝𝐚𝐫𝐦,𝐜 𝐲 = = 𝟏𝟔𝟗 𝐦𝐦
o Coeficientul parțial de siguranță pentru beton 𝐧𝐜𝐲 − 𝟏
𝛄𝐜 = 𝟏, 𝟓𝟎
o Valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului 𝟐
𝛑 ∙ 𝚽𝐜𝐲
𝐟𝐜𝐤 𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐜𝐲 = 𝐧𝐜𝐲 ∙ = 𝟏𝟎𝟕𝟖 𝐦𝐦𝟐
FLO
𝐟𝐜𝐝 = = 𝟓, 𝟑𝟑 𝐌𝐏𝐚 𝟒
𝛄𝐜
o Procentul de armare
(6) Verificarea presiunilor pe bloc 𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐜𝐲
𝐩𝐜𝐲 = = 𝟎, 𝟐𝟑%
o presiunea admisibilă 𝐝 ∙ 𝐛𝐜𝐲
𝐩𝐚𝐝𝐦 = 𝐟𝐜𝐝 = 𝟓𝟑𝟑𝟑 𝐤𝐏𝐚 o Coeficient de utilizare
o coeficientul de utilizare 𝐦𝐚𝐱(𝐀𝐬,𝐜𝐲 ; 𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐜𝐲 )
𝐩𝐜𝟏 𝚲𝟗 = = 𝟗𝟓% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă
𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐜𝐲
𝚲𝟖 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟏𝟔% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă
𝐩𝐚𝐝𝐦
(10) Armarea longitudinală pe direcția Y
(7) Caracteristicile materialelor din cuzinet
o Momentul încovoietor de calcul în secțiunea x-x
AC
o Clasa de expunere: XC2 𝒃𝟐𝒄𝟏
o Clasa de rezistență: C20/25 𝐌𝐄𝐝,𝐜𝐱 = 𝐥𝐜 ∙ 𝐩𝐜,𝐦𝐞𝐝 ∙ = 𝟓𝟑, 𝟗𝟏 𝐤𝐍𝐦
o Valoarea caracteristică a betonului 𝟐
𝐟𝐜𝐤 = 𝟐𝟎 𝐌𝐏𝐚 o Lățimea secțiunii (lungimea bazei fundației)
𝐛𝐜𝐱 = 𝐥𝐜 = 𝟏𝟓𝟎𝟎 𝐦𝐦
o Coeficientul parțial de siguranță pentru beton
𝛄𝐜 = 𝟏, 𝟓𝟎 o Valoarea relativă a momentului încovoietor de calcul
𝐌𝐄𝐝,𝐜𝐱
o Valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului 𝛍𝐜𝐱 = = 𝟎, 𝟎𝟏𝟕
𝐟𝐜𝐤 𝟐𝟎 𝐟𝐜𝐝 ∙ 𝐥𝐜 ∙ 𝐝𝟐
𝐟𝐜𝐝 = = = 𝟏𝟑, 𝟑𝟑 𝐌𝐏𝐚 𝛚𝐜𝐱 = 𝟏 − √𝟏 − 𝟐 ∙ 𝛍𝐜𝐱 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟕
𝛄𝐜 𝟏, 𝟓𝟎
o Tip oțel: B500 o Aria de armare necesară
o Valoarea caracteristică a rezistenței la întindere a oțelului 𝐟𝐜𝐝
𝐀𝐬,𝐜𝐱 = 𝛚𝐜𝐱 ∙ 𝐥𝐜 ∙ 𝐝 ∙ = 𝟑𝟏𝟕 𝐦𝐦𝟐
𝐟𝐲𝐤 = 𝟓𝟎𝟎 𝐌𝐏𝐚 𝐟𝐲𝐝
o Coeficientul parțial de siguranță al oțelului o Aria de armare minimă
DID
𝛄𝐬 = 𝟏, 𝟏𝟓 𝐟𝐜𝐭𝐦
𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐜𝐱 = 𝟎, 𝟐𝟔 ∙ ∙ 𝐥 ∙ 𝐝 = 𝟕𝟖𝟑 𝐦𝐦𝟐
o Valoarea de calcul a rezistenței la întinderea a oțelului 𝐟𝐲𝐤 𝐜
𝐟𝐲𝐤 o Numărul barelor
𝐟𝐲𝐝 = = 𝟒𝟑𝟓 𝐌𝐏𝐚
𝛄𝐬 𝐧𝐜𝐱 = 𝟏𝟎
(8) Acoperirea cu beton o Diametrul barelor
∅𝐜𝐱 = 𝟏𝟎 𝐦𝐦
o Clasa structurală: S6
𝐜𝐦𝐢𝐧,𝐛 = 𝟏𝟒 𝐦𝐦 𝐛𝐜𝐱 − 𝐧𝐜𝐱 ∙ ∅𝐜𝐱 − 𝟐 ∙ 𝟒𝟓
𝐜𝐦𝐢𝐧,𝐝𝐮𝐫 = 𝟑𝟓 𝐦𝐦 𝐝𝐚𝐫𝐦,𝐜𝐱 = = 𝟏𝟒𝟔 𝐦𝐦
𝐧𝐜𝐱 − 𝟏
𝐜𝐦𝐢𝐧 = 𝟑𝟓 𝐦𝐦
𝚫𝐜𝐝𝐞𝐯 = 𝟏𝟎 𝐦𝐦
𝛑 ∙ ∅𝟐𝐜𝐱
o acoperirea nominală 𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐜𝐱 = 𝐧𝐜𝐱 ∙ = 𝟕𝟖𝟓 𝐦𝐦𝟐
𝐜𝐧𝐨𝐦 = 𝟒𝟓 𝐦𝐦 𝟒
o Procentul de armare
o înălțimea utilă a secțiunii 𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐜𝐱
𝐝 = 𝐡𝐜 − 𝐜𝐧𝐨𝐦 − ∅ = 𝟑𝟗𝟏 𝐦𝐦 𝐩𝐜𝐱 = = 𝟎, 𝟏𝟑%
𝐝 ∙ 𝐛𝐜𝐱
BE
(9) Armarea longitudinală pe direcția X 𝐀𝐬,𝐞𝐟,𝐜𝐱
𝚲𝟏𝟎 = = 𝟗𝟗% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐑𝐈𝐅𝐈𝐂Ă
o Momentul încovoietor de calcul în secțiunea y-y 𝐦𝐚𝐱(𝐀𝐬,𝐜𝐱 ; 𝐀𝐬,𝐦𝐢𝐧,𝐜𝐱 )
𝐥𝟐𝐜𝟏 𝐥𝟐𝐜𝟏
𝐌𝐄𝐝,𝐜𝐲 = 𝐛𝐜 ∙ [𝐩𝐜,𝟎 ∙ + (𝐩𝐜,𝟏 − 𝐩𝐜,𝟎 ) ∙ ] = 𝟏𝟕𝟑, 𝟗𝟑 𝐤𝐍𝐦
𝟐 𝟑
o Lățimea secțiunii (lungimea bazei fundației)
𝐛𝐲 = 𝐛𝐜 = 𝟏𝟐𝟎𝟎 𝐦𝐦
o Valoarea relativă a momentului încovoietor de calcul
65
PLAN
SCARA 1:50
RIN
B
72,5
B=190
45
JAN TIC
72,5
A A
95 60 95
L=250
FLO
B
SECȚIUNEA A-A SECȚIUNEA B-B
SCARA 1:50 SCARA 1:50
250 190
95 60 95 72,5 45 72,5
AC
45
50
7 7
110
110
7 1 9φ14 2 12φ14
65
60
7
4,5
2 12φ14 1 9φ14
50
50
50
50
235 173
DID
1 9φ14 B500 L=3,35 m 2 12φ14 B500 L=2,75 m

BE
Beneficiar: FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI INSTALAȚII Pr.nr.
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII 1/2021
DEPARTAMENTUL CĂI DE COMUNICAȚII ȘI FUNDAȚII Proiect: Fundații, CCIA, anul III
Scara: Faza
SPECIFICATIE NUME SEMNATURA Amplasament: Municipiul Iași, Județul Iași PTh + DE
Șef proiect dr.ing. Bejan Florin
Proiectat Data: Titlu plansa:
dr.ing. Bejan Florin
04.2021 Plan cofraj și armare fundație izolată elastică R5
Întocmit dr.ing. Bejan Florin
PLAN
SCARA 1:50
RIN
35
37,5
B=190
120
45
37,5
A A
150
35
JAN TIC
50 45 60 45 50
L=250
FLO
SECȚIUNEA A-A SECȚIUNEA B-B
SCARA 1:50 SCARA 1:50
150 120
50 45 60 45 50 35 37,5 45 37,5 35
1 7φ14 Umplutură Umplutură
2 10φ10
5
Beton simplu C8/10 Beton simplu C8/10

AC
45
45
110
110
2 10φ10 1 7φ14
60
60
250 190
35
35
30
30
139 109
1 7φ14 B500 L=2,10 m 2 10φ10 B500 L=1,70 m

DID
BE
Beneficiar: FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI INSTALAȚII Pr.nr.
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII 1/2021
DEPARTAMENTUL CĂI DE COMUNICAȚII ȘI FUNDAȚII Proiect: Fundații, CCIA, anul III
Scara: Faza
SPECIFICATIE NUME SEMNATURA Amplasament: Municipiul Iași, Județul Iași PTh + DE
Șef proiect dr.ing. Bejan Florin
Proiectat Data: Titlu plansa:
dr.ing. Bejan Florin
04.2021 Plan cofraj și armare fundație izolată rigidă R6
Întocmit dr.ing. Bejan Florin

TEMA 4 Proiectarea Fundatiilor de Suprafata

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 4 Proiectarea Fundatiilor de Suprafata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing.

Florin BEJAN | 2020-2021

muncă. Totuși în trecut, când costul materialelor era mai

Cele mai simple fundații sunt cele izolate sub stâlpi.

Figura 4.3 Fundație tip bloc și cuzinet cu o treaptă

Fundațiile sunt construite centrat față de stâlp, cu excepția

Pentru proiectarea fundațiilor izolate trebuie parcurse

se stabilesc dimensiunile finale ale fundațiilor;

4.2. Predimensionarea fundației

Adâncimea de fundare este distanța măsurată de la nivelul

Stabilirea adâncimii de fundare a unei fundații se face

- adâncimea la care apare un strat de pământ cu

- adâncimea până la care se pot produce degradări prin

Dimensiunile în plan (lungimea, 𝐋 și lățimea, 𝐁) ale tălpii sau cvasipermanentă);

𝐩𝟐 – presiunea efectivă minimă dezvoltată pe baza

𝐍𝐒𝐋𝐔 – forța axială la baza stâlpului pentru SLU;

(2) Pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situațiile de

excentric după o singură direcție, aria comprimată se

𝐀𝐂 = 𝟏, 𝟓 ∙ (𝐋 − 𝟐𝐞𝐋 ) ∙ 𝐁 La baza fundației se dispune un strat de beton de egalizare

a) Înălțimea minimă a fundației este 𝐇𝐦𝐢𝐧 = 𝟑𝟎𝟎 𝐦𝐦.

𝐁 este dimensiunea fundației pe direcția perpendiculară

d) verificarea la străpungere fără a fi nevoie de

Înălțimea maximă 𝐇 va fi luată astfel încât să îndeplinească

(1) în lungul perimetrului 𝐮𝐢 (la distanța 2d de marginea

𝛎𝐅𝐝 ≤ 𝛎𝐑𝐝 = 𝟎, 𝟏𝟐 ∙ 𝐤 ∙ (𝟏𝟎𝟎 ∙ 𝛒𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐤 )𝟏/𝟑 (4.10)

presiunile aferente fiecărei console a tălpii fundației (Figura

de asperități de cel puțin 3 mm înălțime distanțate la 40

4.6.2. Stabilirea dimensiunilor cuzinetului

Cuzinetul se proiectează cu formă prismatică, cu

dimensiunile în plan, 𝐥𝐜 și respectiv, 𝐛𝐜 și cu înălțimea, 𝐡𝐜 .

verticale pentru stâlp și se dispun în cel puțin 2 secțiuni;

Armăturile înclinate dispuse pentru preluarea forței

Figura 4.8 Schema de calcul a momentelor încovoietoare

4.6.4. Armarea cuzinetului

a) Armătura de la partea inferioară

A. Fundație solicitată de o încărcare verticală aplicată

verticală la nivelul bazei fundației; 𝐁 - latura scurtă a bazei

B. Fundație solicitată de o încărcare excentrică pe o

Figura A4-5 Fundație solicitată de o forță verticală

Pentru cazurile în care încărcarea acționează în alt punct

centrul de greutate și formulele următoare pot fi aplicate

Când punctul de aplicație al încărcării verticale N se

Figura A4-7 Tipuri de zone comprimate în funcție de

Când punctul de aplicație al încărcării verticale N se

situează în regiunile notate 2 indicate în Fig. 2, apare o

Tabel A4-4. Valorile presiunii convenționale de bază pentru pământuri fine

0,5 325 350

0,6 450 485

Valorile de bază din tabelele A4-1 

Tabel A4-5. Valorile presiunii convenționale de bază pentru umpluturi

Tabel A4-7. Valorile coeficienților adimensionali ai

- IC < 0,5 1,1

Tabel A4-9. Valorile coeficientului de distribuție al

care stă pe fundație);

Tabel A4-11. Valori orientative ale modulului de deformație liniară

Caracterizarea pământurilor Indicele porilor

𝛟′𝐝 – valoarea de calcul a unghiului de frecare internă în

20 1,904 6,399 14,835

o B ′ = B − 2eB − lățimea redusă a bazei fundației

În situațiile cele mai des întâlnite, 𝐹 poate fi egal cu 0 pentru

5. r2 = 2,5 cm dar nu mai mic de Φ4 .

(5) Dimensiunile stâlpului

D = 1,10 [m] adâncimea de fundare

o Valoarea de calcul a momentului încovoietor o Capacitatea portantă