Indrumator Fundatii 0

PROIECTAREA
STRUCTURILOR de FUNDARE DIRECTĂ

în lumina unui nou normativ
Nicoleta Rădulescu - UTCB, Catedra de Geotehnică şi Fundaţii

Alexandrina Pretorian - UTCB, Catedra de Construcţii Civile, Inginerie
Urbană şi Tehnologică
Marius Gabor - UTCB, Catedra de Construcţii de beton armat
- Bucureşti, 16 - 18 septembrie 2004 -

Normativ
pentru
PROIECTAREA STRUCTURILOR
de
FUNDARE DIRECTA
Colectiv de elaborare:
Prof.univ. dr. ing. Nicoleta Rădulescu - coordonator
Prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu
Prof. univ. dr. ing. Marius Gabor
Prof. univ. dr. ing. Alexandrina Pretorian
Conf. univ. dr. ing. Rodica Vierescu
Şef lucrări univ. ing. Andrei Olteanu
Şef lucrări univ. ing. Manole Şerbulea
Redactare computerizata : Cristian Banciu
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Normativ
privind
PROIECTAREA
si
EXECUTAREA LUCRARILOR
de
FUNDATII DIRECTE
la
CONSTRUCTII
Indicativ P 10 - 86

P10 - 77
11 ani
Suplinite prin prevederi provizorii
P10 - 86 din:
“Cod pentru proiectarea
construcţiilor cu pereţi structurali
18 ani
de beton armat” P85-96;

“Cod pentru proiectarea
structurilor în cadre de beton
P10 - 2004 armat” NP 007-96.

• Schimbarea principiilor fundamentale ale
proiectării structurilor de fundare directă la
acţiuni seismice privind:
– calculul terenului de fundare

– alcătuirea şi dimensionarea elementelor de
beton armat ale infrastructurilor

• Eliminarea unor deficienţe care nu puteau fi
suplinite prin prevederile din P85-96 şi NP 007-96
• Normativul nu realizează alinierea la Eurocoduri

Cuprins
1. Prevederi generale
2. Principii generale ale conformării de rezistenţă
a infrastructurilor
3. Alegerea tipului de fundaţie
4. Materiale utilizate la fundaţii
5. Solicitări transmise infrastructurilor
6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei
7. Proiectarea fundaţiilor izolate

8. Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat
sub stâlpi
9. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi
structurali de zidărie
structurali de beton armat
11. Proiectarea radierelor de beton armat
12. Infrastructuri
13. Reglementări tehnice de referinţă

Cuprins
1. Prevederi generale
2. Principii generale ale conformării de rezistenţă
a infrastructurilor
7. Proiectarea fundaţiilor izolate

sub stâlpi
12. Infrastructuri

sub stâlpi
12. Infrastructuri

sub stâlpi
12. Infrastructuri

ANEXA A
A1. PRESIUNI CONVENŢIONALE
A2. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE.

VALORI ORIENTATIVE
A3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA

STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII
A4. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA

STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ

ANEXA B
CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE
MEDIU WINKLER
B1. METODA DE CALCUL BAZATĂ PE
SOLUŢII EXACTE
B2. METODE NUMERICE DE CALCUL

ANEXA C
CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE
MEDIU BOUSSINESQ

ANEXA D
CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU
WINKLER
ANEXA E
CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU
WINKLER – BOUSSINESQ

ANEXA F
CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE
FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ
DREPTUNGHIULARĂ

1.Prevederi generale
⇒Prezentul normativ se aplică la

proiectarea structurilor de fundare directă pentru
clădirile de locuit şi social – culturale, construcţiile
industriale şi agrozootehnice.
● La proiectarea structurilor de fundare directă în
condiţii speciale de teren (pământuri sensibile la
umezire, pământuri contractile, pământuri
lichefiabile) se au în vedere şi măsurile
suplimentare din reglementările tehnice în vigoare
specifice acestor cazuri.

⇒ Normativul se referă la următoarele
tipuri de fundaţii directe:
a) fundaţii izolate
b) fundaţii continue
c) fundaţii radier

2. Principii generale ale
conformării de rezistenţă
a infrastructurilor
2.1.Definirea sistemului structural şi a

subsistemelor componente ale construcţiei
2.2. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor
2.3. Cerinţe privind proiectarea substructurilor

Definirea sistemului structural şi a subsistemelor
componente ale construcţiei
⇒ Sistemul structural reprezintă ansamblul elementelor
care asigură rezistenţa şi stabilitatea unei construcţii sub
acţiunea încărcărilor statice şi dinamice, inclusiv cele
seismice.
● Elementele structurale pot fi grupate în patru
subsisteme:
- suprastructura (S);
- substructura (B);
- fundaţiile (F);
- terenul de fundare (T).

T T

⇒ Suprastructura reprezintă ansamblul elementelor de
rezistenţă situate deasupra infrastructurii.
⇒ Infrastructura (I) este alcătuită din substructură şi
fundaţii.
●La construcţiile care nu au substructură,
infrastructura este alcătuită din fundaţii.
⇒ Substructura este zona poziţionată între

suprastructură şi fundaţii.
●În raport cu suprastructura, substructura prezintă
diferenţe de alcătuire şi conformare, care conduc la
capacităţi de rigiditate şi rezistenţă majorate.

⇒ Fundaţiile reprezintă ansamblul elementelor
structurale care transmit încărcările la terenul de
fundare.
⇒ Terenul de fundare constituie suportul

construcţiei şi reprezintă volumul de rocă sau de
pământ care resimte influenţa construcţiei respective
sau în care pot avea loc fenomene care să
influenţeze construcţia.

Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor
⇒ Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să
transmită la teren încărcările construcţiei, inclusiv
cele din acţiuni seismice, asigurând îndeplinirea
condiţiilor privind verificarea terenului de fundare
la stări limită.
⇒ Fundaţiile ca elemente structurale se vor
proiecta astfel încât să asigure îndeplinirea
condiţiilor de verificare la stările limită ultime şi
ale exploatării normale.

Cerinţe privind proiectarea substructurilor
⇒ Substructura are rolul de a prelua încărcările

provenite de la suprastructură şi de a le transmite
fundaţiilor.
● Substructura este alcătuită, de regulă, din elemente
structurale verticale (pereţi, stâlpi) şi elemente
orizontale sau înclinate (plăci, grinzi etc.).
⇒ Proiectarea substructurii trebuie să ţină cont de

conlucrarea cu fundaţiile şi suprastructura.

⇒La proiectarea substructurilor se vor lua în
considerare încărcările proprii, încărcările
transmise de suprastructură şi de teren .
⇒ Eforturile din acţiuni seismice transmise
substructurii se vor asocia mecanismului de
plastificare al suprastructurii.
● Această condiţie nu este obligatorie în zonele
seismice de calcul E şi F definite conform
normativului P100-92.


⇒ La proiectarea elementelor structurale ale
substructurii vor fi îndeplinite condiţiile de verificare la
stările limită ultime şi ale exploatării normale.
⇒ Infrastructura se va proiecta astfel încât să fie

solicitată, de regulă, în domeniul elastic de comportare.
● Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a
structurii la acţiuni seismice severe cu dezvoltarea de
articulaţii plastice şi în substructură. In aceste situaţii se
vor lua măsuri care să asigure o comportare ductilă a
substructurii şi accesul pentru intervenţii post seismice.

3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de

fundaţie
3.2. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de
fundare

Factori de care depinde alegerea tipului de fundaţie
⇒ Sistemul structural al construcţiei
- tipul de suprastructură (în cadre, cu pereţi etc.);
- dimensiuni (deschideri, travei, înălţimi);
- alcătuirea substructurii;
- materiale (beton, metal, zidărie etc.);
- eforturile transmise fundaţiilor în grupările
fundamentale şi speciale de încărcări;
- mecanismul de disipare a energiei induse de acţiunea
seismică (poziţia zonelor potenţial plastice, eforturile
transmise fundaţiilor etc.);
- sensibilitatea la tasări a sistemului structural.

⇒ Condiţiile de teren
- natura şi stratificaţia terenului de fundare,

caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pământ
sau de rocă şi evoluţia acestora în timp;
- stabilitatea generală a terenului (terenuri în pantă cu
structuri geologice susceptibile de alunecări de teren
etc.);
- regimul hidrogeologic (nivelul şi variaţia sezonieră a
apelor subterane, agresivitatea apelor subterane,
circulaţia apei prin pământ etc.);
- regimul hidrologic (nivelul apelor de suprafaţă,
posibilităţi de producere a inundaţiilor, a fenomenului de
afuiere etc.).

⇒ Condiţiile de exploatare ale construcţiei
- eforturile transmise la fundaţii (din sarcini statice şi
dinamice – vibraţii produse de utilaje etc.);
- posibilitatea pierderilor de apă sau substanţe chimice
din instalaţiile sanitare sau industriale;
- încălzirea terenului în cazul construcţiilor cu degajări
mari de căldură (cuptoare, furnale etc.);
- degajări de gaze agresive care poluează apele
meteorice şi accentuează agresivitatea chimică a apelor
subterane;
- influenţa deformaţiilor terenului de fundare asupra
exploatării normale a construcţiei;
- limitarea tasărilor în funcţie de cerinţele tehnologice
specifice.

⇒ Condiţiile de execuţie ale infrastructurii
- adâncimea săpăturii pentru realizarea fundaţiilor

construcţiei şi modul de asigurare a stabilităţii
săpăturii;
- existenţa unor construcţii în vecinătate care pot fi
afectate de lucrările de execuţie a infrastructurii
(instabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea
epuismentelor etc.);
- sistemul de epuismente;
- prezenţa reţelelor de apă-canal, de gaze, de energie
electrică etc.

Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare
⇒ Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la

nivelul terenului (natural sau sistematizat) până la
talpa fundaţiei.
⇒ Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în

funcţie de:
-adâncimea de îngheţ;
-nivelul apei subterane;
-natura terenului de fundare;
-înălţimea minimă constructivă a fundaţiei;
-condiţiile tehnologice.

⇒ Pentru construcţiile fundate pe terenuri dificile,
adâncimea de fundare se stabileşte în conformitate
cu prescripţiile tehnice în vigoare specifice acestor
cazuri.

⇒ Fundaţiile se alcătuiesc în mod obişnuit din:
- beton armat;
- beton simplu;
- zidărie de piatră.

⇒ Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea
fundaţiilor se stabilesc de proiectant în funcţie de
destinaţie, solicitări, condiţiile mediului de fundare şi
influenţa acestora asupra durabilităţii betonului din
fundaţii, conform precizărilor din NE 012-99.

⇒ Clasele minime de beton se stabilesc astfel:
a) Beton simplu
C4/5 pentru umpluturi, egalizări şi bloc (la fundaţiile tip
bloc şi cuzinet).
b) Beton armat
C8/10 pentru fundaţii izolate sau continue, fundaţii
monolite tip pahar, cuzineţi, radiere şi reţele de grinzi
neexpuse la acţiuni agresive, cu procente optime de
armare;
C12/15 pentru fundaţii prefabricate tip pahar, fundaţii
supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la
acţiuni dinamice.

⇒ Tipul de ciment ce se utilizează la prepararea
betonului pentru fundaţii se stabileşte în funcţie de
influenţa condiţiilor mediului de fundare, în
conformitate cu prevederile din NE 012-99.
⇒ Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile

tehnice prevăzute în STAS 438/1-89 şi STAS 438/2-91.

5.1. Prevederi generale

5.2. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările
fundamentale de încărcări
5.3. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările
speciale de încărcări

6.1. Condiţii generale

6.2.Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor
convenţionale
6.3. Calculul terenului de fundare la starea limită de
deformaţii
6.4. Calculul terenului de fundare la starea limită de
capacitate portantă

Condiţii generale
⇒ Dimensiunile bazei fundaţiei se stabilesc pe baza

calculului terenului de fundare, cu respectarea
prevederilor din STAS 3300/1-85 şi STAS 3300/2-85.
⇒ Dimensiunile bazei fundaţiei se aleg astfel încât

presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă
valori acceptabile, pentru a se împiedica apariţia unor
stări limită care să perecliteze siguranţa construcţiei
şi/sau exploatarea normală a construcţiei.

⇒ Conform STAS 3300/1-85, stările limită ale
terenului de fundare sunt:
● starea limită de deformaţii (SLD), care poate fi de

natura unei stări limită ultime (SLD.U), dacă
deformaţiile terenului conduc la deplasări şi
deformaţii ale construcţiei incompatibile cu structura
de rezistenţă sau de natura unei stări limită a
exploatării normale (SLD.EN), dacă deformaţiile
terenului împiedică exploatarea normală a
construcţiei;

● starea limită de capacitate portantă (SLCP) corespunde
unei extinderi a zonelor în care se îndeplineşte condiţia de
rupere (efortul tangenţial efectiv este egal cu rezistenţa la
forfecare a materialului) astfel încât are loc pierderea
stabilităţii terenului şi a construcţiei, în parte sau în
totalitate; starea limită de capacitate portantă a terenului de
fundare este întotdeauna de natura unei stări limite ultime.

⇒ În funcţie de particularităţile construcţiei şi ale
terenului de fundare, presiunile acceptabile pe terenul de
fundare se pot stabili, în cazul fundării directe, în trei
moduri:
- presiuni convenţionale, pconv;
- presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor
calcului la starea limită de deformaţii (SLD.U şi
SLD.EN);
- presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor
calcului la starea limită de capacitate portantă (SLCP).

⇒ Din punctul de vedere al construcţiei, calculul
terenului de fundare se diferenţiază în funcţie de
următorii factori:
a) Clasa de importanţă
- construcţii speciale, CS ;
- construcţii obişnuite, CO .
b) Sensibilitatea la tasări
- construcţii sensibile la tasări diferenţiale (CSEN);
- construcţii nesensibile la tasări diferenţiale.
c) Existenţa restricţiilor de deformaţii în exploatare
- construcţii cu restricţii (CRE);
- construcţii fără restricţii.

⇒ Din punctul de vedere al terenului de fundare,
calculul terenului de fundare se diferenţiază în
funcţie de apartenenţa terenului la una din
următoarele categorii:
a) terenuri bune (TB)
b) terenuri dificile

● Condiţiile de efectuare a calculului terenului de
fundare alcătuit din pământuri, în vederea stabilirii
unor dimensiuni ale bazei fundaţiei care să conducă la
presiuni acceptabile pe teren, sunt prezentate sintetic în
continuare:

Terenul Construcţia
Restricţii de
Sensibilitatea la tasări
Modul de Importanţa deformaţii în
diferenţiale
calcul Pământ exploatare
(stabilirea coeziv
Bun
presiunii Dificil saturat
(TB)
acceptabile) încărcat Cu
Obişnuită Specială Sensibilă Fără
rapid Nesensibilă restricţii
(CO) (CS) (CSEN) restricţii
(CRE)
pconv
SLD.U
SLD.EN
SLCP

Restricţii de
diferenţiale
(stabilirea coeziv
Bun
(TB)
(CRE)
pconv
SLD.U
SLD.EN
SLCP

Restricţii de
diferenţiale
(stabilirea coeziv
Bun
(TB)
(CRE)
pconv
SLD.U
SLD.EN
SLCP

Restricţii de
diferenţiale
(stabilirea coeziv
Bun
(TB)
(CRE)
pconv
SLD.U
SLD.EN
SLCP

Restricţii de
diferenţiale
(stabilirea coeziv
Bun
(TB)
încărcat Cu
acceptabile) Obişnuită Specială Sensibilă Fără
(CRE)
pconv
SLD.U
SLD.EN
SLCP
Bucuresti,
Rezultă următoarele concluzii:
● calculul terenului de fundare pe bază de presiuni

convenţionale impune îndeplinirea simultană a patru
condiţii;
● calculul terenului de fundare la starea limită de

deformaţie (SLD.U sau SLD.EN) sau la starea limită
de capacitate portantă (SLCP) este obligatoriu daca o
singură condiţie este îndeplinită.
Bucuresti,
⇒ În cazul fundării pe rocă, folosirea presiunilor
convenţionale ca presiuni acceptabile este admisă în
toate cazurile, cu excepţia construcţiilor speciale
când se impune calculul la starea limită de capacitate
portantă (SLCP).
Bucuresti,
Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor
convenţionale
⇒ Presiunile convenţionale sunt presiuni

acceptabile stabilite pe cale empirică, ţinând seama
de experienţa de construcţie din ţară.
Bucuresti,
⇒ Condiţiile care trebuie respectate în cazul calculului
terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale
se diferenţiază în funcţie de tipul încărcării şi de
gruparea de încărcare (gruparea fundamentală GF,
gruparea specială GS):
Bucuresti,
p
ef ≤ pconv p
ef max ≤ 1.2pconv p
ef max ≤ 1.4pconv
ef ≤ 1.2pconv
p' p'
ef max ≤ 1.4pconv p'
ef max ≤ 1.6pconv

⇒Pentru stabilirea dimensiunilor în plan ale fundaţiei
este necesară, după caz, îndeplinirea tuturor condiţiilor
specificate.
● Prin aceasta se consideră implicit îndeplinite

condiţiile calcului terenului de fundare la starea
limită de deformaţie şi la starea limită de capacitate
portantă, ca stări limită ultime.
Bucuresti,
⇒ Dimensiunile în plan ale fundaţiilor se stabilesc
astfel ca rezultanta încărcărilor provenite din
acţiuni din grupări fundamentale să fie aplicată în
cadrul sâmburelui central.
⇒ Pentru situaţiile în care în gruparea
fundamentală intervin solicitări orizontale
importante, nepermanente, se admite ca rezultanta
încărcărilor să se aplice în afara sâmburelui central
cu condiţia ca secţiunea activă a tălpii fundaţiei să
nu fie mai mică de 80% din aria totală a acesteia.
Bucuresti,
⇒ Excentricităţile maxime admise pentru
rezultantele încărcărilor din grupări speciale trebuie
să fie limitate astfel încât secţiunea activă a
suprafeţei tălpii fundaţiei să se extindă cel puţin
până în dreptul centrului de greutate al acesteia.
Bucuresti,
Calculul terenului de fundare la starea limită de
deformaţii
⇒ Prin calculul terenului de fundare la starea

limită de deformaţii se cere îndeplinirea a două
seturi de condiţii:
Bucuresti,
(I):
Starea limită de deformaţie Condiţia de îndeplinit

SLD.U ∆s ≤ ∆s
SLD.EN ∆t ≤∆t
Condiţiile specificate au următoarele semnificaţii:
- ∆s : deplasări sau deformaţii posibile ale construcţiei
datorate tasărilor terenului de fundare, calculate cu
încărcări din gruparea fundamentală pentru SLU;
- ∆ t: aceeaşi semnificaţie ca şi ∆s calculate cu încărcări
din gruparea fundamentală pentru SLEN;
- ∆ s :deplasări sau deformaţii de referinţă admise pentru
structură, stabilite de proiectantul structurii;
- ∆ t: deplasări sau deformaţii admise din punct de vedere
tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog.
Bucuresti,
(II):
M
M
N
N
N
N
N N
p
ef ≤ ppl p
ef max ≤ 1.2ppl p
ef max ≤ 1.4ppl

⇒ Presiunea plastică este o presiune acceptabilă.
Condiţiile (II), a căror îndeplinire precede efectuarea
calculului deformaţiilor probabile ale terenului de
fundare, reprezintă condiţii de valabilitate a
calculului de deformaţii, în care terenul este
asimilat cu un mediu liniar-deformabil iar utilizarea
relaţiilor din Teoria Elasticităţii este admisă.
Bucuresti,
Calculul terenului de fundare la starea limită de
capacitate portantă
⇒ Prin calculul terenului de fundare la starea limită de
capacitate portantă, se cere respectarea condiţiei
generale:
Q ≤ mR
unde: Q - încărcarea de calcul asupra terenului de fundare,
provenită din acţiunile din grupările speciale;
R - valoarea de calcul a rezistenţei terenului de
fundare;
m - coeficientul condiţiilor de lucru.
Bucuresti,
● In cazul fundării directe, conditia generală devine:
My
Mx
N
L'
N B'
B
N ≤ 0.9L' B' p cr

Indrumator Fundatii 0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumator Fundatii 0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTAREA

STRUCTURILOR de FUNDARE DIRECTĂ

Nicoleta Rădulescu - UTCB, Catedra de Geotehnică şi Fundaţii

- Bucureşti, 16 - 18 septembrie 2004 -

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

de beton armat” P85-96;

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

– calculul terenului de fundare

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

• Normativul nu realizează alinierea la Eurocoduri

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

A2. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE.

A3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA

A4. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

B2. METODE NUMERICE DE CALCUL

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

⇒Prezentul normativ se aplică la

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

2.1.Definirea sistemului structural şi a

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

⇒ Substructura este zona poziţionată între

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

⇒ Terenul de fundare constituie suportul

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

⇒ Substructura are rolul de a prelua încărcările

⇒ Proiectarea substructurii trebuie să ţină cont de

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR

Bucuresti, 16 – 17 septembrie 2004

Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR