Sunteți pe pagina 1din 2

.

Riizboiul de secesiune din America a fost unnat de un avant economic, SUA devenind cea mai mare putere economicii a lumii in relatiile internationale, itifluenta americanii a culminat cu o interventie decisivii in primul riizboi mondial

14 aprilie 1865, dupa cinci zile de la terminarea razboiului de secesiune din America, pre~edintele Abraham Lincoln a fost asasinat. Ramane Insa Indoielnic daca Lincoln ar R putut evita ciocnirile care au urmat dupa Infcingerea Confederatiei Sudice. Dupa ce li s-a dat permisiunea de a se reorganiza, statele din sud au emis imediat legi de limitare a drepturilor negrilor. Acest lucru i-a iritat In a~a masura pe republicanii radicali, In majoritate In Congresul SUA, Incat ace~tia au impus un nou program -cunoscut sub numele de "Reconstructie" -asupra sudului. .Programul de "Reconstructie" implica o .nducere militara ~i privilegierea temporara a albilor care sprijineau reconstructia ~i a negrilor carora li se acordasera recent drepturi electorale. Acest program a fost Insotit Intr-o anumita masura de coruptie care a Invrajbit populatia alba din sud; reactiile lor constand In intimidari frecvente ale negrilor ~i ale albilor liberali, cea mai celebra Rind societatea secreta Ku Klux Klan. Nevoiti sa accepte drepturile electorale ale negrilor ~i egalitatea nominala cu ace~tia, statele din Sud ~i-au reluat libertatea de a actiona In anii 1870 ~i, In ciuda legilor, au descoperit cai de reinstalare a suprematiei albilor. Epoca magna,ilor intre timp, SUA a intrat Intr-o perioada de avant e<;:onomic fara precedent. in urmatoarele decenii, zone Intinse ale tarii au fost cultivate, iar bogatiile lor agricole ~i minerale au fost exploatate. O mare parte din populatie ocupa Vestul pana atunci "salbatic", iar In anii 1890 granita a disparut. in anii 1900 populatia a crescut la "76 milioane, ~i s-au fondat repede mari ora~e,. \cum ar R Chicago. Numarul inventiilor a cres,cut -americanii au inventat ma~ina de scris, telefonul, fonograful, ma~ina cu motor ~i ,.aeroplanul. in anii 1880 SUA producea mai multe bunuri manufacturate decat orice alta " O Chicago, 1892. in 1833 Chicago era o a~ezare cu aproximativ 200 de locuitori. Cre~terea popula,iei a inceput in anii 1840, o data cu ob,inerea primelor mari recolte de cereale. pana in 1900, ora~ul Chicago a ajuns sa ocupe locul 2 dupa New York. 209

A I n

AMERICA DupA RAzBOIUL DE SECESIUNE

O Un a!t aspect a! avantu!ui economic din America -s3r3cie in Chicago, 1910. O Construirea Cana!u!ui Panama, deschis in 1914, a costat aproape 400 mi!ioane do!ari. Rooseve!t a ob1inut cedarea unei zone a cana!u!ui cu o !31ime de 16 km (1903), care a trecut sub contro!ul permanent a! guvernu!ui american.

Guvemele federale ~i de stat au contribuit la dezvoltarea economic~ a SUA, subventionand construirea unei retele de c~i ferate nationale ~i cedand p~manturi pionierilor , prin Legea Funciarn din 1862. Ins~ avantul economic din America se afla in special sub controlul intreprinderilor private. Aceasta a fost epoca magnatilor, printre care John D. Rockefeller, Andrew Camegie ~i J.P. Morgan, ~i giganticele companti industriale, precum Standard Oil. Epoca de Aur De~i magnatti ~i marile companti erau intreprinz~toare, uneori erau crude ~i lacome. Aceasta a dus la o perioa~ denumita adesea epoca Baronilor Talhari ~i, uneori, cu intentia de a accentua vulgaritatea nouveau ricbe, aceasta perioa~ mai era numita Epoca de Aur. La fel ca in Marea Britanie, industrializarea a provocat multe probleme (s~rncie, exploatare ~i mahalale), intensificate de rapiditatea procesului, dificultatea de a respecta reglementarile de stat ~i coruptia administratiilor locale. In anti 1890 o parte din populatia american~ incepuse s~ se revolte. Fermierii nemultumiti au format miezul noului Partid al 210

Poporului, Ins~ pozitia anti-orn~eneasc~ a populismului a Ingrndit impactul acestuia. Sindicatele nu luau m~suri Impotriva patronilor care erau preg~titi s~ pun~ cap~t grevelor, cu ajutorul trupelor de stat. Un alt grup exploatat era cel al imigrantilor care veniser~ In valuri In SUA. Irlandezti ~i germanti care venisern In anti 1840, au fost urmati, In 1880, de evrei, italieni ~i alte nationalit~ti din Europa de est. Fugind de s~rncie~i persecutti, ei vedeau In SUA "P~mantul de Aur", dar la inceput au fost pu~i la munci ieftine pentru afaceri ~i industrie, fiind uneori supu~i unor conditti chiar mai rele decat cele pe care le l~saser~In urm~. Cu toate acestea, in timp, milioane de oameni, inclusiv imigranti, au beneficiat de expansiunea ~i productia industrial~, simbolizat~ de Modelul Tal lui Henry Ford, prima ma~in~ ieftin~, larg accesibil~. Intre principalele obiective ale reformatorilor se aflau trusturile -grupuri de intreprinderi -care controlau toate industriile ~i abuzau de puterea pe care o detineau. Unele m~suri anti-monopol ~i alte activit:lti reformatoare au avut succes, in special de-a lungul campaniei lui Theodore Roosevelt, pre~edintele american din 1901-1909.

Roosevelt a intensificat rolul crescand al SUA pe scena international~. inainte s~ devin~ pre~edinte, s-a implicat profund in rnzboiul . americano-spaniol din 1898, in urma c~ruia SUA a obtinut dominatia in Cuba ~i controlul .asuprainsulelor Filipine, Guam ~i Puerto Rica In acela~i an s-au anexat Insulele Haw... Totu~i, o parte a populatiei nu era de acord cu astfel de imperialism de tip european. Roosevelta adoptat o pozitie ferm~ ca pre~edinte. Pretinzand c~ SUA aveau datoria de "a face ordine" in continentul American, Roosevelt a intervenit in Santo Domingo in 1905, succesorii s~i procedand la fel in Nicaragua, Mexic ~i Haiti. Roosevelt a actionat decisiv ~i asupra Canalului Panama. cand negocierile cu Columbia au intrat in impas, el a incurajat o revolt:l panamez~,a impiedicat Columbia s~ o in~bu~e, iar apoi a infiintat o zon~ de canal in Panama controlat~ de SUA. Deschiderea canalului in 1914 a adus mari beneficii comertului SUA ~i international. O interven~ie decisivi Activitatea diplomatic~ insemnat~ a lui Roosevelta f~cut din SUA o putere respectat:l, ins~ americanii nu doreau s~ se implice in conflictele europene, rnmanand neutr~ in 1914, cand a izbucnit primul rnzboi mondial. Abia in 1917, dup~ ce submarinele germane scufundaserncateva nave americane in incercarea de a-i epuiza pe Aliati, SUA a intrat in rnzboi. Deoarece aceastainsemna c~ in cele din urm~ aliatii trebuiau s~ ca~tige, efectul mai mult moral decat militar -a fost decisiv. Pre~edintele SUA, Woodrow Wil~oninsistat ca pacea ulterioarn s~ fie bazat~. auto-conducere (oamenii s~-~i hot~rasc~singuri destinele), ins~ multe dintre obiectivele sale au fost z~d~rnicite. La fel s-a intamplat ~i cu planul s~u de a integra SUA in Liga Natiunilor: Congresul l-a respins, iar americanii au revenit la o politic~ de "izolare".