1.

STUDIU DE CAZ
Construcie cu structura de rezisten din cadre de lemn

n acest studiu se propune dimensionarea unei constructii cu structura de rezisten din cadre de lemn,
tinand cont de doua situatii de incarcari stabilite de normele romanesti de incarcari editia 1990 - 1992 si editia
2004 - 2006, conform tabelului 1.

Nr. Denumire standard Standarde vechi Standarde noi
1. Incarcari permanente 10101 / 1 - 78 10101 / 1 - 78
2. Incarcari utile 10101 / 2A1 - 87 10101 / 2A1-87
3. Incarcari din zapada 10101 / 21 - 92 CR1 1 3 - 2005
4. Incarcari din vant 10101 / 20 90 NP 082 / 2004
5. Incarcari din seism P100 / 1992 P100 / 2006
6. Gruparea incarcarilor / Bazele proiectarii 10101 / 0A - 77 CR0 / 2005
Tabel 1. Standarde de incarcari

Construcia are funciunea de Centru administrativ i este alcatuit din dou corpuri laterale, identice,
legate ntre ele cu o pasarel. Construcia are dimensiunea n plan 8.80 x 31.00 m i se desfoar pe 2 nivele,
avnd nlimea total maxim de 8.35m.
Structura de rezisten pentru corpurile laterale este alcatuit din cadre spaiale (stlpi i grinzi principale),
dispuse pe dou direcii ortogonale. Planeul peste parter i peste etaj este alctuit din grinzi secundare
elemente compuse, solidarizate cu OSB, care sprijin pe grinzile principale transversale. Cpriorii care realizeaz
acoperiul se mbin cu elementele compuse ale planeului, realiznd stabilitatea n sens longitudinal a
construciei.
Structura de rezisten a pasarelei este asigurat de 3 ferme longitudinale (una central i dou
marginale), pe care se sprijin cpriorii corpului central.
Pentru a asigura stabilitatea structurii sunt prevzute contravntuiri n X, n sens longitudinal i transversal
construciei.
Construcia studiata se considera a fi amplasata n Bucuresti, zona rezidentiala si are invelitoarea din tigla
presata, asezate la un rand.


Fig. 1. Construcie cu structura de rezisten din cadre de lemn vedere spaial
A
B
C
D
A
B
C
D
1 2 3 4 5 6
1 1

Figura 2. Plan pozitionare clesti de planseu cota +2.94











Figura 3. Vedere 1 - 1




2. EVALUARE INCARCARI

2.1. STANDARDE NOI

2.1.1. INCARCARI PERMANENTE NORMATE
pe acoperi :
- nvelitoare din igl presat aezat la un rnd
- termoizolaie polistiren de 10 cm
- acesorii tehnice
n final, valoarea ncrcrii permanente la nivelul acoperiului este: Gk

= 80 daN/m
2
.
pe planseul peste parter :
- finisaj 5 cm
- OSB 2.2 cm
- elemente structurale din lemn;
n final, valoarea ncrcrii permanente pe planseul peste parter este: Gk

= 80 daN/m
2
.

2.1.2. INCARCARI DE EXPLOATARE (UTILE) NORMATE
- pe acoperi : Uk

= 100 daN
- pe planseul peste parter: Uk

= 150 daN/m
2
.

2.1.3. INCARCARI DIN ZAPADA
Standard 2005 (CR1 1 3 2005)
Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol este definit cu 2% probabilitate de depire ntr-un
an sau, echivalent, cu un interval mediu de recuren IMR = 50 ani.
Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi, sk se determin astfel:
sk = i Ce Ct s0,k
- i - coeficientul de form pentru ncrcarea din zpad pe acoperi;
- s0,k - valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol [kN/m
2
], n amplasament; s0,k = 2,0 kN/m
2
;
- Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construciei; Ce = 1,0 ;
- C t - coeficientul termic. C t = 1,0.

Fig. 4. Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu o singura panta, cu doua pante si pentru acoperisuri
cu mai multe deschideri

Determinarea coeficientilor de forma pentru pantele:
- Pentru = 70 = 70 = 70 = 70 1 = 0.0;
2 = 0.0 ;
- Pentru = 30 = 30 = 30 = 30 1 = 0.8;
2 = 1.6;
- Pentru = 45 = 45 = 45 = 45 1 = 0.4;
2 = 1.6;

0.5
1
( )

2
( ) 0.5
1
( )

2
( )

1
( )

1
0.5
1
(
2
)

2

2
(
2
)
0.5
1
(
1
)

2
(
1
)

1
(
2
)

1
(
1
)


Fig. 5. Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu doua pante










30

70

S
k1 = 80 daN/m VARIANTA I

CORP
LATERAL
45

45

D = 80 daN/m2


sk1 = 160 daN/m2 VARIANTA I
S
k3 = 320 daN/m2 VARIANTA II
D = 80 daN/m2
S
k3 = 320 daN/m2 VARIANTA II
S
k2 = 40 daN/m2
CORP
CENTRAL
Fig. 6. Incrcri conform standardelor romanesti: D incrcare permanent; sk1, sk2 ncrcare din zpad in varianta I si II
de ncrcare
o Evaluarea ncrcrii cu zpad la nivelul acoperiului (daN/m
2
):
ncrcarea cu zpad la nivelul acoperiului consider dou variante de ncrcare :
Pentru = 70 = 70 = 70 = 70
Varianta I - sk1 = 0.0 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 0 daN/m
2

Varianta II - sk2 = 0.5 x 0.0 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 0 daN/m
2

- sk3 = 0.0 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 0 daN/m
2


Pentru = = = = 3 33 30 00 0
Varianta I - sk1 = 0.8 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 160 daN/m
2

Varianta II - sk2 = 0.5 x 0.8 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 80 daN/m
2

- sk3 = 1.6 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 320 daN/m
2
Pentru = = = = 45 45 45 45
Varianta I - sk1 = 0.4 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 80 daN/m
2

Varianta II - sk2 = 0.5 x 0.4 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 40 daN/m
2

- sk3 = 1.6 x 1.00 x 1.00 x 200 daN/m
2
= 320 daN/m
2

2.1.4. INCARCARI DIN VANT
Standard 2004 (NP 082 / 2004)
- Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau interioare ale
structurii se determin cu relaia:
w(z) = qref ce(z) cp
unde:
qref presiunea de referin a vntului, determinat din viteza de referin mediat pe 10 min. i avnd
50 ani intervalul mediu de recurent;
ce(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului;
cp coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafee exterioare i cpi pentru suprafee
interioare).
- Categoriile de teren sunt clasificate n funcie de valoarea lungimii de rugozitate z0. In acest caz, se
considera teren categoria III Zone cu densitate redusa a constructiilor pentru care z0 = 0.3.
Pentru amplasamentul considerat, valoarea qref se retine din Harta de zonare a Romaniei,
qref = 0.5 kPa
- Factorul de rugozitate cr(z) definete variaia presiunii medii a vntului cu nlimea deasupra terenului
pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) n funcie de presiunea de referin:

( )
( )
( ) c z
q z
q
k z
z
z
r
ref
r
2
0
0
= =
|
\

| ln
2
= 0.52
Factorul kr(z0) = 0.22 pentru categoria III de teren.
- Intensitatea turbulenei la nlimea z poate fi scris n forma general:

( ) I z
z
z
0
=

2 5 . ln
= 0.28
unde:

= 2.35 pentru teren categoria III.

- Factorul de rafal este raportul dintre presiunea de vrf (produs de rafalele vntului) i presiunea medie
(produs de viteza medie a vntului):

( ) ( ) | | z I 2 g 1 z c
g
+ =
= 3.00
n care :
I(z) Intensitatea turbulenei la nlimea z;
g factor de vrf; g = 3,5.
- Factorul de expunere sau combinat ce(z) este produsul dintre factorul de rafal i factorul de rugozitate:

( ) ( ) ( ) c z = c z z
e g r
c
= 1.56
- Coeficienii de presiune exterioara, cpe, pentru cldiri i pri individuale din cldiri depind de mrimea
ariei expuse (A). Ei sunt dai n tabele, pentru arii expuse A de 1m
2
i 10m
2
, pentru configuraii tipice de cldiri,
sub notaiile cpe,1, respectiv cpe,10.
- Pentru coeficienii de presiune interioara, cpi, pentru cldirile nchise cu partiionri interioare i goluri
prevzute cu ferestre se pot utiliza valorile extreme:
cpi = 0.8 sau cpi = - 0.5

Fig. 7. Notaii pentru acoperiuri n dou pante
(b) direcia vntului = 0
0

inalime de referin:
ze = h
Direcia
Vntului
e=b sau 2h
oricare este mai mic
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcia vntului
panta expus
Direcia
Vntului
(c) direcia vntului = 90
0

panta neexpus
vnt
panta expus
panta expus
Unghi de pant negativ
Unghi de panta pozitiv
panta neexpus
vnt
panta neexpus
C
o
a
m
a

s
a
u

d
o
l
i
e

coama
sau dolie

Fig. 8. Incrcare din vant pe acoperis directie LONGITUDINALA constructiei corp lateral


Fig. 9. Incrcare din vant pe pereti directie LONGITUDINALA constructiei corp lateral

Fig. 10. Incrcare din vant pe acoperis directie LONGITUDINALA constructiei corp central

2.1.5. INCARCARI DIN SEISM
Standard 2006 (P100 1 / 2006)
Pentru solicitarea din aciunea seismic s-au considerat ncrcrile prevzute n normativul P100 - 1 / 2006
Codul de proiectare seismic Partea I: prevederi de proiectare pentru cldiri, prevede o abordare
difereniat a modului de determinare a ncrcrii seismice.
Pentru zona municipiului Bucureti se consider:
- acceleraia terenului pentru proiectare la seism avnd intervalul mediu de recuren a magnitudinii
cutremurului 100 ani:
ag = 0,24 g;
- perioada de control (col) Tc a spectrului de rspuns Tc = 1,6 sec, considernd acelai interval mediu de
recuren a magnitudinii cutremurului de 100 ani;
- valoarea spectrului normalizat de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraiei
terenului n amplasament, considernd fraciunea din amortizarea critic = 0,05, este:
( )
(
(
(
(

+ = < T
T
q
a T S T T
B
g d B
1
1 0
0


( )
( )
q
T
a T T T
g B

= >
d
S

unde:
Sd(T) spectrul de rspuns pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului n amplasament;
T perioada de vibraie a unei structuri cu un grad de libertate dinamic i cu un rspuns elastic, n
secunde;
q coeficientul de comportare al structurii (coeficientul de modificare a rspunsului elastic n rspuns
inelastic), cu valori n funcie de tipul structurii i capacitatea acesteia de disipare a energiei.
Pentru studiul de caz analizat s-a considerat structura de rezisten n clasa medie de ductilitate (M),
conform prevederilor din Cod P100 - 1 / 2006.
Perioada proprie fundamental de vibraie a construciei studiate a rezultat: T1 = 0.31 s.
Coeficientul de comportare q are diferite valori, pentru diferite sisteme structurale, n tabelul 1 fiind
prezentate valorile coeficientului de comportare i a coeficientului seismic global cB:
( )

= =
q
T
a T S c
g I d I B
) (
unde:
I factor de importan expunere al construciei; I = 1,0;
factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental prin masa modala
efectiva asociat acestuia, = 1,0.
n tabelul 1 sunt prezentate comparativ, coeficienii de comportare i coeficienii seismici globali, pentru
diferite tipuri de structuri:

Structura n cadre
Structura cu pereti portani
din lemn
Structura mixt
Coeficient de
comportare
q
Coeficient
seismic global
cB
Coeficient de
comportare
q
Coeficient
seismic global
cB
Coeficient de
comportare
q
Coeficient
seismic global
cB
2.5 0.264 3 0.22 2.75 0.24
Tabel 1. Coeficieni de comportare q i coeficieni seismici globali

2.1.4. GRUPAREA INCARCARILOR
STANDARD CR0 / 2005
SLU:
1,35

=
n
j 1
Gk,j + 1,5 Qk,1 +

=
m
i 2
1,5 0,i Qk,i
Gk,i este efectul pe structur al aciunii permanente i, luat cu valoarea sa caracteristic;
Qk,i efectul pe structur al aciunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic;
Qk,1 efectul pe structur al aciunii variabile, ce are ponderea predominant ntre aciunile variabile, luat
cu valoarea sa caracteristic;
0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale aciunilor variabile i (i = 2, 3...m) luate
cu valorile lor caracteristice; 0,i = 0,7.
In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limita ultime se scrie dupa cum urmeaza:

=
n
j 1
Gk,j + I AEk +

=
m
i 1
2,i Qk,i
unde:
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR
adoptat de cod (IMR = 100 ani in P100 - 2006);
2,i coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi, avand valorile
recomandate in Tabelul 4.1;
I coeficient de importanta a constructiei / structurii avand valorile din Tabelul 4.2 in functie de clasa
de importanta a constructiei, Anexa 1.


Combinatii de incarcari obtinute:
Combo 1 1,35

=
n
j 1
G
k,j
+ 1,5 Z
k
+ 1,05V
k
+ 1,05 U
k
Combo 2 1,35

=
n
j 1
G
k,j
+ 1,5 V
k
+ 1,05 Z
k
+ 1,05 U
k

Combo 3 1,35

=
n
j 1
G
k,j
+ 1,5 U
k
+ 1,05 Z
k
Combo 4 1,35

=
n
j 1
G
k,j
+ 1,5 U
k
+ 1,05V
k

Combo 5

=
n
j 1
G
k,j
+ 0,4 Z
k
+ 0,4 U
k
+ A
Ek
unde:
Gk este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a
actiunilor permanente;
Zk valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a
incarcarii din zapada;
Vk valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor
vantului;
Uk valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile utile pe planseul de nivel
curent), calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor datorate exploatarii;
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice.


2.2. STANDARDE VECHI

2.2.1. INCARCARI PERMANENTE (Idem Pct. 1.1.1.)
pe acoperi :
- valoarea ncrcrii permanente la nivelul acoperiului este: Gk

= 80 daN/m
2
.
pe planseul peste parter :
- valoarea ncrcrii permanente pe planseul peste parter este: Gk

= 80 daN/m
2
.

2.2.2. INCARCARI DE EXPLOATARE (UTILE) (Idem Pct. 1.1.2.)
pe acoperi : Uk

= 100 daN;
pe planseul peste parter: Uk

= 150 daN/m
2
.

2.2.3. INCARCARI DIN ZAPADA
Standard 1992 (10101 / 21 - 92)
Intensitatea normata a incarcarii data de zapada pe suprafata elementului considerat are expresia:
=
n
z
p
e z z
c g c
in care:
gz greutatea de referinta a stratului de zapada la nivelul solului pentru o perioada de revenire de 10 ani;
pentru localitatea Bucuresti, gz = 150 daN/m
2
;
ce coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei; ce=1,00;
cz coeficient prin care se tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata constructiei expusa
zapezii.
cz1 varianta I de incarcare cu zapada ;
cz2,3 varianta I de incarcare cu zapada ;

- Pentru = 70 = 70 = 70 = 70 cz1= 0.0;
cz2= 0.0;
cz3= 0.0;
- Pentru = 30 = 30 = 30 = 30 cz1= 1.0;
cz2= 0.75 x cz1 ;
cz3= 1.25 x cz1 ;
- Pentru = 45 = 45 = 45 = 45 cz1= 0.5;
cz2= 0.75 x cz1 ;
cz3= 1.25 x cz1 ;

Incarcarea de calcul data de zapada este:
=
c
z
p
F
n
z
p
F coeficient partial de siguranta, care pentru starile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub
actiunea gruparilor fundamentale are expresia:
a
z e
p
f
0.3
g c
g
0.4 = a
unde:
a = 2,2 pentru clasa III de importanta a constructiei;
SLU (starea limita ultima de rezistenta) F=1.91

o Evaluarea ncrcrii cu zpad la nivelul acoperiului (daN/m
2
):
ncrcarea normata cu zpad la nivelul acoperiului consider dou variante de ncrcare :
Pentru = 70 = 70 = 70 = 70
Varianta I - p
n
z,1 = 0.0 x 150 daN/m
2
x 1.00 = 0 daN/m
2

Varianta II - p
n
z,2 = 0.0 x 150 daN/m
2
x 0.75 = 0 daN/m
2

- p
n
z,3 = 0.0 x 150 daN/m
2
x 1.25 = 0 daN/m
2
Pentru = = = = 3 33 30 00 0
Varianta I - p
n
z,1 = 1.0 x 150 daN/m
2
x 0.80 = 120 daN/m
2

Varianta II - p
n
z,2 = 0.75 x 1.00 x 150 daN/m
2
x 0.80 = 90 daN/m
2

- p
n
z,3 = 1.25 x 1.00 x 150 daN/m
2
x 0.80 = 150 daN/m
2
Pentru = = = = 45 45 45 45
Varianta I - p
n
z,1 = 0.5 x 150 daN/m
2
x 1.00 = 60 daN/m
2

Varianta II - p
n
z,2 = 0.75 x 0.5 x 150 daN/m
2
x 1.00 = 45 daN/m
2

- p
n
z,3 = 1.25 x 0.5 x 150 daN/m
2
x 1.00= 75 daN/m
2


2.2.4. INCARCARI DIN VANT
Standard 1990 (10101 / 20 90)
Intensitatea normata a incarcarii date de vant este:
( )
v
g z c c p
h ni
c
n
= ,
in care:
coeficient de rafala; pentru constructii din categoria C1: = 1,6 ;
gv presiunea dinamica de baza stabilizata la 10 m deasupra terenului liber; gv = 42 daN/m
2
;
ch(z) coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului
liber; pentru amplasament de tip 2: ch(z) = 0.65;
cni coeficient aerodinamic pe suprafata i;

Fig. 11. Incrcare din vant pe acoperis si pe peretii exteriori directie LONGITUDINALA constructiei corp lateral

Incarcarea de calcul data de vant este:
=
c
p
v F
n
v
p
F coeficient partial de siguranta, care pentru starile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub
actiunea gruparilor fundamentale are expresia:
a
f
=
unde:
a = 1.4 pentru clasa II de importanta a constructiei;
SLU (starea limita ultima de rezistenta) F=1.4

2.2.5. GRUPAREA INCARCARILOR
STANDARD 10101 / 0A-77
Stari limita ultime de rezistenta si stabilitate:

=
n
i 1
ni Pi +

=
n
i 1
ni Ci + ng

=
n
i 1
ni Vi
Pi intensitatea normata a incarcarii permanente;
Ci intensitatea normata a incarcarii temporare cvasipermanente;
Vi intensitatea normata a incarcarii temporare variabile;
ni coeficientul incarcarii;
ng coeficientul de simultaneitate.

Combinatii de incarcari obtinute:
Combo 1

=
n
i 1
1,2 Pi + 1.4 U + 0.9 (1.4 V + 1.91 Z)

unde:
Pi este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu valoarea normata a
actiunilor permanente;
Z valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea normata a incarcarii din
zapada;
V valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculata cu valoarea normata a actiunilor
vantului;
U valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile utile pe planseul de nivel
curent), calculata cu valoarea normata a actiunilor datorate exploatarii.


1.2. STUDII COMPARATIVE ASUPRA INCARCARILOR CONFORM
STANDARDE NOI / STANDARDE VECHI

In acest capitol sunt prezentate comparativ valorile incarcarilor date de vant si zapada conform
standardelor din anii 2004 (noi) si 1992 (vechi), astfel:
Comparatia incarcarilor caracteristice (normate) si de calcul date de zapada:

Fig. 12. Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu o singura panta, cu doua pante si pentru
acoperisuri cu mai multe deschideri conform NP2005 (i) si NP1992 (czi)

czi


Fig. 13. Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu doua pante conform NP2005 (i) si
NP1992 (czi)

In figurile 12 si 13 sunt prezentate comparativ, pentru normativele din anii 2004 si 1992, formele
coeficientilor de forma pentru acoperis si distributia acestora pe acoperis.

Incarcari caracteristice din
zapada la nivelul acoperisului
(daN/m2)
Comparatii incarcari
caracteristice
Incarcare NP 2004 NP 1990 Solicitare NP 2004 / NP 1990
a=30, sk1 160 120,0 229,2 a=30, sk1 1,33
a=30, sk2 80 90,0 171,9 a=30, sk2 0,89
a=30, sk3 320 150,0 286,5 a=30, sk3 2,13
a=45, sk1 80 60,0 114,6 a=45, sk1 1,33
a=45, sk2 40 45,0 85,95 a=45, sk2 0,89
a=45, sk3 320 75,0 143,25 a=45, sk3 4,27
Tabel 2. Incarcari carcateristice provenite din zapada conform NP2005 si NP1992

Incarcari de calcul din zapada la
nivelul acoperisului (daN/m2)

Comparatii incarcari de calcul
Incarcare NP 2005 NP 1990 Solicitare NP 2005 / NP 1990
a=30, sk1 240 229,2 a=30, sk1 1,05
a=30, sk2 120 171,9 a=30, sk2 0,70
a=30, sk3 480 286,5 a=30, sk3 1,68
a=45, sk1 120 114,6 a=45, sk1 1,05
a=45, sk2 60 86,0 a=45, sk2 0,70
a=45, sk3 480 143,3 a=45, sk3 3,35
Tabel 3. Incarcari de calcul provenite din zapada conform NP2005) si NP1992

In figurile 10 si 11 sunt prezentate comparativ, pentru normativele din anii 2005 si 1992, formele
coeficientilor de forma pentru acoperis si distributia acestora pe acoperis.
Avand in vedere schimbarile aratate mai sus provenite intre cele doua standarde si tinand cont de tabelele
2 si 3, se pot trage urmatoarele concluzii asupra incarcarii cu zapada:
- chiar daca valoarea caracteristica / normata a incarcarii cu zapada la nivelul solului s-a marit de la 150
daN/m
2
la 200 daN/m
2
(intru-un raport de 33%), valorile incarcarilor caracteristice / normate si de calcul la nivelul
acoperisului nu s-au marit proportional, corespunzator, din cauza influentei coeficientului de forma (vezi fig. 10) si
a distributiei acestuia pe acoperis (vezi fig. 11).
- referitor la incarcarile caracteristice date de zapada, valoarea acestora in varianta I (V I) este mai mare in
standardul 2005, decat cel din 1992;
1
0.5 1 ( 2 )
2
2 ( 2 ) 0.5 1 ( 1 )
2 ( 1 )
1 ( 2 )
1 ( 1 )
0.75 cz1
c
z1
( 1)
c
z1
( 2) V I

1.25 cz1 V II

1.25 cz1 0.75 cz1

- in continuare, pentru V I, valorile de calcul sunt mai mari in standardul 1990, decat cel din 2005, datorita
coeficientului gruparilor de incarcari (1.91 in 1992 si 1.50 in 2005);
- pentru varianta II de incarcare (V II), datorita influentei noului coeficient introdus 2 si, de asemenea,
datorita distributiei acestuia pe acoperis, standardul 2005 conduce la valori mai mari decat standardul 1992
pentru situatia de aglomerare cu zapada (sk3).

Comparatia incarcarilor caracteristice (normate) si de calcul date de vant:
Configuratia coeficientilor de presiune exterioara s-a schimbat foarte mult intre cele doua norme, conform
figurilor 12 si 13.
Daca in norma 1992 influenta presiunii interioare (introdusa prin coeficientul cpi) era mai mica si se aplica
doar in cazul constructiilor de tip hala, in normativul 2004 se introduce valabilitatea acestui coeficient pentru toate
constructiile, indiferent de marime.
- coeficienti de presiune si incarcari provenite din vant pe acoperis





Fig. 14. Distributia coeficientilor de presiune si a incarcarilor (kN/m2) pentru incarcarea din vant pe acoperisuri cu doua pante conform
NP2005 (cpe+cpi) si NP1992 (cni)
(b) direcia vntului = 0
0
/ NP 2004
Direcia
Vntului
panta expus panta neexpus
C
o
a
m
a

s
a
u

d
o
l
i
e
panta neexpus
panta expus
Direcia
Vntului
C
o
a
m
a

s
a
u

d
o
l
i
e

(b) direcia vntului = 0
0
/ NP 1990
- coeficienti de presiune si incarcari provenite din vant pe peretii laterali

Fig. 15. Distributia coeficientilor de presiune si a incarcarilor (kN/m2) pentru incarcarea din vant pe acoperisuri cu doua pante si pe
peretii exteriori conform NP2004 (cpe+cpi) si NP1992 (cni)

Valoarea presiunii de referin a vntului cf. NP 2004 a crescut fata de valoarea presiunii de baza
stabilizata cf. NP 1990 la 0.5 kN/m
2
de la 0.42 kN/m
2
, cu un raport de aprox. 20%.
Valorile si configuratia incarcarilor provenite din vant pe acoperis si pe peretii laterali constructiei sunt
diferite intre cele doua standarde, astfel incat comparatia intre cele doua norme va fi facuta la dimensionarea
elementelor structurala din lemn.

2.3. CALCULUL SI DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE.
COMPARATII INTRE STANDARDELE NOI / STANDARDELE VECHI

1.4.1. RELAIA GENERAL DE VERIFICARE
Pentru starea limit ultim, relaia general de verificare este :
Fef Fi
unde:
Fef efortul secional de calcul, corespunztor tipului de solicitare i , n N, Nmm ;
Fi capacitatea de rezisten a barei din lemn masiv la solicitarea i , n N sau Nmm;

T i
c
i i
m S R F =
n care:
Ri
c
rezistena de calcul la solicitarea i , stabilit n funcie de specia de material lemnos, clasa de
calitate a lemnului i condiiile de exploatare a elementelor de construcie, n N/mm
2
;
Si caracteristica secional, n mm
2
sau mm
3
;
mT coeficient de tratare a lemnului.
1.4.2. ELEMENTE SUPUSE LA INCOVOIERE SIMPLA
Relaia de verificare a capacitii portante la solicitarea de incovoiere simpla este:
ef r
M M
Mef efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la ncovoiere simpl;
Mr capacitatea de rezisten a elementelor din lemn masiv cu seciune simpl, solicitate la
ncovoiere simpl.

1.4.3. ELEMENTE SUPUSE LA COMPRESIUNE CU FLAMBAJ
Relaia de verificare a capacitii portante la solicitarea de compresiune cu flambaj este:
ef r
C C
Cef efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la compresiune axial paralel cu
fibrele;
Cr capacitatea de rezistena a elementelor din lemn cu seciune simpl, solicitate la compresiune
axial paralel cu fibrele.
c
r c calcul TcII
C R A m =
c
c
R

rezisten de calcul a lemnului masiv la compresiune axial paralel cu fibrele, n funcie de
specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului i condiiile de exploatare a elementelor
de construcie ;
calcul
A aria seciunii de calcul slbite;
Tc
m

coeficient de tratare a lemnului la solicitarea de compresiune axial paralel cu fibrele.
c
coeficient de flambaj, subunitar.

1.4.4. COMENTARIUL REZULTATELOR OBTINUTE
Structura spatiala studiata a fost analizata in doua variante:
1. Pe structura de rezistenta de lemn au fost aplicate incarcarile provenite din vant si zapada conform
standardelor vechi (1990, respectiv 1992). Coeficientii incarcarilor au fost, de asemenea, considerati,
conform STAS 10101 / 0A-77.
2. Pe structura de rezistenta de lemn au fost aplicate incarcarile provenite din vant, zapada si seism
modificate in 2004, 2005 si 2006.Coeficientii incarcarilor au fost, de asemenea, considerati, conform
codului CR0 / 2005.
Incarcarile permanente si incarcarile utile pe plansee au fost evaluate in ambele situatii conform
standardelor vechi.


Comparatii procentuale
Arii finale elemente
Element
NP 2005 / NP 1990
Capriori incov. 1,14
Capriori intinsi 1,20
Grinzi secundare
de planseu GS
1,20
Grinzi principale
de planseu GP
1,00
Stalpi 1,00
Valoare
medie
1,11
Tabel 4. Consumuri de lemn - comparaie procentuala

In urma aplicarii incarcarilor stabilite, comparativ, pentru cele doua variante studiate, au fost determinate
deformaiile structurii i eforturile n bare i au fost stabilite dimensiunile finale ale barelor pe baza acestor eforturi.
n final, n urma dimensionrilor efectuate, s-a urmrit prezentarea comparativ a rezultatelor pentru cele
doua variante de incarcari (tab. 4).

Se remarc faptul c n aceste cazuri, valorile consumurilor de lemn stabilite pentru cele doua situatii
prezinta o diferenta de aprox. 10% in favoarea calculului dupa noile norme de incarcari si din cauza necesitii
utilizrii de seciuni impuse de norma ROM, ceea ce a limitat posibilitatea diferenierii mai accentuate a
rezultatelor studiului.