Sunteți pe pagina 1din 61

MODELAREA INTERACTIUNII TEREN STRUCTURA LA CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE

1. Se deschide in ETABS fisierul in care a fost modelata suprastructura cladirii

2. Se salveaza modelul cu un alt nume

3. Se defineste INFRASTRUCTURA (substructura+structura de fundare) sub forma unor grinzi-pereti de fundatie. Pentru a nu pierde incarcarile din planseul peste subsol, mai intai se va introduce o placa de planseu, similara celei de la peste parter, de exemplu. Este o prima posibilitate recomandata. Se disting mai multe cazuri, ca sectiuni caracteristice prin aceste grinzi pereti: Sectiune prin gol de usa (a) Sectiune prin gol de fereastra (b) Sectiune prin plin (c)

Sectiune prin gol de usa (a)

Sectiune prin gol de fereastra (b) Sectiune prin plin (c) Pentru primele doua tipuri de sectiuni (a si b) se vor descrie grinzile de fundatie prin caracteristici geometrice de tip arie (A), arie de forfecare (Af) si moment de inertie (I); Pentru al treilea tip de sectiune se poate opta fie pentru o descriere similara celei de mai sus fie folosind descrierea unei sectiuni T din b.a. care apare in program;

Presupunand de exemplu ca: pereteledin b.a. are grosimea de 25 cm; talpa are latimea de 105 cm (40+25+40) si inaltimea de 40 cm (minimul acceptabil); inaltimea totala a grinzii de fundatie este de 3.00 m (300 cm=260+40), golul de usa este de 210 cm ceea ce ne conduce la o inaltime a zonei de deasupra acestuia de 50 cm; - golul de fereastra are 60 cm inaltime iar parapetul este de 150 cm; - Aria de forfecare Af=Aria inimii/k (unde pentru sectiuni T sau L k=1.10); se pot calcula caracteristicile geometrice pentru cele trei tipuri caracteristice de sectiuni: Sectiune/caracteristica Arie A [m2] Arie de forfecare Af [m2] Moment de inertie I [m4] Tip a 0.545 0.205 0.6346 Tip b 0.920 0.500 0.7345 Tip c 1.070 0.682 0.9458

Introducerea placii de planseu peste subsol se face selectand placa peste parter si folosind REPLICATE pentru baza:

Se selecteaza aceasta placa:

Atentie trebuie deblocate complet nodurile placii, care nu sunt rezemate pe grinzile pereti (mai ales daca planseul nu este definit ca membrana toate zonele centrale trebuie deblocate). In cazul din exemplu este suficient sa stergem zonele de balcoane, placa fiind declarata ca membrana.

Ascundem placa de planseu pentru a nu ne incurcamai departe:

Definire sectiune de tip a:

Definire sectiune de tip b:

Definirea sectiunii de tip c ca grinda T

(observatie grinda este cu talpa definita sus, trebuie rotita cu 180)

4. Pozitionarea grinzilor/pereti de fundatie, la baza parterului:

Se alege tipul de sectiune de grinda de fundatie de exemplu sa incepem cu cazul a:

Se traseaza grinzile corespunzatoare:

Se continua pentru fiecare grinda cu sectiunea de tip a, rezultand in final:

Se selecteaza sectiunea de tip b:

Se traseaza grinzile de tip b:

Se continua cu toate grinzile de tip b pana se ajunge la:

Se selecteaza sectiunea tip c de grinda:

Se traseaza grinzile cu sectiune de tip c:

Si se continua pana se descriu toate aceste grinzi:

Prin extrude view se obtine (atentie grinzile cu sectiune a si b nu se vad):

Dar la o vedere 3d se observa ca talpile grinzilor de sectiune c sunt sus:

Drept pentru care o sa rotim sectiunile acestora cu 180, asa cum mentionam anterior:

5. Se impart grinzile de fundatie in elemente finite corespunzatoare, inslusiv in zonele de ferestre si usi, unde nu existau noduri:

Selectam toate grinzile de la baza:

Selectam ca nodurile sa fie vizibile:

Selectam zonele de grinzi din dreptul ferestrelor, care au 150 cm. Celelalte elemente finite au cca 50 cm (asa a fost modelata suprastructura!) si de aceea impartim toate aceste zone in cate 3 elemente finite:

Selectam toate zonele de grinzi cu sectiune de tip b, din dreptul usilor. Acestea au 100cm si le vom imparti in cate 2 elemente finite a 50 cm fiecare:

Se observa ca modul de impartire in elemente finite al grinzilor de fundatie este unitar. 6. Pentru modelarea interactiunii teren-structura (ITS) se accepta urmatoarele ipoteze: - Modelarea terenului pentru o comportare elastica se face tinand seama de ipotezele Winkler (mediu elastic de tip Winkler); - Se cunoaste coeficientul de deformabilitate de tip Winkler (coeficientul de pat) pentru conditii de comportare statica ks (care de principiu reprezinta raportul dintre presiunea respectiv tasarea admisibile si ca unitate de masura este de tip [F]/[L3]); - Miscarea infrastructurii in terenul de fundare (cele doua translatii orizontale pe x si y respectiv torsiunea in jurul axei z) este impiedicata. Baza se misca o data cu terenul. Asadar raman libere numai rotirile in jurul axei x respectiv y. Translatia pe axa z este permisa numai in sensul de tasare (valori negative) si nu si de intindere (desprinderi). Pentru modelarea acesteia se folosesc elemente finite LINK de tip GAP, introduse in fiecare nod al grinzilor de fundatie. - Pentru comportarea dinamica a terenului, tranzitorie, conform literaturii de specialitate se considera un coeficient de deformabilitate de tip Winkler kd10ks. 7. Determinarea rigiditatii echivalente a terenului: - Se cunoaste pentru fiecare zona de grinda de fundatie, latimea ariei de contact cu terenul. (Atentie, nu intotdeauna latimea acesteia este egala cu latimea talpilor de fundatie, daca mai exista sub aceasta un bloc de beton simplu in acest caz o sa fie latimea blocului de beton simplu interfata teren-fundatie) Bf - Se cunoaste distanta dintre doua noduri consecutive, de pe traseele grinzilor de fundare, avand in vedere ca elementele LINK de tip GAP se vor introduce in aceste noduri. (vezi urmatoarea figura)

- Se determina Aaferent,nod=lnxBf - Rigiditatea GAP-ului pe directie verticala (in cazul nostru GAP-ul lucrand numai pe aceasta directie o sa fie directia 1) Kz,s= Aaferent,nodxks si Kz,d= Aaferent,nodxkd sau Kz,d 10Aaferent,nodxks. - Din acest moment trebuie sa existe doua tipuri de modele, unul pentru calcul gravitational (utilizand kz,s) iar celalalt pentru calcul seismic (utilizand kz,d).

Exemplu considerand ca in urma studiului geotehnic pe amplasament ks=30000KN/m3 respectiv kd=300000KN/m3 iar Aaferent,nod= 0.50x1.05=0.525m2 rezulta Kz,s=30000x0.525=15750 KN/m respectiv Kz,d=300000x0.525=157500 KN/m

Definirea tipului de Link:

Se introduce o proprietate noua:

I se atribuie un nume de exemplu GAP

In dreapta la Type se selecteaza GAP

La Directional properties se selecteaza in acest caz directia U1

De asemenea se bifeaza Nonlinear apoi apasam insa pe Modify/Show for U1.

La nonlinear properties introducem pentru Stiffness kz,s sau kz,d (in functie de cazul pe care dorim sa-l studiem, sa zicem seismic) deci kz,d=157500 KN/m iar la Open lasam valoarea 0 (zero) deoarece GAP-ul este inchis.

Dupa OK si OK obtinem

Se selecteaza toate nodurile de la baza:

Se blocheaza gradele de libertate de la baza, in concordanta cu ceea ce s-a prezentat mai inainte.

Se introduc elementele LINK de tip GAP in fiecare nod al grinzii de fundare:

8. In mod corect, pentru un caz concret, se cunosc capacitatile tuturor elementelor structurale verticale (stalpi/pereti din b.a. sau din zidarie). In mod didactic se cunosc capacitatile unor elemente dar insuficiente. Din acest motiv se accepta ca pentru un mecanism de disipare a energiei optim, cu plastificarea tuturor elementelor la baza, coeficientul seismic de baza ajunge sa fie de circa 1.50-2.50 ori mai mare decat cel calculat corespunzator Codului P100/1-2006. Ca exemplu sa consideram ca cB,y=2cB,cod=2x0.25=0.50 (presupunand cB,cod=0.25).

9. In acest moment, modelul ales (gravitationa/seismic) este terminat si functional. Se da RUN. 10. Se prezinta ca exemplificare NUMAI cele 2 deformate pentru actiune seismica pentru fiecare dintre cele doua directii principale. In realitate se suprapun cu incarcarile gravitationale in gruparea speciala Seism x stanga dreapta

Seism y stanga dreapta

11.Se pot urmari tasarile, in tabele:

Ca exemplu:
Story BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE Point 1 4 13 16 5 8 17 20 Load SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN P -167.56 -33.59 -37.27 -81.55 -81.28 -39.68 -41.25 -85.86 V2 0 0 0 0 0 0 0 0 V3 0 0 0 0 0 0 0 0 T 0 0 0 0 0 0 0 0 M2 0 0 0 0 0 0 0 0 M3 0 0 0 0 0 0 0 0 U1Defor m -0.0011 -0.0002 -0.0002 -0.0005 -0.0005 -0.0003 -0.0003 -0.0005 U2Defor m 0 0 0 0 0 0 0 0 U3Defor m 0 0 0 0 0 0 0 0 R1Defor m 0 0 0 0 0 0 0 0 R2Defor m 0.00002 -0.00002 -0.00002 0 0 -0.00001 -0.00001 0.00005 R3Defor m -0.00025 -0.00023 -0.00001 0.00001 -0.0001 -0.00009 0 -0.00001

BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE

9 12 21 22 26 27 29 30 31 34 37 40 43 46 64 61 56 55 54 53 50 49 48 47 60

SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN

-92.34 55.73 -166.19 -50.57 -83.65 -44.62 -51.19 47.24 -171.43 -53.36 -86.07 -51.82 -48.45 46.4 62.81 -65.45 -61.24 -75.5 -37.1 -46.71 -83.41 -90.58 -38.77 -49.29 -46.43

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

-0.0006 0.0004 -0.0011 -0.0003 -0.0005 -0.0003 -0.0003 0.0003 -0.0011 -0.0003 -0.0005 -0.0003 -0.0003 0.0003 0.0004 -0.0004 -0.0004 -0.0005 -0.0002 -0.0003 -0.0005 -0.0006 -0.0002 -0.0003 -0.0003

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0.00005 -0.00002 -0.00002 -0.00001 -0.00001 -0.00001 0.00002 0 -0.00002 0 0 0 0 0.00001 0.00003 -0.00003 -0.00002 -0.00001 -0.00001 0.00001 0 0 0 0.00001 0.00001

-0.00024 -0.00025 -0.0002 -0.00009 -0.00003 -0.00006 -0.00007 -0.00016 -0.00033 -0.00005 -0.00007 -0.00004 -0.00008 -0.00018 -0.00022 -0.00021 -0.00005 -0.00004 -0.00004 -0.00005 -0.00004 -0.00003 -0.00003 -0.00004 -0.00023

In coloana rosie sunt fortele in noduri (kN) iar in coloana albastra sunt tasarile (m). Se pot verifica atat tasarile, ca ordin de marime, cat si presiunile efective, prin raportarea fortelor din noduri la Aaferent,nod. In cazul exemplului de mai sus rezulta o tasare maxima de 1.1 mm, respectiv o deprindere maxima de 0.4 mm. De asemenea presiunea maxima este de 326.3 kPa. Presupunand ca presiunea conventionala este de 300 kPa, si ca in gruparea speciala se poate ajunge la cca 1.40 pconv=1.40x300=420 kPa rezulta o comportare corespunzatoara, pentru bucata de exemplu ales.

12.Pentru determinarea eforturilor in grinzile de fundatie:

Ca exemplu:
Story BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE BASE Beam B32 B32 B32 B45 B45 B49 B49 B108 B108 B108 B109 B109 B109 B110 B110 B110 B111 B111 B111 B112 B112 B113 B113 B114 B114 B115 B115 B116 B116 B117 B117 B118 Load SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN SXN Loc 0 0.325 0.65 0 0.375 0 0.375 0 0.263 0.525 0 0.263 0.525 0 0.262 0.525 0 0.262 0.525 0 0.375 0 0.375 0 0.375 0 0.375 0 0.4 0 0.4 0 P 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 V2 478.58 469.2 459.83 106.75 95.93 51.22 40.4 -198.99 -206.57 -214.14 -112.08 -119.66 -127.23 71.26 63.68 56.11 47.03 39.46 31.89 -238.11 -248.93 -123.56 -134.39 43.2 32.38 -26.63 -37.45 -140.58 -152.12 -83.55 -95.09 -10.48 V3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 T -0.939 -0.939 -0.939 0.148 0.148 -2.135 -2.135 5.238 5.238 5.238 5.723 5.723 5.723 6.348 6.348 6.348 7.018 7.018 7.018 1.059 1.059 1.591 1.591 1.88 1.88 2.055 2.055 9.413 9.413 9.309 9.309 9.429 M2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 M3 -348.253 -502.268 -653.235 263.263 225.259 -645.253 -662.431 19.68 72.909 128.127 130.168 160.585 192.989 134.446 116.736 101.013 102.551 91.198 81.834 -24.7 66.62 69.185 117.55 22.445 8.275 10.07 22.086 -87.131 -28.592 -26.826 8.901 10.621

Pentru partea din tabel aleasa se observa o forta taietoare maxima de 478.58 kN si un moment incovoietor maxim de 662.43 kNm sus (-) respectiv 263.26 kNm jos (+). Se vor urmari toate grinzile, in toate ipotezele si se vor face toate verificarile corespunzatoare. 13. Pentru o dimensionare corecta, avand in vedere ca numerele elementelor finite se vor pastra, atat la modelul de calcul gravitational cat si la cel seismic, importand tabelele de eforturi sectionale pentru grinzile de fundatie din ambele modele se poare realiza o infasuratoare de eforturi cu care se vor dimensiona toate grinzile de fundatie. Atentie nu se pot suprapune tasari, presiuni, etc, deoarece sunt din ipoteze diferite - se pot face numai comparatii intre acestea, pentru cele doua tipuri de modele. 14.Sfarsit provizoriu Metodologiile legate de ITS sunt INCA in lucru

Pentru detalii suplimentare, observatii sau sfaturi: danielstoica2001@yahoo.com