Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura constructii
c) alcatuirea generala a constructiei n care stlpii structurii n cadre au legaturi (la nivelul
subsolului) cu peretii de beton armat rezemati pe teren prin fundatii continue (fig. 8.3);
- deschiderile marginale ale fundatiilor continue pe o directie se prelungesc n consola pe lungimi cuprinse ntre 0.200.25L0;
- latimea grinzii, B, se determina pe baza conditiilor descrise n capitolul 6. Se recomanda majorarea valorii latimii obtinute prin calcul
cu cca. 20%; aceasta majorare este necesara pentru ca, datorita interactiunii dintre grinda static nedeterminata si terenul de fundare,
diagrama presiunilor de contact are o distributie neliniara, cu concentrari de eforturi n zonele de rigiditate mai mare, de obicei sub stlpi;
- naltimea sectiunii grinzii de fundatie, Hc (fig. 8.4a) se alege cu valori cuprinse ntre 1/31/6 din distanta maxima (L0) dintre doi stlpi
succesivi; naltimea talpii, Ht, se determina n functie de valorile indicate n tabelul 7.1 pentru raportul Ht/B;
- n cazul grinzilor cu vute (fig. 8.4b), lungimea vutei, , iar naltimea vutei, Hv, rezulta din conditiile:
(8.1)
- conditii constructive:
Ht 300 mm
H 200 mm (pentru grinzile cu vute)
b = bs+50100 mm.
- clasa betonului si tipul de ciment se stabilesc functie de nivelul de solicitare a fundatiei si conditiile de expunere a elementelor de beton
armat.
Eforturile sectionale n lungul grinzii de fundare (M, T, Mt) se determina conform pct. 8.3. Daca structura rezemata pe grinda de
fundare este rigida (de exemplu cadre cu zidarie de umplutura etc.) se pot utiliza metode aproximative de calcul; n cazul structurilor
flexibile (cadre) se recomanda aplicarea metodelor exacte.
Prin calibrarea eforturilor capabile se urmareste evitarea dezvoltarii deformatiilor plastice n grinzile de fundare continue n cazul
actiunilor seismice.
Armatura longitudinala dispusa la partea inferioara a grinzii se poate distribui pe toata latimea talpii. Se recomanda dispunerea de
armaturi drepte si nclinate.
Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Daca latimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri).
Armatura de rezistenta a talpii fundatiei n sectiune transversala rezulta din verificarea consolelor la moment ncovoietor. Daca se
respecta conditiile privind sectiunea de beton date la pct. 8.2.1. nu este necesara verificarea consolelor la forta taietoare.
Armatura minima trebuie sa corespunda unui procent de 0.1% dar nu mai putin dect bare de 8 mm diametru la distante de 250 mm.
Longitudinal grinzii, n console se dispune armatura de repartitie (procent minim 0.1% si 1/5 din armatura transversala a consolei).
Daca grinda de fundare este solicitata la momente de torsiune consolele se armeaza pe directie transversala cu etrieri iar longitudinal se
dispune armatura dimensionata corespunzator starii de solicitare.
Armaturile pentru stlpi (mustati) rezulta din dimensionarea cadrelor de beton armat.
Mustatile pentru stlpi se prevad cu etrieri care asigura pozitia acestora n timpul turnarii betronului. Nu se admite nnadirea armaturilor
londitudinale ale stlpilor n sectiunile potential plastice de la baza constructiei.
8.3. Calculul grinzilor continue
8.3.1. Calculul cu metode simplificate
Metodele simplificate sunt cele n care conlucrarea ntre fundatie si teren nu este luata n
considerare iar diagrama de presiuni pe talpa se admite a fi cunoscuta.
Fundatia se asimileaza cu o grinda continua avnd reazeme fixe n dreptul stlpilor (fig. 8.5).
Se accepta ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe talpa, rezultata din aplicarea relatiei:
(8.2)
unde:
(8.3)
(8.4)
(8.5)
Fundatia se trateaza ca o grinda continua cu reazeme fixe, actionata de jos n sus cu ncarcarea
variabila liniar ntre p1 si p2 si rezemata pe stlpi. Prin calcul static se determina reactiunile Ri n
reazeme adica n stlpi.
Daca:
(8.6)
n cazul n care conditia (8.6) nu este ndeplinita, pentru a reduce diferenta ntre ncarcarile n
stlpi si reactiunile n reazeme se poate adopta o diagrama de presiuni pe talpa obtinuta prin
repartizarea ncarcarilor (N, M) fiecarui stlp pe aria aferenta de grinda (fig. 8.6).
Fig. 8.6
Grinda este ncarcata de jos n sus cu reactiunile terenului si de sus n jos cu ncarcarile din
stlpi. Se considera ca ncarcarile n stlpi si reactiunile n reazeme coincid. n grinda static
determinata astfel rezultata, momentul ncovoietor ntr-o sectiune x (fig. 8.7) se calculeaza
considernd momentul tuturor fortelor de la stnga sectiunii.
Fig. 8.7
8.3.2.1. Metode care asimileaza terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte
independente (modelul Winkler)
(8.7)
unde: p este presiunea ntr-un punct al suprafetei de contact ntre fundatie si mediul Winkler
iar z este deformatia n acel punct;
n figura 8.8a se considera o fundatie foarte rigida solicitata centric de o forta concentrata sau de
o ncarcare uniform distribuita, asezata pe un mediu Winkler. Deformatia terenului modelat prin
resoarte independente se produce numai sub grinda ncarcata, ceea ce contravine observatiilor
din realitate care arata ca deformatiile se extind si n afara zonei ncarcate (fig. 8.8b)
Fig. 8.8
n figura 8.9a se considera o fundatie foarte flexibila supusa la o ncarcare uniform distribuita si
asezata pe un mediu Winkler. si n acest caz, n realitate, deformatia terenului se extinde si n
afara fundatiei, fapt care nu este evidentiat de modelul Winkler (fig. 8.9b).
Fig. 8.9
n ciuda acestor limitari, avantajele care decurg din simplitatea modelului si a solutiilor
matematice prevaleaza astfel nct metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg n
proiectare.
Fig. 8.10
(8.8)
(8.9)
(8.10)
- pentru pamnturi coezive :
- pentru pamnturi necoezive
: (8.11)
n relatia (8.11) B se exprima n metri. Relatiile (8.10) si (8.11) sunt valabile numai n cazul
ncercarii cu placa de forma patrata avnd latura de 0.30 m.
n lipsa unor date obtinute prin ncercari pe teren cu placa, pentru valorile ks corespunzatoare
unei placi cu latura de 0.30 m se pot utiliza valorile date n tabelele 8.1 si 8.2.
Tabelul 8.1
Pamnt Pamnt Pamnt
Pamnturi necoezive
afnat de ndesare medie ndesat
ID 00.33 0.340.66 0.671.00
ks (kN/m3) 1400025000 2500072000 72000130000
Tabelul 8.2
Pamnt Pamnt Pamnt Pamnt
Pamnturi
coezive plastic plastic moale plastic consistent plastic vrtos
curgator
IC 00.25 0.250.50 0.500.75 0.751.00
ks (kN/m3) - 700034000 3400063000 63000100000
(8.12)
unde: km este un coeficient functie de raportul dintre lungimea si latimea suprafetei de contact a
fundatiei (conform tabelului 8.3.);
Tabelul 8.3.
km km
1.00 0.5283 6.00 0.2584
1.25 0.4740 7.00 0.2465
1.50 0.4357 8.00 0.2370
1.75 0.4070 9.00 0.2292
2.00 0.3845 10.00 0.2226
2.25 0.3663 20.00 0.1868
2.50 0.3512 30.00 0.1705
2.75 0.3385 40.00 0.1606
3.00 0.3275 50.00 0.1537
3.50 0.3093 60.00 0.1481
4.00 0.2953 70.00 0.1442
4.50 0.2836 80.00 0.1407
5.00 0.2739 90.00 0.1378
100.00 0.1353
(8.13)
Mediul Boussinesq este un semispatiu elastic caracterizat prin modulul de deformatie liniara
Es si coeficientul lui Poisson s.
- prin ncercari pe teren cu placa, definite n reglementarea tehnica de referinta STAS 8942/3-80;
- n functie de datele din ncercarea de penetrare statica cu con, definite n reglementarea tehnica
de referinta C 159/89;
[kPa] (8.14)
unde: m- coeficient de corectie prin care se tine seama de adncimea zonei active z0 (Anexa A);
K1, K0- coeficienti adimensionali indicati n Anexa A, stabiliti pentru adncimile z=z0
; hi grosimea stratului i
Tabelul 8.4
Pamntul s
Argila saturata 0.40.5
Argila nesaturata 0.10.3
Argila nisipoasa 0.20.3
Praf 0.30.35
Nisip 0.30.4
(8.15)
Modulul de deformatie liniara n conditii dinamice, Es*, se calculeaza cu relatia:
sau ,
simplificat: (8.16)
n anexa C sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul
Boussinesq.