Sunteți pe pagina 1din 15

1 Tema:

Explicaii generale privind conformarea suprastructurii cu pereti structurali din zidarie confinata,
pentru partiul de arhitectur primit:
-tip de zidarie de caramida;
-verificarea procentului de densitate a peretilor in corelatie cu regimul de inaltime si zona seismica;
-Predimensionarea elementelor structurale:
*planseu: grosime placa, plan montaj predale, i detalii de monolitizare
*stalpisori: sectiune de beton, armare pentru procent minim de armare;
*centuri: sectiune de beton, armare pentru procent minim de armare;
*buiandrugi.

1. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente cu pereti structurali de


zidarie: suprastructura

Densitatea pereilor structurali ai cldirilor din zidrie, pe fiecare din direciile principale ale cldirii, este definit prin
procentul ariei nete totale a pereilor din zidrie (Az,net) de pe direcia respectiv, raportat la aria planeului (Apl)
de la nivelul respectiv :
A z , net
p% 100
A pl

Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA):
Densitatea peretilor structurali stabilita n tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste sectiunea de ncastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel cu
obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate n elevatie.

n cazul n care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul fortei taietoare de
baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de calcul plan sau spatial.

Seciunea de ncastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la fore orizontale (n raport cu
care se definete numrul de niveluri nniv se va lua:

a. la nivelul superior al soclurilor, pentru cldirile fr subsol;

b. la planeul peste subsol, pentru cldirile cu perei dei (sistem fagure) i pentru cldirile cu perei rari
(sistem celular) la care s-au prevzut perei suplimentari n

c. peste nivelul fundaiilor pentru cldirile cu perei rari, dac nu s-au prevzut perei suplimentari n subsol

n zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza, trebuie sa fie preluata cu
pereti structurali din zidarie confinata cu stlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti structurali din
zidarie cu inima armata.

n zonele seismice cu ag0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral cu pereti structurali confinati
cu stlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima armata.

Regimul de naltime redus care este prevazut n Cod (23 niveluri peste sectiunea de ncastrare) asigura,
pentru grosimea minima de zid, eforturi unitare de compresiune aflate n intervalul 0.3 fd 0.5fd
Pentru amplasamentele cu acceleratie seismica de proiectare slaba si/sau moderata (orientativ ag0.15g)
eforturile tangentiale n rosturile orizontale ale zidariei ramn la valori scazute daca se realizeaza ariile minime
constructive de zidarie.
Criteriile care au stat la baza stabilirii parametrilor din tabel au fost urmatoarele:
limitarea intensitatii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structura la o valoare moderata:
d 0,5 fd; fd~=0,20 fk
- limitarea intensitatii efortului unitar tangential mediu pe structura produs de actiunea seismica de
proiectare la o valoare moderata: 0,max 0,5 fvd ~=0,20 fvk
s-a considerat ca limita superioara a densitatii peretilor valoarea p= 6% dincolo de care spatiile care rezulta
nu mai pot fi utilizate corespunzator nici pentru locuinte modeste sau este necesara ngrosarea excesiva a
zidurilor.
Limitarile severe propuse n Cod au la baza urmatoarele considerente:
- Pentru zidariile din elemente de argila arsa cu perforatii verticale din grupa 2S
* comportarea fragila la rupere sub efectul ncarcarilor verticale (compresiune centrica);
* degradarea rapida a rezistentei si rigiditatii pentru ncarcari laterale ciclice alternante;
* valoarea scazuta a deplasarii relative de nivel la care se produce fisurarea extinsa a zidariei;
* degradarea integritatii peretilor n stadiile avansate de solicitare prin: deschiderea pronuntata a rosturilor
verticale, expulzarea fetei exterioare a elementelor, etc;
* imposibilitatea practica de remediere a avariilor
2. Pereii structurali
1)Pereii structurali care intr n alctuirea unei structuri din zidrie sunt de dou categorii:
perei plini (montani), legai ntre ei, la fiecare nivel, numai cu placa planeului;
perei cuplai (cu goluri de ui i/sau ferestre), constituii din montani (spalei) legai ntre ei, la nivelul
fiecrui planeu prin grinzi de cuplare de beton armat sau plinuri orizontale din zidrie care vor fi considerate
ca grinzi de cuplare numai dac sunt esute efectiv cu montanii alturai i dac sunt legate att cu centura
planeului ct i cu buiandrugul de beton armat de sub zidrie (dac acesta este separat de centura planeului).
n cazul n care, la un nivel oarecare al unei cldiri cu perei dei, sunt necesare, local, spaii mai mari, se
accept suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaia suprimrii acestui perete sau a nlocuirii cu
un perete nestructural la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomand ca
aceast reducere s nu conduc la modificarea condiiilor de regularitate n plan.
Dispunerea n plan a pereilor structurali se va face ct mai uniform n raport cu axele principale ale cldirii,
pentru se evita efectele defavorabile ale rsucirii de ansamblu. Pentru asigurarea rezistenei i a rigiditii la torsiune
se recomand ca pereii structurali cu rigiditate mare s fie dispui ct mai aproape de conturul cldirii.

3. Prevederi referitoare la buiandrugi si rigle de cuplare

(1) n cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi 40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se accepta o reducere de
5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) n conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare buiandrug) va satisface
urmatoarele conditii:
a. la partea superioara, armatura din centura va fi continua n rigla de cuplare
b. la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
c. pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
d. capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei corespunzatoare
momentelor ultime ale elementului calculate tinnd seama de suprarezistenta armaturilor.
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se va determina numai
pentru ncarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la
preluarea eforturilor din cutremur
4. Goluri n pereii structurali din zidrie

h gol h et

l l

h gol h et

l intermediar
l marginal

ZNA 0.6 hgol 0.5 hgol


1.20m 1.00m
ZC; 0.5 hgol 0.4 hgol
ZCA 1.00m 0.80m

Ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre


=
Ariile plinurilor de zidarie

Tabel 8.11 - Raportul intre ariile n plan ale golurilor de ui i ferestre si ariile plinurilor de zidrie
ag 0.10g 0.15g; 0.20g;0.25g 0.30g;0.40g
Perete exterior n niv3 n niv3 1.00 0.80
1.5 1.25
n niv=4,5 n niv=4
1.25 1.00
Perete interior n niv3 n niv3 0.35 0.25
0.55 0.45
n niv=4,5 n niv=4
0.45 0.35

La amplasarea golurilor de ui i ferestre se va urmri de asemenea ca spaleii care rezult s aib lungimi
egale sau ct mai apropiate. n cazul pereilor lungi (pereii longitudinali ai cldirilor tip "bar", de exemplu) dac
aceast prevedere nu poate fi realizat din considerente funcionale sau de plastic a faadelor, se recomand ca
spaleii cu dimensiuni mult diferite s fie dispui alternativ n lungul peretelui.
Grosimea minim a pereilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este executat zidria va fi 240 mm.
Raportul ntre nlimea etajului (het) i grosimea peretelui (t) trebuie s satisfac urmtoarele condiii
minime:
zidrie nearmat (ZNA); het /t 12;
zidrie confinat (ZC) i zidrie cu inim armat (ZIA); het /t 15.

5. Dispunerea stlpiorilor de beton armat la zidarie confinata (ZC)


La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA, stlpisorii de beton armat vor
fi amplasati n urmatoarele pozitii:
- la toate colturile exterioare si intrnde de pe conturul constructiei (S1) ;
- la capetele libere ale fiecarui perete;
- de ambele parti ale oricarui gol (S3) cu suprafata 2,5 m2 n zonele seismice cu ag 0,20g si de ambele parti ale
oricarui gol cu suprafata 1,5 m2 n zonele seismice cu ag 0,25g ; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite
cu stlpisori daca necesitatea acestora rezulta din calcule sau din cerinta urmatoare;
- n lungul peretelui (S2), astfel nct distanta ntre axele stlpisorilor sa nu depaseasca:
*5.0 m n cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
Structurile cu perei dei (sistem fagure), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici :
a. nlimea de nivel 3,50 m;
b. distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 5,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 25,0 m2.
n cazul n care, la un nivel oarecare al unei cldiri cu perei dei, sunt necesare, local, spaii mai mari, se
accept suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaia suprimrii acestui perete sau a nlocuirii cu
un perete nestructural la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomand ca
aceast reducere s nu conduc la modificarea condiiilor de regularitate n plan.

*4.0 m n cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular);


tr Structurile cu perei rarii (sistem celular), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici :
a. nlimea de nivel 4,00 m;
b. distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 9,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 75,0 m2.
i geometrici (fig. 5.3b)
- la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stlpisor amplasat conform regulilor de mai sus se afla la o distanta
mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui
- n toti spaletii care nu au lungimea minima

Stlpisorii vor fi executati pe toata naltimea constructiei.


- Sectiunea transversala a stlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
- aria sectiunii transversale 625cm2 ;
- latura minima 25cm.
Armarea stlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:
- procentul de armare longitudinala:
- 1,0% pentru zonele seismice ag0,25g;
- 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
- 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g
- diametrul barelor longitudinale 12mm;

Barele longitudinale ale stlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului nivel
nnadirea barelor longitudinale din stlpisori se va face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime 50; n
sectiunea de la baza (sectiunea de ncastrare), suprapunerea barelor longitudinale ale stlpisorilor din
suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de subsol se va face pe o lungime 60.

- armare transversala:
- etrieri nchisi cu 6 mm;
- distanta ntre etrieri: 15cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire a barelor longitudinale si pe 60 cm
la intersectiile cu centurile (peste si sub centura).
()

25cm

12
La 50

P etr6 15cm
12

Etr.6 10cm La 60

6. Prevederi referitoare la centuri


Sistemul de centuri particip la asigurarea caracterului spaial al structurii prin:
legarea pereilor de pe cele dou direcii;
constituirea unei carcase spaiale cu elemente armate, capabile s preia eforturi de ntindere, prin legarea
tuturor stlpiorilor la nivelul fiecrui planeu;
sporirea rigiditii n plan orizontal a planeelor;
realizarea transferului forelor seismice de la planee la pereii structurali.
n afar de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereii solicitai de ncrcrile normale pe
plan (seismice sau chiar din vnt).
Centurile contribuie i la limitarea propagrii fisurilor nclinate de la un nivel la altul. Acest tip de avarie poate
conduce la prbuirea peretelui sub efectul combinat aciunii seismice n planul peretelui i perpendicular pe plan.
Aportul armturilor din centuri nu este luat considerare la calculul rezistenei la for tietoare pentru cldirile
din ZNA.
Prevederea centurilor intermediare la cldirile cu perei rari i la cldirile tip "sal/hal" are ca scop sporirea
rezistenei peretelui la:
a. ruperea n scar din fora tietoare (prin concentrarea unei cantiti semnificative de
armtur n aceast centur intermediar);
b. aciunea seismic perpendicular pe planul peretelui (prin realizarea unui reazem intermediar
pentru panoul de zidrie).
Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona seismica, se vor
prevedea centuri de beton armat n planul peretilor:
- la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat (beton armat sau lemn) si de
tehnologia de realizare a acestuia,
- n pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la constructiile tip sala/hala ai
caror pereti structurali au naltimea >3,20 m, n zonele seismice cu ag0,15 g, sau >4,00 m - n zonele
seismice cu ag=0,10g.; prevederea centurilor intermediare la cladirile cu pereti rari si la cladirile tip
"sala/hala" are ca scop sporirea rezistentei peretelui la:
- ruperea n scara din forta taietoare (concentrarea unei cantitati semnificative de armatura n aceasta centura
intermediara);
- - actiunea seismica perpendiculara pe planul peretelui.
Continuitatea centurilor poate fi ntrerupta numai n urmatoarele situatii:
centura planseului curent, n dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:
stlpisori din beton armat la ambele margini ale golului;
o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stlpisori;
Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni:
(i) latimea 25 cm, dar 2/3 din grosimea peretelui;
(ii) naltimea dect grosimea placii planseului pentru peretii interiori si dect dublul acesteia pentru peretii de pe
conturul cladirii si de la casa scarii.
2hp

Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime


-procentul de armare longitudinala:
1,0% pentru zonele seismice ag 0,25g;
0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g
- diametrul barelor longitudinale 12mm;
- armare transversala: ( )
etrieri nchisi cu 6mm;
distanta ntre etrieri: 15 cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire a barelor longitudinale si
pe 60 cm la intersectiile cu stlpisorii.
nnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de 60 .
Sectiunile de nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; ntr-o sectiune se vor nnadi cel mult 50% din
barele centurii)
La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe cele doua directii
iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea barelor longitudinale n centurile perpendiculare
pe o lungime 60 .

Grosimea planeului se determina astfel nct sa fie ndeplinite criteriile privind deformabilitatea ,rezistenta ,rigiditate
si izolare fonica.

Pentru aflarea grosimi totale de planeu se aplic relaia cunoscut:

hpl=P/180 + 1..2 cm (Etape :1 Identificam ochiul de plac cu perimetrul cel mai mare si aplicm aceast relaiei,
obinem o grosime de placa maxim pe care o vom folosi pentru toate ochiurile de plac)
PLANEU MIXT:PREDAL CU SUPRABETONARE
Planseele cu predala au o alcatuire mixta, monolita si prefabricata.
Predalele sunt elemente prefabricate in format mare, cu grosime intre 5 i 6 cm,care dup montaj sunt
completate pe antier cu beton pana la grosimea final a planeului operaie numit suprabetonare.

Se pot realiza in fabric sau in antier:


Dimensiuni:

Dimensiuni:
n acest caz dimensiunile predalelor vor fi corelate cu
1.Fabric posibilitatile de transport.

Dimensiuni:
Dimensiunile maxime ale predalelor pot fi de 6,0x6,0 m.
Daca lungimea ochiul de placa pe care dorim sa il
2.antier acoperim este mai mare decat 6,0 m atunci vom imparti in
semipredale.(Ex:SPd1)

Partea inferioara a planeului predala are o dubla utilizare, cofraj pentru suprabetonare si nglobeaz
armatura de rezistenta de la partea inferioara a planeului,
Predala se calculeaz pentru ncrcrile corespunztoare fazei de exploatare . Armatura
de la partea superioara (reazeme) este poziionata in suprabetonare
Armatura poate fi din otel OB37, PC52 sau plase sudate (STNB) .
Acoperirea armaturii n predal este de 1 cm iar n suprabetonarea(pe reazem )de 1,5 cm.
Legtura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaz cu conectori , de tip bucl
sau de tip ferme ,din otel OB37 sau PC52.
Acetia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafaa de separaie dintre cele doua straturi de beton.
Pentru suprafete de placi curente, in jur de 25mp si ncrcri curente de cldiri civile, conectorii pot fi de tip
bucle; pentru suprafee mai mari, cu valori ridicate de fora tietoare care conduc la eforturi unitare tangeniale
ridicate, conectorii pot fi de tip ferme .
Numarul conectorilor, sub forma de bucle, se fixeaza functie de suprafata planseului, iar planul vertical al
buclelor este paralel cu latura mica a predalei. Conectorii sub forma de ferme se pozeaza pe directia scurta a
predalei.
Calculul in ansamblu al seciunii plcii mixte se efectueaz neglijnd existena suprafeei de separare ntre
predal si suprabetonare.
Calculul se efectueaz att pentru plac n ansamblu ct si pentru predal ca element prefabricat.
Predala ca element prefabricat se calculeaza in fazele de decofrare ,transport ,manipulare si montaj.
nainte de pozarea predalelor se realizeaz suportul de montaj compus din: lemn ecarisat ,grinzi extensibile
sprijinite pe popi extensibili.
Manipularea predalelor se realizeaz cu ajutorul unui sistem de ridicare prevzut cu mai multe crlige, care
se agata de evi, care trec prin cele doua iruri de conectori marginali n scopul evitarii fisurarii si cedarii.

Predalele cu grosime standard cntresc circa 125kg/mp si se monteaz cu macaraua la poziie. La


ridicarea predalelor mari trebuie lucrat cu greutate de echilibrare(cabluri sau cadre metalice) pentru a asigura
distribuirea uniforma a sarcini provenite din greutatea proprie.

Planeul mixt realizat din predal si suprabetonare reprezint o soluie eficient deoarece:
-se elimina cofrajul(predala preia si rolul de cofraj)
-timp de lucru scurt datorit prefabricri
-se livreaz si se poziioneaz simplu si rapid
-reducerea pierderilor de armatur si a problemelor de aprovizionare si montare a acestora
-se obine un ntrados bun pentru pcluire
-se elimina tencuielile de la tavane
Intocmirea planului de montaj predale planseu nivel curent:
Acesta cuprinde :
-toate elementele prevzute ntr-un plan de cofraj planseu
- pozarea predalelor :poziia predalelor sau semipredalelor dimensiunile acestora si detaliile
caracteristice (de rezemare si mbinare semipredale) .