CURS 1.

09.10.2009

CONFORMAREA STRUCTURILOR PE ZIDARIE PORTANTA CONFORM NORMATIVULUI CR06/2006

TIPURI DE ZIDARII CONFORM CR06: 1.Zidarie simpla nearmata (ZNA) !Definitie: zidaria nu contine suficienta armatura pentru a putea fi considerata zidarie armata. 2.Ziadaria confinata (ZC) !Definitie: este zidaria prevazuta cu elemente de confinare de beton armat, pe directia verticala rezultand stalpisori iar pe cea orizontala rezultand centuri. -grosime minim 25 cm -confinare = marirea capacitatii portante a zidariei prin introducerea de samburi din beton armat (25x25 cm) la colturi, intersectii, ramificatii si de prevederea de centuri orizontale din beton armat (25x25 cm minim) si suprafata acestei zidarii nu trebuie sa depaseasca 18 mp, conform normativului P2 1995.

3.Zidarie confianta + armatura in rosturi orizontale (ZC+AR) !Definitie: este zidaria confinata la care, in rosturile orizontale, sunt prevazute armaturi in cantitati suficiente din otel sau alte materiale cu rezistenta semnificativa la intindere in scopul cresterii rezistentei fortei taietoare si a ductilitatii peretelui 1

4.Zidaria cu inima armata (ZIA) !Definitie: reprezinta pereti alcatuiti din 2 ziduri parlele avand spatiul dintre ele umplut cu beton armat sau mortar beton (grout armat) - este cu sau fara legaturi mecanice intre straturi si la care cele 3 comp.conlucreaza pt. preluarea tuturor categoriilor de solicitari

PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE: - intrucat alcatuirea structurala a cladirii rezulta in principal din alcatuirea planului de arhitectura, proiectarea cladirilor cu pereti structurali din zidarie, amplasate in zone seismice implica parcurgerea unui traseu iterativ denumit propunere evaluare la care trebuie sa participe inca din faza initiala arhitectul si inginerul structurist - alegerea configuratiei de ansamblu reprezinta atributia arhitectului iar structura revine inginerului structurist dar nu poate fi independenta de cerintele functionale si de plastica formulate de investitor si de arhitect proiectarea preliminara implica cateva etape: a) stabilirea formei generale a cladirii in plan si elevatie b) proiectarea preliminara a structurii verticale (pereti) c) proiectarea preliminara a planseelor d) proiectarea preliminara a infrastructurilor

PRINCIPII DE ALCATUIRE ARHITECTURALSTRUCTURALA ALE CLADIRILOR ETAJATE -in faza de proiectare se va urmari ca forma in plan si volumetrie, distributia spatiilor, amplasarea si alcatuirea peretilor structurali sa fie astfel alese incat raspunsul seisimic al cladirilor sa poata fi favorabil si determinat usor prin calcule simple -cladirile cu pereti structurali din zidarie portanta vor fi alcatuite astfel incat sa se realizeze o structura spatiala formata din: a) elemente verticale pereti verticali dispusi pe cel putin 2 directii ortogonale b)elemente orizontale plansee din beton armat care de regula constituie o diafragma orizontala numita saiba rigida in planul orizontal

CARACTERUL SPATIAL AL STRUCTURILOR DIN ZIDARIE SE OBTIN PRIN: a) legaturile dintre peretii structurali de pe cele 2 directii principale la colturi, intersectii si ramificatii prin prevederea de samburi b) legatura intre plansee si peretii structurali se rezolva prin prevederea de centuri - rigiditatea structurii va fi aproximativ egala pe cele doua directii. CRITERII DE REGULARITATE STRUCTURALA -cladirile din zidarie sunt considerate cu regularitate structurala in plan daca: a) forma in plan satisface criteriile: - este aproximativ simetrica in raport cu 2 directii ortogonale - este compacta, cu contururi regulate si cu un nr cat mai redus de colturi intrande - eventualele retrageri, proeeminente in raport cu conturul curent al planseului sa nu depaseasca cea mai mare din valorile: 10% din aria planseului sau 1/5 din dimensiunile laturii respective b) distribuita in plan a peretilor structurali sa nu conduca la disimetrii importante ale rigiditatii pe cele 2 directii

c) rigiditatea planseelor in plan orizontal sa fie suficient de mare astfel incat sa fie asigurata compatibilitatea deplasarilor laterale a peretilor orizontali sub efectul fortei gravitationale

d) la parter distanta dintre CG (centrul de greutate) si CR (centrul masic sau centrul de rigiditate) sa nu depaseasca 0,1 din L unde L este dimensiunea cladirii pe directia perpendiculara directiei de calcul

CLADIRILE DIN ZIDARIE SUNT CONSIDERATE CU REGULARITATE STRUCTURALE IN ELEVATIE DACA: A) inaltimile nivelurilor sunt egale sau varieaza cu cel mult 20% B) peretii structurali au in plan acelasi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezinta variatii care se incadreaza in limite prevazute de normativ C) cladirea sa nu aibe niveluri slabe, adica rigiditate sau capacitate de rezistenta mai mica decat la nivelurile superioare

SEPARAREA CALDIRILOR PRIN TRONSOANE Este necesara daca: - lungimea cladirii depaseste 50 m forma in plan are neregularitai care depasesc limitele prevazute la regularitatea in plan terenul pe care este amplasata cladirea prezinta neregularitati de statificatie, de consistenta si de umplutura

Se recomanda ca rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea cladirii cu rosturi sa se incadreze in urmatoarele limite: 4

Inaltime/latime <= 1,5 Lungime/latime <= 4 Rosturile de separatie intre tronsoanele de cladiri adiacente se clasifica in functie de rolul in structura si de modul in care se dezvolta pe verticala cladirii a) rosturi complete- care traverseaza atat structura cat si intrastructura- sunt rosturi de tasare -Se utilizeaza datorita neuniformitatii terenului de fundare sau in cazul fundarii pe terenuri dificile de fundare ( slabe) b) rosturi partiale se realizeaza numai in suprastructura - rosturi seismice - rosturi de contractie de dilatare

16.09.2009 CURS 2 DIMENSIUNI MAXIME ALE CLADIRILOR a)dimensiuni maxime in plan pt cladiri din zidarie fundate pe terenuri normale lung maxima a tronsoanelor va fi de 50 m pt cladirile fundate pe ternuri dificile lung max a tronsoanelor se va stabili (impreuna cu ing de rezistenta) respectandu`se normativle urmatoare: P7/2000 si MP001/2000 b)dimensiuni maxime in elevatie nr maxim de niveluri (nmin) peste sectiunea de incastrare si valoarea minima constructive asociata a denstitatii peretilor structurale (p%) pt care se aplica prevederile prezentului cod se limiteaza conform codului P100/2006 (normativul de seism) in functie de: o accleratia seismica de proiectare de proiectare a terenului (ag) (pt Oradea ag=0,12) o clasa de regularitate structurala o clasa de importanta a cladirii (P100/2006) o tipul de alcatuire a zidariei: ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA. o densitatea peretilor structurali o tipul si grupa elementelor pt zidarie (1, 2, 2S) in cazul cladirilor de tip ZNA mansarda se considera nivel care se include in nr total admis in cazul cladirilor de tip ZC, ZC+AR, ZIA cu mansarda peste ultimul nivel curent aceasta nu se include in nr de niveluri (nmin) daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: o densitatea minima construita a peretilor data de normativul P100/2006 se majoreaza cu 1% o peretii perimetrali din zidarie nu depasesc inltimea medie de 1,25 m o peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau smilare) o sarpanta din lemn este proiectata astfel incat sa nu rezulte impingeri in peretii perimetrali o zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stalpisori din beton armat in continuarea celor de la nivelele inferioare o la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta centura din beton armat (trebuie sa stie arhitectul )

In cazul in care pe planseul peste ultimul nivel curent al cladirii sunt prevazute constructii anexe (ex. uscatorii) cu o suprfata mai mica de 20 % din suprafata etajului curent si al caror inaltime nu este mai mare decat inaltimea acestuia, incaperile respective vor fi considerate ca fiind o proeminenta a cladirii principale si nu vor fi incluse ca numar de nivel. PROIECTAREA PRELIMINARA A SUBANSAMBLURILOR VERTICALEPERETI STRUCURALI a)Alegerea sistemului de pereti structurali -se va face astfel incat sa se realizeze concomitant satisfacerea urmatoarelor categorii de cerinte: o functionalitate, stabilitate o confort 2

o siguranta structural densitatea peretilor structurali ai cladirilor din zidarie pe fiecare din directiile principale ale cladirii este definita prin procentul ariei nete totale a peretilor din zidarie notat cu Az,net raportat la aria planseului de la nivelul respective notat cu A planseu (P%=100 x Az / A pl) pt structurile din zidarie portanta densitatea peretilor structurali se stabileste cu respecarea valorilor minime constructive in functie de acceleratia seismica de proiecare (A g) si de nr de niveluri (A pl ) conform P100/2006 toti peretii de zidarie care indeplinesc conditiile geometrice minime privind lungimea si grosimea acestora si care au continuitate pana la fundatii si sunt executate din materiale de calitate corespunzatoare sunt considerati pereti structurali in cazul planseelor care descarca pe o singura directie (plansee din lemn, metalice, din elemente prefabricate) peretii paraleli cu directia elementului de plaseu se numesc pereti structurali de contravantuire si au rolul de a prelua fortele orizontale din seism sau vant peretii care nu indeplinesc conditiile de a fi pereti structurali sau de contravantuire sunt considerati pereti nestructurali ( nu trebuie sa depaseasca o anumita greutate iar daca nu o depasesc se pot pune si direct pe planseu chiar daca pe acolo nu trece o grinda sau nu este un perete de rezistenta cu un nivel mai jos) peretii structurali care intra in alcatuirea unei structuri de zidarie sunt: - pereti izolanti (montanti) legati intre ei la fiecare nivel numai cu placa de planseu - pereti cuplati (cu goluri de usi si ferstre) constituiti din montanti denumiti spaleti legati inte ei la nivelul fiecarui planseu prin grinzi de cuplare din beton armat

STRUCTURI CU PERETI DESI -acestea se numesc sistem fagure -aceste structuri sunt definite de urmatorii parametrii geometrici: 1. h nivel mai mic sau egal cu 3,20 m 2. distantele maxime dintre pereti mai mic sau egal cu 5,0 m 3

3. aria celulei formatata de peretii de pe cele 2 directii mai mica sau agala cu 25 mp in aceasta alcatuire pozitiile de alcatuire ale peretilor structurali rezulta din conceptia planului de arhitectura in cazul in care la un nivel oarecare al unei cladiri cu pereti desi sunt necesare local spatii mai mari se accepta realizarea acestei cerinte prin suprimarea (eliminarea) unui perete structural la nivelul respectiv cu obligatia suprimarii acestui perete si la toate nivelurile superioare astfel incat sa se evite formarea unui etaj slab folosirea sistemului de pereti desi este avantajoasa si se recomanda in cazul terenurilor dificile de fundare STRUCTURI CU PERETI RARI - sunt denumite sistem celularsi sunt definite urmatorii parametrii geometrici: 1. h min mai mic sau egal cu 4,00 m 2. distantele maxime intre pereti pe cele 2 directii principale mai mic sau egal cu 9,00 m 3. aria celulei formate de peretii de rezistenta de pe cele directii principale mai mic sau egal cu 75mp in aceasta alcatuire peretii structurali interiori se dispun de regula la limita dintre unitatile functionale intre apartamente la locuinte, intre salile de clasa la unitatile de invatamant, etc, aceasta eliminand slabirea acestor pereti structurali cu goluri de trecere

Alegerea tipului de zidarie - la proiectarea cladirilor cu pereti structurali din zidarie alegerea tipului de zidarie se va face in functie de: o o o o nr de niveluri regularitatea structurala a cladirii grupa elementelor de zidarie accelaratia seismica de proiectare (A g)

ZIDARIA NEARMATA (ZNA) se recomanda ca aceasta sa fie pe cat posibil evitata din cauza capacitatii scazute de disipare a energiei siesmice, a rezistentei mici la intindere si forfecare se pot folosi doar in anumite cazuri care sunt putine.

23.10.2009 CURS 3

Dispunerea in plan a peretilor structrali - dispunerea in plan a peretilor structurali se va face cat mai uniform in raport cu axele principale ale cladirii pt a se evita efectele defavorabile ale rasucirii de ansamblu. - se recomanda ca peretii de rezistenta cu rigiditate ridicata sa fie cat mai aproape de conturul cladirii. - se recomanda ca sumele ariilor nete (aria bruta aria slabirilor *golurile*) de zidarie ale peretilor de pe cele 2 directii principale sa fie aproximativ egale Dispunerea stalipisorilor si centurilor din beton armat la ZC(zidarie confinata) samburii din beton armat vor fi amplasati: 1) la capetele libere ale fiecarui perete

2) pe ambele parti ale oricarui gol cu o suprafata mai mare de 2.5 mp ex: gol de usa de 1.20 pe 2.10 o 1.10x2.10=2.31< 2.50 => nu trebuie pus sambure o 1.20x2.10=2.52 > 2.50 => trebuie pus sambure 1

3) la toate colturile interioare si exterioare de pe conturul cladirii 4) in lungul peretelui astfel incat distanta dintre axele samburilor (stalpisorilor) sa nu depaseaca 4 m la structurile de tip celular si 5 m in cazul structurilor de tip fagure 5) vom dispune samburi la intersectiile peretilor daca cel mai apropiat stalpisor amplasat conform regulilor de mai sus se afla la o distanta mai mare de 1.5 m 6) vom dispune samburi in toti spaletii care nu au lungimea minima prevazuta mai jos: lungimea minima a spaletilor notata cu l min adiacent cu goluri de usi si ferestre se limiteaza in functie de cea mai mare inaltime a golurilor adiacente < h gol > sau grosimea de perete (t) >>>> lmin=f[(hgol),(t)] - spaletii marginali de capat : la peretii de fatada si peretii interior o l min = 0,5 hgol 1,0 m - spaleti intermediari la pereti de fatada si de interior: o l min = 0.5 hgol 0.8 m

Stalpisorii (Samburii) vor fi executati pe toata inaltimea constructiei! Amplasarea centurilor:

centurile din beton armat vor fi prevazute in urmatoarele pozitii: 1) la nivelul fiecarui planseu al constructiei indiferent de materialul din care este executat planseul si indiferent de tehnologia de executie a acestuia 2) centurile se vor amplasa intr-o pozitie intermediara intre plansee la constructiile etajate cu pereti rari de tip sistem celular si la constructiile de tip sala conform normatvului P 100 - 2006.

Prevederi constructive pt cladirile din zidarie - grosimea minima a peretilor structurali este de 25 cm - materialele folosite: o caramida plina presata (240x160x65 mm) a se evita o blocuri ceramice (ex: poroterm) o BCA

dimenisunea samburilor (aria sectiunii transversale = minim 625 cm patrati (sambure de 25x25 cm)) procentul de armare longitudinal va fi mai mare sau egal cu 0.8% 3

30.10.2009 CURS 4 PLANSEE DEF. Sunt elemente de constructie portante orizontale care compartimentaza cladirea pe verticala sau o inchid la partea superioara. Dupa pozitia planseului in cladire deosebim: o plansee peste subsol (placa pe sol) o plansee curente o plansee de acoperis o plansee peste ultimul nivel sau pod o plansee tip terasa Rolul planseelor: - rol functional de compartimentare pe verticala - rol de saiba pt preluarea incarcarilor orizontale ale planseului (diafragma) - rol arhitectural in cadrul cladirilor monumentale (ex.planseu casetat) Alcatuirea planseelor: - pardoseala - placa propriu zisa ( in functie de tipul planseului poate sa fie planseu propriu zis) cu rol de rezistenta) - tavan (tencuiala + zugraveala) - termoizolati si/sau fonoizolatie

Exigentele de performanta pt plansee 1. Rezistenta si rigiditate la solicitarile statice si dinamice 2. Siguranta in caz de incendiu -incombustibila (beton 5 cm) -semicombustibila (metalul) -combustibila (lemn) 3. Exigente de izolare termica si fonica precum si exigente de izolare hidrofuga la unele dintre plansee (acoperisul tip terasa) 4. Exigentele aspectului arhitectural, estetic pt plansee Clasificarea planseelor: 1) Dupa natura materialelor a) plansee din lemn b) plansee din zidarie de caramida c) plansee din metal d) plansee din beton e) plansee mixte din metal 1

2. Dupa forma geometrica a tavanului a) plansee cu tavan curb b) plansee plane c) plansee cu nervuri d) plansee cu grinzi

3. Dupa sistemul de sustinere a planseelor: a) planseee pe pereti portanti (structuri pe zidarie portanta) b) plansee pe cadre din beton armat (grinzile sunt elemente portante de cadru iar pereti sunt doar de umplutura si compartimentare) c) plansee pe stalpi d) plansee mixte (metal+beton) la plansee compozite 4. a) b) c) Dupa modul de executie al planseelor deosebim: plansee monolite executate pe santier plansee partial prefabricate planseu integral prefabricat (ex. blocurile din oradea de tip PB sau PC)

5. Dupa alcatuirea constructiva a) din elemente identice (ex. fasii cu goluri) b) din elemente diferite (placa si grinzi; grinzi+ elemente de umplutura ) 2

PLANSEE DIN LEMN Dezavantajele planseelor din lemn - rezistenta redusa la foc si la microorgansime (procedeul de a reduce aceste dezavantaje este ignifugarea si antiseptizarea) - rigiditate redusa la incovaiere

Avantajele lemnului prelucrare usoara Alcatuirea planseelor din lemn grinzi din lemn podina de rezistenta umplutura cu rol de izolare fonica elemente de finisaj (pardoseala si tavanul)

A) Planseu din lemn si grinzi aparente si pardoseala de rezistenta si uzura din dulapi

B) Grinzi aparente, podina de rezistenta si pardoseala de uzura

C) Grinzi aparente, podina de rezistenta si pardoseala de uzura pe umplutura

CURS 5 Planseu din lemn cu tavan neted

13.11.2009

Dispunerea grinzilor de lemn in plan

grinzile trebuie sa fie la o departare de 20 cm fata de grinzile din lemn se vor calcula ca si grinzi simplu rezemate

capetele grinzilor se vor rezema doar pe ziduri de minim 25 cm in dreptul cosurilor de fum sau a ghenelor de instalatii se vor folosi juguri de descarcare rezemarea grinzii la capete capetele grinzilor nu vor veni in contact direct cu zidaria; vor fi tratate hidrofug pe o distanta de minim 50 cm in ziduri vor fi create niste nise pt rezemare rezemarea grinzilor se va face printr-o talpa

Recomandari: - grinzile de lemn sunt recomandate pt deschideri de 3,5-4,5 m (max 6 m) - d.p.d.v. al distantei dintre grinzi - calculul de rezistenta => calculul grinzilor din lemn, calculul podinei - schema statica- grinda simplu rezemata

Plansee din zidarie de caramida Dezavantajele planseelor: - inaltimea constructiei este mare - greutate proprie ridicata - impingeri mari la reazemul planseeului - comportare slaba ca diafragme (efectul de saiba lipseste) Elementul principal al planseului din caramida este bolta sau cupola din zidarie. Forme: A) Cilindrice -in plin cintru -pleostite

B) Ogive: niste bolti cu 2 centre ale razelor

Scheme statice in vederea calculului static pt bolti si cupole -arcul sau bolta dublu articulat

-arc cu 3 articulatii

-incastrare

Sisteme de realizare: - bolti dispuse pe o singura directie (ex. Navele bisericilor se descarca pe pereti masivi din zidarie prevazuti in general cu contraforti - bolti dispuse pe 2 directii avand reazeme intermediare, stalpi din zidarie

Plansee metalice Elemente component obligatorii: - grinzi metalice din profile laminate de forma I

elementul de umplutura care poate fi din zidarie, beton, corpuri si placi prefabricate

Recomandari 1 la structurile pe zidarie portanta la pereti portanti pt rezemarea grinzilor metalice in vederea marirrii suprafetei de sprijinire, de rezistenta,evitarea strivirii este necesara executarea de talpi de transmisie sau centuri pe toata lungimea zidului.

2 atunci cand este necesara asigurarea conditiei de saiba a planseului si de conlucrare a grinzilor cu elementele verticale de rezistenta se impune monolitizarea capetelor grinzilor prevazute cu brazduri cu centurile din beton armat, deasemenea grinzile vor fi prevazute cu conectori pt preluarea fortelor de lunecare dintre grinda metalica si elementul de umplutura care in acest caz va fi obligatoriu placa din beton armat

3 sageata maxima a grinzilor metalice sa fie mai mica sau egala cu 400

Tipuri de plansee metalice 1 plansee cu grinzi metalice clasice alcatuite din profile laminate ,grinzi + elemnte de umplutura 2 modern : profile din tabla metalica subtire indoite la rece Avanatajele plansee metalice: -au o capacitate portanta ridicata -au o comportare buna ca diafragma orizontala (este asigurat efecutl de saiba daca vom pune beton) -exista posibilitati mari de alcaturi constructiva si de prefabricare a planseelor metalice Dezavantaje -consumare de otel -rezistenta redusa la incendiu si la coroziune -sunt necesare masuri de protejare a suprafetelor din metal

1.Plansee din grinzi metalice si elemente de umplutura. Grinzile metalice pot fi: - profile laminate (in general sectiuni de tip I)

- grinzi expandate

- grinzi sudate (grinzi cu sectiune compusa din tabla si rigidizari)

-europrofile :HEA,HEB,HEC

Elementele de zidariie - boltisoare din zidarie de caramida - placi din beton simplu -placi din beton armat prefabricat - placi din beton usor, ceramica sau ipsos

2.Planseu metalic cu grinzi metalice si boltisoare din zidarie

3.Planseu din grinzi metalice si boltisoare din beton

Utilizarea celor 2 tiuri de plansee: - lucrari de restaurare si reabilitare a cladirilor vechi. - deschiderea boltii: 2-3 m - calculul boltii : arc dublu articulat - calculul grizii metalice: grinda simplu rezemata la starea limita ultima si la starea limita de serviciu

Plansee din grinzi metalice si placa din beton armat monolit

Recomandari: - se utilizeaza in cazul deschiderilor mari si incarcarilor mari - planseele vu grinzi metalice si placa din beton armat monolit au o comportare buna la incarcarile(efect de saiba)ca diafragme orizontale Dezavantaj: - necesita cofraj Observatii: - - placa de beton dreapta se poate executa la talpa inferioara a grinzilor metalice sau la a partea superioara a grinzilor metalice

Plansee cu grinzi metalice si umpluturi cu corpuri ceramic, beton usor sau ipsos

daca incarcarile pe planseu sunt mari, putem sa imbunatatim si sa rezolvam efectul de saiba prin suprabetonarea grinzilor (4-6 cm) grinzi metalice SLU si SLS fmax L/300

Observatii: - in zilele noastre intalnim o rezolvare asemanatoare in proiectare si anume plansee cu grinzi si corpuri de umpluturi ceramice (poroterm sau plansee de tip LEP)

Plansee din beton armat 1.)plansee din beton monolit - se realizeaza integral pe santier prin turnare betonului in pozitie definitiva - se realizeaza la cladiri unicat si la cladiri cu deschidere diferite si la cladiri cu forma in plan neregulat

Avantaje: -capacitate portanta mare -durabilitate mare - timp -asigura o f buna conlucrare cu elementele verticale ale cladirii,=> saibe orizontale rigide -se executa relativ usor -se adapteaza oricarei forme constructive si rezolvari arhitecturale

Dezavantaje: -necesita consum ridicat de cofraje si sustineri, manopera la fata locului -timp mare de realizare Tipuri de plansee 1 plansee de tip placi plane rezemate pe contur : -dupa o directie -dupa 2 directii; -acest tip de planseu nu are grinzi 2 plansee formate din placi si grinzi dispuse pe 1 sau 2 directii; se pot utiliza la cladirile cu structura pe zidarie portanta, structura pe cadre din beton armat, structuri pe diafragme 3 plansee alcatuite din placi si retele de grinzi ex. planseu casetat 4 plansee alcatuite din placi groase care lucreaza pe 2 directii si sunt rezemate numai pe stalpi (plansee ciuperca si plansee dala groasa) -primele 2 tipuri se pot utilize la cladirile pe structura de zidarie portanta, structura pe diafragme din beton armat sip e structura de cadre din beton armat.

2.)Plansee prefabricat A.)Plansee din placi plane rezemate pe contur - se utilizeaza la cladiri cu incarcari mici si medii (ex. locuire) - distanta dintre peretii de zidarie si riglele cadrelor este cuprinsa intre 5-max 6 m - rezemarea: placile de planseu la acest tip, la cladirile pe zidarie portanta, la cladirile cu pereti din beton armat se pot realiza prin centuri si sub centuri, inseamna ca avem un perete interior (25 cm), unul exterior mai gros

Cursul 8

Conditii: 1. daca este 2 1

 Placa lucreaza pe 2 directii 2. daca este > 2 => placa lucreaza pe o singura directie -sub actiunea incarcarilor vertical, placa lucreaza la incovoiere, se deformeaza planul median al placii devenind o curba in spatiu, cu o singura curba atunci cand > 2, sau o curba cu dubla curbura in spatiu cand 2, indiferent de modul de rezemare. Modul de rezemare: ex: -incastrare pe 4 laturi - simpla rezemare pe 2 laturi

-daca placa este incastrata pe contur

-structura pe cadre stalpi si grinzi

-armarea : asemenea celei pe zidarie portanta Predimensionarea placii de plansee la zidarie portanta : 1. conditia de rigiditate hp 3545 a ochiului cel mai mare. Obs! 35 daca placa este simplu rezemata pe cele 4 laturi 45 daca este incastrat pe contururi Recomandat : 40 2. conditia de rezistenta hp
10

b latimea de placa = 100 cm Rc rezistenta de calcul a betonului in functie de clasa betonului M moment calculate cu incarcarile statice din combinatiile de incarcari care actioneaza placa pe cele 2 directii. 3. Conditia tehnologica hpl min 6 cm si multiplu de 10 mm OBS! Si la planseele pe cadre din beton armat grosimea minima este de 13 cm. daca suprafata ochiului este mai mare de 25 2 se vor pune grinzi secundare pe directia longitudinal. Predimensionarea elementelor de cadre -placa 1. Conditia de rigiditate 2. Conditia de rezistenta 3. Conditia tehnologica -grinzi: 1. conditia de rigiditate hg
( ) 1015

=> ca si la zidarie portanta

10 daca este simplu rezemat 15 incastrat la capete -recomandat 12 2. conditia de rezistenta hg

3

Rc rezistenta de calcul la compresiune a betonului bgr - minim 25 cm 3.conditia tehnologica hgr multiplu de 5 cm pana la o inaltime de 60 cm Daca este mai mare de 60 cm multimplu de 10 cm 4

70 80 cm

-stalpi 1. conditia de rigiditate

2. cinditia de rezistenta

n- coefficient ce tine seama de pozitie N Forta de compresiune n= 1,2 - central n=1,5 marginal n= 1,8 - de colt 3.conditia tehnologica -stalpi minim : 30x30 cm

Cursul 9 3. Plansee cu grinzi principale si grinzi secundare

Alcatuire:- din grinzi principale paralele cu latura scurta a incaperii secundare parallel cu latura lunga a incaperii.Astfel aceste grinzi sa formeze o retea ortogonala pe care va rezema placa de planseu Utilizare: constructii industriale cu deschideri mari si foarte mari Avantaje ai o capacitate portanta foarte mare si rigiditate ridicata pe ambele directii Dezavantaje: -greutate proprie mare -consum mare de cofraje si de sustineri -aspect architectural mai putin reusit -gabaritul liber este conditionat de inaltimea mare a grinzii principale

Diagram de moment pentru: -grinzi principale:

-grinzi secundare

Planseu cu nervure dese

Alcatuire: -seamana cu cel cu grizi principale si grinzi secundare
-nervuri dese- dispuse pe o singura directive si la distante mici (max 1 m) -placa continua care reazama pe aceste nervure. Utilizare: -la cladiri cu cerinte arhitecturale deosebite -cladiri cu incarcari utile mari. -cladiri cu deschideri de maxim 6-8 m Ca Realizare putem avea: -planseu cu nervure dese aparente. -planseu cu nervure dese cu tavan fals

-placa de planseu lucreaza pe o singura directie => 2.>2

Planseu pe retele de grinzi

Alcatuire: -retele de grinzi cu aceeasi sectiune dispuse dupa 2 directii formand casete cu laturile avand dimensiunea de 1.5 - 3 m
Utilizare : -asemenea planseu intalnim la magazinul Crisul planseu casetat, - aceeasi inaltime, sectiune -se pot dispune parale sau in diagonala cu laturile incaperii

Planseu din placi rezemate pe stalpi

Alcatuire -din placi groase din beton armat rezemate direct pe stalpi. 1. Plaseu de tip placa groasa fara evazari si intariri in dreptul stalpilor, grosimea minima 20 cm

2. Plansee ciuperca exista ingrosari in zona stalpilor capitel

Utilizare: -cladiri industrial cu incarcari mari, rezervoare de apa -rolul capitelurilor: 1. de a marii suprafata de rezemare a placii pe stalp => se micsoreaza si deschoderea de calcul a placii

2.creste sectiunea de forfecare a placii la solicitarea de strapungere in zona de reazem Recomandari: -grosimea minima a placii 15 cm (20 cm) hplaca > desciderea maxima intre stalpi / 30 stalpii 30x30 minim distant maxima dintre stalpi 6 m

Plasnee din elemente prefabricate

Scari
-reprezinta un ansamblu de elemente de constructii prin intermediul carora se asigura accesul in cladire si legatura pe verticala in cazul cladirilor cu mai multe niveluri, precum si evacuarea rapida in caz de incendiu sau cutremur. -indeplinesc: -important rol functional -iar in cazul cladirilor social culturale rol decorative, esthetic. Amplasarea scarilor se face in functie de gruparea unitatilor functionale si rezolvarea generala a circulatiei intr-o cladire. In general sunt amplasate in apropierea accesului in cladire si a locului de intersectie a circulatiei pe orizontala de la fiecare nivel. La cladiri etajate spatial destinat pentru amplasarea scarilor si a ascensoarelor se numesc casa scarii. In functie de destinatia cladirii si formei in plan casele de scara pot fi amplasate astfel: 1. 2. 3. 4. in interiorul cladirii - central de greutate a cladirii In interiorul cladirii pe o margine In interiorul cladirii la un capat de cladire In exteriorul cladirii

Clasificare: -dupa importanta functionala si de destinatie 1. scari monumentale la cladiri social cultural. 2. scari principale aproape de intrarea principal 3. scari secundare -dupa natura materialelor din care se executa
7

1. scari din piatra naturala. Ex. la intrarea din exterior 2. scari din lemn (mansard, pod) 3. scari din metal (constructii industrial, locuinte) 4. scadin din beton armat monolitsau prefabricat (cele mai des utilizate) 5. scari metalice combinare (structura metal cu lemn) -dupa forma si modul cum sunt dispuse treptele 1. scari cu o singura rampa dreapta 2. scari cu 2 rampe drepte paralele 3. scari cu 2 rampe drepte perpendicular 4. scari cu 3 rampe drepte paralele 5. scari cu 3 rampe drepte perpendicular 6. scari cu trpte balansate 7. scari cu rampe curbe elicoidale 8.scari circulare.

-dupa inaltimea treptelor 1. scari cu trepte joase h 16.5 cm 2.scari cu trepte obisnuite h >16.6 h17.5 cm 3. scari cu trepte inalte h > 17.6 h22.5 cm 4. scari cu trepte abrupt h > 22.6 h30 cm -pt acces ocazional ex la poduri.

Elemente component si dimensionarea functionala 1. Treapta element orizontal pe care se circula cu latimea: b 2. Contratreapta element vertical dintre 2 trepte succesive cu inaltimea: h 3. Rampa portiunea inclinata a scarii dintre 2 suprafete orizontale(podest)situate la cote de nivel diferite. la scarile din beton armat, rampa e o placa cu rol de rezistenta; numarul minim de trepte pe o rampa 3 trepte cu exceptia scarilor de acces in cladire iar numarul maxim de trepte va fi de 16 trepte. 4. Podestul un element plan orizontal cu rol de rezistenta, amplasat la extremitatile rampelor prin intermediul carora se face trecerea de la o rampa la alta in cazul in care este podest intermediar sau de la o scara la alta la unitatea functional de la nivelul respective daca podestul este de nivel current In cazul rampelor prea lungi cu peste 18 trepte se prevede un podest intermediar de odihna. 5. Balustrade element cu rol de rezistenta si protectie impotriva caderii persoanelor care curcula sau stationeza pe scara. -se vor prevedea pe marginile libere ale rampelor si pe marginile libere a podestulor. -pe fiecare balustrada se va prevedea o mana curenta. -dimensiunile elem. scarii se determina din calculul in functie de destinatia constructiei si cerintelor -dimensiunea treptelor h si b determina partea rampeo aceasta se va dimensiona astfel incat circulatia pe rampa sa fie comoda.

-formula empirica: 2h+b=6264 -numarul de trepte necesare intre 2 nivele n= , H - diferenta de nivel

Pasii de calcul
1. Se allege o inaltime de treapta :joasa/obisnuita/inalta/dreapta Ex: h=17 2. Cunosc H n=
(300) =17

=17.64 tr. = 18 = 16.6

300

3. Rotunjesc nr de trepte = 18 tr. 4. h*g =

5. Aplic formula: 2h+b=6264 2*16.6+b=6264 28.8 b 30.8 6. concluzionam: 18 tr 30*16.6 Latimea rampelor:se determina din considerente functionale si de evacuare rapida in caz de incendiu. -la cladirile de locuit latimea unei rampe rezulta din cerintele functionale si din cerintele expuse transportului mobilierului.

10

-la cladirile publice cu aglomeratii de oameni latimea rampei rezulta din considerente de evacuare in caz de pericol, tinand seama de nr, de fluxuri sau de nr. de pers care pot circula pe scara F=

N- nr de persoane total de la un nivel cel mai populat al cladirii, in lipsa de alte date se considera 1 persoana pe fiecare 10 2 C- capacotatea de evacuare a unui flux definita ca un nr total de persoane care se evacueaza intr-un flux Ex. C- pt cladiri de locuire 90 persoane. Latimea podestelor se dimensioneaza de asemenea in functie de nr. de fluxuri si nu va fi niciodata mai mica decat latimea rampei. Un F(flux) necesita latimea libera de evacuare 0.90 m 1F = 0.90 m 2F = 1.10 m 3F = 1.60 m

11