MEMORIU TEHNIC

Se cere proiectarea unei clădirii din beton armat cu regim de înălțime demisol, parter și
10 etaje (Ds+P+10E), cu structura de rezistență formată din cadre si pereti din beton armat, cu
compartimentări din zidarie BCA 15 cm și închideri din zidarie caramida Gvp 25 cm, cu
termoizolatie de 5cm polistiren expandat. Construcția are ca destinație o clădire de birouri cu
spatiu comercial la parter si sala de conferinte la ultimul etaj.Fundatia este radier general, iar
acoperisul este de tip terasa necirculabila.

1.1. Date geometrice:

 înălţimea de nivel: Hparter=Hdemisol=4,50 m , Hetajcurent=3m

 dimensiuni în plan:
 transversal: 3 deschideri egale: 7,00 m
o deschidere: 3,00 m
 longitudinal: 4 travei egale: 4,60 m
3,00 m
 lațimea maximă la nivelul amprentei la sol: 21,6 m
 lungimea maximă la nivelul amprentei la sol: 24,60 m

1.2. Materiale utilizate:

 beton C35/45 (pentru structura de rezistenţă-placi, grinzi, stalpi, radier,pereti)
 oţel BST 500, PC52, OB37(pentru armarea longitudinală si transversala a elementelor);

1.3. Conţinutul proiectului.

Proiectul va cuprinde:

A – piese scrise:
1. memoriu tehnic justificativ;
2. predimensionarea elementelor;
3. evaluarea încărcărilor structurii;
4. verificarea deplasărilor laterale la SLU si SLS;
5. note de calcul pentru perete individual, ansamblu de pereti cuplati, grinda de cuplare, nucleu lift.
B - piese desenate:
1. plan cofraj etaj curent;
2. plan armare perete individual;
3. plan armare ansamblu pereti cuplati;
4. plan armare grinda de cuplare;
5. plan armare nucleu de lift.

Sistemul structural a fost astfel conceput încât să asigure prevederile normativelor de proiectare
P-100-1-2013, P-100-2-2013 și normativele de proiectare pentru zăpadă cu privire la stabilitatea si
rezistența clădiriilor, dar și controlarea mecanismului de plastifiere a elementelor structural în DCH.
*Structura a fost proiectată astfel încat să existe doar translație pe primele 2 moduri de vibrații și
pe al treilea torsiune.
 1.4. Date seismice

Din punct de vedere al zonării seismice a teritoriului României, conform normativului P100-
1/2013, amplasamentul studiat se încadrează, după valorile de vârf ale acceleraţiei terenului pentru
proiectare ag în zona ag=0.35g, si după perioada de colt, în zona cu Tc=1.0 s.
Structura este amplasată într-o zonă cu activitate seismică mare.

1.5. Date privind structura de rezistenţă.

Planşeele peste parter si demisol si planseele peste etaje sunt realizate din beton armat monolit,
cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale.
Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale
şi longitudinale de beton armat si pereti din beton armat. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat
monolit. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile principale şi grinzile secundare care
descarcă direct pe stâlpi.
Structura a fost proiectată astfel încât:
 să asigure preluarea tuturor încărcărilor verticale şi orizontale şi transmiterea lor direct la
fundaţii;
 să fie corect conformată sub aspectul rezistenţei la acţiunea încărcărilor seismice;
 să fie corect conformată, sub aspectul rezistenţei la acţiunea unor tasări inegale.
Planşeele vor fi astfel realizate, încât să constituie diafragme rigide în planul lor, capabile să
transmită şi să repartizeze încărcările orizontale la sistemul de cadre..

Foarte important mecanismul de plastificare specific:

Etapa 1: formarea articulaţiilor plastice la capătul grinzilor
Etapa 2: formarea articulaţiilor plastice la baza stâlpilor
Fundaţia este de tip radier general. Fundarea se face la cota de -2.30 m.

2.3. Descrierea sistemului structural

 Suprastructura
Suprastructura construcției este realizată din cadre de beton armat si pereti din beton armat. În urma
predimensionării elementelor s-au obținut urmatoarele dimensiuni de elemente constitutive:
 placa: 15 cm
 grinzi: transversale: 30x65 cm
longitudinale: 30x65 cm
 stâlpi: centrali: 60x60 cm
marginali: 60x60 cm
60x60 cm
Structura a fost inițial modelată și simulată având toate elementele din beton clasa C35/45 (în
programul ETABS) pentru o rigiditate înjumătățită. În urma verificării procentului de mase modale
antrenate, verificării deplasăriilor laterale la starea limită ultimă si starea limită de serviciu nu a fost nevoie
de mărirea secțiuniilor elementelor liniare și a clasei de beton .
În metoda de calcul modal, acţiunea seismică se evaluează pe baza spectrelor de răspuns
corespunzătoare mişcărilor de translaţie unidirecţionale ale terenului descrise prin accelerograme. În
calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuţie semnificativă la răspunsul seismic total.
Condiţia din paragraful de mai sus este îndeplinită dacă:
- suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezintă cel puţin 90% din
masa totală a structurii,
- au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu masă modală efectivă mai mare de 5% din
masa totală.
*Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii principale a clădirii în
urma unor cutremure, ce pot apărea de mai multe ori în viaţa construcţiei, prin limitarea degradării
elementelor nestructurale şi a componentelor instalaţiilor construcţiei. Prin satisfacerea acestei condiţii se
limitează implicit şi costurile reparaţiilor necesare pentru aducerea construcţiei în situaţia premergătoare
seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drSLS= ν qdre≤dr,aSLS
drSLS<0.005
Verificarea la starea limita ultimă are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la atacul
unui cutremur major, foarte rar, ce poate apărea în viaţa unei construcţii, prin prevenirea prăbuşirii totale
a elementelor nestructurale. Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei marje de siguranţa suficiente faţă
de stadiul cedării elementelor structurale.
drSLU=cqdre ≤ dr,aSLU

Proiectarea structurii conform principiului ierarhizarii capacitatilor de rezistenta presupune

stabilirea unor zone in care se vor concentra deformatiile plastice in timpul exercitarii unei actiuni
seismice intense. Aceste zone, denumite zone critice, beneficiaza de o detaliere speciala, cu scopul
de a le inzestra cu capacitatea de deformare necesara disiparii histeretice a unei cantitati cat mai
mare de energie.Zona critica, in cazul peretilor structurali, izolati sau cuplati, este zona de la baza
acestora( situata deasupra nivelului superior al infrastructurii sau a fundatiilor).
Astfel, pentru peretele individual, s-a realizat initial armarea in camp (armarea verticala), unde au
rezultat diametre de ϕ10 pe inima, iar in zonele de capat ϕ12, respectiv ϕ18-bulb, pentru zona A, iar
pentru zona B, au rezultat diametre de ϕ10 pe inima, iar in zonele de capat ϕ10, respectiv ϕ16-bulb.
Pentru realizarea calculului peretilor structurali la forta taietoare a trebuit sa realizez 3 verificari, si
anume:
a) verificarea sectiunii de beton in ceea ce priveste capacitatea inimii de a prelua eforturi
principale de compresiune
b) verificarea armaturilor transversale ( orizontale) din inima sectiunii peretilor din conditia de
rezistenta in sectiuni inclinate
c) verificarea rosturilor de turnare orizontale.
In urma calculului au rezultat armaturi transfersale de ϕ8 , respectiv ϕ10 la 10 cm.
Pentru ansamblul de pereti cuplati, s-au avut in vedere aceeasi pasi pentru calculul armaturilor.
In urma acestuia au rezultat pentru zona montantul din dreapta, zona A : ϕ10 pe inima, iar in zonele de
capat ϕ14, respectiv ϕ16-bulb,zona B: ϕ10 pe inima, iar in zonele de capat ϕ12, respectiv ϕ14-bulb.
Armatura orizontala a rezultat cu diametre de ϕ10 si ϕ8 la 15 cm. Pentru montantul din stanga a rezultat,
pentru zona A: ϕ10 pe inima, iar in zonele de capat ϕ14,zona B: ϕ10 pe inima, iar in zonele de capat ϕ12.
Armatura orizontala a rezultat cu diametre de ϕ8 la 15 cm.
Din calculul armaturilor din grinda de cuplare au rezultat bare longitudinale de ϕ12 discuse la
partea superioara si inferioara a sectiunii si ϕ16 pentru cele intermediare, dispuse pe fetele laterale.
Pentru calculul la forta taietoare s-au avut in vedere urmatoarele: forta taietoare de calcul din Etabs;
forta taietoare asociata momentului capabil; forta taietoare de dimensionare. Armarea grinzilor de cuplare
s-a realizat prin armatura dispusa dupa diagonalele grinzii (carcase diagonale). In urma calculului au
rezultat etrieri de ϕ8.
Nucleul de lift a fost verificat pe 2 directii, pe cele 4 sensuri ale actiunii seismice, in sectiunea cea
mai solicitata. Au rezultat armaturi de: ϕ10 pe inima, iar in zonele de capat ϕ14, respectiv ϕ16.

*La pereti s-a efectuat verificarea eforturilor în programul XTRAS, iar modelarea in ETABS.
*Toate calculele s-au efectuat in programul MATHCAD.
*Desenele au fost realizate in AUTOCAD.
*În general s-a încercat o eficientizare a cantității de armatură dispusă
*Toate soluțiile constructive și soluțiile alese s-au făcut conform P-100-1/2-2013.