UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE

INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PROIECT DE LICENTA
PARTEA I:STRUCTURA DE
REZISTENTA

INDRUMATOR PROIECT:
S.l.Univ.Dr.Ing Daniela Tapusi
`

ABSOLVENT:

BUCURESTI
IULIE 2010

Proiectul cuprinde:
1. Piese scrise:
- Memoriu tehnic
- Predimensionarea
elementelor
structurale
rezistenta(placa,grinzi si stalpi);
- Stabilirea eforturilor sectionale;
- Verificarea deplasarilor;
- Calcul placa nivel curent;
- Calcul grinzi cadrul transversal si cadru longitudinal;
- Calcul stalp intersectia celor doua cadre;
- Calcul scara;
- Predimensionare radier;

de

2. Piese desenate:
- Partiu arhitectura-plan nivel curent (scara 1:100);
- Plan cofraj placa nivel curent (scara 1:50);
- Plan armare placa nivel curent (scara 1:50);
- Plan
cofraj
si
armare
grinzi
(scara
1:50);sectiuni
caracteristice(scara 1:20);
- Plan
cofraj
si
armare
stalp
(scara
1:50);
sectiuni
caracteristice(scara 1:20);
- Plan cofraj si armare scara (scara 1:50);
- Plan armare radier (scara 1:50)

MEMORIU TEHNIC

DATE GENERALE
S-a proiectat cladirea S+P+8E cu urmatoarele caracteristici :

Amplasamentul cladirii : Localitatea BUCURESTI,

Actiune seismica

: ag=0.24g, Tc=1.6 sec

Prezentarea constructiei
Cladirea care constituie obiectul proiectului este amplasata in
Municipiul BUCURESTI, avand regimul de inaltime 1 subsol , parter, 8
etaje. Subsolul are functiunea de depozit. De la parter la etajul 8 cladirea
are functiunea de birouri.

Soluia funcionala a fost stabilit pe baza temei de proiectare

redactat mpreun cu beneficiarul i cuprinde spaiile necesare unei
cladiri de birouri, conform cerinelor actuale n ceea ce privete
durabilitatea, stabilitatea, confortul i funcionalitatea.
Circulatia pe verticala de la subsol la parter si la etajele 1-8 se face
prin intermediul scarilor de beton armat si a lifturilor.
Constructia se va amplasa in zona cu acceleratia terenului pentru
proiectare ag=0.24g pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 100 ani conform figurii 3.1 din Cod de Proiectare Seismica
partea I indicativ P100-1 /2006; iar Tc=1.6 sec.(perioada de control),
conform figurii 3.2 din Cod de Proiectare Seismica partea I indicativ P100-1
/2006.Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol So,k este 2.0
KN/m2 conform figurii 2.1 din Indicativ CR1-1-3-20

Clasa de importanta si expunere la cutremur a constructiei este III,

avand coeficientul 1=1.00(factor de importanta). Categoria de
importanta este B conform HG 766/97. Destinatia cladirii este birouri.
Terenul de fundare este o argila nisipoasa pe care Pconv poate fi
apreciata 350KPa. Fundarea a fost facuta depasind adancimea necesara
de inghet,cota terenului bun de fundare fiind la cca 5.00m.
Pentru ansamblul structural s-a ales un sistem compus din cadre de
beton armat si pereti structurali de beton armat dispusi pe ambele directii
ale cladirii.
INFRASTRUCTURA
-

placa din beton armat C30/37 tip radier general cu grosimea

de 80cm.
pereti de beton armat la subsol cu grosimea de 35 cm ;
planseul peste subsol va fi din beton armat iar grosimea placii
va fi de 15 cm.

SUPRASTRUCTURA
este alcatuita pereti si cadre din beton armat dispuse pe
directiile principale ale constructiei ;
5

planseele sunt de beton armat cu grosimea de 15cm si au

rolul de saibe rigide in plan orizontal ;
peretii interiori de compartimentare sunt din gips-carton ;
circulatia pe verticala este asigurata de 1 scara de beton
armat si doua lifturi;
acoperisul este de tip terasa necirculabila;
Peretii de inchidere se realizeaza din caramida cu goluri
verticale;

DATE DESPRE EXECUTIE

Lucrri din beton armat

nainte de turnarea betonului n blocurile de fundaie, se vor lsa
musti pentru ancorajul pereilor, respectiv al cuzineilor i stlpilor.
Lucrri de zidrie
Toate materialele ce se refer la executarea zidriei se vor pune n
oper numai dup ce controlul tehnic al lucrrii a fost verificat.
La recepia lucrrilor de zidrie se va verifica :
Cerinte de

ancorarea zidriei de stlpi;

dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidurilor;
teserea blocurilor n zid la intersecii i coluri;
umplerea cu mortar a rosturilor.
baza privind compozitia betonului

Prin proiect alegerea componentilor si stabilirea compozitiei

betonului proiectat se va face de catre producator, pe baza unor
amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator
autorizat.
La prepararea betonului se vor respecta cerintele privind:
- consistenta (lucrabilitatea) betonului;
- granulozitatea agregatelor;
- alegerea tipului de ciment, dozajului de ciment si raportului
A/C;
- alegerea aditivilor si adaosurilor.
Compozitia betonului trebuie sa fie alcatuita astfel nct, n conditiile
unui dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici n stare proaspata ale
betonului, impuse de tehnologia de executie, sa se asigure realizarea
cerintelor de rezistenta si durabilitate prevazute prin proiect.

1. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

1.1. PREDIMENSIONAREA PLACII
Grosimea minima recomandata pe criteriul respectarii cerintei de rigiditate este de:
h placa 15 cm
In afara conditiei de rezistenta la incarcari gravitationale, planseul de beton armat
monolit indeplineste si rolul de a asigura conlucrarea elementelor verticale la preluarea
incarcarilor orizontale din cutremur. In aceasta ipostaza planseul in ansamblul lui se
comporta ca o diafragma orizontala solicitata la incovoiere cu forta taietoare.

h placa

p [cm]
[1...2cm] 13 cm
180
;
unde: p = perimetrul placii;

p 2115 cm
h placa

2115
[1...2cm] 13.75 cm
180

In final aleg

h placa =15cm.

1.2. PREDIMENSIONAREA GRINZILOR

1.2.1 Grinzi longitudinale:
h grinda longitudinala
b grinda longitudinala

lo
420 cm

35 52.5 cm
8 12
8 12
h grinda longitudinala
23

h grinda longitudinala 50 cm

50 cm
16.6 25 cm
23

1.2.2 Grinzi transversale:

b grinda longitudinala 25 cm

h grinda transversala
b grinda transversala

lo
530 cm

44.16 66.25 cm
8 12 8 12
h grinda transversala
23

60 cm
20 30 cm
23

h grinda transversala 60 cm
b grinda transversala 30 cm

EVALUARE INCARCARI GRAVITATIONALE

1.3 PREDIMENSIONAREA STALPILOR

Pentru asigurarea unei bune ductilitati a stalpilor (capacitatea acestora de a prelua

deformatii importante si de a absorbi energie prin comportare histeretica), se limiteaza nivelul
eforturilor medii de compresiune pe stalpi dupa urmatoarele criterii:

Stalpi marginali

n stalp marginal

N stalp marginal

Stalpi centrali

n stalp central

Stalpi de colt

n stalpcolt

0.30;

bh0 Rc

N stalpcentral
bh0 Rc

N stalpcolt
bh0 Rc

0.35;

0.25.

Fortele axiale din stalpi se determina pe baza intensitatilor de calcul ale incarcarilor, in
functie de pozitia in structura si de ariile aferente.
Pentru estimarea greutatilor proprii ale stalpilor se vor considera sectiuni egale de
stalpi (60 x 60 cm), atat pentru cei marginali cat si pentru cei interiori.

1.3.1 Stalp central:

A af

NT

hG . T

2
=24.5 m

NT

incarcare din terasa;

A af

h pl

h pl

)*L*

b .a .

b .a .

+0.4z+

qGS

)+

bG . L

hG . L

h pl

)*L*

b .a .

bG . T

24.5*(0.15*25+0.4*1.6+5.08)+0.25*(0.5-0.15)*4.2*25+0.3*(0.6-0.15)*4.3*25=255.7KN
N EST incarcare din stalpul de etaj;
N EST = b st h st * H etaj * b .a . =0.6*0.6*3.4*25=30.6 KN
N PST = b st h st * H parter * b .a . =0.6*0.6*3.6*25=32.4 KN

N EC
hG . T

=
-

N EC
A af
h pl

incarcare din etaj curent;

(

h pl

)*L*

b .a .

b .a .

+0.4u+

qGS

)+

bG . L

hG . L

h pl

)*L*

b .a .

24.5*(0.15*25+0.4*2+2.4)+0.25*(0.5-0.15)*4.2*25+0.3*(0.6-0.15)*4.3*25=193.97KN

10

bG . T

ED

NT

N ST +8*

+8*

N EC

N ST

=255.7+8*30.6+8*193.97+32.4=2084.6KN
n stalpcentral

b st

N ED
= b h0 R c 0.35

N ED
0.35 Rc =

2084600
0.3517.4 =585 mm;
b st

Din conditii impuse de arhitect aleg stalp

1.3.2

NT
bG . T

=70*70 cm;

Stalp marginal:

h st

=15.91 m

NT

incarcare din terasa;

A af

h pl

b .a .

hG . T

h pl

)*

Ltransv

=
(

A af

+0.4z+
*

qGS

b .a .

bG . L

)+

q atic

hG . L

h pl

)*

Llong

b .a .

b .a .

bG . T

Llong

=15.91*(0.15*25+0.4*1.6+5.08)+0.25*(0.5-0.15)*4.13*25+0.3*(0.60.15)*2.67*25+3.8*4.13=184.4KN
N EST incarcare din stalpul de etaj;
N EST = b st h st * H etaj * b .a . =0.6*0.6*3.4*25=30.6 KN
P
N ST = b st h st * H parter * b .a . =0.6*0.6*3.6*25=32.4 KN

N EC
hG . T

=
-

N EC
A af
h pl

incarcare din etaj curent;

(

h pl

)*L*

b .a .

b .a .
+

+0.4u+

q per inch

qGS

)+

Llong

bG . L

hG . L

15.91*(0.15*25+0.4*2+2.4)+0.25*(0.5-0.15)*4.13*25+0.3*(0.60.15)*2.67*25+10.64*4.13=172.56KN

11

h pl

)*L*

ED

NT

+8*

N ST +8*

N EC

N ST

=184.4+8*30.6+8*172.56+32.4=1842 KN
n stalpmarginal

b st

N ED
= b h0 R c 0.3

N ED
0.30 Rc =

1842000
0.3017.4 =594 mm;

Din conditii impuse de arhitect aleg stalp

b st

h st

=65*65 cm;

2 CALCULUL STATIC AL STRUCTURII:

Calculul static al structurii a fost realizat cu programul de calcul structural Etabs.
Avand in vedere regularitatea structurii actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu
mod,folosind metoda fortelor statice echivalente.Actiunea fortelor laterale a fost considerate
separat pe directiile principale de rezistenta ale cladirii.Modurile proprii fundamentale de
translatie pe cele doua directii principale au contributia predominanta in raspunsul seismic
total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie putand fi neglijat

In urma rularii modelului structurii realizat in Etabs au rezultat urmatoarele:

12

moduri de vibratie:

13

 modul 1 de vibratie, T = 0.6296 s:

modul 2 de vibratie, T = 0.4851 s:

14

15

 modul 3 de vibratie, T = 0.4513 s:

16

 modul 4 de vibratie, T = 0.1507 s:

17

 modul 5 de vibratie, T = 0.1202 s:

18

 modul 6 de vibratie, T = 0.1122 s

19

participarea maselor in functie de modul de vibratie a rezultat urmatoarea:

2.1 CALCULUL FORTEI SEISMICE:

Fb

=G*c

1 * ag / g * (T ) *
q
c=
-1 clasa de inportanta si expunere a structurii
Structura se inscrie in clasa a III-a de inportanta ,de unde rezulta 1=1
-ag-acceleratia terenului de proiectare
Structura este amplasata in Municipiul Bucuresti pentru care ag=0.24g
-(T)-factorul de amplificare dinamica.
Factorul de amplificare dinamica maxima

0 =2.75 ,pentru fractiunea din

amortizarea critica =0.05

--factorul de corectie pentru modul propriu fundamental
=0.85
-q-factorul de comportare a structurii
Structura este de tip dual, cu pereti cuplati ,clasa de ductilitate este H ,iar de aici
rezulta ca factorul de comportare al structurii este q=5u/1
20

u/1-introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza

suprarezistenta structurii in special a redundantei constructiei
u/1-se poate determina din calcul static neliniar pentru constructii din aceeasi
categorie,ca valoare a raportului dintre forta laterala capabila a structurii(atinsa
cand s-au format un numar suficient de articulatii plastice care sa aduca
structura in pragul situatiei de mecanism cinematic)si forta laterala
corespunzatoare atingerii capacitatii de rezistenta in primul element al
structurii(aparitia primei articulatii plastice).
Pentru structuri cu pereti cuplati si structuri duale cu pereti preponderenti
conform Codului de proiectare seismica P100-1/2006 , u/1=1.25

q =5u/1=5*1.25=6.25

C=

1 * ag / g * (T ) * 1 * 0.24 g / g * 2.75 * 0.85

0.09
q
6.25

In continuare pentru a putea calcula forta taietoatre de baza pe structura se va

face calculul greutatii constructiei:

G terasa = S placa * q placa =779mp*9.47KN/mp=7378KN

x 50
Lgrinzi *( h grinda G25
grinzi long =

h placa

)*

b grinda * ba

=107.6*0.35*0.25*25=235.37KN
x 60
Lgrinzi *( h grinda G30
grinzi transversale =

h placa

)*

b grinda * ba

=119.4*0.45*0.30*25=402.97KN
longitudinal
G perinchidere = L pereti * b perete * h peret * zidarie =41.4*0.25*19*2.9=570.28KN

L pereti * b perete * h peret * zidarie =21.2*0.25*19*2.8=281.96KN

Gtransversal
perinchidere =
cm
L perete * t perete * h perete * ba =72.1*0.35*30.8*25=19431KN
G 35
pereti =

cm
nr bulbi * bb * hb * ba * l bulb =28*0.70*0.70*25*30.8=10564KN
G70
bulbi =

65 x 65cm

Gstalpi

nr stalpi * b s * h s * ba * l stalp =8*0.65*0.65*25*30.8=2602KN

21

50 x 50cm

Gstalpi

nr stalpi * b s * h s * ba * l stalp =4*0.5*0.5*25*30.8=770KN

G planseu niv curent = S placa * q placa =779mp*6.95KN/mp=5414KN

G atic = Laticq atic =62.6*3.8=236.36KN
Gtotala =8*

G planseu niv curent

Glongitudinal
perinchidere +
G atic

x 50
30 x 60
G terasa +9* G25
grinzi long +9* G grinzi transversale +9*

transversal

35 cm

70 cm

65 x 65cm

9* G perinchidere + G pereti + Gbulbi + G stalpi

50 x 50cm

+ G stalpi

=8*5414+7378+9*235.37+9*402.97+

+9*570.28+9*281.96+19431+10564+2602+770+236.36=97709KN

Fb

=G*c =97709*0.09=8793.8KN

2.2 Verificarea sectiunilor orizontale ale peretilor la baza

structurii pe fiecare directie principala:
A wh >

V ED /( I * f ctd )

A wh - aria inimilor peretilor structurali

V ED -forta taietoare de proiectare

f ctd

-efort tangential normalizat

- rezistenta de proiectare la intindere a betonului

1.5F b
<2.5
A whf ctd

Verificare pe directie longitudinala:

1.58793.8103
11.481061.35

= 0.85

2.5 - se verifica

Verificare pe directie transversala:

22

1.58793.810
11.481061.35

= 0.85

2.5 - se verifica

2.3 CALCULUL LA DEPLASARE LATERALA

-ASIGURAREA RIGIDITATII LA ACTIUNI LATERALE:
Constructiile din beton armat trebuie sa indeplineasca doua conditii din
punct de vedere al rigiditatii la actiuni laterale:
- prima conditie este asigurarea unei rigiditati laterale potrivite astfel incat
la actiunea unui cutremur de intensitate redusa care poate aparea de mai
multe ori in viata constructiei sa nu se produca degradari semnificative ale
elementelor nestructurale care sa necesite intreruperea functionarii
constructiei pentru efectuarea lucrarilor de consolidare.
Aceasta exigenta de performanta corespunde starii limita de serviciu
(SLS).
Verificarea propriu-zisa se face prin compararea deplasarilor produse de
fortele seismice asociate acestui cutremur cu deplasarile capabile ale
constructiei. Aceste deplasari capabile se stabilesc in functie de natura
elementelor nestructurale si de tipul legaturii dintre acestea si structura.
- a doua conditie de verificare, asociata starii limita ultima (SLU), are in
vedere evitarea prabusirii elementelor nestructurale si limitarea
degradarilor elementelor structurale in cazul cutremurelor rare de
intensitate apropiata cu cea a cutremurului de proiectare.
VERIFICAREA RIGIDITATII LATERALE CONFORM P100-1/2006
Pentru Starea Limita de Serviciu:
d
d SLS
r
= q

d SLS
r,a

unde:
-

d SLS
r

- deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;

- deplasarea relativa a aceluiasi nivel determinata prin calculul static

elastic sub incarcari seismice de proiectare;

- este un factor ce tine cont de perioada de revenire mai scurta a actiunii
seismice;
SLS
d r , a - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel;

23

- factorul de comportare specific tipului de structura

Pentru Starea Limita Ultima:

d
d SLU
r
= cq

d SLU
r, a

unde:
-

c coeficient de amplificare a deplasarilor ce tine seama ca pentru T <

Tc ,deplasarile seismice corespunzatoare raspunsului inelastic sunt mai
mari decat cele asociate raspunsului elastic.
T
1 c = 3-2.5* Tc 2
SLU

dr , a

- valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2.5%h

(h - inaltimea de nivel);
2.3.1 VERIFICARE SLS:
d
d SLS
r
= q

d SLS
r,a

= 0.5 (cladire incadrata in clasa III de importanta)

u
q= 5* 1
d

=5*1.25=6.25(cladire cu pereti preponderenti )

= 0.000734 m (directia longitudinala x)

=0.000472 m (directia transversala y)
d SLS
r
= 0.5*6.25*0.000734= 0.00229 m (directia longitudinala x)
SLS

dr

= 0.5*6.25*0.000472= 0.001475 m (directia transversala y)

Nota:
-

rigiditati folosite in programul ETABS = 0.5EbIb;

rigiditati prevazute de cod pentru componente nestructurale care nu
interactioneaza cu structura
= 0.5 EbIb;

24

SLS
d r , a = 0.008* H nivel =0.008*3.0= 0.024 m

d SLS
r
= 0.00229 m <

d SLS
r , a =0.024 m (directia longitudinala x)

d SLS
r
=0.001475 m <

d SLS
r , a =0.024 m (directia transversala y)

2.3.2 VERIFICARE SLU

SLU

dr

= cq

SLU

dr, a

T
1 c = 3-2.5* Tc 2
T1= 0.6296 s (directia longitudinala x)
T2= 0.4851s (directia transversala y)
Tc= 1.6 s (perioada de colt pentru amplasamentul cladirii
Bucuresti)
c= 2(directia longitudinala x)
c= 2 (directia transversala y)
q= 6.25 (cladire cu pereti preponderenti)
d

= 0.000734 m (directia longitudinala x)

=0.000472 m (directia transversala y)
d SLU
r
= 2*6.25*0.000734= 0.00918 m (directia longitudinala x)
d SLU
r
= 2*6.25*0.000472= 0.0059 m (directia transversala y)
Nota:
SLU

dr , a

rigiditati folosite in programul ETABS = 0.5EbIb (sectiuni fisurate)

rigiditati prevazute de cod pentru sectiunile de beton armat fisurate
= 0.5 EbIb;

= 0.025*

H nivel

d SLU
r
=0.00918 m <

=0.025*3.4= 0.085 m
d SLU
r, a
=0.085 m (directia longitudinala x)

25

SLU

dr

=0.0059m <

SLU

dr , a

=0.085 m (directia transversala y)

DRIFTURI REZULTATE DIN PROGRAMUL ETABS

26

3. CALCULUL PLANSEULUI DE NIVEL CURENT

In prezentul proiect placile din beton armat vor fi armate pe
doua directii deoarece, conform STAS 10107-2-92, raportul dintre latura
lunga si latura scurta este mai mic sau egal cu 2 si sunt simplu rezemate
sau incastrate pe contur. Pentru placi care au reazeme cu legatura
monolita, precum in cazul cladirii analizate in prezenta lucrare,
deschiderile de calcul se considera a fi egale cu distanta dintre fetele
interioare dintre reazemele ochiului de placa considerat.
Planseele curente din placi si grinzi se dimensioneaza si se
alcatuiesc conform STAS 10107-2-92. Eforturile sectionale in placile de la
etajele curente produse de incarcarile normale pe planul acestora, sa
determint cu ajutorul programului de calcul Etabs,folosindu-se mai multe
ipoteze de incarcare a ochiurilor de placa astfel in cat sa se obtina
eforturile maxime ce pot sa apara in placa atat in camp cat si pe reazeme .
Stratul de acoperire cu beton al armaturilor situate pe primul rand
depinde de conditiile de expunere ale placii. Conform STAS 10107/0-90, sa ales grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii de 15mm.
Incarcarea aplicata distribuita pe suprafata planseului are o componenta permanenta si alta
variabila.
Incarcarile permanente la nivelul planseului curent, notate cu g, provin din greutate
proprie placa, pardoseala si stratul suport, pereti despartitori care reazema direct pe placa,
tencuiala si instalatii.
Incarcarile variabile la nivelul etajului curent, notate cu p sunt constituite
preponderent din incarcarile utile.
La calculul planseului se iau ca incarcari valorile corespunzatoare nivelului curent.
g 615 daN 2 6.15 kN 2
m
m
Incarcari permanente:
p 200 daN
Incarcari variabile:

m2

2 kN

27

m2

3.1 CALCULUL MOMENTELOR MAXIME IN CAMP

Ipoteze corespunzatoare:
1)

Ipoteza 1 din incarcarea permanenta:

28

2)

Ipoteza 1 din din incarcarea utila:

29

2)

Ipoteza 2 din din incarcarea utila:

30

3.2 CALCULUL MOMENTELOR MAXIME IN REAZEME

Ipoteze corespunzatoare:

1)
Ipoteza 3 din din incarcarea utila:

2)
31

Ipoteza 4 din din incarcarea utila:

32

3)
Ipoteza 5 din din incarcarea utila:

33

4)
Ipoteza 6 din din incarcarea utila:

34

5)
Ipoteza 7 din din incarcarea utila:

35

6)
Ipoteza 8 din din incarcarea utila:

36

7)
Ipoteza 9 din din incarcarea utila:

37

8)
Ipoteza 10 din din incarcarea utila:

38

9)
Ipoteza 11 din din incarcarea utila:

39

10)
Ipoteza 12 din din incarcarea utila:

3.3. MOMENTELE DE DIMENSIONARE

40

M11

41

M22

42

43

3.4. DIMENSIONAREA ARMATURII

Pe baza valorilor maxime ale momentelor incovoietoare (reprezentate in diagramele

infasuratoare de momente de mai sus) se poate determina necesarul de armatura in camp si in
reazem pentru fiecare deschidere in parte.
Calculul se face ca pentru o sectiune dreptunghiulara simplu armata de latime unitara. Daca se
considera ca latime a fasiei valoare de 1m , armatura rezultata din calcul va trebui sa fie
dispusa pe 1m de placa. Reprezentarea pe plan a armaturilor se face fie prin specificarea
numarului de bare pe metru liniar de placa (de ex. 510/m), fie prin specificarea diametrului
si a distantei intre bare (de ex. 10/10cm).

Functie de clasa betonului , de tipul de otel si de procentul de armare bratul de

parghie z are valori cuprinse intre 0.85d si 0.95d. In mod simplificat , pentru valori obisnuite
ale incarcarilor si ale grosimii de placa calculul se poate simplifica prin aproximarea valorii
bratului de parghie al efortului din armatura intinsa, z.
z= d-x/2 0.9*d=0.9*(hpl-a)
x inaltimea zonei comprimate de beton
hpl inaltimea sectiunii
d inaltimea utila a sectiunii
a acoperirea cu beton ( valoarea de calcul)
Pentru placi a= 1.5..2 cm.
Aria necesara de armatura se determina scriind ecuatia de moment pe sectiunea
transversala a fasiei de latime unitara :
M=z*Ta=z*As*fyd=0.9*d*As*fyd
As= M/(0.9*d*fyd)

44

3.5. REGULI DE ARMARE, CONDITII CONSTRUCTIVE

1)Diametrele minime ale barelor sunt :
-pentru barele de la partea inferioara: 6mm
-pentru barele de la partea superioara si pentru barele inclinate: 8mm(OB37) si
6mm (PC52).
2. Pentru grosimi curente de placa , hpl 30cm, numarul minim de bare pe m este 5, iar
numarul maxim este 12.
3. Procentul minim de armare este 0.15%.
4. Perpendicular pe directia armaturii de rezistenta, determinata prin calcul,
trebuie dispusa armatura de repartitie. Aceasta are atat rol:
-constructiv, preia momentele incovoietoare de la partea de jos, din vecinatatea
reazemului si serveste la preluarea in bune conditii a incarcarilor concentrate;
-montaj, serveste la realizarea plaselor, impiedicand astfel deplasarea barelor de
armatura de rezistenta inainte si in timpul turnarii si vibrarii betonului.
5. Pentru planseele obisnuite, armatura de repartitie se ia egala cu cel putin
15% din armatura de rezistenta, dar minim 46/m.
6. Sectiunile de intrerupere a calaretilor se situeaza fata de reazem la distanta
de din deschiderea de calcul a placii (masurata pe directia scurta).
7. Daca pe directia scurta deschiderile adiacente reazemului nu sunt egale punctele de
intrerupere a calaretilor se stabilesc functie de valoarea maxima a deschiderii de calcul din
dreapta si stanga reazemului.
8. Armarea pe o directie trebuie sa respecte regula modulului.
2
As
p
100% p min 0.15% 225 mm
ml
bd
Procente minime de armare:
Modulul de armare corespunzator procentului minim este de 58/m(=251.3mm/ml).

45

4. CALCULUL GRINZILOR:
PREVEDERI CONSTRUCTIVE REFERITOARE LA ARMAREA
LONGITUDINALA A RIGLELOR DE
CADRU:
Structurile n cadre de beton armat sunt cele la care ncrcrile verticale i orizontale sunt
preluate i transmise fundaiilor (sau infrastructurii) n totalitate printr-un sistem spaial de
stlpi i grinzi (rigle).
Pentru calculul eforturilor sectionale din elementele cadrului transversal ales s-a
utilizat programul de calcul Etabs. La modelarea structurii in cadrul programului s-a tinut
seama de diminuarea rigidatii elementelor pentru a corespunde stadiului de lucru al betonului
armat (stadiul II - fisurat):

pentru grinzi: EcIc = 0.6EbIb ;

pentru stalpi: EcIc = 0.8EbIb ;

Momentele de dimensionare au fost obtinute din gruparea speciala de incarcare ce

contine incarcarile gravitationale, permanente si temporare, si incarcarea seismica de
proiectare.
Stabilirea eforturilor de dimensionare la incovoiere se face tinand cont de mecanismul
de plastificare care se doreste a se forma in structura. In principiu, dirijarea mecanismului de
plastificarese face prin armarea mai puternica a zonelor ce trebuie sa ramana in stadiul elastic
comparative cu zonele unde se doreste mobilizarea articulatiilor plastic.
Momentele incovoietoare de proiectare pentru grinzi se obtin direct
din infasuratoarea combinatiilor de incarcari stabilita.
Armaturi longitudinale de rezistenta:
Diametrul minim pentru armaturile longitudinale de rezistenta: 12
mm;
Distantele libere dintre bare trebuie sa fie cel putin egale cu diametrul
barelor si cel putin egale cu 30 mm pentru armaturile de la fata superioara
(fata prin care se toarna betonul) si cel putin 25 mm pentru armaturile de
la fata inferioara. Unul din spatiile de la
partea superioara (de preferinta in axul grinzii) se majoreaza la cel putin
50 mm, pentru a permite introducerea pervibratorului;
- Se recomanda ca armaturile sa fie dispuse pe cel mult 3 randuri;
- Distanta intre axele barelor, in zonele intinse, de regula, trebuie sa fie de
maxim 200 mm
- Coeficientul minim de armare in zonele intinse pentru riglele de cadru
participante la structuri antiseismice, in zonele seismice de calcul A...E,

46

pentru armaturile de preluare a momentelor negative pe reazeme si in

f ctm
camp >=0.5*
f yk
- La grinzi obisnuite se recomanda ca armarea longitudinala sa fie
realizata din bare drepte, fara bare inclinate. Se recomanda sa se
foloseasca numai 2, cel mult 3 diametre diferite de bare.
- in portiunile in care grinzile nu necesita armaturi longitudinale de
rezistenta la partea superioara, se prevad armaturi de montaj, si anume
cate o bara la fiecare colt de etrier. La grinzile cu inaltime peste 700 mm
pe fetele laterale ale acestora se prevad armaturi de montaj
intermediare, la distante de cel mult 400 mm pe inaltimea grinzii, legate
intre ele prin agrafe transversale, dispuse din doi in doi etrieri.
Diametrele minime admise ale armaturilor longitudinale de montaj nu vor
fi mai mici decat diametrul etrierilor.
Diagramele de momente infasuratoare pe rigle se stabilesc pe baza
rezultatelor calculului static si a urmatoarelor conditii. Calculul static s-a
efectuat prin programul de calcul ETABS:
Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor
corespund sectiunilor de la fata reazemului (sectiune de reazem) ;
Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor
fundamentale (GF) si respectiv special (GS) de incarcari;
Se vor considera diagramele de momente corespunzatoare din gruparea
fundamentala si diagramele de momente din gruparea speciala pentru
actiuni seismice pe directia grinzii in ambele sensuri.
Se admit redistributii ale momentelor intre extremitatile riglelor de la
fiecare nivel al cadrului, in limita a 20% din valoarea acestora, cu conditia
ca in urma redistributiei valoarea sumei momentelor de dimensionare la
extremitatile riglelor sa nu fie inferioara valorii sumei corespunzatoare
momentelor rezultate din calculul structurii conform P100/2006.
Calculul ariei de armatura necesara (A nec) corespunzatoare
momentelor de pe reazem se face pe o sectiune dreptunghiulara dublu
armata
Notatii utilizate:
MEd - momentul de proiectare negativ rezultat din diagramele
infasuratoare;
MEd + momentul de proiectare pozitiv rezultat din diagramele
infasuratoare;
hw inaltimea grinzii;
bw latimea grinzii;
beff =bw + 3hsl - latimea zonei aferente de placa pentru grinzile marginale;
beff =bw + 6hsl pentru grinzile ce se intersecteaza cu stalpii interiori;
hsl grosimea placii;
Asnec aria de armatura necesara;
a acoperirea cu beton a armaturilor longitudinale la partea inferioara;
'
a acoperirea cu beton a armaturilor longitudinale la partea superioara;
fcd valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului;
fctm rezistenta medie la intindere a betonului;
fyk rezistenta la curgere caracteristica a otelului;
47

Notatii conform P100/2006:

Algoritm de calcul - armare la moment pozitiv in camp - sectiune T simplu
armata:
La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile
constructive prevazute la paragraful 5.3.4.1.2. Suplimentar fata de
conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea unei armaturi
continue la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria
armaturii inferioare sa fie cel putin 50% din armatura superioara.

48

Coeficientul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata

lungimea grinzii este:
f
2.9
0.5 ctm =0.5
=0.0042
f yk
345
Presupun : xu=hsl
MP

= beff * h sl * f cd *(d -

hsl
2 )

49

Daca

+
M ED < M P

Xu
d

As
bwd

12

,atunci ,

<0.25 => Asnec =

Xu

<

h sl

=>

M +
ED

b eff d 2 f cd
1
x u=d

beff X uf cd
f yd

f ctm
>= 0.5* f yk

Pentru betonul folosit C30/37 f ctm =2.9N/mm^2

Pentru armatura folosita PC52 f yk =345 N/mm^2
+
M Rb

efectiv
= As
* h jw * f yd

A efectiv
s
- aria de armatura efectiva rezultata in urma calculului

de dimensionare
h jw -distanta dintre armaturile de la partea superioara si
inferioara a grinzii
h jw =d-a
+
M Rb

-momentul capabil al sectiunii grinzii

ARMARE GRINZI LONGITUDINALE ELEVATIE 3

50

Algoritm de calcul - armare la moment negativ in reazem - sectiune

dreptunghiulara dublu armata:

51

Presupun

Xu

> 2a =>

Ma

= 2*

bw

camp
'
f
f
* a * cd *(d-a)+ A s
* yd *

h jw

Ma

nec
> M ED => 2a > X u => A s

0.5

M ED
= h jwf yd

f ctm
2.9
=0.5
=0.0042
f yk
345

= A efs h jw f yd
M Rb

ARMARE LONGITUDINALA GRINZI ELEVATIE 3:

52

53

54

Dimensionarea armaturii transversale a grinzilor

Conform P100 si EC8 forta taietoare de dimensionare in grinzi se
determina prin izolarea fiecarei grinzi si inlocuirea legaturilor cu eforturile
asociate mobilizarii mecanismului de plastificare in structura.In situatia in
care grinzile se plastifica la capete acestea sunt:
1. Momentele capabile ale grinzilor
2. Sarcinile gravitationale dispuse pe deschidere
3. Frtele taietoare de proiectare
Forta taietoare maxima ce poate sa apara in grinda vreodata este:
seism
V ED
V
= V ED + grav

55

Algoritm de calcul (pasi de calcul):

Notatii utilizate:
seism
V ED -forta taietoare asociata plastificarii grinzilor la capete
Rd

- factorul de suprarezistenta al armaturii( Rd =1.2)

M Rb 1 , M Rb 2
L0

- momente capabile la capetele grinzii

- lumina grinzii

V ED -forta taietoare de proiectare a grinzii

v 'max -efortul tangential normalizat
As

- aria de armatura intinsa

ne

- numarul de ramuri ale etrierilor

A st

aria sectiunii unei ramuri de etrier

1. Calculul fortei taietoare asociate mlastificarii grinzilor

seism

V ED

V ED

Rd

M Rb1 + M Rb2
*
Lo

seism
GS
= V ED + V ED

2. Calculul efortului tangential normalizat:

56

v 'max

V ED
bwdf ctd

'
0.5< v max <1 => calculul armaturii transversale

3. Calculul procentului de armare al armaturilor longitudinale intinse

As
P = bwd *100
4. Calculul procentului de armare cu etrieri:
v 'max
fctd
pe% = 3.2 p * fyd *100;
5. Se face verificarea fisurii critice:
Si
d

100 pf ctd
pe0.8f yd

Dacaraportul

Si
d

<2.5

e mai mare decat 2.5 se considera la limita egal cu 2.5 si se reface

calculul de unde reiese procentul de armare cu etrieti necesar.Procentul de armare cu etrieri nu

trebuie sa fie mai mic decat procentul minim de armare cu etrieri(p%min=0.2% pentru zone
de reazem si p%min=0.1 pentru zone de camp).
6. Calculul pasului etrierilor:
Se alege diametrul etrierilor si se calculeaza

A st

Se alege numarul de ramuri in functie de numarulde etrieri de pe sectiune

Se calculeaza pasul cu formula urmatoare:
S<

100n eA st
peb w

Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, masurate de

la fata stalpilor, se considera zone critice (disipative). In aceste zone
distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca conditia (cod P100 2006):
s min

hw
, 150 mm ,7 d bL
4

in care dbL este diametrul minim al armaturilor longitudinale din sectiune.

57

In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind

distanta minima intre etrieri (s):
h
s min 3 w ,200 mm , 15 d bL
4

Diametrul minim al etrierilor este: 6 mm.

Calculul armaturii transversale in grinzi se va face pe cadrul longitudinal si
pe cadrul transversal pe care s-a efectuat si calculul de dimensionare
pentru armatura longitudinala.
Calculul efectiv s-a facut dup acum urmeaza cu programul excell urmarind
algoritmul de mai sus:

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

ARMARE GRINZI TRANSVERSALE ELEVATIE B:

ARMARE LONGITUDINALA GRINZI ELEVATIE B

Algoritmul de calcul este cel folosit la armarea grinzilor de pe
elevatia 3.

69

70

71

ARMARE GRINZI AX B LAFORTA TAIETOARE:

72

73

74

75

76

77

78

5.CALCULUL STALPULUI DE PE ELEVATIA 3 AXUL B:

5.1 DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI:
Valorile momentelor incovoietoare si a fortelor axiale pentru
dimensionarea stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime
determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si
verticale, considerand efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale
momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii
capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil
de disipare a energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi.
Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor
gravitationale se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in
stalpi (cu exceptia bazei si a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor
rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale si verticale
Algoritm de calcul:
M 'Edc

- moment incovoietor rezultat din calculul static alstructurii

M Edc

- moment incovoietor de calcul

Rd

-factorul de suprarezistenta al armaturii

In cazulstalpilor

M Rb

Rd

=1.3 (Cladirea se proiecteaza in clasa H de ductilitate)

= suma momentelor capabile ale sectiunilor grinzii unde pot sa apara articulatii plastic
corespunzand aceluiasi sens de rotire.

M ' Edb

= suma algebrica a momentelor incovoietoare rezultate din calculul static al structurii,

in gruparea speciala de incarcari care cuprinde si actiunea seismic in sectiunile unde pot
sa apara articulatii plastice.Se considera pozitive momentele
sens de rotire cu

M 'Edb care au acelasi

M Rb .

M RB
M 'Edb

= factor ce tine seama de suprarezistenta grinzilor; (are valoarea 1 la

baza stalpului de la parter si la partea superioara a stalpului de la
ultimul etaj zone considerate de plastificare);

M Edc = Rd * M 'Edc *
79

Calculul fortei axiale in stalp:

Pentru calculul fortei axiale de dimensionare a armaturii longitudinale s-au considerat efectele date de
incarcarile verticale de lunga durata (cvasipermanente) si efectul indirect dat de momentele capabile
ale grinzilor cadrului.Fortele axiale de proiectare trebuie sa corespunda mobilizarii mecanismului de
plastificare in suprastructura .prin urmare pentru un stalp dat forta axiala de proiectare se poate
calculaca suma dintre:

Fortele taietoare associate plastificarii grinzilor dispuse pe directia de actiune a fortei

seismice (grinzile care intersecteaza stalpul)

Fortele taietoare rezultate din calcul static din grinzile asezate perpendicular pe directia de
actiune a fortei seismice din gruparea speciala de incarcari

Greutatea stalpului

O astfel de procedura de determinare a fortei axiale asociata mobilizarii mecanismului de plastificare

era prevazuta de codul romanesc de proiectare NP007/2006 si de P100/0-92.Eurocodul 8 si codul
P100-1/2006 permit calculul la compresiune excentrica utilizand direct forta axiala rezultata din
calcul static.

N grav

- forta axiala rezultata in urma actiunii pe structura a incarcarilor vertical de lunga

durata(GS)

N ind

- forta axiala ce apare in stalp datorita plastificarii grinzilor (Vasociat)

N Edc

forta axiala de proiectare

N Edc

N grav

N ind

80

Inainte de dimensionarea armaturii s-a verificat efortul tangential normalizat d0.35.

d =

N Edc
bdfcd

relatie in care:

d = efortul tangential normalizat;

NEdc= forta axiala de proiectare;
b = latimea sectiunii stalpului;
d = inaltimea utila a sectiunii stalpului;
fcd = rezistenta betonului la compresiune;

Pentru determinarea ariei necesare de armatura s-a calculat inaltimea zonei comprimate (
Xu
) si in functie de valoarea acesteia s-au utilizat urmatoarele relatii:
Xu

N Edc
bcdf cd

81

pentru:

x 2a =>

x>2a =>

A nec
s =

A nec
s =

N Edcds
2
fydds

M Edc

M Ed +

N Edcds
b cX ufcd( d0.5X u )
2
fydds

In urma determinarii ariei necesare de armatura s-a calculat aria efectiva de armatura
tinandu-se cont de respectarea procentelor minime (1%) si maxime (4%) de armare. Procentul
de armare a fost calculat cu relatia:

P=

Aef
bd

*100

unde:

Aef = aria efectiva de armatura a sectiunii stalpului;

De asemenea s-a calculat momentul capabil al stalpului:

MRd =

A efs fydds+

N Edcds
2

MRd =

A efs fydds

N Edcds
+b cX ufcd( d0.5X u ) pentru x >2 a ' .
2

pentru x 2a,

Armaturile longitudinale dispuse respecta conditiile constructive:

diametre minime: 12;
distanta libera minima intre bare: 50mm;
distanta maxima intre axele barelor: 250mm;
5.2 DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE DIN STALP:
82

Pentru determinarea valorii fortei taietoare de dimensionare in stalpi se tine seama de

momentele capabile ale stalpului la partea inferioara si superioara, de suprarezistenta
grinzilor care intra in nod.Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din
echilibrul stalpului la fiecare nivel sub actiunea momentelor de la extremitati
,corespunzator fiecarui sensalactiunii seismice.
Mdcv = rd*MRc*min(1;

M Rb
M Rc

unde:

Mdcv = momentul incovoietor capabil la extremitatile stalpului

rd = factor ce tine cont consolidarea otelului
MRb = suma valorilor momentelor capabile ale grinzilor care intra in nod
MRc = suma valorilor momentelor capabile ale stalpilor care intra in nod
V 'Ed

forta taietoare pe stalp rezultata din calculul static al structurii (Etabs)

Forta taietoare de proiectare (VED) s-a calculat cu relatia:

VED =

jos
M dcv
+ M sus
dcv
lo

unde:

jos
M dcv
, M sus
dcv = momentele capabile la extremitatile stalpului;

lo = inaltimea libera a stalpului;

De asemenea s-a comparat valoarea VED cu valoarea fortei taietoare provenite din
calcul structurii (Etabs) amplificata cu 1.5, valoarea de dimensionare alegandu-se
maximul dintre cele doua valori.
Pentru dimensionarea armaturii transversale s-a utilizat urmatorul algoritm:
1) fctd* = fctd(1+0.5* d);
2)Forta taietoare capabila maxima in sectiunea de capat a stalpului
V Ed ; 1.5V 'Ed

V=
max

3) Calcululprocentului de armare mongitudinala in stalp

Aef
p% = bcd *100
4)Calculul procentului de armare cu etrieri

83

'2

V
f ctd
3.2
p

pe% =
;
f yd
5) Zonele critice de la capetele stalpilor se determina cu formula
lcr = max(1.5hcl;

lcl
6 ; 600mm);

6)Calculul pasului etrierilor

S=

neAst100
max ( pe ; pemin )bc ;

S-au respectat de asemenea conditiile constructive de armare:

pemin = 0.5% pt. zona critica de la baza stalpului;
pemin = 0.3% pt. zona critica de la capatul superior al stalpului;
pemin = 0.15% pt. zona nedisipativa;
S min {7dbl; bc/3; 125mm} pentru zona critica de la partea superioara a stalpului;
S min {15dbl; 200mm} pentru zona nedisipativa;

Urmarind algoritmul de mai sus si utilizand programul excell s-au

obtinut urmatoarele rezultate :
Calculul armaturii longitudinale a stalpului s-a facut s-a facut pentru toate
cele 4 sensuri de actiune a seismului.(GSSXPP;GSSXPN;GSSYNN;GSSYNP).

84

85

86

87

88

Calculul armaturii transversale a stalpului s-a facut s-a facut pentru toate
cele 4 sensuri de actiune a seismului.(GSSXPP;GSSXPN;GSSYNN;GSSYNP).

89

90

91

92

6.VERIFICAREANODURILOR DE CADRU:
Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua fortele taietoare care
actioneaza asupra lor atat in planulorizontal cat si in planul vertical.
Forta taietoare de proiectare in nod se stabileste corespunzator situatiei
plastificarii grinzilor care intra in nod ,pentru sensul de actiune seismica cel mai
defavorabil.
Valorile fortelor taietoare orizontale se stabilesc cu expresiile urmatoare:

V jhd = Rd *( A s 1 + A s 2 )* f yd - V c

A) pentru noduri interioare:

B) pentru noduri de margine: :

V jhd = Rd * A s 1 * f yd - V c

Notatii:

As1 , As2

(- ariile armaturilor intinse ,in sectiunile grinzii situate de o

parte si de alta a nodului

Vc

- forta taietoare din stalp,corespunzatoare combinatiei de incarcare

considerate

Rd

- factor de suprarezistenta al armaturii,si este egal cu 1.2

Notatii utilizate in programul excell:

As2 -

As1 -

A ssus

A sjos

Seinpun doua verificari:

1.Forta de compresiune inclinata produsa in nod sa nu depaseasca rezistenta
lacompresiune a betonului solicitat transversal la intindere.Pentru aceasta trebuie
satisfacute relatiile:

La noduri interioare:

V jhd

f ck
250

b j * hc * f cd

In care:

=0.6 1

d este forta axiala normalizata in stalpul de deasupra, iar f este exprimat

cd
in MPa.

93

La nodurile exterioare:

V jhd <0.8 1

Vd
b h f ;
j c cd

In care:

b j=min { bc ; ( bw +0.5 hc ) } latimea de calcul a nodului;

In cazul in care inegalitatile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile
nodului (prin cresterea dimensiunilor stalpului) si/sau calitatea betonului.

f ck

-reistenta la compresiune a betonului cu valoare caractaristica

2. In nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura

integritatea acestuia, dupa fisurarea inclinata. In acest scop armatura
transversala, Ash, se va dimensiona pe baza relatiilor:
- la noduri interioare:

A sh f ywd >0.8 ( A s 1 + A s 2) f yd ( 10.8 d ) ;

- la noduri exterioare:

A sh f ywd >0.8 A s 1 f yd ( 10.8 V d ) ;

In care:
d - este forta axiala adimensionala din stalpul inferior;
1. Armatura longitudinala verticala Asv care trece prin nod, incluzand armatura
longitudinala a stalpului, va fi cel putin :

h
2
A sv > A sh jc ;
3
h jw
In care :
hjw - distanta interax intre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a
grinzilor;
hjc - distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor;
Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica decat armatura
transversala indesita din zonele critice ale stalpului.

h jc
h jw

Distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor

Distantanta interax dintre armaturile de la partea superioara si

cea inferioara a grinzilor

f ywd

- valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii

transversale

94

Urmarind algoritmul de mai sus s-au bbtinut urmatoarele rezultate:

95

96

7. CALCULUL PERETELUI W2-4,A

Determinarea eforturilor sectionale de dimensionare se face pornind de la rezultatele

calculului static al structurii. Calculul static a fost realizat cu ajutorul programului Etabs.
Calculul peretelui a fost realizat conform codului romanesc de proiectare CR2 1-1-1.
La calculul eforturilor sectionale in elementele structurale trebuie sa se tina seama de
reducerea de rigiditate a elementelor de beton armat datorita fisurarii. Astfel, calculul static a
fost realizat cu reducerea rigiditatii peretilor la o valoare egala cu EcIc = 0.8EbIb;
Eforturile de dimensionare a elementelor structurale sunt derivate din cele obtinute in
urma calculului structural de ansamblu astfel incat sa se dirijeze in mod convenabil
mecanismul de plastificare ales.
Mecanismul de plastificare cel mai favorabil presupune formarea articulatiilor plastice
la baza peretilor structurali.

7.1. Calculul zonei plastice potentiale

Lungimea plastica se stabileste, conform recomandarilor din codul de proiectare,
functie de inaltimea sectiunii transversale, h, si inaltimea propriu-zisa a peretelui in elevatie,
H:
lp = 0.4*h+0.05*H = 0.4*10.7m+0.05*30.8m = 5.82m
H = 3.6*3.4*8niveluri = 30.8m;
n cazul cldirilor etajate, aceast dimensiune se rotunjete n plus la un numr ntreg
de niveluri, dac limita zonei plastice astfel calculat depete nlimea unui nivel cu mai
mult de 0,2 Hnivel i n minus, n cazul contrar.
0.2*Hnivel = 0.2*3.4 = 0.68m;
zona A = 2 niveluri = P+E1
zona B = 7 niveluri =E2 E8
Zona de la baza peretelui delimitata de lungimea l p , unde se asteapta aparitia de
deformatii plastice este denumita in codul romanesc ,, zona A. Restul peretelui, pentru care
se doreste o comportare elastica este denumit ,,zona B.

97

7.1. Calculul peretelui armare longitudinala

a) zona A
In zona A a peretelui se doreste dirijarea deformatiilor plastice. In aceasta zona trebuie luate
masuri speciale de armare astfel incat sa se asigure o ductilitate adecvata.
Momentul de dimensionare MED se ia egal cu momentul de la baza peretelui rezultat in
urma calculului static pe baza fortelor seismice de cod MED.
Forta axiala de dimensionare NED se calculeaza ca fiind forta axiala rezultata din
incarcarea structurii cu fortele verticala de lunga durata adunata sau scazuta cu efectul
indirect dat de riglele care reazema pe perete, in functie de directia de calcul a seismului.
NED = NGS + Nind
Momentele si fortele axiale capabile ale montantilor au fost calculate cu ajutorul
programului RESPONSE 2000 rezultand curba de interactiune M-N.

98

b) zona B
In zona B a peretelui nu sunt permise incursiunile in domeniul neliniar. De aceea, prin
proiectare trebuie ca momentele capabile ale peretelui pe inaltime sa fie mai mari decat cele
corespunzatoare formarii articulatiei plastice la baza.
MED = Km* *MED
unde:
MED = momentul de dimensionare la baza zonei B;
Km = coeficient de corectie a eforturilor de incovoiere in pereti care ia
valoarea 1.3 pentru zona B a peretilor;
= factor de suprarezistenta a peretelui in zona A;
se calculeaza ca raport intre valoarea momentului de rasturnare capabil si valoarea
momentului de rasturnare aflat din calculul static.
Calculul efectiv al peretelui pentru zona A:
'
M ED =42062KN*m
NED =

GS

=7679KN

In programul de calcul Response 2000 s-a introdus curba standardizata din cod
prin segmente de dreapta:
Conform STAS 10107 la calculul sectiunii elementelor de beton armat solicitate la
incovooere cu sau fara efort axial se adopta urmatoarele diagrame:
1)pentru zonele comprimate ale elementelor de beton obisnuit ,parabola sipalier
bu
orizontal conform figurii a in care deformatia pecifica ultima
=3.5 in cazul
betoanelor de clasa pana la Bc35 ,respectiv

bu

=3.0 in cazul celor de clasa egala

sau maimare de Bc35.

2)Pentru zonelecomprimate ale betoanelor cu agregate usoare diagrama biliniara din
figura b)

99

bu
Xi
X *(

hi

Pentru betonul de clasa C30/37:

bo =2
bo =3.5
Relatia de calculpe baza careia s-a trasat curba este urmatoarea:
100


()= bo

*(2-

bo

)*

f cd

101

102

103

Momentul capabil obtinut in urma calcululi la compresiune excentrica este

A
M zona
Rd
=63788KN*m
'
Momentul rezultat din calculul static al structurii este: M ED =42062KN*m
A
M zona
Rd
Factorul de suprarezistenta al zonei A este = M '
ED

Calculul peretelui pe zona B:

MED = Km* *MED
Km=1.3
=1.51
'
M ED =26361KN*m
NED =

N GS =6001KN
104

63788
= 42062

=1.51

'

MED = Km* * M ED =1.3*1.51*26361=51747KN*m

105

106

Momentul capabil obtinut in urma calcululi la compresiune excentrica este

B
M zona
Rd
=55960KN*m
Momentul capabil pe zona B utilizand aceeasi armare longitudinala ca si in zona A acopera
momentul de dimensionare la baza zonei B .In concluzie peretele a fost armat corespunzator
la solicitarea de incovoiere.

7.2. Calculul peretelui armare transversala

Ruperea elementelor de beton armat datorita fortei taietoare nu este permisa datorita
caracterului ei neductil. Prin urmare, fortele taietoare de dimensionare sunt stabilite ca fortele
taietoare maxime ce se pot dezvolta in elementele structurale.
Pentru stabilirea fortelor de dimensionare relatia de calcul este aceeasi atat pentru zona
A cat si pentru zona B a montantilor:
VED = **VED
unde:
VED = forta taietoare de dimensionare;
107

= factor ce tine cont de suprarezistenta otelului si inpreciziile de calcul

= factor de suprarezistenta la incovoiere in zona A; modul de calcul al acestui factor este cel
prezentat la calculul armaturii longitudinale a peretetilor;
VED = forta taietoare rezultata in urma calculului static al structurii sub actiunea fortelor
seismice de cod;
Pentru peretii structurali se va respecta conditia:
3
R
VED 2.5*b*h* t =(2.5*350*10700*1.35)* 10 =12639KN
'
R
Relatia este verificata deoarece V ED =2378KN<2.5*b*h* t ==12639KN

Datorita faptului ca peretele face parte din categoria peretilor lungi (H>h), calculul
armaturii orizontale se face cu relatia:
Qcap = Qb + Qao;
unde:
Qcap = forta taietoare capabila a peretelui;
Qb = forta taietoare preluata de beton;
Qb = 0.3b*h* o0.6*b*h*Rt pentru zona A
b*h*(0.7Rt + 0.2 o)
pentru zona B
b = grosimea peretelui;
h = lungimea peretelui;
o = efortul unitar mediu de compresiune;
Rt = rezistenta la intindere a betonului;

o =

N GS
A perete

(raportul dintre forta axiala si aria sectiunii peretelui);

Qao = forta taietoare preluata de armatura ;

Qao = Aao*Rat;
Aao = suma armaturilor orizontale intersectate de o fisura inclinata la 45o;
Rat = rezistenta de calcul a armaturii transversale;
Rat = 0.8*Ra;
Procentele minime de armare sunt:
in bulbi P=0.6 - pentru zona A
0.5 - pentru zona B

in inima P=0.3 - pentru zona A

0.25 -pentru zona B

Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10

108

mm pentru cele verticale, n cazul armarii cu bare independente. Distantele

maxime
ntre bare se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.

Utilizand algoritmul de calcul de mai sus s-au obtinut urmatoarele rezultate:

8.CALCUL SCARA:
8.1. Generalitati
Scara este subansamblul constructiv care serveste la circulatia pietonala pe verticala,
intre 2 sau mai multe niveluri, si/sau la evacuarea persoanelor dintr-o cladire. Scara este alcatuita din
rampe cu trepte, podeste si parapetul(balustrada) aferent rampelor de scara si podestelor.
Rampa este elementul constructiv inclinat ce face legatura intre niveluri diferite.
Rampa de scara este elementul constructiv inclinat, prevazut cu trepte, ce face legatura intre
niveluri, respectiv intre elementele orizontale(podeste) ale diverselor niveluri.
Podestul este elementul constructiv orizontal(de plecare, sosire si/sau intermediar) prevazut
pentru legatura cu nivelul si respectiv pentru odihna persoanelor ce circula pe scara sau rampa.
Parapetul este elementul constructiv vertical, plin sau cu goluri, care asigura protectia
impotriva caderii in gol a persoanelor aflate in pozitite de circulatie, de stationare, sau de lucru pe
parcursul scarilor sau rampelor.
Balustrada este caz particular de parapet alcatuit in general din elemente verticale si/sau
orizontale, la care predomina golul.
Mana curenta este elementul costructiv prevazut la partea superioara a parapetului/balustradei
sau pe peretele adiacent unei scari sau unei rampe, avand rolul de sprijin pentru utilizatorii scarii sau
rampei.
Dimensiuni trepte:

In functie de dimensiunile rampei s-au ales trepte cu lungimea de 30 cm.

Inaltimea contratreptei a rezultat astfel de 17,9 .
109

Evaluare incarcari:
-PODEST: - Greutate proprie tencuiala 0.015x19=0.285KN/mp
- Greutate proprie pardoseala rece 0.05x21=1.05KN/mp
-

p1 =0.285+1.05=1.335KN/mp

- Utila

U 1 = 3 KN/mp

-RAMPA: - Greutate proprie tencuiala 0.015x19=0.285KN/mp

30 2 18 2 ) * hechivalent
treapta
30 x 18 / 2 = (
270 = 34.98 x

hechivalent
treapta

=>

110

hechivalent
treapta
= 0.0772 m

echivalent

htreapta

Greutate proprie trepte

=7.72cm

0.072x24=1.728KN/mp

Greutate proprie finisaj trepte

30 2 17.9 2 ) x

hechivalent
finisaj

2x17.9 + 3x34 =(
echivalent

137.8 = 34.93x h finisaj

echivalent

=> h finisaj

= 3.945 cm 0.04 m

0.04x24=0.96KN/mp

p2 =0.285+1.728+0.96=2.973KN/mp

111

-Utila:

U2

U1

270
x 314 = 3 x 0.86 = 2.58 KN/mp

In continuare determinarea eforturilor de proiectare se face cu programul ETABS .

112

M11:

113

M22:

114

115

116

9.PREDIMENSIONARE FUNDATIE
Pentru dimensionarea si calculul radierului s-a folosit normativul NP 112-04
Factorii de care depinde alegerea tipului de fundatie sunt:
Tipul de suprastructura
Dimensiunile cladirii
Eforturile transmise fundatiilor in gruparile fundamentale si speciale de
incarcari
Sensibilitatea la tasari a sistemului structural
Natura si stratificatia terenului de fundare
Conditii hidrologice
Adancimea minima de fundare se stabileste in functie de:
Adancimea de inghet
Nivelul apei subterane
Natura terenului de fundare
Inaltimea minima constructiva a fundatiei
Conditiile tehnologice
Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel incat presiunile la contactul
intre fundatie si teren sa aiba valori acceptabile pentru a se impiedica
aparitia unor stari limita care sa pericliteze siguranta constructiei.
Dimensiunile in plan ale fundatiei se stabilesc astfel incat rezultanta
incarcarilor provenite din grupari fundamentale sa fie aplicate in interiorul
samburelui central.
VERIFICARI:
1. GF:
2. GS:

pef p conv
p' ef 1.2 pconv

pconv =350 KN/m2

Pentru calcul s-au folosit metode ce iau in considerare interactiunea dintre
teren si structura.S-au folosit metode care asimileaza terenul cu un mediu elastic
discret reprezentat prin resoarte independente(modelul Winkler).
Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este:
p=

ksz

,unde:

-p este presiunea dintr-un punct al suprafetei de contact intre fundatie si

mediul Winkler
-z este deformatia in acel punct
-

ks

este un factor de proportionalitate intre presiune si deformatie care

caracterizeaza rigiditatea resortului,denumit coeficient de pat.

Pentru calculul terenul s-a considerat un pamant de indesare medie avand

117

k s=75000 KN / m 3
Cota terenului bun de fundare s-a stabilit la valoarea -5.00 m
S-a ales solutia de fundare directa: radier general tip dala groasa in care
elementele verticale sunt rezemate direct pe acesta(radier cu grosime
constanta).

h f >1/8 l max
l max =6.00 m rezulta

h f =0.8 m

Calculul eforturilor sectionale se realizeaza cu programul de calcul ETABS ce

permite modelarea fenomenului de interactiune fundatie-teren.
Armarea radierului s-a realizat cu retele orizontale de armatura dispuse pe
fetele placii pentru preluarea momentelor pozitive si negative.
Procentele minime de armare pentru placa radierului sunt 0.15% pentru fiecare
fata.
S-a folosit beton clasa C24/30
Aria de armatur se va calcula pentru fiecare directie.
Aria de armatur va rezulta din:

As

M
0.9ho Ra

n care:
h0=H-a;
H-inaltimea radierului(H=800 mm)
a-acoperirea cu beton a armturii (a=62.5 mm);
Ra-rezistena de calcul a armturii.( Ra= 300 N/mm2);
Verificari:
1. GF:
p=

pef p conv

ksz

k s =7500

KN /m 3

Z=0.0419 m (rezultata in urma calculului cu programul ETABS)

p =7500*0.0419= 314

KN /m2

118

p conv =350 KN /m2

'

2. GS: p ef 1.2 pconv

p=

ks z

k s =75000

KN /m 3

Z=0.0046 m (rezultata in urma calculului cu programul ETABS)

p =75000*0.0046= 345

KN /m2

1.2 pconv =420 KN /m2

In urma calculului cu programul ETABS datorita eforturilor mari din anumite zone
radierul s-a armat acolo unde era necesar cu 4 randuri de plasa .

Notatii utilizate in calculul radierului.

A1-aria de armatura de pe randul 1
Z1- bratul de parghie corespunzator pozitionarii randului de armatura A1
A2 aria de armatura de pe randul 2
Z2 bratul de parghie corespunzator pozitionarii randului de armatura A2
Practic s-a propus o arie de armatura pentru fiecare rand si s-a calculat un
moment capabil,dupa care s-au adunat cele doua momente capabile si rezultand
in moment efectiv in sectiunea respectiva care trebuie sa satisfaca conditia de a
fi mai mare decat momentul rezultat in radier in sectiunea respectiva in urma
calculului static.
Ariile de armatura de pe randul 1 si 2 sunt dispuse la partea de jos a radierului iar
randurile 3 si 4 lapartea de susa acestuia.Pentru a preveni deformatiile radierului
din contractia betonului in zonele unde s-a armat cu doar doua randuri de
plasa ,una la partea superioara a radierului si alta la cea inferioara s-a mai
prevazut constructiv o plasa in planul median al radierului.Deiametrul barelor
care alcatuiesc aceasta plasa sunt 14mm.
In urma efectuarii calcululuistatic au rezultat diagramele de moment pe cele
doua directii ale radierului :

M11

119

M22

120

121

Verificarea la strapungere a radierului

Verificarea la strapungere s-a realizat conform STAS 10107-0/90
Q 0.75*Ucr*ho*Rt
Q=forta de strapungere de calcul
ho=inaltimea utila a sectiunii
Ucr=perimetrul critic
Ucr=2(a+b+2hp)
Ucr=2(0.70+0.70+2*0.8)=6m
0.75*Ucr*ho*Rt=0.75*6*0.75*1250=4218.75KN
Q(ETABS) =3595 KN

122

La placi cu grosime mare la care sectiunea activa la strapungere este

importanta in raport cu aria totala aferenta a placii,la calculul fortei de
123

strapungere Q se recomanda sa se tina seama ca incarcarile din interiorul

acestei arii pot fi scazute din incarcarea totala transmisa de placa.
N*=(0.4+0.7+0.4)^2*350=787.5 KN
Q - N*=3595-787.5=2807.5 KN 4218.75 KN
Rezulta ca nu am nevoie de armatura de strapungere,betonul putand
prelua intreaga forta axiala.

124