Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing.
Florin BEJAN | 2019-2020
TEMA 6
Proiectarea fundațiilor tip radier
C
6.1. Generalități
Fundația tip radier reprezintă tipul de fundație directă,
realizată ca un planșeu întors. Radierul poate fi extins pe
toată suprafața construcției (radier general) care asigură o
suprafață maximă de rezemare pe teren a construcției sau
poate fi parțial, sub anumite elemente puternic solicitate ale
F. B CTI
structurii. Radierul general este soluția de fundare
recomandată în zone seismice.
N
Se recomandă utilizarea radierelor când:
- capacitatea portantă a terenului de fundare este mică
și fundațiile continue necesită excavații adânci, spre
exemplu pe argile moi, depozite aluvionare, umpluturi
compresibile etc.;
EJA
A
Figura 6.2 Discretizarea radierului prin metoda elementelor finite
6.2. Predimensionarea
DID
Grosimea minimă a radierelor se va lua 1/10 din distanța
interax maximă rotunjită la 10 cm dar nu mai puțin de 40
cm.
6.3. Verificarea la starea limită de
serviciu SLS
Adâncimea zonei de influență crește odată cu creșterea
lățimii fundației. Astfel, pentru un radier zona de influență
va fi mult mai mare decât pentru fundații izolate.
Se consideră eforturile corespunzătoare SLS (Gruparea
caracteristică).
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt egale cu
valorile caracteristice ale acestora deoarece coeficienții
parțiali de siguranță au valoare unitară.
Verificarea la SLS necesită satisfacerea următoarelor
condiții:
(1) limitarea încărcării transmise terenului de fundare
Pentru determinarea tasărilor probabile ale terenului de
fundare folosind metodele teoriei elasticității valorile
- încărcările transmise de suprastructură sunt mari;
- structura sau echipamentele sunt sensibile la tasări
diferențiale;
- sunt necesare subsoluri;
- suprafața ocupată de fundațiile continue sau izolate
acoperă 50% din amprenta la sol;
Radierul se poate realiza în diverse soluții constructive,
cum ar fi:
- placă cu grosime constantă (Figura 6.2.a);
- placă cu grosime mai mare în dreptul stâlpilor (Figura
6.2.b)
- placă și grinzi (drepte sau întoarse) dispuse pe una sau
două direcții (Figura 6.2.c);
- placă și piedestale (Figura 6.2.d);
- Subsol casetat: placă și pereți ce au rol de rigidizare a
radierului (Figura 6.2.e).
presiunilor transmise terenului de fundare (𝑝𝑒𝑓 ) trebuie să
nu depășească valoarea presiunii plastice (𝑝𝑝𝑙 ).
Presiunea plastică (𝐩𝐩𝐥 ) este valoarea corespunzătoare
apariției în pământ a unor zone plastice cu extindere
limitată (zona plastică este zona pe conturul și în interiorul
căreia se îndeplinește condiția de rupere în pământ).
𝐩𝐦𝐞𝐝 ≤ 𝐩𝐩𝐥 (6.1)
unde
𝐩𝐦𝐞𝐝 – presiunea medie pe baza fundației, calculată
pentru grupările de acțiuni (efecte ale acțiunilor)
corespunzătoare stării limită de serviciu (SLS) definite
conform CR0, după caz (caracteristică, frecventă sau
cvasipermanentă);
∑ 𝐍𝐆𝐊,𝐢 + 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫
𝐩𝐦𝐞𝐝 =
𝐀
∑ 𝐍𝐆𝐊𝐢 – suma tuturor forțelor de pe suprafața radierului
în gruparea caracteristică;
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 – greutatea proprie a radierului
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = 𝐀 ∙ 𝐡 ∙ 𝛄𝐛𝐚
𝐡 – grosimea radierului;
𝐀 = 𝐁 ∙ 𝐋 – suprafața radierului;
𝛄𝐛𝐚 – greutatea specifică a betonului armat (25 kN/m 3)
𝐩𝐩𝐥 – presiunea plastică determinată folosind Anexa 4.4.
69
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

(2) limitarea deplasărilor și/sau deformațiilor
Valorile de calcul limită pentru care se consideră atinsă în
structură o stare limită de exploatare.
Pentru radierele generale având forma dreptunghiulară în
plan (L, B) și grosimea uniformă (h), indicele de rigiditate,
𝐾𝐺 , se determină cu expresia:
𝐋 𝟐 𝐁

C
̅𝐬 𝟏𝟐 ∙ 𝛑(𝟏 − 𝛎𝟐 ) 𝐄𝐬
𝚫𝐬 ≤ 𝚫 𝐊𝐆 = ∙ ∙ ( ) ∙ (6.4)
sau (6.2) 𝟏 − 𝛎𝟐𝐬 𝐄 𝟐𝐡 𝟐𝐡
̅𝐭
𝚫𝐭 ≤ 𝚫 unde
𝛎 = 𝟎, 𝟐 – coeficientul lui Poisson pentru beton;
unde 𝛎𝐬 = 𝟎, 𝟑 – coeficientul lui Poisson pentru pământ;
𝚫𝐬 , 𝚫𝒕 – orice deplasări sau deformații posibile ale E – modulul de elasticitate al betonului;
fundației ca efect al deformației terenului datorată unei 𝐄𝐬 – modulul de deformație liniară al pământului.
acțiuni sau combinații de acțiuni calculate conform
Anexei 4.6; Radierul poate fi considerat rigid dacă este îndeplinită

F. B CTI
̅ 𝐬 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor sau
𝚫 condiția:
deformațiilor structurilor, stabilite de proiectant sau

N
𝟖
determinate conform Anexei 4.5; 𝐊𝐆 ≤
(6.5)
̅ 𝐭 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor și
𝚫 √𝐋
deformațiilor structurilor admise din punct de vedere 𝐁
tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog, în cazul În cazul radierelor încărcate de forțe concentrate din stâlpi
construcțiilor cu restricții de deformații în exploatare dispuși echidistant pe ambele direcții iar încărcările din
normală.
stâlpi nu diferă cu mai mult de 20% între ele, se definește
coeficientul de flexibilitate, 𝜆:
6.4. Verificarea la starea limită ultimă 𝟒 𝐤 ∙𝐛

EJA
𝐬 𝐟
𝛌=√ (6.6)
SLU-GEO 𝟒 ∙ 𝐄𝐈𝐟

Se consideră încărcările din gruparea fundamentală. unde

𝐕𝐄𝐝 ≤ 𝐑 𝐄𝐝 (6.3) bf , If – lățimea, respectiv momentul de inerție ale unei
fâșii de radier considerată între mijloacele a două
unde deschideri consecutive ale stâlpilor.
𝐕𝐄𝐝 – rezultanta forțelor axiale la baza stâlpilor în
gruparea fundamentală; Radierul poate fi considerat flexibil dacă este îndeplinită
𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐆𝐅,𝐢 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 condiția:
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 – greutatea proprie a radierului; 𝟏, 𝟕𝟓
A
𝐛𝐟 ≥ (6.7)
𝛄𝐆 – coeficientul parțial de siguranță pentru acțiuni 𝝀
permanente (1,35);
6.5.1. Metoda reducerii încărcărilor în centrul de
𝐑 𝐄𝐝 – capacitatea portantă a terenului de fundare;
𝐑 𝐄𝐝 = 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐩𝐜𝐫 greutate al radierului
𝐩𝐜𝐫 – presiunea critică a terenului de fundare (Anexa Această metodă poate fi folosită pentru calculul radierelor
4.7) calculată cu valorile de calcul a caracteristicilor
geotehnice; rigide
𝐋 – lungimea grinzii de fundare; (a) Se determină centru de greutate al suprafeței radierului
𝐁 – lățimea tălpii grinzii de fundare;
DID

𝐍 = ∑ 𝐍𝐢

6.5. Calculul eforturilor secționale 𝐁

̅=
𝐗
Calculul eforturilor secționale (𝐌, 𝐕) în secțiunile 𝟐
caracteristice ale radierului se efectuează, de regulă, cu 𝐋
̅=
𝐘
programe de calcul care permit modelarea fenomenului de 𝟐
interacțiune structură-fundație-teren.
Determinarea excentricității încărcării, 𝐞𝐱 și 𝐞𝐲 în direcțiile x
Dacă în radier apar eforturi axiale de compresiune sau și y. Acestea pot fi determinate folosind coordonatele (𝑋′,
întindere ca efect al conlucrării acestuia cu substructura, la 𝑌′)
dimensionarea secțiunilor de beton și a armăturii pentru
∑ 𝐍𝐢 ∙ 𝐱𝐢
moment încovoietor și forță tăietoare se va considera și 𝐗′ =
𝐍
efectul acestora.
̅
𝐞𝐱 = 𝐗′ − 𝐗
În calculul radierelor trebuie luați în considerare numeroși
factori între care cei mai importanți sunt rigiditatea și ∑ 𝐍𝐢 ∙ 𝐲𝐢
𝐘′ =
geometria radierului, mărimea și distribuția încărcărilor, 𝐍
caracteristicile de deformabilitate și de rezistență ale ̅
𝐞𝐲 = 𝐘′ − 𝐘
terenului, precum și etapele de execuție.
(b) Se calculează presiunile pe talpa radierului
Calculul urmărește determinarea presiunilor de contact și a ∑ 𝐍𝐢 𝐞𝐲 𝐞𝐱
deformațiilor precum și a momentelor încovoietoare și 𝐩(𝟏÷𝟒) = ± ∑ 𝐍𝐢 ∙ ∙ 𝐲 ± ∑ 𝐍𝐢 ∙ ∙ 𝐱 (6.8)
𝐀 𝐈𝐱 𝐈𝐲
forțelor tăietoare.
(c) Se examinează radierul ca un întreg pe fiecare dintre
În calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. cele două direcții paralele cu axele x și y:

70
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020
- forța tăietoare totală acționând în orice secțiune dusă
prin radier este egală cu suma aritmetică a tuturor
încărcărilor și presiunilor de contact la stânga secțiunii
C
considerate;
- momentul încovoietor total acționând în aceeași
secțiune este egal cu suma momentelor acelorași
încărcări și presiuni față de secțiunea considerată.
Metoda nu permite determinarea distribuției forței tăietoare
totale și momentului încovoietor total în lungul secțiunii.
6.5.2. Metoda împărțirii radierului în fâșii de calcul
Atunci când încărcările din stâlpi și distanțele dintre stâlpi
F. B CTI
nu diferă între ele cu mai mult de 20%, radierul poate fi
N
împărțit în fâșii de calcul independente.
Fiecare fâșie de calcul este încărcată de forțele
corespunzătoare stâlpilor ce reazemă pe fâșia respectivă.
Se determină diagrama presiunilor de contact, admițându-
se o lege de variație liniară de tip Navier
Valorile obținute ale momentelor încovoietoare și forțele
EJA
tăietoare în secțiunile semnificative pot fi folosite pentru
armarea radierului, deși poziția rezultantei încărcărilor din
stâlpi nu coincide cu poziția centrului de greutate al
rezultantei presiunilor de contact.
6.5.3. Metoda elementelor finite
Metoda elementelor finite este o metodă numerică de calcul
care ia în considerare interacțiunea dintre fundație și teren.
A
Radierul este modelat printr-un set de elemente
interconectate la noduri, în timp ce pământul se modelează
prin resoarte izolate.
Discretizarea poate să cuprindă radierul și restul structurii.
Nodurilor structurii li se atribuie un număr de grade de
libertate în funcție de tipul analizei.
Figura 6.2 prezint un exemplu de analiză în care radierul
DID
este discretizat printr-un element de tip placă, iar pământul
printr-un mediu Winkler. În acest caz gradele de libertate
sunt o translație pe direcție verticală (tasarea) și două rotații
(după axele din plan).
Figura 6.2 Discretizarea radierului prin metoda
elementelor finite
6.6. Armarea radierelor
6.6.1. Armături longitudinale
Pentru preluarea momentelor încovoietoare pozitive și
negative radierele se armează cu rețele orizontale de
armătură, dispuse pe fețele plăcii.
De asemenea, poate fi necesară și o armare pe zona
mediană a plăcii pentru preluarea solicitărilor din contracție,
în special atunci când radierul are grosimea mai mare sau
egală cu 600 mm. Armarea intermediară pentru contracție
se dispune, astfel încât distanța între plasele de armătură
să nu depășească 500 mm, și se determină prin calcul.
6.6.2. Armături transversale
Se prevăd armături pentru forță tăietoare sau pentru
străpungere în condițiile în care nu se respectă relațiile din
SR 1992-1-1, și anume:
- pentru calculul la forță tăietoare:
𝛎𝐅𝐝 ≤ 𝛎𝐑𝐝,𝐜 (6.9)
în care lățimea elementului se va lua egală cu un metru
(1,00 m)
- pentru calculul la străpungere
𝐍𝐅𝐝
𝛎𝐅𝐝 = 𝛃 ∙ ≤ 𝛎𝐑𝐝,𝐜 (6.10)
𝐮𝐢 ∙ 𝐝
în care
𝐍𝐅𝐝 - forța axială de străpungere în situația de încărcare
considerată la proiectare
𝐮𝐢 - perimetrul conturului de calcul considerat
𝛃 - coeficient care ține seama de influența momentului
încovoietor
𝐝 - înălțimea utilă medie a dalei, care poate fi luată egală
cu (dx + dy )/2, în care dx și dy reprezintă înălțimile utile
în direcțiile x și y ale secțiunii de calcul;
𝛎𝐑𝐝,𝐜 - rezistența betonului la forță tăietoare
Din valoarea forței axiale de străpungere se poate scădea
rezultanta presiunilor pe teren de pe aria mărginită de
conturul 𝑢𝑖 .
Dacă sunt necesare armături se vor aplica prevederile de
la II.6.1.1(1) pct.d) din NP 112:2014.
Armăturile transversale pot fi armături înclinate, minim trei
bare Φ14 pe fiecare direcție, sau armături verticale.
Acestea se dispun conform pct. 9.4.3 din SR 1992-1-1.
Coeficienții minim de armare pentru placa radierului sunt
0,0020 pentru fiecare față și direcție și 0,00075 pentru
armătura intermediară. Distanța între axele barelor se va
lua între 150 mm și 400 mm. Diametrul minim este 14 mm
pentru barele rețelelor de pe cele două fețe și minim 12 mm
pentru barele intermediare.
Înnădirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare
pentru barele cu diametre mari (Φ = 25 ÷ 40).
71
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

Verificarea la starea limită de serviciu

ANEXA 6.1 (SLS)
Exemplu de calcul

C
(3) Presiunea efectivă pe talpa fundației
Date de intrare o Rezultanta forțelor axiale
𝟏𝟐
(1) Caracteristicile terenului de fundare 𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐢(𝐆𝐊) = 𝟗𝟎𝟓 + 𝟏𝟐𝟑𝟎 + 𝟏𝟎𝟑𝟓 + 𝟏𝟒𝟑𝟎 + 𝟏𝟔𝟐𝟓
o Valoarea caracteristică a greutății volumice 𝐢=𝟏
𝛄𝐤 = 𝟐𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟑 + 𝟏𝟒𝟐𝟎 + 𝟏𝟓𝟖𝟎 + 𝟏𝟕𝟐𝟓 + 𝟏𝟐𝟔𝟎 + 𝟗𝟑𝟓
+ 𝟏𝟐𝟖𝟎 + 𝟗𝟓𝟎 = 𝟏𝟓𝟑𝟕𝟓 𝐤𝐍
o Valoarea caracteristică a unghiului de frecare internă
𝛟𝐤 = 𝟏𝟐° o Presiunea medie pe talpă
𝐕𝐄𝐝 + 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫
𝐩𝐞𝐟 𝐦𝐞𝐝 =

F. B CTI
o Valoarea caracteristică a coeziunii 𝐀
𝐜𝐤 = 𝟏𝟎 𝐤𝐏𝐚 𝟏𝟓𝟑𝟕𝟓

N
𝐩𝐞𝐟 𝐦𝐞𝐝 = + 𝟐𝟓 ∙ 𝟎, 𝟖𝟎 = 𝟓𝟑 𝒌𝑷𝒂
o Coeficientul de pat 𝟏𝟖, 𝟖𝟎 ∙ 𝟐𝟓, 𝟏𝟎
𝐤 𝐬 = 𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟐 /𝐦 o Coeficienții presiunii plastice
𝐍𝟏 = 𝟎, 𝟐𝟑𝟓
(2) Caracteristicile radierului 𝐍𝟐 = 𝟏, 𝟗𝟒𝟎
o Lungimea radierului 𝐍𝟑 = 𝟒, 𝟒𝟐𝟏
𝐋 = 𝟐𝟓, 𝟏𝟎 𝐦 𝐦𝐥 = 𝟏, 𝟒𝟎
o Lățimea radierului o Presiunea plastică
𝐁 = 𝟏𝟖, 𝟖𝟎 𝐦
𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄 ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + 𝐪 ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 )

EJA
o Grosimea radierului
𝐋𝐦𝐚𝐱 𝐩𝐩𝐥 = 𝟏, 𝟒𝟎 ∙ (𝟐𝟎 ∙ 𝟏𝟖, 𝟖 ∙ 𝟎, 𝟐𝟑𝟓 + 𝟏, 𝟓𝟎 ∙ 𝟐𝟎 ∙ 𝟏, 𝟗𝟒𝟎 + 𝟏𝟎
𝐇𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = = 𝟖𝟎 𝐜𝐦 ∙ 𝟒, 𝟒𝟐𝟏) = 𝟐𝟔𝟕 𝐤𝐏𝐚
𝟏𝟎
o Verificarea
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝
𝚲𝟏 = ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝐩𝐩𝐥
𝟓𝟑
𝚲𝟏 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟐𝟎% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐬𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜ă!
𝟐𝟔𝟐
A
Verificarea la starea limită ultimă (SLU)
(2) Presiunea medie pe talpa fundației
o Greutatea radierului
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = 𝛄𝐛 ∙ 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐡
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = 𝟐𝟓 ∙ 𝟏𝟖, 𝟖𝟎 ∙ 𝟐𝟓, 𝟏𝟎 ∙ 𝟎, 𝟖𝟎 = 𝟗𝟒𝟑𝟖 𝐤𝐍
o Rezultanta forțelor axiale
𝟏𝟐
DID

𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐢(𝐆𝐅) + 𝛄𝐆 ∙ 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫

𝐢=𝟏
𝐕𝐄𝐝 = 𝟐𝟏𝟓𝟐𝟎 + 𝟏, 𝟑𝟓 ∙ 𝟗𝟒𝟑𝟖 = 𝟑𝟒𝟐𝟔𝟏 𝐤𝐍
o Presiunea efectivă medie
𝐕𝐄𝐝 𝟑𝟒𝟐𝟔𝟏
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝 = = = 𝟕𝟑 𝐤𝐏𝐚
𝐁 ∙ 𝐋 𝟏𝟖, 𝟖 ∙ 𝟐𝟓, 𝟏𝟎
(3) Capacitatea portantă a terenului de fundare
o Valoarea de calcul a unghiului de frecare internă
𝐭𝐚𝐧𝛟𝐤
𝛟𝐝 = 𝐚𝐭𝐚𝐧 ( ) = 𝟗, 𝟔𝟓°
𝟏, 𝟐𝟓
o Valoarea de calcul a coeziunii
𝐜𝐤
𝐜𝐝 = = 𝟖, 𝟎𝟎 𝐤𝐏𝐚
𝟏, 𝟐𝟓
o Factorii capacității portante
𝐍𝛄 = 𝟎, 𝟐𝟑𝟓
𝐍𝐪 = 𝟐, 𝟑𝟗𝟑
𝐍𝐜 = 𝟖, 𝟏𝟗𝟒
o Presiunea critică
𝐩𝐜𝐫 = 𝟏𝟖𝟐 𝐤𝐏𝐚
o Capacitatea portantă
𝐑 𝐝 = 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐩𝐜𝐫 = 𝟖𝟓𝟔𝟖𝟐 𝐤𝐍
(4) Coeficientul de utilizare

72
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝐕𝐄𝐝 (3) Armare radier pe direcția x la partea inferioară

𝚲𝟐 = ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝐑𝐝
𝟑𝟒𝟐𝟔𝟏 As,max = 1510 mm2 → 𝟖𝚽𝟏𝟔/𝐦 (As,ef = 1608 mm2 )
𝚲𝟐 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟒𝟎% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐬𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜ă‼!
𝟖𝟓𝟔𝟖𝟐

C
Calculul structural al radierului
Pentru stabilirea ariilor de armare necesare se folosește
programul de calcul cu elemente finite AxisVM. În
continuare sunt prezentate rezultatele obținute.

(1) Armare radier pe direcția x la partea superioară

As,max = 1004 mm2 → 𝟔𝚽𝟏𝟔/𝐦 (As,ef = 1206 mm2 )

F. B CTI
N
EJA (4) Armare radier pe direcție y la partea inferioară

As,max = 1824 mm2 → 𝟔𝚽𝟐𝟎/𝐦 (As,ef = 1885 mm2 )

A
(2) Armare radier pe direcție y la partea superioară

As,max = 923 mm2 → 𝟓𝚽𝟏𝟔/𝐦 (As,ef = 1005 mm2 )

DID

73
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

încovoietoare și forțele tăietoare în orice secțiune folosind

o analiză statică simplă. Momentul pe unitatea de lungime
a radierului se determină prin împărțirea valorilor

ANEXA 6.2 momentelor la lățimea corespunzătoare a secțiunii.

C
Proiectarea structurală a fundațiilor tip
radier - metoda împărțirii radierului în
fâșii de calcul
Să se proiecteze radierul din Figura A.6.1 pentru a prelua
încărcările transmise la baza stâlpilor (Tabelul A.6.1). Toți
stâlpii au dimensiunea de 230x450 mm, marca betonului
Pentru a obține valorile maxime ale tensiunilor, radierul este
împărțit în fâșii delimitate de mijlocul a două deschideri
consecutive. Fiecare fâșie este analizată ca fundației
continuă independentă folosind o analiză statică simplă.
Folosind încărcările de la stâlpi pe fiecare fâșie presiunea
pământului sub fiecare fâșie este determinată fără a lua în
considerare distribuția în plan determinată pentru întregul

F. B CTI
radier.
𝐟𝐜𝐤 = 𝟑𝟎 𝐍/𝐦𝐦𝟐 și rezistența la întindere a oțelului este

N
𝐟𝐲𝐤 = 𝟓𝟎𝟎 𝐍/𝐦𝐦𝟐. Capacitatea portantă admisibilă a Se consideră că excentricitatea încărcării și distribuția
terenului de fundare este 𝟔𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟐 . presiunii sub radier variază liniar.

(1) Excentricitatea în lungul direcției x

Se calculează considerând momentul față de axa 5

(770 + 1050 + 776 + 350)
x = 22,4 ×
18296

EJA
(870 + 1450 + 860 + 660)
+ 16,8 ×
18296
(1211 + 1850 + 1000 + 779)
+ 11,2 ×
18296
+ 5,6 × (875 + 1400 + 865 + 660)

x = 11,258 m
L 22,4
ex = x − ( ) = 11,258 − ( ) = 0,058 m
2 2
A
Figura A.6.1 Plan structură (2) Excentricitatea în lungul direcției y
Tabelul A.6.1 Încărcările la baza stâlpilor Se calculează considerând momentul față de axa D
Încărcarea
Stâlp (770 + 870 + 1211 + 875 + 770)
(kN)
A1 770 𝑦 = 15,1 ×
18296
A2 870 + 9,1
A3 1211
A4 875 (1050 + 1450 + 1850 + 1400 + 1050)
×
18296
DID

A5 770
B1 1050 (776 + 860 + 1000 + 865 + 700)
B2 1450 + 3,1 ×
18296
B3 1850
B4 1400 𝑦 = 7,8045 𝑚
B5 1050
C1 776 B 15,1
C2 860
ey = y − ( ) = 7,8045 − ( ) = 0,2545
2 2
C3 1000
C4 865 (3) Momentul dat de excentricitate
C5 700
D1 350 Mx = P ∙ ex = 18296 × 0,058 = 1061,168 kNm
D2 660
D3 779 My = P ∙ ey = 18296 × 0,2545 = 4656,332 kNm
D4 660
D5 350 (4) Proprietăți geometrice ale radierului
TOTAL 18296
Momentul de inerție al radierului față de direcția x

17,1 × 24,43
Abordarea clasică pentru proiectarea fundațiilor tip radier Ix = = 20700,6672 m4
12
utilizează o analiză statică simplă fără luarea în considerare
a proprietăților de deformabilitate ale radierului și ale Momentul de inerție al radierului față de direcția y
pământului. Radierul este analizat ca o grindă 24,4 × 17,13
independentă în ambele direcții. Încărcările de la șirurile de Iy = = 10167,0957 m4
12
stâlpi poziționați perpendicular pe lungimea grinzii sunt
însumate într-o singură încărcare. Apoi pentru aceste Aria radierului
încărcări ce acționează asupra grinzi se calculează A = 17,1 ∙ 24,4 m = 417,24 m2
presiunea pământului și se determină momentele

74
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

(5) Presiunea pământului Se consideră un radier cu grosimea de 700 mm.

𝐏 𝐌𝐲 𝐌𝐱 (7) Grosimea efectivă
𝐩= ± ∙𝐱± ∙𝐲
𝐀 𝐈𝐲 𝐈𝐱 20

C
d = 700 − 70 − ( ) = 620 mm (se consideră o acoperire
2
P 18296
= = 43,85 kN/m2 cu beton de 70 mm și un diametru la barelor de 20 mm)
A 417,24
(8) Analiza fâșiilor
My 4656,332
= = 0,45798 kN/m2
Iy 10167,0957 Se calculează fâșia A-A pe care sunt transmise cele mai
mari încărcări
Mx 1061,168
= = 0,05126 kN/m2
Ix 20700,6672

F. B CTI
p = 43,85 ± 0,45798 ∙ x ± 0,05126y

N
pA1 = 43,85 − (0,45798 × 12,2) + (0,05126 × 8,55)
= 38,7 kN/m2

pA5 = 43,85 + (0,45798 × 12,2) + (0,05126 × 8,55)

- lățimea fâșiei = 4 m
= 49,975 kN/m2 - presiunea medie pe un metru = 38,7 + 49,75)/2 =
pD1 = 43,85 − (0,45798 × 12,2) − (0,05126 × 8,55) 44,3375 kN/m2
= 37,824 kN/m2 - presiunea medie înmulțită cu lățimea fâșiei =
44,3375 kN/m2 × 4 m = 177,35 kN/m

EJA
pD5 = 43,85 + (0,45798 × 12,2) − (0,05126 × 8,55)
- factorizare pentru starea limită ultimă = 1,37 ×
= 48,999 kN/m2
177,35 = 242,9695 kN/m
(6) Verificarea la străpungere la fața stâlpului

Pentru determinarea valorilor încărcărilor corespunzătoare

stării limită ultime se folosește un factor de multiplicare de
1,37.

Grosimea radierului se poate determina considerând

A
rezistența la străpungere la fața stâlpului.

𝐯𝐄𝐝 < 𝐯𝐑𝐝,𝐦𝐚𝐱

unde
𝐕𝐄𝐝
𝐯𝐄𝐝 = 𝛃 ∙
𝐮𝟎 ∙ 𝐝

se consideră forța axială maximă de la baza stâlpului B3

DID

VEd = 1,37 × 1850 = 2534,50 kN

β = 1,15

u0 = 2 × 230 + 2 × 450 = 1360 mm

(9) Armarea la partea inferioară
1,15 × 2534,5 × 1000 2914675
vEd = = MEd = 781,67 kNm
1360 × d 1360 × d
𝐯𝐑𝐝,𝐦𝐚𝐱 = 𝟎, 𝟓 ∙ 𝛎 ∙ 𝐟𝐜𝐝 MEd 781,67 × 106
As1 = =
0,87 ∙ fyk ∙ z 0,87 × 500 × 0,95 × 620
fck 30
ν = 0,60 (1 − ) = 0,6 (1 − ) = 0,528 = 3050,836 mm2
250 250
fck 30 Aria minimă de armare
fcd = αcc ∙ = 1,0 × = 20 N/mm2
γc 1,5 As,min = 0,0013 ∙ b ∙ d = 0,0013 × 1000 × 620
vRd,max = 0,5 × 0,528 × 20 = 5,28 N/mm2 = 806 mm2 /m

𝟐𝟗𝟏𝟒𝟔𝟕𝟓 𝚽𝟏𝟔⁄𝟐𝟐𝟓 𝐦𝐦 → As,ef

= 𝟓, 𝟐𝟖 ⇒ 𝐝𝐦𝐢𝐧 = 𝟒𝟎𝟓, 𝟖𝟗 𝐦𝐦
𝟏𝟑𝟔𝟎 × 𝐝 = 893 mm2 ⁄m sau 𝟑𝟐𝟏𝟔 𝐦𝐦𝟐 (în lungul fâșiei)

În mod normal, se admite, că poziția perimetrului de calcul, (10) Armarea la partea superioară
de referință este situat la o distanță 2d de aria încărcată. Se
MEd = 529,47 kNm
consideră perimetre de calcul la o distanță mai mică de 2d
dacă forța concentrată este echilibrată de o presiune MEd 529,47 × 106
As1 = =
ridicată (de exemplu presiunea pământului pe o fundație). 0,87 ∙ fyk ∙ z 0,87 × 500 × 0,95 × 620
= 2066,506 mm2

75
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

Aria minimă de armare

As,min = 0,0013 ∙ b ∙ d = 0,0013 ∙ 1000 ∙ 620 = 806 mm2 /m

C
𝚽𝟏𝟔⁄𝟐𝟐𝟓 𝐦𝐦 → As,ef
= 893 mm2 ⁄m sau 𝟑𝟐𝟏𝟔 𝐦𝐦𝟐 (în lungul fâșiei)

(11) Verificarea la străpungere

Secțiunea de calcul este secțiunea care urmează

perimetrul de calcul și care se întinde pe înălțimea utilă d.
Pentru dalele de grosime constantă, secțiunea de calcul
este perpendiculară pe planul median al dalei. Pentru

F. B CTI
dalele sau tălpile de fundație cu grosime variabilă, dar nu în
trepte, înălțimea utilă poate fi luată egală cu grosimea la

N
perimetrul ariei încărcate.

Verificare la distanța 𝐝 de la fața stâlpului ce transmite

încărcarea cea mai mare.

VEd = 1,37 × 1211 = 1659,07 kN

VEd,red = VEd − ΔVEd

unde ΔVEd valoarea netă a forței de reacțiune verticală din

-
-
-
-
EJA
interiorul perimetrului de calcul considerat (reacțiunea
pământului minus greutatea proprie a radierului).
aria de calcul = 1,69 m × 1,47m = 2,4842 m2
presiunea pământului = 242,97 kN/m2
greutatea volumică a betonului armat = 25 kN/m3
perimetrul de calcul u = 2 × 1690 + 2 × 1470 = 6320

vEd,red =
VEd,red 1659,07 × 1000
= = 𝟎, 𝟒𝟐𝟑 𝐍/𝐦𝐦𝟐
A
u∙d 6320 × 620
Calculul rezistenței la străpungere
1 d d
vRd,c = [CRd,c ∙ k ∙ (100 ∙ ρ1 ∙ fck )3 ] ∙ 2 ∙ ≥ (Vmin ∙ 2 ∙ )
a a
0,18
CRd,c = = 0,12
1,5
DID

200 200
k=1+√ =1+√ = 1,568 > 2,0 deci k = 1,568
d 620

3
0,5
Vmin = 0,035 ∙ k 2 ∙ fck = 0,035 × (1,568)1,5 × 300,5
= 0,391 N/mm2
As 804
ρ1 (pe direcție transversală) = =
b ∙ d 1000 × 620
= 0,00129
1
vRd,c = [0,12 × 1,568 × (100 × 0,00129 × 30)3 ] × 2
= 𝟎, 𝟓𝟗𝟎𝟖 𝐍/𝐦𝐦𝟐

Folosind această abordare, se poate obține armarea pentru

tot radierul pe direcție longitudinală și transversală

76